UNIVERSITATEA DE UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ REGELE MIHAI I-AL ROMANIEI DIN TIMIŞOARA

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ
DISCIPLINĂ: FITOPATOLOGIE
AN DE STUDIU:III

Cronartium ribicola

Student Panc Valentina-Claudia

Profesor: Borcean Adrian
Timişoara, 2021
 Cronartium ribicola

C. ribicola face parte din Domeniul: Eucariota, Regatul Ciuperici,

Încrengatura Basidiomycota, Clasa Puccinimycetes

Cronartium ribicola este o specie de ciuperci de rugină din familia Cronartiaceae care
provoacă boala rugină cu blistere de pin alb.

Cronartium ribicola afectează pinii, coacăzul roşu şi coacăzul negru, provocând daune grave
pe termen lung si afectarea ecosistemelor prin modificarea modelor de succesiune naturală

Există un total de 14 specii de pini şi peste 40 de specii de coacăz. Printre cei mai sensibili
pini:P. lambertiana, P. monticola, P. strobus, P. massoniana, P. armandii

Rugina se găseşte pe partea inferioara a frunzei, iar spori sunt răspandiţi foarte
repede.Aeciospori au durata de viaţă mai lungă faţă de alte tipuri de spori de aceea sunt
raportate mai multe infecţii la speciile de Ribes dincolo de gama de pini

Cronartium ribicola este originar din China și a fost introdus ulterior în America de Nord
Ribes şi Pedicularis sunt considerate gazde alternative şi pinii din subclasele Cembrae şi
Strobi ca gazde suplimentare. Rugina a fost găsită pe pinii şi coacăz in Europa în anul 1800.
Unii pini albi europeni și asiatici (de exemplu, pinul macedonean, pinul elvețian și pinul
albastru) sunt în mare parte rezistenți la boală, având o evoluție în comun cu agentul patogen.

C.ribicola este alcătuită dintr-un genom liniar 94.332.780-bp, fără cromozomi sau plasmide.
Genomul conține 17.249 de cadre de citire deschise (ORF) Informațiile genomice complete
nu au fost încă caracterizate pentru acest organism. Ca parte a patosistemului WPBR, C.
ribicola găzduiește cinci mitovirusuri diferite (CrMV1 până la CrMV5) și este dependentă de
etapa din ciclul de spori în 5 etape. Toate cele 5 mitovirusuri împărtășesc un singur ORF care
codifică o ARN polimerază dependentă de ARN dependent (RdRp), care este crucială pentru
sinteza noilor virusuri ARN Producția de ARN viral crește semnificativ în etapele în care Cri
a infectat deja gazda, în raport cu celelalte stadii ale sporului său]. Mai multe căi fungice
biosintetice au fost îmbunătățite în timpul creșterii miceliului, după infecție. În stadiul
urediniosporului, majoritatea genelor care sunt supra-reglementate par să aibă funcții de
semnalizare și transport . În infecția timpurie a acelor de pin, C. ribicola reglează în sus
genele care codifică proteinele secretate asociate cu modificări ale peretelui celular care sunt
potențial mascate din apărarea plantelor.
Ciuperca trăieşte în tulpinile şi ramurile pinului. Sub peridermul scoarţei atacate se formează
picnidiile. Leziunile se prezintă sub formă concentrică; zona circulară centrală este cea prin
care s-a realizat infecţia, zona a doua-prezintă numeroase crăpături prin care ies ecidiile şi
zona periferică, prezintă picnidiile ciupercii, dezvoltate subepidermal. Ecidiile, galben-
portocalii se formează pe părţile mai umflate, erupând în luna iulie. Uredosporii şi
teleutosporii se formează în pustule pe frunzele de coacăz.

C. ribicola este dată de o ciupercă macrociclică deoarece produce cinci forme de spori care
diferă prin distribuţia chitinei pe suprafeţe celulare.

Creşterea tubului este fără direcţie,dar trebuie să patrundă in stomate pentru a se putea
prolifera,lumina este de ajutor pentru a menţine stomatele deschise.Pinul produce ceară ca un
mecanism de apărare, dar coacăzul nu are acest mecanism. Hifele fungice pot folosi proteine
pentru a depăși răspunsurile de apărare sau enzime pentru a descompune pereții celulari și a
facilita penetrare odată ce hifele sunt trecute prin stomă Efectele catabolice în țesutul gazdă
se observăla câțiva milimetri de micelie care produc taninuri în citoplasmă și vacuole

În timpul primăverii, ciuperca reia creșterea Pe ramură se formează un miceliu care produce
picnidiile de culoarea mierei in care sunt eliminati la exterior.Răspândirea acestor spori
permite să se producă împerecherea fungică, rezultând în formarea etapei următoare a
sporilor.Insectele şi veveriţele sunt atrase de picnii,iar acestea pot face tranfer incrucişat de
material genetic, de aici putând rezulta mai multe genotipuri. Coaja rănită de rozătoare
produce cantităţi ambundente de răşină adesea ascuzând simptomele tipice ale infecţiei cu
rugină.Picnidiile conţin multe zaharuri, concentraţii mari de glucitol şi riberol La începutul
verii, acești spori sunt capabili să reinfecteze alte plante coaste. La sfârșitul verii, coloanele
de spori cu bucle lungi sunt produse în leziunile care anterior au produs sporii care se repetă.
De la sfârșitul verii până la începutul toamnei, aceste coloane produc spori suflate de vânt
care pot infecta ace de pini albi prin stomate

Inocularea speciilor de pini de către basidiospori necesită in general temperaturi scăzute de

9°C-15°C. Aerul umed este esenţial,dar picăturile de pe suprafaţa frunzelor pot provoca
aglomerarea sporilor şi explozia.Germinarea sporilor este afectată de pH.

Ciuperca ierneaza sub forma de hife in scoarţă, iar primavara işi reia cursul, la coacăz acesta
se termină odată cu căderea frunzelor.

La pinul alb, simptomele inițiale apar la sfârșitul verii sau toamna ca pete mici, galbene, pe
ace. Infecția se răspândește în jos în ac și în crenguță, unde se dezvoltă ușoară umflare și
îngălbenire în următorul sezon de creștere. Numeroase vezicule galbene pal (numite aecia)
pot avea o lățime de până la 3 mm și pot străpunge coaja infectată la mijlocul lunii aprilie
până la jumătatea lunii mai a unui an sau mai mult după ce coaja se infectează pentru prima
dată. Aceste vezicule se rup și eliberează un număr mare de spori uscați, galbeni-portocalii
Blistere dispar după descărcarea sporilor și se formează din nou în anul următor. Pe măsură
ce scoarța se usucă, apare dur Blistere deschise care conțin această nouă etapă de spori se
formează la 3 până la 5 ani după infecție. Acești spori galbeni sunt expuși vântului la frunzele
plantelor de coaste unde are loc infecția. Leziunile se formează în principal pe partea
inferioară a frunzelor coaste și produc o etapă de spori repetată în câteva săptămâni.. Modelul
de sporulare continuă de-a lungul anilor până când tulpina este încinsă.

Pe coacăz, simptomele se dezvoltă pe tot parcursul sezonului de creștere și sunt relativ

ușoare. Suprafața inferioară a frunzei, atunci când este infectată, devine palidă. Aceasta este
urmată în câteva zile de dezvoltarea unor mici corpuri fructifere de culoare portocalie,
asemănătoare cosului (uredinia), în care se produc spori de rugină galben-portocalii Totuși,
acești spori nu sunt capabili să provoace infecții la pini. Telia care se dezvoltă pe frunzele
Ribes infectate la sfârșitul verii produce spori (numiți basidiospori) care provoacă noi infecții
la pini. Pinii infectați oferă un loc în care ciuperca de rugină poate ierni în siguranță; nu poate
supraviețui în frunzele Ribes sau în afara unei plante gazdă vii.

Acești spori provoacă noi infecții repetate pe frunzele Ribes din mai până la sfârșitul verii,
când apare o altă structură purtătoare de spori a ciupercii de rugină. Această structură, numită
teliu, este un filament scurt, galben-maroniu, asemănător părului . Un număr mare din aceste
filamente dau suprafeței inferioare a frunzei un aspect maro neclar.

Este posibil un control silvicultural limitat al bolii.Ramurile cu rugina trebuie tăiate acolo
unde se alătură următoarei ramuri sănătoase. Această tăietură trebuie făcută cu cel puțin 15
cm dincolo de marginea gălbuie a cancerului. Această margine poate fi ușor detectată prin
frecarea zonei cu o cârpă umedă. Ramurile inferioare sunt cel mai frecvent infectate. Dacă
sunt îndepărtate ramurile inferioare, probabilitatea infecției este redusă.
Infecțiile de pe trunchiuri pot fi eliminate prin îndepărtarea tuturor scoarței de 5 cm de fiecare
parte și de 10 cm deasupra și sub marginea cancerului. După excizia scoarței infectate sau
îndepărtarea unei ramuri, zona poate fi tratată cu un pansament înfășurat în copaci în scopuri
cosmetice.
Bibliografie
https://www.sciencedirect.com/topics/agricultural-and-biological-sciences/cronartium-
ribicola

https://wiki.bugwood.org/Cronartium_ribicola

https://www.cabi.org/isc/datasheet/16154#1521C590-744D-4E4F-AE88-3E4747E59F54

Curs de Fitopatologie semestrul 2, an 3

https://en.wikipedia.org/wiki/Cronartium_ribicola