Universitatea de Medicină şi Farmacie”Victor Babeş” Timişoara

Disciplina de Fiziologie

Sistemul Cardiovascular

Cursul 6
Revoluţia Cardiacă

2016 Prof. Dr. Carmen Panaitescu Bunu

 Cuprins

1. Revoluţia Cardiacă (RC) sau ciclul cardiac

1.1. Sistola Ventriculară – Etape
1.2. Diastola Ventriculară – Etape
2. Curba presiune-volum
3. Atriograma manometrică
4. Fonocardiograma
 Obiective
Studentul trebuie să:
1. Înţeleagă modul lor de funcţionare al valvelor atrioventriculare şi
semilunare
2. Cunoască fazele sistolei și diastolei ventriculare
3. Compare presiunea şi debitul inimii stângi şi drepte, în timpul fazelor
ciclului cardiac
4. Deseneze modificările curbei presiune-volum care rezultă în urma
modificărilor presarcinii, ale postsarcinii şi ale contractilităţii
5. Realizeze schema ciclului cardiac, cu relaţiile temporale corecte între
presiunea intraventriculară (ventriculograma manometrică),
fonocardiogramă, ECG şi sfigmograma carotidiană
6. Descrie cele patru zgomote cardiace (componente, durată, intensitate,
focare de auscultaţie)
7. Descrie modificările zgomotelor în stenoze şi insuficienţe valvulare
 1. Revoluţia Cardiacă (RC) sau ciclul cardiac

• Definiţie: reprezintă ansamblul de evenimente electro-mecanice

legate de trecerea sângelui prin inimă, în cursul unei sistole şi diastole
cardiace
• Principalele sale etape sunt legate de activitatea ventriculară
(pricipala pompă cardiacă):
1. Sistola ventriculară (SV)  asigură ejecţia sângelui în aortă/artera
pulmonară (Volumul sistolic - VS70-90 ml)
2. Diastola ventriculară (DV)  asigură umplerea ventriculară
 Sistola atrială (SA) (presistola)
- este ultima etapă a DV
- asigură 20% din umplerea ventriculară (finalizarea umplerii)
 Condiţii necesare bunei desfăşurări a RC

1. Iniţierea şi conducerea normală a impulsului prin SEC;

2. Mişcarea corectă a aparatului valvular:
‒ în Diastolă: valvele AV deschise şi cele semilunare închise;
‒ în Sistolă: valvele AV închise şi cele semilunare deschise.
3. Valori presionale adecvate  Determină mişcarea valvelor şi
direcţia fluxului sanguin:
Inima Diastola Sistola Inima Diastola Sistola
dreaptă (mmHg) (mmHg) stângă (mmHg) (mmHg)
AD 0-2 4-6 AS 0-2 6-8
VD 0-2 15-20 VS 0-2 120-140
Artera 7-12 15-20 Artera 60-80 120-140
pulmonară aortă
 Evaluarea presiunilor în timpul RC

• Prin mecanogramele manometrice: ventriculograma, atriograma,

jugulograma (evaluează presiunea din AD)
• Ventriculograma manometrică apreciază presiunile din ventriculi,
cu ajutorul cateterelor prevăzute la capete cu micromanometre,
plasate în cavităţile inimii, introduse:
‒ anterograd - via vena femurală, subclavie, jugulară sau
antecubitală  pt. evaluarea presiunilor din inima dreaptă;
‒ retrograd - via artera femurală  pt. evaluarea presiunilor din
inima stângă
• Evenimentele mecanice şi electrice din timpul RC se pot înregistra
concomitent  evidenţierea corelaţiilor dintre diferitele
evenimente
1. Sistola Ventriculară (SV)

• Rol: asigură ejecția volumului sistolic

(VS70 ml)
• Debutul SV: QRS fenomenul
electric îl precede pe cel mecanic
• Contracţia VS  Presiunea VS (PVS)
crește progresiv

A
M
P

0,350 s 0,500 s
Etapele sistolei ventriculare

0,05
Timp (s) 1. Contracţia izovolumetrică (CIV)
‒ Durata = 0,050 s
‒ Între Mî  Ad:
‒ La iniţierea contracţiei VS 
PVS  PVS>PAS  Mî
‒ Presiunea VS  rapid (80
mmHg)  PVS>PAo  Ad
‒ Vol. sanguinVS rămâne constant
Pdeschidere Adeschidere

Tînchidere Mînchidere

0,350 s 0,500 s
Etapele sistolei ventriculare

0,100
Timp (s)
2. Ejecţia rapidă
‒ Durata = 0,100 s
‒ PVS  progresiv (până la 120-
140 mmHg)  Ejecţia  a
sângelui din VSAo
‒ Asigură 70% din Vol. Sistolic

0,350 s 0,500 s
Etapele sistolei ventriculare
Timp (s)
0,200 3. Ejecţia lentă
‒ Durata = 0,200 s
‒ PVSPAo (120 mmHg) 
Ejecţie  sânge
‒ Asigură 30% din Vol Sistolic
• In final: - Volum Sistolic 70 ml
- VESV 30 ml

0,350 s 0,500 s
2. Diastola Ventriculară (DV)
• Rol: asigură umplerea ventriculară
(VEDV100-140 ml)
• Debut: panta descendentă a undei T
• Relaxarea VS  Presiunea VS scade
progresiv până la 0 mmHg

0,350 s 0,500 s
Etapele diastolei ventriculare
Timp (s)
0 0,025 1. Protodiastola
‒ Începutul DV, odată cu înce-
perea relaxării VS
‒ Durata = 0,025 s
‒ Datorită  PVS PVS<Pao Aî

Ainchidere
Pinchidere

0,350 s 0,500 s
Etapele diastolei ventriculare
2. Relaxarea izovolumetrică (RIV)
Timp (s)
0,05s

‒ Durata = 0,050 s
‒ Între Aî  Md
‒ PVS  rapid până la  0mmHg
 PVS<PAS Md
‒ Vol. sanguinVS=constant (VESV)

Pînchisă Aînchisă

Tdeschidere Mdeschidere

0,350 s 0,500 s
Etapele diastolei ventriculare
Timp (s)
0,100s 3. Umplerea rapidă
‒ Durata = 0,100 s
‒ PVS  0 mmHg  sângele trece
rapid din AS în VS
‒ Asigură 70% din umplerea
ventriculară
‒ PresiuneaVS nu crește datorită
complianței crescute

70%
0,350 s 0,500 s
Etapele diastolei ventriculare
Timp (s)
0,200s 4. Umplerea lentă (Diastasis)
‒ Durata = 0,200 s
‒ PVS  PAS (0  2 mmHg) 
sângele trece lent în VS
‒ Asigură 10% din umplerea
ventriculară

10%

0,350 s 0,500 s
Etapele diastolei ventriculare
5. Sistola atrială (Presistola)
Timp (s)
0,100s

‒ Durata = 0,100 s
‒ PAS PAS >PVS ( 6-8 mmHg)
 sângele trece rapid în VS
‒ Asigură finalizarea umplerii
ventriculare (20%)

20%
0,350 s 0,500 s
 Corelaţii între mecanograme şi ECG

Fonocardiograma Ventricu- ECG Atrio-

lograma grama
Zgomotul 1 (Sistolic) CIV După Q c
(MTî-PAd) Mî coresp. R
Zgomotul 2 (Diastolic) RIV Panta v
(APî-TMd) descendentă T
Zgomotul 3 UR După T y
(Protodiastolic)
Zgomotul 4 SA După P dar a
(Presistolic) înainte de Q
Fazele revoluţiei cardiace
Fazele ciclului cardiac

Ejecția rapidă

http://medical-elearning.com/SampleAnimations.aspx
Fazele ciclului cardiac

Umplerea rapidă

http://medical-elearning.com/SampleAnimations.aspx
Fazele ciclului cardiac

Sistola atrială

http://medical-elearning.com/SampleAnimations.aspx
Ventriculograma dreaptă

x
y

VS

VD
 Dinamica ventriculară

• Contracție VS:
• contracția fibrelor circulare
profunde ale VS forțează septul
IV să adopte o formă convexă,
bombându-se înspre VD; această
bombare întinde peretele liber al
VD peste sept
• Contracția VD:
• axa longitudinală a VD se
scurtează în momentul în care
mușchii spiralați trag valva
tricuspidă înspre apex
• peretele liber al VD se deplasează
spre sept (ca niște foale)

Boron & Boulpaep, 2012

 2. Curba presiune-volum

• Rezultă prin înregistrarea variaţiilor de presiune şi volum în timpul

ciclului cardiac (sistolă + diastolă)
• Umplerea ventriculară (AB) = DV:
 de la deschidere mitrală (A=Md)  la
închidere mitrală (B=Mî)
 creşterea de voulm este mare
asigură VEDV (100-140 ml):
− URasigură 70% din umplere
− ULasigură 10% din umplere (Md) (Mî)

− SAasigură 20% din umplere VESV VS

VEDV
 creşterea de presiune este mică
(câţiva mmHg) datorită complianţei
ventriculare 
 2. Curba presiune-volum

• CIV (BC) – inițierea SV:

• de la închiderea mitralei (B=Mî)
 până la deschiderea valvei
aortice (C=Ad)
• volumul ventricular = constant
(VEDV)
(Ad)
• presiunea ventriculară creşte
rapid:
- PVS>PAS (8-10 mmHg) Mî (Mî)
- PVS>PAo (60-80 mmHg) Ad VESV VS
VEDV
 2. Curba presiune-volum

• Ejecţia (CD) - parte a SV:

• de la deschiderea valvei aortice
(C=Ad)  până la închiderea
valvei aortice (D=Aî);
• are loc ejecţia VS (70-90 ml)  (Aî)
volumul ventricular scade de la (Ad)
VEDV la VESV
• presiunea ventriculară: creşte
iniţial până la 120-140 mmHg,
apoi rămâne constantă VESV VS
VEDV
 2. Curba presiune-volum

• RIV (DA) – parte a DV:

• de la închiderea valvei aortice (Aî)
 până la deschiderea mitralei
(Md)
• volumul ventricular - constant (Aî)
(VESV)
• presiunea ventriculară scade rapid
- PVS<PAo (<120 mmHg) Aoî (Md)
- PVS<PAS (0 mmHg)  Md VESV VS
VEDV
Variaţiile curbei presiune-volum

VESV VS VESV VS
VEDV VEDV

VESV VS VESV VS
VEDV VEDV
 Efectul creșterii presarcinii

• Creşterea presarcinii determină 

întoarcerii venoase :
•   umplerea ventriculară 
VEDV (deplasare B la B’)
• VS =  pe baza mecanismului
Frank-Starling
• VESV = constant
• Fracția de ejecție = constantă
• aria curbei presiune-volum VESV VS
 VEDV
 Lucrul mecanic al inimii
VS
FE = % = const
VEDV
 Efectul creșterii postsarcinii

• Creşterea postsarcinii - determi-

nată de  Presiunii Ao:
•  Ventricolul Stg. trebuie să
dezvolte o presiune mai  în
timpul CIV pentru a deschide
valva Ao  prelungire duratei
CIV (deplasare C la C’)
• VS =  prin scăderea duratei
ejecţiei
• VESV = 
• VEDV = constant
• aria curbei presiune-volum VESV VS
 VEDV
 Lucrul mecanic al inimii
 Efectul creșterii inotropismului

• Creşterea inotropismului - de-

termină  Forţei de contracţie
ventriculară, cu:
• VS prin  ejecției (deplasare
D la D’)
• VESV = 
• VEDV = constant
• Fracția de ejecție = 
• aria curbei presiune-volum VESV VS
 VEDV
 Lucrul mecanic al inimii
VS
FE = % =
VEDV
 3. Atriograma manometrică
• Reprezintă înregistrarea presiunilor din atriu în timpul ciclului
cardiac:
• a -  presiunea atrială în SA
• c -  presiunea atrială în timpul
CIV (valvele AV proemină în AS)
x
• x -  presiunea atrială în timpul
Ejecţiei V (valvele AV coboară)
• v -  presiunea atrială datorită
 întoarcerii venoase în atrii, în
timpul RIV (vârful undei coincide
cu Md)
• y -  presiunea atrială datorită
trecerii sângelui rapid în ventricul
în timpul UR
 4. Fonocardiograma

• Definiţie: înregistrarea grafică a oscilaţiilor produse de zgomotele

cardiace;
• Zgomotele cardiace sunt produse de:
• mişcarea valvelor (în special închiderea valvelor)
• vibraţia pereţilor inimii la trecerea sângelui
• vibraţia marilor vase la trecerea sângelui
• Cele patru zgomote cardiace sunt:
• Zgomotul 1 şi 2 - perceptibile stetacustic, în condiţii normale, se
înregistrează pe fonocardiogramă
• Zgomotul 3 şi 4 - foarte slabe, în general imperceptibile
stetacustic, dar posibil de înregistrat pe fonocardiogramă
Zonele de ascultație cardiacă
• Auscultaţia permite perceperea
zgomotelor cardiace cu ajutorul unui
stetoscop.
• Zonele de auscultaţie:
• aria aortică - spaţiul II i.c. drept
parasternal;
• aria pulmonară - spaţiul II i.c. stâng
parasternal;
• focarul Erb - spaţiul III i.c. stâng
A = aortică parasternal;
P = pulmonară • aria tricuspidiană - spaţiul IV i.c.
T = tricuspidiană stâng parasternal;
M = mitrală • aria mitrală - spaţiul V i.c. stâng, pe
E = Erb linia medio-claviculară.
 Caracteristicile zgomotelor cardiace

Zgomote Durata Caracter Cauzele oscilaţiilor

cardiace stetacustic
S1 0.08- Grav, mai 1. închiderea valvelor AV (cauza majoră):
(sistolic) 0.12” prelung închiderea mitralei (Mî) (cea mai mare
(„tum”) oscilaţie), precede închiderea tricuspidei (Tî)
Mî 2. deschiderea valvelor sigmoidiene: pulmonara
Intensitate (Pd) precede aorta (Ad)
maximă în 3. vibraţia pereţilor ventriculari în timpul CIV
focarul mitral 4. vibraţia pereţilor marilor artere în timpul
ejecţiei rapide (turbulenţa fluxului de sânge)
S2 0.04- Înalt, mai 1. închiderea valvelor sigmoidiene (cauza
(diastolic) 0.06” scurt („ta”) majoră): aorta (Aî) precede pulmonara (Pî).
• cele două componente sunt vizibile separat
Intensitate • distanţa între ele creşte în inspirul forţat
maximă în 2. deschiderea valvelor AV: tricuspida (Td)
focarul aortic precede mitrala (Md)
Aî Pî şi pulmonar 3. vibraţia pereţilor ventriculari în timpul RIV
 Caracteristicile zgomotelor cardiace

Zgomote Durata Caracter Cauzele oscilaţiilor

cardiace stetacustic
S3 (proto- 0.02- Slab, neper- • vibraţia pereţilor ventriculari (au complianţa
diastolic) 0.04” ceput decât mare) în timpul umplerii ventriculare
la copii cu rapide, când turbulenţa fluxului de sânge
torace este mare
subţire • perceptibil stetacustic:
− la copii cu perete toracic subțire
− patologic: mai intens în insuficienţa
cardiacă (complianţă excesivă), când
devine perceptibil stetacustic (zgomot de
galop)
S4 (pre- 0.05- Foarte slab, • vibraţia pereţilor ventriculari în timpul
sistolic) 0.10” neperceput sistolei atriale, care pompează sângele în
fiziologic ventriculi
• patologic devine perceptibil stetacustic:
dacă creşte presiunea atrială, în hipertrofia
ventriculară (perete îngroşat), în insuficienţa
cardiacă (zgomot de galop)
Fonocardiograma – corelații

Presiunea Aortică
Aortă Incizura
deschiere dicrotă
Mitrală
Mitrală
închidere Presiunea
deschiere
Ventricul Stg.

ECG

Fono-
S4 S3 cardiograma
S1 S2
 Fonocardiograma – zgomote patologice
I II

• Stenoza de valve sigmoidiene:

suflu sistolic “în romb”

• Insuficienţa de valve sigmoidiene: I II I

suflu diastolic

• Stenoza de valve A-V:

I II
suflu diastolic “în romb” I II I

• Insuficienţa de valve A-V:

I II
suflu sistolic
 Întrebarea 1

Care dintre afirmațiile de mai jos, referitoare la faza de umplere rapidă

ventriculară, sunt corecte:
A. Reprezintă ultima perioadă a diastolei ventriculare
B. Presiunea intraventriculară este menţinută la valoarea de 0 mmHg
C. Asigură 70% din umplerea ventriculară
D. Presiunea intraventriculară creşte rapid
E. Are o durată scăzută în tahicardie
 Întrebarea 2

Zgomotul I pe fonocardiogramă se caracterizează prin:

A. Coincide cu începutul complexului QRS, deoarece fenomenul
electric coincide cu cu cel mecanic
B. Începe după unda Q de pe ECG deoarece fenomenul electric îl
precede pe cel mecanic
C. Vârful undei R coincide cu mitrală închidere (Mî)
D. Coincide cu perioada de ejecţie ventriculară
E. Este cuprins între mitrală închidere (Mî) şi aortă deschidere (Ad)
 Întrebarea 3

* Pe curba presiune-volum din imaginea de mai jos, zgomotul II se

percepe:
A. În punctul D
B. Între punctul A și punctul B
C. Între punctul B și punctul C
D. Între punctul C și punctul D
E. Între punctul D și punctul A

Explicație: în timpul ejecției, valvele aortică și pulmonară se deschid, iar

sângele este ejectat în aortă, respectiv artera pulmonară. Faza de ejecție
are loc între punctul C și punctul D, deci valvele aortică și pulmonară se
deschid la punctul C și se închid la punctul D. Închiderea acestor valve
produce zgomotul II.