HOTAREANU VLAD

REFERAT

ATACUL DAUNATORILOR IN AGRICULTURA

TRIPSUL GRAULUI

Plante atacate şi mod de dăunare:

Atacă o gamă largă de specii de
graminee cultivate (grâu, orz,
secară)şi spontane. Adulţii
înţeapă şi sug seva din
organele florale, rahis şi
boabe.Florile atacate avortează,
spicele capătă un aspect albicios,
devinsterile, au glumele alungite
şi aristele zbârcite, fenomenul fiind
cunoscut subnumele de albeaţa
spicelor.
Când boabele sunt atacate în faza de lapte, acestea nu se mai
dezvoltă şi devin şiştave. Boabele atacate au un conţinut scăzut de amidon, iargerminaţia
scade şi ea până la 75-78%.
Prevenire: rotaţia culturilor: nu este permisă cultivarea grâului, în soluri cu premergătoare de
păioase şi mai ales de grâu, parceleleinfestate cu tripşi menţin o sursă permanentă de infestare
anoilor culturi cu aceşti dăunători;
culturile de cereale să nu revină pe aceleaşi parcele decâtdupă 3 -4 ani;
PLOŞNIŢELE CEREALELOR

Plante atacate şi mod de dăunare

Adulţii înţeapă tulpinile
tinere, frunzele, rahisul spicelor,
florile şi boabele.La locul de
înţepare se formează o mică
umflătură numită con salivar, în jurul căreia apare o zonă de culoare gălbuie.
Frunza atacată se îngălbeneşte, se răsuceşte, se usucă de la locul înţepăturii, atârnând ca o
sfoară. Uneori spicul rămâne în burduf, iar atuncicând apare are aristele zbârcite, poate fi,
parţial sau total, steril şi sealbeşte.
Albirea spicelor se întâlneşte mai mult spre vârful acestora. Boabeleatacate sunt şiştave,
poartă urmele înţepăturilor sub forma unor petebrune înconjurate de o zonă decolorată, iar
conţinutul de gluten sediminuează.

PĂIANJENUL ROŞU (TETRANYCHUS URTICAE)

Lupta chimică este, în general, puţin eficace împotriva acestui dăunător foarte polifag, care
poate produce pagube la majoritatea speciilor cultivate şi, în special, castraveţilor.
Prădătorul cel mai des utilizat este tot un acarian de culoare roşie-orange, foarte mobil, numit
Phytoseiulus persimilis.

Fiecare femelă de Phytoseiulus depune 50-60 de ouă timp de 3-4 zile, care eclozează în 2-3
zile, urmând o perioadă cu 3 stadii larvare. Ciclul complet durează 7 zile, adică jumătate din
timpul necesar păianjenului roşu pentru aceeaşi evoluţie.

Ca urmare a mobilităţi mari şi a necesităţilor de hrană, parazitul este foarte eficace în căutarea
prăzii, fiecare femelă devorând zilnic până la 5 adulţi şi 30 de ouă (sau păianjeni tineri).

Ca şi la Encarsia, supravieţuirea prădătorului este legată de prezenţa prăzii sale.

Spre deosebire de Tetranychus urticae, Phytoseiulus nu hibernează şi de aceea trebuie adus în
fiecare primăvară.

Una din metodele folosite constă în a introduce pe fiecare plantă 20 de tetranicus la 10 zile după
plantare şi după 14 zile se dispun câte 2 phytoseiulus la câte două plante. Este vorba de aceeaşi
metodă “pest-in-first”, în care dăunătorul este introdus înaintea prădătorului pentru a asigura
hrana acestuia din urmă.
Controlul intervine după 4-6 săptămâni, dar Tetranicus urticae trebuie reintrodus după 3-4
săptămâni.

Pe tomate, unde densitatea plantelor este mai mare (de patru ori faţă de castraveţi), trebuie
aplicată altă tehnică care ar putea consta în lansarea a 20 de prădători pe plantă în “pete de
infestare”.

Popularea rapiței de GÂNDACUL LUCIOS va începe în perioada butonizării și va continua

până la finele înfloririi. Butonii dăunați de gândaci se usucă, numărul silicvelor se reduce. Se
recomandă nu mai puțin de 3 tratamente. În condiții cu umiditate înaltă și temperaturi
moderate este posibilă infectarea de fomoză, alternarioză și putregaiul alb. În scopul
diminuării nocivității bolilor, la depistarea simptomelor maladiilor se vor efectua tratamente
de corecție, utilizând fungicidele omologate la cultură.

Toate culturile solanacee, inclusiv cartoful pe lângă GÂNDACUL DIN COLORADO vor fi
dăunate de păduchi, care pe lângă dauna directă mai sunt și vectori ai bolilor virotice (mozaic,
stric, stolbur ș.a). La varza semănată și din răsad în zilele calde cu soare va spori activitatea
puricilor cruciferelor, la mijlocul lunii mai vor apărea primele colonii de păduchi, care la
popularea în masă pot deprecia complet producția. La finele lunii aprilie va începe zborul
muștei cepei, iar de la mijlocul lunii mai în unele focare la sporirea temperaturilor va începe
popularea cepei de minierul cepei. Semănatul timpuriu al cepei este una din măsurile
importante în lupta cu musca, deoarece plantele apărute mai târziu sunt mai puternic atacate
de dăunător. În scopul evitării nocivității dăunătorilor, este necesar de planificat combaterea
adulților în perioada zborului în masă, prin efectuarea tratamentelor chimice.
In livezile de măr și prun, unde în sezonul precedent a fost înregistrat PĂDUCHELE DIN
SAN-JOSE, în perioada umflării mugurilor ,,conul verde" de prevăzut tratamente chimice.
Ecloziunea larvelor din prima generație va începe la mijlocul lunii mai, și se va extinde până
la finele lunii iunie.
Tratamentele chimice, efectuate în această perioadă, vor reduce nocivitatea dăunătorului în
prima generație și dăunarea fructelor la soiurile timpurii şi medii de măr. În perioada înfloririi
mărului, prunului se vor instala capcane cu feromoni pentru determinarea termenilor de zbor a
masculilor, în scopul construirii ulterior a sistemului de protecție a mărului sau prunului. Până
la desfacerea butonilor florali va continua migrarea femelelor hibernate ale păianjenilor și
acarienilor livezilor. Vremea caldă și secetoasă din luna mai va favoriza înmulțirea acestora,
densitatea cărora se va menține însemnată pe parcursul întregii perioade de vegetație a
mărului și prunului. În aprilie, la desfacerea a 10-15% muguri florali și temperatura aerului de
10-12º, femelele gărgăriței florilor vor începe depunerea ouălor în aceștea, de obicei în cei
mai bine dezvoltați. În zile calde cu soare depunerea ouălor va decurge în termeni restrânși (2-
3 zile). În caz de timp răcoros cu vânt, perioada depunerii ouălor se va extinde până la faza
”separarea butonilor”. Observările asupra populării pomilor se vor efectua permanent și la
necesitate de efectuat tratamentele de corecție cu insecticide