Clasa Basidiomycetes

n clasa Basidiomycetes sunt incluse circa 30 mii specii de ciuperci superioare la care n
rezultatul procesului sexuat se formeaz bazidia organ omolog ascei de la ascomicete, pe care
se formeaz spori exogeni, numii bazidiospori. Corpul vegetativ este reprezentat printr-un tal,
alctuit din trei tipuri de miceliu: primar, secundar i teriar.

Miceliul primar este format din hife haploidale, este saprofit, slab dezvoltat i de scurt durat. n
urma copulrii miceliilor primare are loc plasmogamia, rezultnd un miceliu secundar, binucleat.
Miceliul secundar reprezint dikariofaza i constituie aparatul vegetativ de lung durat a
bazidiomicetelor. Pe miceliul secundar iau natere bazidiile cu bazidiospori, n urma unui proces
asemntor formrii ascelor la ascomicete. Miceliul teriar reprezint miceliul de fructificare a
ciupercilor bazidiomicete i este alctuit tot din celulele binucleate, care iau parte la formarea
bazidiofructelor, alctuind esuturi false cu funcii de susinere, secreie, conducere, protec ie .a.

Bazidiile pot fi monomere i dimere, cnd sunt alctuite din dou articole, dintre care cel bazal
constituie hipobazidia, iar cel din partea superioar epibazidia. Bazidiile formate pe miceliul teriar
se asociaz ntr-un strat fertil numit himeniu. Bazidiile se formeaz direct pe miceliul dikariotic, n
corpuri fructifere deschise sau complet nchise.

Malura comuna a grului - Tilletia sp.

Malura grului este o boala cunoscuta din timpuri foarte vechi ,fiind mentionata n unele
scrieri nca din antichitate.Este raspndita n aria de raspndire a genului Triticum fiind
considerata cea mai pagubitoare dintre bolile grului.

n trecut malura producea la noi n tara pagube ce se ridicau la 8-10% din

productie, pe alocuri atingnd chiar 30-50%, dar n ultimele decenii pierderile s-
au diminuat ca urmare a tratamentelor generalizate antimalurice si folosirii unei
agrotehnici superioare.

Simptome. La aceasta boala, simptomele foarte caracteristice usureaza mult

recunoasterea ei. Organele vegetative ale grului nu se schimba sub influenta
bolii, care devine mai evidenta n lan numai dupa nspicare(fig1)

Fig. 1. Malura grului - Tilletia spp.

simptome de atac pe spice n diferite stadii de maturare

Spicele bolnave apar mai devreme dect cele sanatoase, sunt de culoare verde-albastrui
iar la maturitate au pozitie erecta si par zbrlite din cauza ca aristele si paleile sunt
departate.La florile infectate pistilele sunt mai lungi, ovarele sunt marite, de culoare verde
(ovarele neatacate fiind albe) iar staminele mai scurte si mai subtiri dect la florile sanatoase.
Aristele sunt n general mai mici si foarte fragile.

Boabele malurate sunt mai mici, rotunjite, de culoare brun-cenusie, mai usoare dect
cele sanatoase si cu santul ventral mai putin pronuntat. n spiculete numarul boabelor este mai
mare,4-5 n loc de 2-3 iar uneori se observa alungirea exagerata a boabelor care ies din palei
depasind cu mult dimensiunile acestora.

Principalul simptom al bolii se manifesta la boabe, al caror continut este distrus si

nlocuit cu o masa negricioasa de clamidospori cu miros de peste stricat (datorita
trimetilaminei). n caz de frecventa ridicata a spicelor malurate, acest miros se simte si n lan.
Uneori se mai pot observa spice, spiculete sau chiar boabe partial malurate.

Tulpinile plantelor atacate se reduc, la unele soiuri n medie cu 10-20%. De asemenea

plantele atacate au un sistem radicular slabit,fiind mai putin rezistente la ger si sunt mai
susceptibile la atacul si cu alti patogeni de ex. rugina galbena si neagra.

La plantele atacate se pun n evidenta si modificari ale proceselor fiziologice ,respiratia

si transpiratia fiind intensificate.

Agentul patogen. Malura grului este produsa de 5 specii ale genului Tilletia care
prezinta deosebiri din punct de vedere morfologic, fiziologic si biologic. Genul face parte din
familia Tilletiaceae, ordinulUstilaginales, clasa Basidiomycetes. Aceste specii se deosebesc
din punct de vedere mofologic dupa aspectul clamidosporilor. (Fig. 2)

Tilletia caries (D.C.) Tul. asin Tilletia tritici (Bjerk.) Winters se caracterizeaza prin
clamidospori sferici, rar ovali, de 19x21 diametru, bruni,cu episporul reticulat cu 36-60
ochiuri, separate prin pereti de 1,6-2 naltime ; membrana prezinta la exterior un strat
mucilaginos.

Este raspndita n sudul tarii, n Banat, centrul Moldovei si sporadic si n alte zone.

Tilletia triticoides Savulescu se caracterizeaza prin clamidospori de forma aproape

sferica sau sferica, bruni, de 17-19 n diametru, reticulati cu cte 36-60 ochiuri poligonale
separate prin pereti nalti de 0,4-0,5; membrana acestora de asememea prezinta la exterior un
strat mucilaginos.

A fost descrisa pentru prima data la noi de Traian Savulescu si este mai frecventa n
zonele deluroase,umede din nord-vestul tarii.

Tilletia foetida (Bauer) Liro (sin.Tilletia laevis Khn.) prezinta clamidospori de forma
variata : sferici, ovali, eliptici, de culoare bruna, cu dimensiuni de 15x18 cu o vacuola mare
n interior. Episporul este neted, fara strat mucilaginos, ceea ce constituie caracterul distinctiv
al acestei specii

Fig. 2 - Tiletia sp. - clamidospori

a - T. foetida; b - T. triticoides; c - T. intermedia

d - T. tritici; e - T. controversa (dupa Tr. Savulescu)

Caracterizarea biochimica a acestei ciuperci a relevat continutul ridicat n acid

glutamic, arginina, alanina,iar dintre elementele chimice determinante au predominat fosforul,
sulful potasiu.
 Este cea mai raspndita si mai virulenta n conditiile tarii noastre Romania ect, fiind
cunoscuta n toate zonele .

Tilletia intermedia Gassner este un hibrid ntre T. foetida siT.tritici.Se caracterizeaza

prin clamidospori de forma sferica sau ovala de 15-17 diametru, epispor reticulat cu 70-240
de ochiuri foarte mici, cu pereti de 0,2-0,3 naltime.La noi n tara se ntlneste sporadic.

Tilletia controversa Khn asin Tilletia nanifica (Wagner)Savulescu;

T. brevifaciens Fishers se caracterizeaza prin clamidospori sferici sau aproape sferici de 20-
25 diametru, cu episporul ornamentat cu o retea alcatuita din 30-65 de ochiuri delimitate de
creste proeminente de 1,5-2 naltime. Prezinta un nvelis mucilaginos la periferie.

Este o specie virulenta care produce malura pitica.

Speciile de Tilletia mentionate se gasesc la plantele bolnave izolat sau n amestec pe

acelasi individ,n acelasi spic,s piculet sau chiar bob.

La fiecare dintre aceste specii au fost identificate la conditiile din tara noastra mai multe
grupe de rase fiziologice.

Ciclul evolutiv. Ciclul evolutiv.n timpul recoltarii sau treieratului boabelor malurate,
acestea se sfarma iar clamidosporii pusi n libertate se depun pe suprafata celor sanatoase,
mai ales n smocul de perisori de la vrful lor sau n santul ventral.Infectia este asigurata de
sporii ce ajung n sol odata cu samnta.

n conditii optime de temperatura, umiditate si aerisire a solului clamidosporii

germineaza n acelasi timp cu boabele, proces care are durata diferita n functie de specia
de Tilletia. In clamidospori se produce cariogamia si reducerea cromatica, iar prin germinarea
lor rezulta cte o epibasidie (promiceliu) neseptata, hialina, multinucleata pe care se formeaza
terminal un numar nedefinit de basidiospori. Basidiosporii sunt filamentosi,unicelulari,
hialini, haplozi si diferentiati ca sex. Ei copuleaza cte doi printr-o punte de copulare (de
forma literei H), avnd loc numai plasmogamia. Pe basidiosporii copulati se formeaza, prinse
de sterigme conice, conidii n forma de secera sau filamente subtiri pe care apar conidiile.

Din basidiospori sau din conidii, prin copulare se dezvolta filamente dicariotice de
infectie care patrund prin coleoptil, sau prin leziuni, n plantutele de gru, acest proces putnd
avea loc doar pna cnd coltul atinge 2 cm lungime.

Daca miceliul ajunge n ovar nainte de fecundare sau imediat dupa aceea, se formeaza
boabe total malurate. Daca infectia are loc mai trziu, dupa fecundare, miceliul patrunde ntre
pericarp si tegumentul semintei, se formeaza masa de clamidospori, endospermul este redus
iar boabele sunt partial malurate.
 Miceliul nainteaza pna la vrful de crestere al plantutei apoi se dezvolta n cursul
perioadei de vegetatie odata cu ea, ajungnd n spic, n spiculet, n ovare unde formeaza o
masa de filamente ramificate, septate, hialine, cu aspect perlat. Infectia cu ciupercile care
produc malura este deci germinala si ciclul evolutiv dureaza un an.

Foto

Exista numerosi factori care conditioneaza frecventa si intensitatea

malurii la gru. Pentru ca infectiile sa aiba loc este necesar ca n sol sa se gaseasca o cantitate
mare de spori si anume un numar de 5000 clamidospori/cm de sol, ceea ce se realizeaza
foarte usor deoarece ntr-un singur bob de gru malurat se afla milioane de spori.

Temperatura solului n timpul ncoltirii boabelor este foarte importanta - temperatura

optima pentru producerea infectiilor fiind cuprinsa ntre 10-18C., deci n anii cu primaveri
reci atacul de malura la grul de primavara este mai puternic dect n primaverile calde.

Umiditatea solului optima pentru infectie este de 40-60% ; n solurile prea umede sau
prea uscate, boala nu se manifesta.

Indispensabil pentru germinarea sporilor este si oxigenul de aceea n solurile afnate si

usoare, boala este mai frecventa dect n cele compacte.

Dintre factorii agrofitotehnici care conditioneaza infectia cu malura sunt : adncimea de

semanat (adncimea mare favorizeaza atacul) densitatea plantelor (densitatea mare a plantelor
favorizeaza infectia).

n ceea ce priveste influenta diferitelor ngrasaminte se pare ca cele cu potasiu si fosfor

favorizeaza atacul de malura, pe cnd azotul l reduce.

Rezistenta soiurilor de gru este diferita fata de malura.Mai sensibile sunt soiurile
apartinnd specieiTriticum aestivum comparativ cu cele apartinnd speciilor Triticum
durum, Triticum persicum.Soiurile de toamna sunt mai puternic infectate de ciuperca dect
cele de primavara. In general soiurile de gru de mare productivitate raspndite n prezent n
cultura s-au dovedit sensibile la malura.

Combatere. Pentru prevenirea malurii grului se recomanda : curatirea si dezinfectarea

semanatorilor, combinelor, nainte de utlizare, recoltarea n primul rnd a lanurilor sanatoase
si apoi a celor malurate. nsamntarea la epoca optima si la adncime nu prea mare, aplicarea
unui asolament rational, aplicarea de ngrasaminte echilibrate.

Cea mai sigura metoda de combatere si cea mai economica este: tratamentul semintelor
cu produse antimalurice. Cei mai folositi sunt produsii organomercurici, fiind foarte eficace
mpotriva malurii. Se recomanda tratarea semintelor cu Criptodin - 100-150 kg/100kg
samnta sau cu alte produse complexe ce se folosesc si mpotriva atacului viermelui srma
sau a larvelor gndacului ghebos. Tratamentele se pot efectua pe cale uscata,prin prafuire sau
pe cale umeda iar n acest caz concentratia si timpul de imersie variaza n functie de produsul
folosit. n regiunile cu umiditate deficitara a solului se recomanda tratamentul umed, fiind mai
eficace
Mlura comun Tilletia spp.

Simptome Plantele atacate sunt mai greu de depistat nainte de aproprierea de

maturitate. n acest stadiu spicele sunt mai zburlite, au o culoare brun, iar
aristele se rup mai uor. Boabele se sfrm usor, elibereaz o pulbere si au
miros de peste alterat.

Ciclul de via Mlura comun i desfoar ciclul pe un an. La recoltare, spicele

atacate elibereaz spori care se ataeaz de boabele sntoase. Seminele odat
ajunse n sol determin germinarea sporilor. Infecia se face prin miceliu, care
ptrunde n coleoptil. Miceliul se

dezvolt odat cu planta i ajunge n spic, apoi n ovare, unde, n loc de

endosperm, formeaz o mas de spor

Mod de dunare Spicul este distrus n ntregime, endospermul boabelor este

nlocuit cu masa pulverulent format din sporii ciupercii. Combatere Tratamentul
seminei nainte de semnat cu Kinto Duo (pentru detalii privind caracteristicile
i modul de aciune al produsului vezi pag. 60).