CURS 2/19.09.

2023

TESUTUL CONJUCTIV

Cuprinde un grup de tesuturi care indeplinesc rol trofic (de hranire) si mecanic (sustinere)
in organism.

Intra in altcatuirea tuturor organelor, constituind elementul de unire al partilor componente

ale acestora si ale organelor vecine intre ele.

Embriologioc , el deriva din mezoderm.

Tesutul conjuctiv este format din celule, substanta fundamentala si fibre.

Tesutul conjuctiv se poate metaplatiza sau isi poate modifica structura.

Clasificarea tesutului conjuctiv in functie de rolul indeplinit in organism se face in :

- Tesuturi trofice
- Tesuturi mecanice.

TESUTURI CONJUCTIVE TROFICE

Au rol in nutritia organismului:

- Tesutul conjuctiv lax
- Tesutul conjuctiv adipos
- Tesutul sanguine

Tesutul conjuctiv lax

Se gaseste in toate organele corpului, insoteste vasele de sange si nervii in traiectul

(drumul) lor spre organele interne si in interiorul acestora.
Este localizat sub tegument, formand hipodermul, submucoasele si seroasele corpului, si
mai poate fi localizat si in muschi.

Tesutul conjuctiv adipos

Datorita continutului mare in grasimi este un depozit al organismului care poate fi

mobilizat in caz de nevoie.

TESUTURI CONJUCTIVE MECANICE

Formeaza fasciile de invelis ale corpului si capsula unor organe interne (ficat, rinichi,
splina, etc). Tot el altcatuieste dermul , care se gaseste sub epiderm, fasciile de acoperire
ale muschilor, capsula si ligamentele articulare.
 CURS 2/19.09.2023

Tesutul tendinos - Se gaseste in tendoanele muschilor.

Tesutul aponevrotic - Il gasim in aponevroze ( el. articulare)

Tesutul conjuctiv elastic

Este dispus sub forma de lamele elastic in peretii vaselor de sange, contribuind la realizarea
pulsului arterial. Formeaza ligamentele galbene dintre vertebre cu rol important in
mecanica vertebrala.

Tesutul conjuctiv cartilaginos

Este un tesut mecanic care se dezvolta in zonele de presiune si frecare, pentru a asigura
rezistenta.

Tesutul cartilaginos este format din celule, substanta fundamentala si fibre conjuctive.
Celulele au forma ovala sau globuloasa. Celulele tinere se numesc condroblasti iar
celulele adulte se numesc condrocite.
Fibrele conjuctive ce intra in altcatuirea cartilajului sunt fibre colagene si fibre elastice.

Nutritia cartilajului se face prin imbibitie, deoarece nu contine vase de sange.

Cartilajul are proprietatea de a se metaplatiza, transformandu-se in tesut osos.

In functie de cantitatea si de calitatea fibrelor continute, exista 3 tipuri de tesut

cartilaginous:
- Hialin
- Elasatic
- Fibros.

Cartilajul hialin intra in:

- Scheletul embrionar
- Cartilajul de crestere diafizo-epifizar
- Scheletul cartilaginous al traheei si al bronhiilor
- Portiunea cartilaginoasa a coastelor
- In cartilajul ce intra in piramida nazala.

Cartilajul elastic formeaza:

- Pavilionul urechii
- Epiglota
- Cartilajul laringelui

Cartilajul fibros intra in altcatuirea:

- Discurilor intervertebrale
- Sinfizelor
- Meniscurilor
 - Unor ligamente
CURS 2/19.09.2023

Tesutul conjuctiv osos

Este cel mai rezistent si dur tesut din organism.

Este format din celule osoase, substanta fundamentala, substanta ososasa.

Celula osoasa numita in stadiul tanar osteoblast, iar in stadiul adult osteocit deriva din
celula mezenchimala.

Osteocitele au forma ovalara, turtita, cu numeroase prelungiri. Ele sunt adapostite in mici
cavitati stellate sau fuziforme, sapate in substanta fundamental, numite osteoplaste. Din
peretii osteoplastelor pleaca numeroase canalicule subtiri care se anastomozeaza cu
canaliculele vecine.

Osteoblastii au o bogata activitate secretorie participand la formarea oseinei si a fosfatazei.

Osteoclastul este o celula care intervine in perioada de formare a osului, indeplinind rolul
de distrugere si limitare a formarii tesutului in functie de necesitatile fiziologice.
Pe masura ce osteocitul imbatraneste active functia lui secretorie scade.

Substanta fundamentala a osului se compune din :

- O parte organica
- O parte minerala.

Componenta organica reprezinta 34% si este formata strict din oseina iar componenta
minerala reprezinta 66% din substanta fundamentala si este formata din microcristale de
fosfat tricalcic, la suprafata caruia sunt absorbite cristale fine de carbonat de calciu,
carbonat de magneziu si carbonat de sodiu.

Tesutul osos formeaza scheletul corpului si reorezinta aparatul de sustinere a partilor moi a
organismului.

Este totodata rezervorul de substante fosfocalcice.

In functie de arhitectonia sa exista 2 varietati de tesut osos:

- Tesut osos compact

- Tesut osos spongios.

Tesutul osos compact formeaza diafiza (lungimea) oaselor lungi, portiunea externa a
epifizelor in oasele scurte.

Tesutul osos spongios formeaza epifizele oaselor lungi, oasele scurte si oasele late.