Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara

Disciplina de Fiziologie

Fiziologia Sistemului
Cardiovascular

Cursul 9
Introducere în hemodinamică

2016 Prof. Dr. Carmen Panaitescu Bunu

 Cuprins

1. Caracteristicile morfo-funcţionale ale vaselor

2. Fibra musculară netedă din peretele vascular

3. Rolul celulei endoteliale în vasomotricitate

 Obiective

1. Descrierea caracteristicilor structurale şi morfo-funcţionale ale

vaselor sanguine (artere, arteriole, capilare, vene, venule)
2. Descrierea caracteristicile morfo-funcţionale ale fibrelor musculare
netede din peretele vascular
3. Descrierea rolurilor fiziologice ale endoteliului vascular: secreţia
factorilor vasodilatatori şi vasoconstrictori, secreţia factorilor pro- şi
anti-agreganti plachetari
4. Descrierea mecanismelor de sinteză ale factorilor endoteliali
vasodilatatori şi vasoconstrictori, efectele acestora şi importanţa
menţinerii echilibrului între cele două componente
 1.Caracteristicile morfo-funcţionale ale vaselor

• Funcţia circulaţiei este de a asigura nevoile ţesuturilor, respectiv:

• să transporte substanţe nutritive spre ţesuturi;
• să preia de la acestea produşii de catabolism şi să-i îndepărteze;
• să transporte hormonii dintr-o parte a corpului în alta;
• să menţină homeostazia mediului intern, absolut necesară
pentru o supravieţuire şi funcţionare optimă a celulelor.

• Circulaţia este împărţită în:

• circulaţia sistemică (marea circulaţie sau periferică)
• circulaţia pulmonară (mica circulaţie).
 1.Caracteristicile morfo-funcţionale ale vaselor

• Vasele sanguine au caracteristici speciale în fiecare ţesut, dar există

trăsături generale:
• Arterele
- au perete vascular puternic, cu multe fibre elastice  se
destind dacă  fluxul de sânge (vase elastice)
- au rolul de a transporta sângele către ţesuturi la un regim de
presiune înalt
• Arteriolele = cele mai mici ramificaţii ale sistemului arterial
- prezintă un perete muscular bine dezvoltat, care poate
determina închiderea completă a arteriolei sau dilatarea ei
semnificativă  asigură reglarea fluxului sanguin local în
funcţie de nevoile tisulare
- rol de conducte de control al fluxului sanguin local
 1.Caracteristicile morfo-funcţionale ale vaselor

• Capilarele permit schimburile transcapilare:

- pereţii capilari sunt foarte subţiri  un strat de celule endoteliale
pe o membrană bazală şi au numeroşi pori capilari minusculi,
permeabili pentru apă şi substanţe cu masa moleculară mică
- rol: asigură nutriţia ţesuturilor şi îndepărtarea produşilor de
catabolism din țesut
• Venulele colectează sângele de la capilare
• Venele
- peretele venos este subţire, prezintă fibre musculare netede care
prin contracţie sau relaxare pot controla întoarcerea venoasă, în
funcţie de nevoile circulaţiei
- rol: conducte de transport al sângelui de la ţesuturi înapoi la inimă
şi servesc ca rezervoare de sânge la un regim de joasă presiune
1.1. Caracteristici structurale ale vaselor sanguine
 1.2. Repartiţia volumului de sânge circulant

• În circulaţia sistemică = 84% din

volumul sanguin total:
• în vene = 64%  volum de
sânge „nestresat” din vasele cu
complianţă mare (“unstressed
volume”)
• în artere = 13%  volum de
sânge „stresat” din vasele cu
complianţă redusă (“stressed
volume”)
• în arteriole şi capilare = 7% 
un volum  sânge, cu toate că
aici au loc schimburile
transcapilare
 1.2. Repartiţia volumului de sânge circulant

• În circulaţia pulmonară şi inimă =

16% din volumul sanguin total,
din care:
• în inimă = 7%
• în vasele pulmonare = 9%
 2. Fibra musculară netedă din peretele vascular

• Celulă alungită, fusiformă, uninucleată,

lungime=100-500μm şi diametru=2-6μm
• Tipuri de fibre musculare netede:
a) Tip unitar - cu organizare de tip
sinciţiu funcţional:
− au gap junctions  comunicare
intercelulară şi trecere rapidă a
stimulului de la o celulă la alta
− prezintă automatism
b) Tip multiunitar
− fără gap junctions  fiecare fibră
acţionează separat
− nu prezintă automatism
− sunt sub control nervos
Fibra musculară netedă vs fibra musculară striată
 2.1. Proteine contractile și reglatoare
• Proteine contractile:
• actina şi miozina (de 15 ori mai 
decât actina)
• organizate în miofilamente groase
(de miozină) şi subţiri (de actină),
fără dispoziţie ordonată în discuri
 aspect neted
• Proteine reglatoare:
• tropomiozina - cu rolul de a bloca
situsurile de legare ale actinei;
• caldesmona şi calmodulina - în locul
troponinei (absentă), cu rol:
- caldesmona: fixează actina de
tropomiozină  blocarea legării http://www.cytochemistry.net/microanatomy/muscle/smoot
h_muscle_2001.htm#contractile filaments
actină-miozină
http://www.zoology.ubc.ca/~gardner/muscles%20-
- calmodulina: activarea contracției %20smooth.htm
 2.2. Elemente speciale în fibra musculară netedă

• Enzimă specială myosin light chain

kinaza (MLCK)
• Rol: asigură activarea lanţurilor uşoa-
re ale miozinei  iniţierea cuplajului
acto-miozinic  Contracție
• Activare/inactivareMLCK:
Calmodulina  activare MLCK în
prezenţa Ca++
Fosfataza specifică (MLCP)
inactivare
• Organite speciale: corpi denşi pe care
se fixează miofilamentele de actină
(îndeplinesc acest rol deoarece fibra
musculară netedă nu prezintă benzi Z)
 2.2. Elemente speciale în fibra musculară netedă

• Unitatea morfo-funcţională: mai multe miofilamente de actină, fixate

de corpii denşi şi dispuse în apropierea unui miofilament de miozină
• Funcţional fibra musculară netedă poate dezvolta o forţă egală cu
cea a muşchiului striat, dar cu o viteză de scurtare mai mică (datorită
 ATP-azelor miozinice)
• Necesarul energetic =  (1/10-1/100 din necesarul muşchiului
scheletic)
• Sursa de energie: glicoliza anaerobă şi fosforilarea oxidativă
• Cuplajul excitaţie-contracţie: necesită Ca++ citosolic
• Sursa de Ca++ :
− în vasele mari: este intracelulară (tubii L);
− în vasele mici: intra- şi extracelulară  Blocantele canalelor de
Ca++ reduc influxul de Ca++ în fibre  Vasodilataţie
 2.3. Potenţialul de repaus și de acțiune

• Potenţialul de repaus (PR) = - 45 şi - 75 mV

• Potenţialul de acţiune (PA)
• fibrele de tip unitar (cu automatism): se depolarizează lent de la un
potenţial de repaus  la potenţialul prag, când se declanşează PA
activitatea lor este modulată de mecanismele reglatoare neuro-
umorale
• în fibrele de tip multiunitar (fără automatism): declanşarea PA se
face sub acţiunea unor stimuli
prezintă o puternică inervaţie simpatică - plexurile nervoase
perivasculare, ale căror terminaţii eliberează catecolamine cu
acţiune pe receptorii adrenergici vasculari
activitatea lor este controlată de mecanisme reglatoare neuro-
umorale
2.4.Cuplajul excitaţie-contracţie farmaco-mecanică
 2.4.Cuplajul excitaţie-contracţie farmaco-mecanică

1. Cuplajul mecanic: PA  deschidere canale de Ca++ membranare 

influx de Ca++  activarea fosforilării miozinei  iniţierea contracţiei
2. Cuplajul farmaco-mecanic: iniţiat de agenţi farmacologici 
acţionează pe receptori specifici de pe suprafaţa fibrei musculare
netede Ca++ citosolic prin:
a) deschiderea canalelor de Ca++ membranare:
- de tip VOC = voltaj-operate, deschise de adrenalină;
- de tip ROC = operate de receptor, deschise de adrenalină,
noradrenalină, Ag II, TXA2, ADH
b) sinteză mesager secundIC (mIIIC)
Ex: acţiunea adrenalinei pe receptorii ɑ-adrenergici membranari
cuplati cu proteina G activeaza fosfolipaza C  scindarea
fosfatidilinozitol bifosfat (PIP2) la:
1) inozitol trifosfat (IP3) - care iniţiază contracţia (prin activarea ieşirii
Ca++ din cisternele tubilor L);
2) diacil glicerol (DAG) - care menţine contracţia
 2.5. Mecanismul contracţiei și relaxării în fibra
musculară netedă

• Mecanismul contracţiei în fibra musculară netedă:

Ca++ citosolic  calmodulina + Ca++ activează MLCK

Activarea lanţurilor uşoare ale miozinei (fosforilare) în prezenţa ATP
şi a Mg++

Activarea miozinei va antrena cuplajul acto-miozinic

Contracţia musculară

• Mecanismul relaxării în fibra musculară netedă :

1. prin activarea pompelor de Ca++  eflux de Ca++  Ca++ citosolic;
2. sub acţiunea unui mIIIC: AMPc/GMPc   efluxul de K+ 
hiperpolarizarea şi hipoexcitabilitatea fibrei musculare
 2.6. Tonusul miogenic bazal

• Tonusul miogenic bazal - fibrele musculare netede din peretele

majorităţii arteriolelor prezintă o activitate contractilă spontană,
independentă de controlul neuro-umoral
• dacă presiunea  peretele arteriolelor este întins  ca
răspuns apare contracţia fibrelor musculare netede 
vasoconstricţie;
• mecanismul stă la baza autoreglării miogene a fluxului sanguin
 2.7. Controlul tonusului vascular

a) Controlul nervos al tonusului vascular

1. SNVS formează plexuri nervoase
perivasculare:
a. SNVS adrenergic - eliberează cate-
colamine cu acţiune pe receptorii
adrenergici vasculari:
- rec α-adrenergici  vasocon-
stricţie (VC)
- rec β2-adrenergici  vasodila-
taţie (VD) (vase coronare, cere-
brale, din muşchii scheletici)
b. SNVS colinergic - eliberează acetil-
colina (Ach)  acţiune indirectă,
prin intermediul NO  VD (în
vasele din muşchii scheletici).
 2.7. Controlul tonusului vascular

2. SNVP - eliberează Ach  stimulare

sinteză NO din arginină în celulele
endoteliale  vasodilataţie
• are rol mult mai redus decât
SNVS pe tonusul vascular
3. Sistemul nervos non adrenergic
non colinergic (NANC) – eliberează
peptide cu rol VD sau VC
• are rol în special în vasele
cerebrale şi din tubul digestiv
 2.7. Controlul tonusului vascular

b) Controlul umoral şi metabolic al tonusului vascular

• Controlul umoral al tonusului vascular este realizat de:
• substanţe VC: adrenalina, noradrenalina, Ag II, ADH (vasopresina);
• substanţe VD: adrenalina, estrogenii, progesteronul;
• factori locali VC/VD: TXA2; leucotrienele; histamina, serotonina,
bradikinina (mediatorii inflamaţiei)
• Controlul metabolic este realizat prin cataboliţii cu rol VD:
• adenozina - produsă în hipoxie ( PO2), are rolul major
•  H+ (acumulare de acid lactic, corpi cetonici)
•  K+,  PCO2
 3. Rolul celulei endoteliale în vasomotricitate

• Tip de celulă epitelială care:

• tapetează suprafaţa internă a întregului sistem vascular;
• la nivelul inimii formează endocardul.
• Endoteliul nu este o simplă barieră mecanică, ci are o serie de roluri
fiziologice din ce în ce mai bine conturate:
1. secretă factori VD şi VC (în mod normal în echilibru);
2. secretă factori pro- şi antiagreganţi plachetari + factori de control
al coagulării (normal în echilibru);
3. realizează o suprafaţă netedă, lucioasă, electroneutră,
antiagregantă  menţine echilibrul fluido-coagulant;
4. controlează procesul de adeziune şi migrare leucocitară, prin
expresia diferitelor clase de molecule de adeziune;
5. controlează mitogeneza
 3.1. Echilibrul între factorii endoteliali VD şi VC

a) Sistemul tromboxan A2/prostaglandină I2

(TXA2/PGI2)
• produşi de endoteliu prin metabolizarea
acidului arahidonic, pe calea ciclooxigenazei
• principalul stimul: mecanic (shear stress) =
frecarea pe care o induce sângele asupra
suprafeţei endoteliale în timpul curgerii
• intensitatea stimulării depinde de vâscozitatea
sângelui:  vâscozitatea   shear stres  
metabolizarea acidului arahidonic
• Efecte:
- TXA2  VC (prin sinteza mesageri IIic -
IP3/DAG) + proagregant
- PGI2 are efect opus:  VD (prin sinteza
mesager IIic - AMPc) + antiagregant
 3.1. Echilibrul între factorii endoteliali VD şi VC

b) Sistemul endotelină /monoxid de azot (ET/NO)

• factori produşi de celula endotelială sub
acţiunea unor stimuli variaţi:
• mecanici = shear stress
• chimici = PO2 - hipoxia
• umorali = acţiunea unor substanţe
biologice active asupra unor receptori
specifici endoteliali: acetilcolina,
histamina, bradikinina, serotonina,
substanţa P
• Efecte:
• ET (EDCF)  VC (prin sinteza mesageri IIic -
IP3/DAG)
• NO (EDRF)  VD (prin sinteza mesager IIic
- GMPc)
 3.2. Factorii VD endoteliali: sinteză şi efecte
Shear Shear Mediatori chimici
Ach, Bradikinina,
Hyst, Serot, Subst
stress stress P, ATP

AA L-Arginina
PGI2 Ciclo
sintetaza oxigenaza ENDOTELIU
NO
PGI2 (EDRF)
MB
FIBRĂ
AMPc GMPc MUSCULARĂ
  NETEDĂ
Relaxare Relaxare Relaxare
Receptori
purinergici
O 2 Cataboliţi
CO2, K+ 
 H+ , Ac.lactic 
ATPADP AMP Adenozină
ŢESUT
 3.3.Dezechilibrul între factorii endoteliali VD şi VC

• În condiţii patologice - ateroscleroza, apare dezechilibrul între

factori:
• creşte sinteza factorilor vasoconstrictori şi proagreganţi: TXA2 şi
ET, în detrimentul celor vasodilatatori şi antiagreganţi;
• fenomenul este implicat în patogeneza cardiopatiei ischemice şi a
hipertensiunii arteriale

http://www.zuniv.net/physiology/book/chapter8.html#Eq. 8-7
http://www.cram.com/cards/memorize/physiology-ii-
hematology-1621741
 Întrebări cu complement unic

• *Care dintre următoarele proteine are rolul de a activa MLCK (myosin

light chain kinase)?
A. Tropomiozina
B. Caldesmona
C. Calmodulina
D. Actina
E. Miozina
 Întrebări cu complement multiplu

• Mecanismul relaxării în fibra musculară netedă de la nivelul vaselor

se realizează prin:
A. Activarea pompelor de Ca++, ceea ce realizează un eflux de Ca++,
care are drept rezultat scăderea Ca++ citosolic
B. Creșterea efluxului de K+ sub acțiunea AMPc sau GMPc, ceea ce
are drept rezultat hiperpolarizarea și hipoexcitabilitatea fibrei
musculare
C. Creșterea Ca++ citosolic prin canalele membranare de Ca++, ceea
ce are drept rezultat activarea MLCK (myosin light chain kinase)
și hiperpolarizarea fibrei musculare
D. Sinteza de inozitol trifosfat (IP3), care are rolul de a iniția
relaxarea
E. Sinteza de inozitol trifosfat (IP3), care are rolul de a menține
relaxarea
 Întrebări cu complement multiplu

• Care sunt rolurile celulei endoteliale?

A. Secreția de factori vasoconstrictori și vasodilatatori, în mod
normal în echilibru
B. Secreția de factori vasoconstrictori și vasodilatatori, în mod
normal favorizându-se sinteza factorilor vasodilatatori
C. Menținerea echilibrului fluido-coagulant
D. Secreția de adrenalină și noradrenalină, cu rol vasoconstrictor
E. Secreția de tromboxan A2 (TXA2), cu rol vasoconstrictor