COMAN EMILIAN CRISTIAN

REFERAT
EVIDENȚIEREA ZONELE CU RISC RIDICAT ȘI SPECIFIC

Evaluarea riscurilor privind sănătatea şi securitatea la locul de muncă este realizată pentru
toate categoriile de posturi cuprinse în organigrama întreprinderii. Odată riscurile identificate
se poate face pregătirea personalului utilizând cadrul legislativ adecvat.
Locul de munca analizat trebuie sa fie foarte bine definit. Evaluarea trebuie efectuata de o
echipa de evaluare, complexa si multidisciplinara, care sa includa specialisti in securitatea
muncii, proiectanti, tehnologi, ergonomi, medici de medicina muncii etc. Metoda poate fi
utilizata atat in faza de conceptie si proiectare a locurilor de munca cat si in faza de
exploatare.

Aplicarea metodei se finalizeaza cu doua fise, pentru fiecare loc de munca, "Fisa de evaluare
a riscurilor" si "Fisa de masuri propuse" si necesita parcurgerea urmatorilor pasi:

1. descrierea sistemului de analizat (loc de munca);

2. identificarea factorilor de risc din sistem;
3. evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala;
4. ierarhizarea riscurilor si stabilirea prioritatilor de prevenire;
5. propunerea masurilor de prevenire

Zonele cu risc ridicat si specific sunt acele zone din cadrul socetatii in care au fost identificate
riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave, ireversibile,
respectiv deces sau invaliditate.
Sectorul MILITAR este un sector cu nivel ridicat de risc în care lucrătorii sunt expuşi unei
palete largi de riscuri de accidentare şi îmbolnăvire: riscuri mecanice, electrice, fizice,
chimice, biologice, ergonomice, psihosociale.
Accidente de muncă (AM) se produc în principal, prin:
- impuscare
- cădere de la înălţime,
 - cădere de la acelaşi nivel,
- implicare într-un accident auto,
- electrocutare,
- surpare, îngropare (în cursul executării săpăturilor),
- lovire de materiale, obiecte aflate în cădere,
- contact cu substanţe periculoase (intoxicaţii acute, arsuri chimice),
- manipularea unor materiale grele,
- incendiu, explozie.
Principalele boli profesionale şi boli legate de profesie specifice lucrărilor executate în
construcţii sunt:
- afecţiuni musculoscheletice (AMS) ale spatelui şi/sau membrelor superioare,
- tromboflebită de efort a membrului superior,
- intoxicaţii acute, subacute, cronice,
- hipoacuzie, surditate,
- boală de vibraţii,
- hipotermie, degerături,
- şoc caloric, colaps caloric, crampe calorice.
Angajatorul trebuie să aducă la cunoștință conducătorilor locurilor de muncă și lucrătorilor
care își desfășoară activitatea în zonele cu risc ridicat și specific măsurile stabilite în urma
evaluării riscurilor.
Măsurile de prevenire şi de protecţie trebuie implementate în următoarea ordine de prioritate:
•eliminarea pericolului/riscului,
• reducerea la minim a pericolului/riscului, prin măsuri organizatorice,
• reducerea la minim a pericolului/riscului, prin măsuri deprotecţie colectivă,
• reducerea riscului, prin utilizarea echipamentului individual de protecţie corespunzător.