Parazitologie

Lucrarea 1

Încrengătura Protozoare

Caractere generale:
• organisme unicelulare
• pot avea sau nu membrană celulară
• unul sau mai mulţi nuclei
• înmulţire - asexuat
- sexuat
Clasificare:
1. Clasa Rizopode - lipsite de membrană celulară
- deplasare - prelungiri citoplasmatice temporare = pseudopode
2. Clasa Flagelate - membrană celulară
- deplasare - prelungiri citoplasmatice permanente = flageli
3. Clasa Ciliate - corpul învelit cu o cuticulă
- deplasare - cili
4. Clasa Sporozoare - localizare obligatoriu intracelulară
- nu se pot deplasa
- înmulţire: ciclu asexuat + sexuat

Clasa Rizopode

Caractere generale:
• lipsite de membrană celulară, prezintă nucleu şi citoplasmă
• deplasare - pseudopode (prelungiri citoplasmatice temporare)
• citoplasma - ectoplasma (periferic)
- endoplasma (central)
• majoritatea speciilor au capacitatea de a forma chişti

Entamoeba histolytica (E. disenteriae) - detalii la Parazitologie tropicală

Entamoeba coli
• condiţionat patogenă
• forma vegetativă - citoplasmă omogenă, pseudopode mici
• forma chistică - 8 nuclei

Entamoeba gingivalis
• în cavitatea bucală la persoanele cu afecţiuni stomatologice

1
Clasa Flagelate

Caractere generale:
• protozoare cu membrană celulară
• se deplasează cu ajutorul flagelilor (prelungiri citoplasmatice permanente)
• citoplasma - nu există diferenţiere între ecto şi endoplasmă
• nucleu voluminos, prezintă un cariozom central
• flagel - filament cromatic axial (axonema)
- teacă protoplasmatică cu proprietăţi contractile
- se inseră în citoplasmă pe blefaroplast

Clasificare:
• monoflagelate (flagelate sanghine şi tisulare)
- Genul Leishmania - specii: L. donovani, L. tropica, L. braziliensis
- Genul Tripanosoma - specii: - T. brucei gambiensae
- T. brucei rhodesiensae
- T. cruzi
• poliflagelate (flagelate cavitare)
- Genul Trichomonas - specii: T. vaginalis, T. buccalis, T. intestinalis
- Genul Giardia - specii: Giardia lamblia

Monoflagelate (flagelate sanghine şi tisulare)

- flagelul - liber sau organizat într-o membrană ondulantă
- un singur nucleu şi blefaroplast
- transmitere prin înţepătura unor vectori hematofagi
- produc boli grave, parazitoze tropicale
- se pot prezenta sub 4 forme: - leishmania (amastigotă)
- leptomonas (promastigotă)
- chritidia (epimastigotă)
- tripanosoma (tripomastigotă)

Leishmania donovani, L. tropica, L. braziliensis - detalii la Parazitologie tropicală

Tripanosoma brucei, T. cruzi - detalii la Parazitologie tropicală

Poliflagelate (flagelate cavitare)

Genul Trichomonas

corp asimetric

3-5 flageli liberi

membrană ondulantă

axostil (menţine forma corpului celular)

nu se închistează

specii - T. vaginalis, T. buccalis, T. intestinalis

2
Genul Giardia

corp cu simetrie bilaterală

2 nuclei vegetativi

> 6 flageli liberi

capacitate de închistare

reprezentant - specia Giardia lamblia (Lamblia intestinalis)

Trichomonas vaginalis

formă piriformă, 15-20 µm

densificare citoplasmatică - axostil

nucleu (extremitatea anterioară)

blefaroplaşti → flageli - 3-4 flageli devin liberi la nivelul extremităţii ant.
- 1 flagel cu traiect recurenţial spre polul post.
(formează cu corpul o membrană ondulantă scurtă)

citoplasma - conţine vacuole digestive

boala la om - trichomonoză uro-genitală
- transmitere prin contact sexual
- la femeie: - secreţie vaginală galben-verzuie sau alb-lăptoasă
cu miros de mucegai
- senzaţie de arsură şi prurit
- la bărbat: prurit, jenă la urinare, „picătura matinală”

Trichomonas intestinalis

extremitatea posterioară mai ascuţită

flagel recurenţial şi membrană ondulantă mai lungi

condiţionat patogen - tulburări digestive

Trichomonas buccalis

4 flageli ant. liberi, flagelul recurenţial scurt

la persoanele cu afecţiuni stomatologice

nu au rol patogen, doar întreţin inf. de etiologie microbiană

Giardia lamblia

2 forme:

forma vegetativă (trofozoit) - 15-20 µm
- corp celular de aspect piriform - ant - rotunjit
- post - ascuţit
- lat - planconvex
- simetrie bilaterală
- 2 nuclei simetrici (aspect de ochelari)
- 8 flageli - 4 perechi - 1 ant - se X apoi devin liberi
- 1 post - liberi
- 2 lat

forma chistică - 10-12 µm
- formă ovalară
- membrană cu dublu contur

3
 - 2-4 nuclei
- resturi de flageli

boala la om - giardioză (lamblioză) - simptomatologie necaracteristică,

polimorfă
- tulburări digestive
- urticarie
- tulburări neuro-psihice
Clasa Ciliate
Caractere generale:

corpul acoperit parţial sau total de cili vibratili

dimensiuni mari: 60-120 µm

2 nuclei - macronucleul (rol vegetativ)
- micronucleul (rol reproducător)

2 forme: vegetativă şi chistică

Balantidium coli

forma vegetativă - 40-150 µm
- ovalară, regiunea ant. îngustată
- cili aşezaţi uniform
- citoplasma - aspect granular, vacuole, 2 nuclei

forma chistică - 40-80 µm
- membrană groasă cu dublu contur
- 2 nuclei, o vacuolă mare

boala la om - balantidioză, dizenterie balantidiană
- caracter profesional (îngrijitori de porci)
Clasa Sporozoare

Caractere generale:

localizare obligatoriu intracelulară

înmulţire - ciclu asexuat (schizogonic)
- ciclu sexuat (sporogonic)

reprezentanţi - Genul Toxoplasma - specia: T. gondii
- Genul Plasamodium - specii: P. vivax, P. malariae, P. falciparum,
P. ovale

Toxoplasma gondii

se prezintă sub 3 forme:

trofozoit (forma vegetativă, endozoit, tahizoit) - 3-6 µm
- nucleu
- membrană cel dublă
- inel polar
- conoid - 6-15 toxoneme
- înmulţire intracelulară

chistul tisular (pseudochist) - 15-100 µm
- cuprinde sute-mii de bradizoiţi

4

oochistul - 10-13 µm
- prezent doar în fecalele pisicii
- cuprinde 2 sporochişti şi 4 sporozoiţi

boala la om - toxoplasmoză - dobândită - în majoritatea cazurilor asimptomatică
- adenopatie, febră, manifestări oculare
- congenitală - moartea fătului - avort spontan
- hidrocefalie
- leziuni oculare, cerebrale,
cardio-vasculare

5
 Parazitologie
Lucrarea 2

Încrengătura Protozoare - Clasa Sporozoare (continuare)

Genul Plasmodium

• 5 specii parazitează omul - Plasmodium vivax

- Plasmodium malariae
- Plasmodium falciparum
- Plasmodium ovale
- Plasmodium knowlesi
• boala = malarie (paludism)
- transmisă de ţânţari din Genul Anopheles
- accese febrile caracteristice

Ciclul biologic - 2 gazde - omul - ciclul asexuat (schizogonic)

- ţânţarul anofel (♀) - ciclul sexuat (sporogonic)

Detalii la Parazitologie Tropicală

Genul Cryptosporidium - Cryptosporidium parvum

• se prezintă sub două forme - trofozoit - diametru: 2-5 µm
- localizare: celule epiteliale intestinale
- oochist - diametru: 4-5 µm
- formă rotundă, conţine 4 sporozoiţi
• habitat: epiteliul intestinului subţire

Boala la om (criptosporidioză)
• boală diareică de scurtă durată („diareea turiştilor”) - persoane imunocompetente
• diaree severă şi prelungită cu deshidratări masive şi pierdere în greutate (la
persoane cu deficit imunitar)
• diagnostic parazitologic: evidenţierea oochistelor în frotiuri colorate Ziehl-
Neelsen (oochiste de culoare roşu-strălucitor pe fond verde)
• prezentă la cca. 30% din bolnavii de SIDA

6
Protozoare cu taxonomie incertă

Pneumocystis carinii
• se prezintă sub trei forme - trofozoit - formă rotundă/ovalară
- masă mucoidă
- un singur nucleu
- dimensiune: 1-5 µm
- formele adulte - filopodii (expansiuni
tisulare)
- prechist
- chist - formă sferică
- 8 corpusculi nucleaţi
- diametru: 6-8 µm
• localizare - alveole pulmonare
- extrapulmonar (în plus, la bolnavii de SIDA)

Boala la om - pneumonie interstiţială

• exudat spumos cu aspect de „fagure de miere” care umple alveolele pulmonare
• frecvente suprainfecţii bacteriene
• posibil, producerea asfixiei
• factorul principal în producerea bolii este imunodeficienţa
• afectează sugarii prematuri, distrofici sau polispitalizaţi cu vârsta cuprinsă
între 8-12 săptămâni, persoanele bolnave de SIDA sau tratate cu medicamente
imunosupresoare
• diagnostic parazitologic: identificarea chistelor şi a trofozoiţilor pe frotiuri
colorate Giemsa, efectuate din produse patologice (chistele rămân necolorate,
corpusculii intrachistici coloraţi în albastru-violaceu)
• radiografie pulmonară: imagine caracteristică de „geam mat”

Încrengătura Helminţi (Helminthes)

• Subîncrengătura Plathelminthes - Clasa Trematode

- Clasa Cestode
• Subîncrengătura Nemathelminthes - Clasa Nematode

Subîncrengătura Plathelminthes
• corp plat - segmentat
- nesegmentat
• nu au cavitate generală
• în general, organisme hermafrodite (cu unele excepţii)
• dotate cu organe de fixare
• nu prezintă aparat respirator şi circulator
• tub digestiv - incomplet sau inexistent
• ciclul biologic - mai multe stadii larvare

7
Clasa Trematode
• viermi plaţi, corpul nesegmentat
• forma corpului - foliacee
- vârf de lance
• prezintă 2 ventuze (cu rol de fixare) - bucală
- ventrală
• hermafrodiţi (excepţie - Schistosomele)
• prezintă ap. digestiv, ap. excretor, sistem nervos, ap. genital - mascul
- femel
• ouăle - ovalare, neembrionate, prezintă la un pol un căpăcel numit opercul
• ciclul biologic - una sau mai multe gazde intermediare
- schema generală: ou → miracidium (larvă ciliată) → sporochist
→ redii → cercari → metacercari → adulţi

• majoritatea speciilor patogene - climat tropical

• zona temperată - 3 specii cu localizare hepato-biliară
- Fasciola hepatica
- Dicrocoelium dendriticum (Dicrocoelium lanceolatum)
- Opistorchis felineus

Fasciola hepatica (viermele de gălbează)

Morfologie
• adult - lungimea: 2-3 cm
- forma: foliacee
- culoarea: alb-gălbuie
- cuticulă - spini recurbaţi
- ap digestiv - înfundat, 2 cecumuri cu numeroase ramificaţii
- testiculi - aspect tubular, ocupă câmpul median
- glandele vitelogene - voluminoase, în zonele laterale ale corpului
• oul - ovalar, culoare galben-maronie, operculat
- conţine o substanţă neembrionată

Localizare - căi biliare - ovine, bovine, om

Gazda intermediară - gasteropod (melc) - genul Limnea

Boala la om - fascioloză (gălbează)

• forme asimptomatice, medii sau grave
• perioda de invazie: astenie, febră, dureri în hipocondrul drept cu iradiere în
umăr, tulburări digestive
• faza de localizare biliară: dureri, hepatomegalie, icter mecanic, angiocolită

8
Dicrocoelium dendriticum (Dicrocoelium lanceolatum)

Morfologie
• adult - lungimea: 1-1,5 cm
- forma: vârf de lance
- cuticula - fără spini
- 2 cecumuri - nu prezintă ramificaţii colaterale
- ap genital mascul - în 1/3 ant, testiculi - aspect globulos
- uterul - foarte voluminos - în 1/3 medie şi inf
- glandele vitelogene - în zona laterală a corpului (1/3 medie), mai reduse
• oul - ovalar, brun-roşcat, operculat, uşor asimetric

Localizare: căi biliare - ovine, bovine, caprine, om

Gazde intermediare - prima gazdă intermediară: gasteropode terestre (ex: Zebrina

detrita)
- a doua gazdă intermediară: furnica de pădure (Formica fusca)

Boala la om - dicrocelioză
• predomină formele oligo sau asimptomatice
• fenomene dispeptice, flatulenţă, inapetenţă, greaţă, subfebrilităţi
• discretă hepatomegalie

Opistorchis felineus

Morfologie
• adult - lungime: 0,8-1,2 cm
- formă: vârf de lance
- cuticula - fără spini
- 2 cecumuri - fără ramificaţii colaterale
- testiculii - lobaţi - în 1/3 inf a corpului
- uter - voluminos - 1/3 medie a corpului
• ou - ovalar, galben-maroniu, la un pol - operculat, celălalt pol prezintă un pinten

Localizare: căi biliare - câine, pisică, porc, vulpe, om

Gazde intermediare - prima gazdă intermediară: gasteropode terestre - genul Bithynia

(Bulimus)
- a doua gazdă intermediară: peşte - Fam. Ciprinidae: văduviţa,
linul, crapul, mreana, roşioara
Boala la om - opistorcoză
• tulburări digestive
• dureri în hipocondrul drept, flatulenţă, angiocolită
• uneori febră cu icter
• manifestări alergice

9
 • se asociază frecvent cu procese neoplazice ale căilor bilare
Parazitologie
Lucrarea 3

Încrengătura Helminthes - Subîncrengătura Plathelminthes

Clasa Cestoda

Caractere generale:
• viermi plaţi cu corpul segmentat
• segmentele = proglote → organizare hermafrodită completă
• prezintă organe de fixare: ventuze, uneori şi cârlige
• habitat: tub digestiv - om şi animale
• nu prezintă aparat digestiv, circulator şi respirator

Structura:
• 3 părţi:

scolex (cap) gât strobila (corp)

ventuze cârlige botridii proglote tinere proglote adulte proglote bătrâne

• forma proglotelor: - L > l (Taenia solium, T. saginata)

- L < l (Hymenolepis nana, H. diminuta, Botriocephalus latus)
- seminţe de bostan (Dipylidium caninum)

Morfologia internă: - proglotul adult - cuticulă şi ţesut muscular

- ap. genital hermafrodit
- ap. excretor
- sistem nervos

- proglotul bătrân - hipertrofia uterului → prelungiri colaterale

- atrofierea celorlalte organe
- T. solium - L = (2-3) x l
- uter ≤ 10 ramificaţii, arborescent
- T. saginata - L = (5-6) x l
- uter ≥ 20 ramificaţii, dicotomic

Fam. Teniidae Fam. Diphyllobothriidae

Fam. Hymenolepidae
Fam. Dilepinidae
• scolex - 4 ventuze rotunde • ventuze alungite
• uter - fără orificiu de eliminare a • uter - prezintă orificiu de eliminare a
ouălor ouălor
• ouă - rotunde şi embrionate • ouă - ovalare, neembrionate,
• forma larvară - aspect sferic operculate

10
 • forma larvară - aspect vermiform
SPECIA MORFOLOGIE LOCALIZARE BOALA
Taenia solium •L=2-8m • om:intestin subţire TENIOZĂ
(panglică) • scolex: globulos, • om - gazda def • de obicei asimpt
4 ventuze rotunde, • porc- gazda • jenă abdominală
2 coroane de cârlige interm • inapetenţă
• strobila: 800-1000 • astenie, insomnie
proglote CISTICERCOZA
• ou: înveliş gros, în • det de prezenţa formei
interior - embrion larvare
hexacant cu 6 • cerebrală
cârlige • oculară
• medulară
Taenia saginata • L = 4 - 10 m • om: intestin subţire TENIOZĂ
• scolex: piriform, • om - gazda def • dureri abdominale
lipsit de rostru şi • bovine - gazda • inapetenţă
cârlige, 4 ventuze intermediară • greţuri
• strobila:1000-2000 • tulburări nervoase
proglote
• ou: asem T. solium
Taenia • L = 3,6 mm • adult: intestin subţ HIDATIDOZĂ
echinococcus • scolex: rostru, 2 - câine, lup, vulpe, • ficat:hepatomegalie,
(Echinococcus rânduri de cârlige alte animale dureri, sd dispeptic biliar,
granulosus) • strobila: 3 proglote • forma larvară: om tumoră elastică
de dimens inegale - ficat, plămân, alte • plămân:tuse, dispnee
• ou: conţ embrion organe; animale - • rinichi:dureri, hematurie,
hexacant ovine, bovine, hidronefroză
• forma larvară = caprine, porcine • os: fracturi
chistul hidatic
Hymenolepis nana • L = 7 - 40 mm • om: intest subţire HIMENOLEPIDOZĂ
• scolex: globulos, • nu include în mod • tulb. gastrointestinale
rostru, o singură obligatoriu o gazdă • tulburări nervoase
coroană cu cârlige, intermediară ( dar • anemie
4 ventuze rotunde poate fi purecele)
• strobila: cu aprox
200 proglote
• ou: embrionat, 2
membrane
Dipylidium • L = 15 - 70 cm • om: intest subţire DIPILIDIOZĂ
caninum • scolex: rostru cu • gazda intermed - • asimptomatic
(Taenia canina) 4-5 rânduri cârlige, purece • dureri abdom, diaree
4 ventuze ovalare • alergie
• strobila: 60 - 175 • prurit anal
proglote
• ou: înveliş subţire,

11
 embrion hexacant
Dyphillobothrium • L = 3- 15 m • jejun inferior şi BOTRIOCEFALOZĂ
latum • scolex: 2 ventuze ileon superior la • asimptomatic
(Botriocephalus alungite (botridii) om, câine, pisică, • tulburări digestive
latus, Taenia lata) • strobila: 3 000 - vulpe • tulburări nervoase
4 000 proglote • I gazdă interm - • anemie pernicioasă
• ou: prez. opercul crustaceu • scădere în greutate
şi pinten • II gazdă interm - • edeme
peşte răpitor • febră
• hemoragii
• icter

12
 Parazitologie
Lucrarea 4

Subîncrengătura Nemathelmintes - Clasa Nematoda

Caractere generale:

• viermi cilindrici cu corpul alungit

• prezintă sexe separate
• extremităţi subţiate, corpul nesegmentat
• cuticulă → hipoderm → ţesut muscular - polimiar
- meromiar
- holomiar
• nu prezintă aparat circulator şi respirator
• prezintă aparat digestiv, sistem excretor, sistem nervos, aparat genital
• mascul < femela
• nematode - ovipare
- ovovivipare
- vivipare

Ascaris lumbricoides (limbricul)

Morfologie:

• adult - lung, alungit, extremităţi conice

- roz-roşietic
- extremitatea anterioară → 3 buze cu margini dinţate
- ventral, subterminal → orificiul anal
- ♂ - L = 10 - 25 cm
- extremitatea posterioară recurbată → 2 spiculi
- ♀ - L = 20 - 30 cm
- ambele extremităţi drepte
- vulvă în 1/3 anterioară
• ou - sferic sau ovalar
- culoare brun - închisă
- prezintă - 2 învelişuri - intern - neted, transparent
- extern - gros, mamelonat
- la cei 2 poli - 2 spaţii libere, semilunare
- rezistă la temperaturi scăzute

Habitat: intestinul subţire al omului

13
Boala la om (ascarioză):

• majoritatea infecţiilor - asimptomatice

• infecţii masive → simptome
• ascarioza - pulmonară (larvară) - pneumonie: febră, tuse, spută
eozinofilie 30 - 50%
- manifestări alergice - urticarie
- intestinală (determinată de adult) - tulburări gastrointestinale
- tulburări ale sistemului nervos
• la copii poate determina obstrucţie intestinală
• parazitul poate migra în căile biliare, apendice etc.

Enterobius vermicularis (oxiurul, Oxyuris vermicularis)

Morfologie:

• adult - mic şi alb

- esofag de tip rabditoid (2 umflături esofagiene), bulb post-3 dinţi chitinoşi
- ap. digestiv include intestin şi rect
- extremitatea anterioară - aspect veziculos (expansiune cuticulară)
- ♂ - L = 2 - 5 mm
- 1/3 post. încurbată (spirală)
- cloacă → 1 spicul
- ♀ - L = 8 - 13 mm
- ovare - pereche şi uter
- depune 10 000 - 15 000 ouă şi moare după scurt timp
- poate fi găsită în regiunea perianală, vagin, scaune diareice
• ou - oval, alungit, plan - convex (turtit pe o parte)
- transparent
- 2 membrane lipite într-un loc
- în interior - embrion giriniform

Habitat: - colon ascendent, cec, apendice, ileon inferior

- organele genitale ale femeii

Boala la om (enterobioză, oxiuroză):

• prurit anal (noaptea) → excoriaţii şi infecţii secundare

• fenomene generale - tulburări digestive
- tulburări nervoase
• urticarie
• datorită gratajului - dermatite, piodermizări secundare (copii)
- eczematizări, lichenificări (adulţi)
• vulvite oxiurozice (♀)
• uneori anemie şi leucocitoză

14
 • eozinofilie 20 - 30% (după 1 săptămână)
Trichuris trichiura (Tricocephalus dispar)

Morfologie:

• adult - formă de bici

- alb - cenuşiu
- extremitatea anterioară - foarte subţire
- extremitatea posterioară - îngroşată (conţine organele interne)
- ♂ - L = 30 - 40 mm
- porţiunea anterioară - efilată
- porţiunea posterioară - îngroşată, de 2 ori mai lungă, 1 spicul
- ♀ - L = 40 -50 mm
- porţiunea anterioară - efilată, de 2 ori mai lungă
- porţiunea posterioară (include un uter voluminos)
• ou - formă de lămâie
- brun - maroniu
- o singură membrană, câte un dop la fiecare pol
- conţine un singur embrion

Habitat: cec, între vilozităţile intestinale

Boala la om (tricocefaloză, trichuroză):

• infecţii uşoare - asimptomatic

• infecţii grave (> 10 000 ouă / g fecale) - simptome
• epigastralgii, vărsături, anorexie, scădere în greutate
• eozinofile ↓
• infecţii masive (> 800 paraziţi) - anemie
• manifestări nervoase (secretă hemotoxine)
• apendicită
• prolaps rectal

Trichinella spiralis

Morfologie:

• adult - extremitatea anterioară - corp îngustat

- ♀ - L = 3 - 4 mm
- ♂ - L = 1,5 mm
- vivipară

15
Boala la om (trichineloză, trichinoză)

• incubaţie: 2 - 7 zile
• tulburări gastro-intestinale (diaree, greţuri, vărsături)
• edeme faciale, palpebrale
• dureri musculare (mialgii)
• cefalee
• febră
• scădere în greutate, stare generală alterată
• complicaţii: miocardită, encefalită, meningită
• eozinofilie crescută 50 - 80%
• 3 perioade - perioada de invazie intestinală - diaree
- perioada de migrare a larvelor - mialgii, stare generală alterată
- perioada reparatorie, de închistare

Epidemiologie:

• ciclu - silvatic (sălbatic): mistreţ, lup, urs, vulpe

- zoonotic (domestic): porc, şobolan, şoarece, câine, pisică
• şobolan → porc → om

Ancylostoma duodenale

• adult - cilindric, alb-cenuşiu

- capsulă bucală
- ♂ - L = 0,1 - 1,1 cm
- bursa caudală + 2 spiculi lungi şi subţiri
- ♀ - L = 1 - 1,3 cm
- extremitatea posterioară subţiată
• larva - rabditoidă
- strongiloidă → tropisme: - geotropism negativ
- termotropism pozitiv
- histotropism
- higrotropism pozitiv
- chimiotropism - pozitiv pt. O2
- negativ pt. CO2
• ou - înveliş transparent
- interior - formaţiune embrionară cu 2 - 4 blastomere

Habitat: duoden

16
Boala la om (anchilostomoză):

• infecţii uşoare - manifestări cutanate: macule, papule, eritem (membre inferioare)

- manifestări respiratorii/pulmonare: tuse, dispnee
- manifestări digestive: epigastralgii, balonări, diaree, anorexie,
hemoragii intestinale
• anemie hipocromă

Strongyloides stercoralis (S. intestinalis)

Morfologie:

• adult - ♂ (patogenă): - L = 2 mm
- cavitate bucală scurtă cu 4 buze
- extremitatea posterioară: coadă scurtă, conică
• larve - rabditoide - L = 250 µm, esofag rabditoid
- strongiloide - L = 500 - 700 µm, filariforme, foarte mobile, esofag lung

Boala la om (strongiloidoză):

• manifestări cutanate: erupţii urticariforme (aspect de larva migrans cutanată)

• manifestări digestive: diaree, malabsorbţie, steatoree
• manifestări pulmonare - pneumonie: tuse, dispnee
• manifestări neurologice: cefalee, apatie
• strongiloidoză diseminată (imunodeprimaţi)
• eozinofilie 10 - 40%

17
Nematode care determină îmbolnăvire la om în stadiul de larve

Toxocara canis şi Toxocara catis:

• localizare: intestin subţire la câini şi pisici

• boala la om - larva migrans viscerală - forma majoră: manifestări - generale
- respiratorii
- digestive
- cutanate
- alergice oculare
- neurologice
- forma minoră
- larv amigrans oculară: uveită, endoftalmie cronică, granulom de
pol posterior, scăderea cauităţii vizuale, strabism

Ancylostoma braziliense şi A. caninum

• adulţi - în intestin la câini, pisici

• sindromul de larva migrans cutanată (traseu caracteristic şerpuitor şi pruriginos
în derm) - det. şi de A. duodenale, Necator americanus, S. stercoralis

18
 Parazitologie
Lucrarea 5

Încrengătura Artropoda

• organisme nevertebrate
• prezintă un exoschelet
• membrele sunt formate din mai multe articole sudate între ele
• corp cu simetrie bilaterală, acoperit cu chitină
• ciclul evolutiv se realizează prin metamorfoză
• creştere se face în salturi (năpârlire)
• importanţă medicală - acţiune directă
- acţiune indirectă → vectori - mecanici
- biologici
Clasificare:

• corp: cap - torace - abdomen

• 3 perechi de membre (hexapode)
Clasa Insecta • 2 antene
• posibil aripi
• respiraţie traheală
• corp: cefalotorace - abdomen
• 4 perechi de membre (octopode)
Clasa Arachnida • nu prezintă antene
• nu prezintă aripi
• respiraţie traheală
• ovipare (cu rare excep.)
• ap. digestiv: intestin mijlociu → diverticuli
Clasa Myriapoda
Clasa Crustacea

Clasa Arachnida - Ordinul Scorpionidae

- Ordinul Arachneidae
- Ordinul Acarieni (Acarina)

Ordinul Acarieni

• cefalotoracele sudat cu abdomenul

• ap. bucal = rostru - formaţiune cornoasă centrală = hipostom
- 2 chelicere (mandibule)
- 2 palpi maxilari (lateral)
• metamorfoza completă

19
 • larve - hexapode
• nimfe, adulţi - octopode
• femela > masculul
• epimerite = îngroşări chitinoase la baza membrelor
• clasificare - cu epimerite - corp vermiform: Fam. Demodecidae
- corp globulos: Fam. Sarcoptidae
- fără epimerite: Fam. Ixodidae

Familia Sarcoptidae

• corp globulos
• dimensiune mică (sute µm)
• rostru - scurt şi gros
• chelicere - formă de cleşte
• 4 perechi de membre scurte (cu ventuze şi filamente) - 2 anterioare
- 2 posterioare
• faţa dorsală - spini şi solzi ascuţiţi
• nu prezintă stigmate respiratorii
• după localizare - sarcoptidae psorice - Sarcoptes scabiei
(trăiesc pe tegumente)
- sarcoptidae detriticole - Tyroglyphus farinae
(trăiesc pe resturi alimentare) - Tyroglyphus siro
- Glycyhagus domesticus

Sarcoptes scabiei

Morfologie:

• corp ovalar cu pliuri paralele pe tegument

• faţa dorsală - solzi
• capâtul porţiunii anterioare → rostru
• cavitatea bucală → gl. salivare (secreţie veninoasă)
• extremitatea posterioară - peri lungi şi rigizi
• ventral: 4 perechi de membre scurte şi groase (2 ant. şi 2 post.) terminate cu
ventuze sau filamente
• ♀: - L = 350 µm, cenuşiu-perlată
- ovipară
- primele 2 perechi de membre → ventuze
- ultimele 2 perechi de membre → filamente
• ♂: - L = 250 µm, roşcat
- perechile 1, 2, 4 de membre → ventuze
- perechea 3 de membre → filamente

20
Boala la om (râie, scabie):

• leziuni cutanate (la 8-10 zile de la infectare)

• prurit intens, exacerbat nocturn
• galerii în piele (2-4 mm)
• vezicule perlate marginea leziunii (♀) şi leziuni de grataj
• complicaţii datorită gratajului şi suprainfecţiei
• zonele de predilecţie:

• rezervor: omul parazitat, câine, pisică, porcine, ovine, caprine

• transmitere prin contact direct
• receptivitate: persoane cu standard socio-economic scăzut, colectivităţi

Tyroglyphus farinae

• făină, paste făinoase, pâine, grâu

• ♀ - 600 µm, ♂ - 300 µm
• ingerare cu alimente → tulburări digestive (enterocolită, diaree)
• evidenţiere prin ex. coproparazitologic

Tyroglyphus siro

• brânză veche, batoane de vanilie, făină

• 500 µm
• ingerare → catar intestinal
• transport alimente → erupţii cutanate

Glycyphagus domesticus

• zahăr, marmeladă, fructe

• ingerare → tulburări digestive

21
 • transport alimente → erupţii cutanate

Familia Ixodidae

• acarieni cu dimensiuni mai mari ca sarcoptidele

• larve, nimfe, adulţi - hematofagi
• corp plat → bombat (după ce se hrăneşte cu sânge)
• rostru puternic (fixare)
• gl. salivare dezvoltate, pot secreta salivă toxică şi iritantă
• ap. respirator de tip traheal, se termină cu 2 stigmate respiratorii
• vectori ai unor boli infecţioase grave
• clasificare (după dispoziţia rostrului) - terminal: Subfamilia Ixodinae
- subterminal: Subfamilia Argasinae

Subfamilia Ixodinae

• căpuşe
• rostru terminal
• ochi - unele specii
• 4 perechi de membre terminate cu ventuze de fixare sau gheare
• stigmate respiratorii (P IV - în spate)
• ♂ prezintă un scut chitinos iar la ♀ este redus
• ectoparaziţi
• metamorfoza este completă
• clasificare - genul Ixodes
- genul Ripicephalus
- genul Dermacentor

Genul Ixodes

• rostru lung
• palpi îndepărtaţi de hipostom
• nu prezintă ochi
• ♂ - faţa ventrală → plăci chitinoase

Ixodes ricinus

• căpuşa vitelor, oilor

• ♀ - 4 mm, ♂ - 2,5 mm
• forma infestantă pt. om → larva, nimfa sau adultul
• infestare - contact cu ierburi şi frunzişuri din pădure
• rol patogen - iritaţii locale ale pielii, prurit
- vectori pentru diverse boli infecţioase

22
Genul Ripicephalus

• corp alungit, ovalar

• culoare brun-roşcată
• rostru - scurt
• palpi maxilari - scurţi, groşi, apropiaţi de hipostom
• ochi
• ♂ - prezintă ventral 2 plăcuţe chitinoase triunghiulare

Ripicephalus sanguineus

• căpuşa câinelui
• ♀ - 11 mm, ♂ - 3 mm
• rol patogen - transmitere - febra butunoasă
- febra recurentă

Genul Dermacentor

• corp mai voluminos

• rostru - scurt
• palpi maxilari scurţi şi groşi, apropiaţi de hipostom
• ochi
• membre → cârlige
• ♂ - nu prezintă plăci chitinoase pe faţa ventrală

Dermacentor andersoni

• păduri - America de Nord

• larva, nimfa - parazitează rozătoare mici
• adulţi - parazitează mamifere mari, omul
• rol patogen - leziuni ulceroase rebele la tratament
- vector - febra purpurică a Mt. Stâncoşi
- febra Q
- tularemia
Subfamilia Argasinae

• rostru subterminal, pe faţa ventrală

• ochi - unele specii
• membre fără ventuze
• 2 stigmate respiratorii (între P III - P IV)
• nu prezintă scuturi chitinoase
• membre de mărimi diferite
• parazitism temporar, de scurtă durată
• clasificare - genul Argas

23
 - genul Ornithodorus
Genul Argas

• faţa dorsală delimitată de faţa ventrală printr-o creastă

• cap - turtit, oval, eliptic
• nu prezintă ochi

Argas persicus

• căpuşa găinilor
• ambele feţe prezintă ornamentaţii neregulate
• rol patogen - iritaţie locală pruriginoasă, hemoragii capilare
- vector pt. spirochetoze

Genul Ornithodorus

• faţa dorsală nu este delimitată de cea ventrală

• unele specii - ochi (lateral)
• suprafaţa corpului - mamelonată
• faţa ventrală - şanţuri adânci

Ornithodorus moubata

• răspândit în sudul Africii

• ♀ - 12 mm, ♂ - 6 mm
• nu prezintă ochi
• parazitează mamifere mici, păsări, omul
• vector pt. febra recurentă

Clasa Insecta

• corp: cap - torace - abdomen

• torace → 3 perechi de membre articulate (hexapode)
• simetrie bilaterală
• înveliş chitinos
• unele prezintă aripi
• ap. respirator de tip traheal
• 2 antene
• dezvoltare prin metamorfoză - completă
- incompletă (lipseşte stadiul de nimfă)
• de obicei prezintă dismorfism sexual
• cap - 2 ochi
- 2 antene
- ap. bucal adaptat pt. - masticat şi lins
- lins şi supt

24
 - înţepat şi supt
• torace - 3 segmente, pe fiecare se articulează o pereche de membre
- dorsal - poate prezenta aripi
• aripi → nervuri (criteriu de diferenţiere a speciilor)
• abdomen - nr. variabil de segmente (1-9)
• structură internă - ap. digestiv
- ap. respirator
- ap. circulator
- ap. excretor
- sistem nervos
- organe de simţ
- ap. genital
• importanţa medicală → ectoparaziţi - temporari - vectori activi ai unor boli inf.
- vectori mecanici
- permanenţi
• clasificare - Ordinul Anoplura
- Ordinul Aphaniptera (Siphonaptera)
- Ordinul Hemiptera
- Ordinul Diptera

Ordinul Anoplura

• aptere (fără aripi)

• corp turtit dorso-ventral
• membre → gheare puternice
• hematofage (ap. bucal adaptat pentru înţepat şi supt)
• metamorfoza - incompletă

Familia Pediculidae

Pediculus corporis (păduchele de corp)

• ♀ - 3,5 mm, ♂ - 3 mm
• alb-cenuşiu
• cap - formă pentagonală - 2 ochi
- 2 antene
- ap. bucal → trompă retractilă
• torace - formă patrulateră cu marginea posterioară concavă
- o pereche de stigmate respiratorii
- ventral - 3 perechi de membre (prima mai dezvoltată)
• abdomen - ovalar şi crenelat
- 8 segmente inegale
- ♀ - segmentul 9 = cerci
- ♂ - penis
- 6 perechi de stigmate respiratorii

25
 • metamorfoza: ouă (lindeni) → nimfa → adult
• localizare: cusăturile hainelor, hrănire - trec pe pielea gazdei (înţeapă şi sug
sânge)
• rol patogen - pediculoză - papule pruriginoase + halou eritematos - torace
- abdomen
- şolduri
- coapse
(zona ext şi ant)
- leziuni de grataj, suprainfecţie
- infestaţii de lungă durată - melanodermie
(boala vagabonzilor)
- vectori - tifosul exantematic
- febra de tranşee
- febra recurentă de păduche

Pediculus capitis (păduchele de cap)

• ♀ - 2,5 mm, ♂ - 1,5 mm

• culoare cenuşie
• corp - mai alungit
• ou - alungit, triunghiular, prezintă un căpăcel cu microorificii
• localizare (om): părul capului, sprâncene, gene, barbă
• rol patogen - pediculoza capului - lez. polimorfe de tip papulos sau veziculos
foarte pruriginoase
- grataj → suprainfecţie
- cruste groase
- vectori (idem P. corporis)

Phtirius pubis (păduchele lat)

• gălbui-albicios
• cap - mic, alungit, înfundat
• torace - 3 perechi de membre inegale (prima mai mică) terminate cu gheare
• abdomen - ovalar şi scurt, 5 segmente
• localizare: reg. pubiană, axilă, gene
• rol patogen - phtirioză pubiană - papule mici, rozacee, pruriginoase (noaptea)
• nu are rol de vector

26
 Parazitologie
Lucrarea 6

Clasa Insecta - continuare

Ordinul Aphaniptera (Siphonaptera)

• femela (3 mm) > masculul (2 mm)

• ap. bucal adaptat pentru înţepat şi supt
• nu prezintă aripi (aptere)
• cele 3 perechi de membre - lungimi diferite, P III - foarte dezvoltată (deplasare
în salturi)
• abdomen voluminos, turtit lateral
• ultimul segment abdominal (8) - ♀ - pigidium
- ♂ - penis spiralat

Familia Pulicidae

• metamorfoza completa
• specii importante (caractere diferenţiale, rol patogen):

Specii Piepteni Vector pentru: Gazdă intermediară

pentru:
Pulex irritans • nu • pestă (ciumă) • Hymenolepis diminuta
(purecele omului) • perişori izolaţi • tifos murin
Ctenocephalus canis • pieptene cefalic • pestă (ciumă) • Dypilidium caninum
(purecele câinelui) • pieptene toracic • tifos murin
Xenopsylla cheopis • nu • pestă (ciumă) • Hymenolepis diminuta
Nosopsyllus fasciatus • pieptene toracic • pestă (ciumă) • Hymenolepis diminuta
• tifos murin

Ordinul Hemiptera

• 2 perechi de aripi uneori rudimentare

• ap. bucal adaptat pentru înţepat şi supt
• metamorfoza incompletă

Familia Cimicidae

• aripi reduse - solzi

• abdomen foarte voluminos comparativ cu capul şi toracele

27
Cimex lectularius (ploşniţa de pat)

• ♀ - 5 mm, ♂ - 4 mm
• corp turtit dorso-ventral, după hrănire globulos
• cap - formă pentagonală
- 2 ochi proeminenţi (lateral)
- 2 antene formate din 4 articole
• torace - 3 segmente
- 2 solzi (rudimente aripi)
- 3 perechi de membre
• abdomen - bombat, voluminos
- 8 segmente
• larvele - asemănătoare cu adulţii dar nu prezintă structură genitală
• habitat: mobilă, pereţi, duşumea, rufărie
• rol patogen - înţepătura - congestie locală - papule, prurit
- vector - febra recurentă, pesta, bacilul Koch, VHB

Ordinul Diptera

• insecte care prezintă 2 aripi bine dezvoltate

• metamorfoza - completă
• ochi mari, compuşi
• ap. bucal adaptat pentru - supt
- înţepat şi supt
• 2 antene formate dintr-un nr. variabil de articole
• clasificare - Subordinul Nematocera (antene lungi) - Fam. Culicidae
- Fam. Psychodidae
- Fam. Simulidae
- Subordinul Brahicera (antene scurte) - Fam. Muscidae

Familia Culicidae

• ţânţari
• femela - hematofagă
• 3 triburi - Culicini - ţânţari comuni
- Anophelini - ţânţari anofeli
- Aedini - trăiesc în păduri
• cap - rotund
- 2 ochi mari, compuşi
- trompă adaptată pentru înţepat şi supt
- 2 palpi maxilari (rol tactil şi olfactiv)
- 2 antene (rol auditiv)
• torace - bine dezvoltat - 3 segmente

28
 - 2 aripi - rotunde la vârf şi acoperite cu solzi
- 3 perechi de membre foarte lungi, subţiri, articulate
• abdomen - alungit
- 8 segmente + armătura genitală - ♀ - cerci
- ♂ - hipopygium → penis
• metamorfoza - completă, se desfăşoară în mediul acvatic (cu excep. adultului)
• ouă - formă ovalară sau cilindro-conică
• larva - abdomen cu 9 segmente
- 2 tipuri de ap. respirator - branhial (palete branhiale - segm. abd. 9)
- traheal - 2 canale traheale → 2 orif. resp.
(segm. abd. 8)
• nimfa - formă de virgulă
- cefalotorace → cornete respiratorii
- abdomen încurbat, 9 segmente
- nu se hrăneşte (lipseşte orificiul bucal)
• rol patogen - înţepătuara → discomfort (edem, hiperemie, papule)
- vector - malarie, filarioză, febră galbenă, denga,
meningoencefalită cu virusul West-Nile

Criterii de diferenţiere Anofel - Culex

Stadiu / Ţânţar Anofel Culex

ou • formă ovalară • formă de trabuc
• 2 cămăruţe de aer (flotoare) • plutesc în grămezi
• plutesc izolate
larvă • nu prezintă sifon • prezintă o prelungire a
• se ridică în totalitate, paralel segmentului 8 abdominal (sifon)
cu suprafaţa apei • canalele traheale se
prelungesc în acest sifon şi se
termină în vârful său prin 2
orificii respiratorii
• se dispune oblic faţă de
suprafaţa apei (vine în contact
doar cu vârful sifonului)
nimfă • cornete respiratorii - formă de • cornete respiratorii - formă
pâlnie (urechiuşă) tubulară (cilindrică)
poziţia corpului faţă de un suport
• oblic • paralel
adult conformaţia capului
stabilirea tribului
• T = P (T - trompă, P - palpi) • T#P
• ♀ - palpi măciucaţi terminal • ♂-T<P
• ♀-T>P
stabilirea sexului → după aspectul antenelor

29
 • ♂ - antene penate ( peri lungi şi numeroşi)
• ♂ - antene filiforme ( peri scurţi şi rari)
Familia Psychodidae

• dimensiuni mici (< 2 mm)

• aripi - ascuţite la vârf
• corp acoperi cu peri lungi şi deşi

Genul Phlebotomus

• torace - aspect cocoşat (unghi de 90o cu abdomenul)

- o pereche de aripi cu poziţie aproape verticală
• metamorfoza completă
• specii importante: P. papatasii, P. perfilievi
• rol patogen - leziuni cutanate
- vector - febra papatasi
- leishmanioză
- febra de Oroya

Familia Simulidae

• dimensiuni mici (2-3 mm)

• importanţă - Genul Simulium
Simulium columbaczense - cap - 2 ochi mari, compuţi
- antene scurte şi groase
- trompa scurtă şi groasă
- torace - globulos şi încovoiat
- o pereche aripi mari şi transparente,
acoperite cu solzi
- 3 perechi de membre scurte
- abdomen - 8 segmente + armatură genitală
• metamorfoza completă
• rol patogen - direct - înţepătură (zonele descoperite): senzaţie de arsură intensă,
hiperemie, placarde, induraţii
- vector - oncocercoză - produsă de un nematod tropical (Onchocerca
volvulus)
- boală gravă ce duce la orbire

30
Familia Muscidae

Muscide înţepătoare

• trompa adaptată pentru înţepat şi supt

• ambele sexe hematofage

Stomoxys calcitrans (musca de grajd)

• 4-7 mm
• cap - 2 ochi reniformi
- trompă cu zimţi
- palpi maxilari foarte mici faţă de trompă
• torace - 4 dungi longitudinale
• abdomen - pete brune pe fond cenuţiu
• metamorfoza completă
• atacă cabaline, bovine, omul
• localizare: Delta Dunării
• rol patogen - înţepătură dureroasă
- vector

Genul Glossina (musca tse-tse)

• G. palpalis - transmite tripanosomioza africană boala somnului) cu Tripanosoma

brucei gambiensae (boala somnului)
• G. morsitans - transmite tripanosomioza africană (boala somnului) cu
Tripanosoma brucei rhodesiensae
• dimensiuni mari (8-10 mm)
• culoare brun-închisă
• habitat: Africa tropicală
• activitate diurnă
• kinetotropism pozitiv
• atrase de culoarea neagră

Muscide neînţepătoare

• trompă adaptată pentru lins şi supt

• vectori mecanici (Salmonella , Shigella, chişti de protozoare)
• importanţă: Musca domestica (de casă) - 6-8 mm
- cap - 2 antene
- trompa
- torace - 3 perechi de membre cu pulvili
- abdomen - 10 segmente

31
 - metamorfoza completă
• simţ olfactiv foarte dezvoltat, preferă ca hrană substanţe ce conţin glucide
Miazele

• boli produse la om şi animal de larvele unor specii de muscide

• tipuri de miaze - cutanată
- ale plăgilor
- oftalmomiaze
- cavitare
- gastrointestinale
- anogenitale
- generalizate

32
 Parazitologie
Lucrarea 7

Examenul coproparazitologic

Scop: diagnosticul de precizie al parazitozelor intestinale prin evidenţierea:

• parazitului adult
• ouălor
• chistelor

Caracteristici:
• trebuie sa existe o colaborare a clinicianului cu laboratorul
• fiecare parazit este pus în evidenţă de o anumită metodă adaptată la ciclul său
biologic
• un singur ex. coproparazitologic cu rezultat negativ nu are valoare eliminatorie
• se vor efectua minimum 3 examene la interval de 8-10 zile
• scaunul se va examina cât mai rapid după emisie

Recoltarea:
• pregătirea bolnavului: cu 3 zile înainte de examen se interzic:
- medicamente care conţin - cărbune
- bismut
- săruri de magneziu
- produse opace folosite în radiologie (bariu)
- substanţe grase: ulei de parafină, supozitoare
- anumite alimente - legume uscate
- legume verzi: varză, salată
- fructe cu seminţe tari: căpşuni, fragi, zmeură
• materiile fecale vor fi recoltate în recipiente curate şi uscate
• din recipient se prelevează fragmente din diferite părţi ale scaunului de mărimea
unei alune
• există recoltoare speciale de tip M.S.
• pentru transportarea probei la distanţe scurte: tub de plastic astupat cu un dop de
plastic care are o linguriţă pe interior
• pentru transportarea probei pe o distanţă mai mare: eprubetă scurtă de sticlă
groasă închisă cu dop de plută (pe faţa inferioară a dopului se înfige o linguriţă)
care va fi introdusă într-un cilindru de tablă, iar acesta la rândul său introdus într-
un bloc paralelipipedic din lemn scobit
• recipientul va avea o etichetă care va conţine: - numele şi prenumele pacientului
- adresa
- vârsta
• în cazul mai multor probe se va efectua un tabel

33
Transportul:
• proba trebuie sa ajungă în cel mai scurt timp la laborator deoarece flora bacteriană
se înmulţeşte intens distrugând posibilele elemente parazitare
• dacă nu este posibil acest lucru se pot adăuga amestecuri fixatoare care împiedică
dezvoltarea florei bacteriene (formol + glicerină + apă sau amestecul P.A.F. -
phenol + alcool + formol)

Examenul macroscopic:
• se întind fecalele pe o placă de sticlă sau capac de cutie Petri cu o baghetă de
sticlă şi se observă:
• culoarea
• consistenţa
• mirosul
• conţinutul patologic
• se pot identifica următoarele elemente parazitare - proglote de tenie
- oxiuri adulţi
- resturi digerate sau adulţi de
Ascaris lumbricoides (limbric)

Examenul microscopic:
• evidenţiază ouă şi chiste de paraziţi
• în cazul în care nu avem indicaţii speciale se vor efectua - examenul direct
- metode de concentrare

Examenul direct - preparatul trebuie să fie destul de transparent (trebuie să se poată citi
prin el literele unui ziar)
- în mod normal se observă - chiste de protozoare
- ouă de paraziţi intestinali
- curent, tehnicile descrise mai jos se efectuează pentru chistele de
protozoare deoarece ouăle nu sunt atât de dese pentru a putea fi
decelate dintr-o cantitate mai mică de fecale
- tehnici:

1. Metoda cu ser fiziologic şi eozină 2%

• pe o lamă se pune o picătură mare de ser fiziologic

• se adaugă cu ansa bacteriologică o cantitate foarte mică de materii fecale
• omogenizare
• se adaugă o picătură de soluţie de eozină 2%
• se acoperă cu o lamelă
• examinare la microscop

34
 2. Metoda cu lugol (soluţie iodo-iodurată)

• pe o lamă se pune o picătură mare de lugol

• se adaugă cu ansa bacteriologică o cantitate foarte mică de materii fecale
• omogenizare
• se acoperă cu o lamelă
• examinare la microscop
• lugolul colorează membrana chistului sau coaja ouălor în galben-maroniu pe
fondul incolor al preparatului

Elemente decelabile curent la examenul direct

Element decelabil Dimensiune Formă Caracteristici

medie
Chist Entamoeba coli 15 µm rotundă • membrană dublă
• 8 nuclei
Chist 15 µm rotundă • membrană dublă
Entamoeba histolytica • 4 nuclei
• membrană dublă
Chist Giardia lamblia 10 µm ovală • 2-4 nuclei
• resturi de flageli
Formă vegetativă • 3-5 flageli ant. liberi
Trichomonas intestinalis 15 µm piriformă • flagel recurenţial lung
• membr. ondulantă lungă
Formă vegetativă 20 µm • pseudopode
Entamoeba histolytica
Celule levurice dimensiuni • rotundă • perete foarte gros şi
(Candida albicans) diferite • ovală intens colorat
• un singur nucleu
• central - vacuolă
• periferic - zonă subţire,
Blastocystis hominis 30 µm rotundă neregulată cu mai multe
formaţiuni cromatice
asemănătoare unor nuclei

Metode de concentrare: - urmăresc ca dintr-o cantitate mai mare de produs să realizeze

o concentare a formelor parazitare pentru a creşte şansa
descoperirii acestora
- se foloseşte curent pt. decelarea ouălor de paraziţi intestinali
(deoarece sunt mai rare în scaun)
- metode - hidrostatice (Willis-Hung)

35
 - difazice (Telemann-Langeron)

1.Metode hidrostatice - se bazează pe diferenţa de densitate dintre lichidul de suspensie şi

formele parazitare, care fiind mai puţin dense se vor ridica la
suprafaţa lichidului şi vor adera de o lamelă
- se foloseşte soluţie hipersaturată de NaCl

Metoda Willis-Hung
Materiale necesare - capace Berzel
- baghete de sticlă
- lame
- lamele
- pense
- soluţie hipersaturată de NaCl
Tehnica:
• se toarnă pe fundul capacului puţină soluţie hipersaturată
• se ia cu bagheta de sticlă o cantitate de materii fecale de mărimea unei cireşe şi se
emulsionează, adăugând mereu soluţie hipersaturată, până se realizează o
omogenizare perfectă
• se lasă să cadă perfect orizontal la suprafaţa emulsiei 2 lamele
• se ridică o lamelă după 20 min. şi cealaltă după 45 min. cu ajutorul unei pense,
păstrându-se poziţia orizontală şi se lasă să cadă pe o lamă
• examinarea la microscop

2.Metode difazice - asupra materiilor fecale acţionează 2 substanţe chimice

• un acid puternic (HCl) - acţionează asupra substanţelor celulozice şi a

resturilor nedigerate
• eterul sulfuric - dizolvă grăsimile

- prin centrifugare se depune sedimentul format din elementele asupra

cărora au acţionat cele 2 substanţe şi în care s-au concentrat
elementele parazitare posibile

Metoda Telemann-Langeron
Materiale necesare - borcane cu dop şlefuit
- perle de sticlă
- tifon
- baghete de sticlă
- pipete Pasteur
- centrifugă
- eprubete de centrifugă
- lame
- lamele
- HCl 50%
- eter sulfuric

36
 Tehnica:
• în borcanul cu perle de sticlă se introduce cu bagheta de sticlă o cantitate de
materii fecale cât o alună
• se toarnă 10 ml HCl
• se închide borcanul cu dop şlefuit
• se înveleşte borcanul în tifon
• se imprimă borcanului mişcări circulare pt. omogenizare
• se adaugă aceeaşi cantitate de eter
• se omogenizează din nou
• se decantează emulsia într-o eprubetă de centrifugă
• se centrifughează la turaţie mică
• centrifugarea este terminată în momentul formării în eprubetă a 4 staturi:
 strat superior (galben clar) - eterul cu substanţele dizolvate
 strat aderent la pereţi (detritusuri organice neatacate)
 strat format din HCl şi mucină
 sediment (conţine posibile elemente prazitare, în special ouă de paraziţi)
• se raclează stratul aderent cu pipeta Pasteur
• se aruncă conţinutul eprubetei păstrându-se doar sedimentul
• cu o ansă se ia o cantitate mică din sediment, se pune pe o lamă iar deasupra se
aşează o lamelă
• examinare la microscop

37
 Ouă de paraziţi intestinali decelate la examinarea prin metode de
concentrare

Clasa Ou (specia) Dimensi Formă Caracteristici

une
• coajă subţire
Fasciola hepatica 120 µm oval • brun-gălbui
• operculat
• neembrionat
Trematode • coajă groasă
Dicrocoelium 40 µm oval, • brun-roşcat
dendriticum plan-convex • operculat
• embrionat
• înveliş subţire
• galben-brun
Botriocephalus latus 70 µm oval • operculat
• pinten (pol opus)
• neembrionat
• cenuşiu
• membrană dublă
• 2 mameloane
Cestode Hymenolepis nana 50 µm uşor ovlar ↓
filamente
(între membrane la poli
opuşi)
• embrion hexacant
• coajă groasă cu striaţii
radiare
tenie 50 µm rotund / ovalar • brun-cenuşiu
• membrană dublă
• embrion hexacant
• galben-brun
• membrană dublă
• memrana externă
Ascaris lumbricoides 70 µm oval mamelonată
(limbric) • între membrane
↓
spaţii semilunare
• neembrionat
Nematode Enterobius 50 µm plan-convex • 2 învelişuri subţiri
vermicularis (oxiur) • embrionat
• coajă groasă
Tricocephalus dispar 50 µm lămâie • brun-roşcat
(Trichuris trichiura) • eminenţe polare
• neembrionat
Ancylostoma 60 µm oval • cenuşiu-transparent

38
 duodenale • 4-8 blastomere

Metode speciale (utilizate când se suspicionează prezenţa unor paraziţi anume)

Metoda N.I.H. (New York Institute Of Health) (evidenţierea ouălor de oxiuri)

• se înveleşte extremitatea terminală rotunjită a unei baghete cu o foiţă de celofan
(scotch)
• se fixează foiţa cu un inel de cauciuc
• bagheta se introduce într-o eprubetă cu dop de vată
• în momentul recoltării se scoate bagheta şi se aplică în regiunea perianală (se
poate introduce 5-6 mm şi în interiorul orificiului anal)
• în cazul prezenţei lor, ouăle depuse de femelă vor adera la foiţa de celofan
• scoaterea foiţei prin secţionarea inelului
• introducerea foiţei de celofan între 2 lame de sticlă
• examinare la microscop

Metoda culturii cu cărbune (Dăncescu) (utilizată în strongiloidoză)

• se bazează pe higrotropismul pozitiv al larvelor (tendinţa de a migra spre apă)
• se introduce într-o cutie de polistiren cu capac transparent o probă din materiile
fecale cât o cireaşă
• se omogenizează cu praf de cărbune şi cu apă până se formează o pastă semifluidă
• amestecul rezultat se modelează cu ajutorul unei baghete de sticlă sub forma unui
con/piramidă al cărui vârf să fie mai înalt decât cutia
• se acoperă cu capacul astfel încât acesta să turtească vârful conului
• se lasă la temperatura camerei şi se citeşte după 2-3 zile la un stereomicroscop
• pe interiorul capacului se vor forma picături de apă de condensare
• în cazul existenţei larvelor, acestea vor migra în picăturile de apă şi pot fi
observate la stereomicroscop
• cutia de plastic nu se deschide iar după examinare se autoclavează

39
 Parazitologie Tropicală
Lucrarea 1

Încrengătura Protozoare - Clasa Sporozoare

Genul Plasmodium

• 5 specii parazitează omul - Plasmodium vivax

- Plasmodium malariae
- Plasmodium falciparum
- Plasmodium ovale
- Plasmodium knowlesi
• boala = malarie (paludism)
- transmisă de ţânţari din Genul Anopheles
- accese febrile caracteristice

Plasmodium Plasmodium Plasmodium Plasmodium

vivax malariae ovale falciparum
febră terţă benignă febră cuartă febră cotidiană febră terţă
(accese febrile din 3 în 3 zile) (accese febrile din 4 în 4 zile) (accese febrile malignă
zilnice) (accese febrile din 3
în 3 zile)

Ciclul biologic - 2 gazde - omul - ciclul asexuat (schizogonic)

- ţânţarul anofel (♀) - ciclul sexuat (sporogonic)

I. Ciclul asexuat (schizogonic) - ciclul exoeritrocitar (tisular)

sporozoiţi → ficat (celule Kupffer): masă plasmodială - pungă cu merozoiţi → merozoiţi
→ circulaţie - hematii (ciclul eritrocitar)
→ alte celule Kupffer (ciclul exoeritrocitar secundar)

- ciclul eritrocitar
- faza de inel
- faza de inel deformat
- faza de amoebă
- faza de schizont adult
- faza de prerozetă
- faza de rozetă

40
 Caracteristici ale fazelor ciclului eritrocitar

Specia/Faza inel inel amoebă schizont prerozetă rozetă

deformat adult
P.vivax - ⅓ din hematie - citoplasma - prelungiri citoplasmatice în - citoplasma - diviziunea nc - în jurul fiecărui
- formă rotundă parazitului mai multe direcţii are tendinţa - fragmente nc fragment nc se
- nucleu periferic creşte - aspect stelat de a ocupa dispune citoplasmă
- vacuolă mare - hematia se hipertrofiază întreaga - 16-24 merozoiţi
-forma de inel cu - granulaţiile lui Schuffner hematie dispuşi radiar, pe
pecete - granulaţii de pigment - alungire mai multe planuri
melanic nucleu -aspect muriform
P.malariae - hematia parazitată - citoplasma - prelungiri citoplasmatice - citoplasma - diviziunea nc - 8-12 merozoiţi
retractată sau egală parazitului într-o singură direcţie are tendinţa - fragmente nc dispuşi într-un
cu cele normale creşte - aspect în bandă ecuatorială de a ocupa singur plan
- în rest identic P. - nu există granulaţiile întreaga - aspect de floare
vivax Schuffner hematie de margaretă
- alungire
nucleu
P.falciparum - în sângele periferic - în sângele - în sângele org profunde - în sângele - în sângele org - în sângele org
- inel foarte mic şi periferic org profunde profunde
subţire - citoplasma profunde - diviziunea nc - 24-32 merozoiţi
- 1/5 - 1/6 din hematie parazitului - fragmente nc
- nc foarte mic, creşte
uneori format din 2
granule cromatice
- pot exista 2-3 inele
într-o hematie
P.ovale - hematia parazitată - citoplasma - diviziunea nc -cca 12 merozoiţi
hipertrofiată parazitului - fragmente nc
- forma ovalară creşte
- franjurată la un pol

După aproximativ 8-10 cicluri eritrocitare apar primele elemente sexuate - gametociţii:
Gametocitul femel (macrogametocitul) şi gametocitul mascul (microgametocitul)
• formă rotundă - pt speciile P. vivax, P. malariae, P. ovale
• formă de bastonaş încurbat - pt P. falciparum

II. Ciclul sexuat (sporogonic)

Gametocitul femel (macrogametocitul) + gametocitul mascul (microgametocitul) →

celula ou → oochist → sporoblast → sporochist → sporozoiţi

41
Manifestările bolii:
• anemia - mecanism dublu - mecanic
- imuno-hemolitic
• accesul febril - consecinţa distrugerii hematiilor şi eliberării merozoiţilor
• hepato-splenomegalia
• leziuni renale - depozitarea complexelor imune
• tulburări ale microcirculaţiei din capilarele viscerale (P. falciprum)

Malaria - atacul primar - accesul paludic - faza de frig (frison)

- faza de căldură (creşterea temperaturii)
- faza de transpiraţie
- perioada de recădere - precoce (săptămâni)
- tardivă (ani)
- malaria cronică - consecinţa malariei netratate
- în zonele endemice

42
 Parazitologie Tropicală
Lucrarea 2

Entamoeba histolytica (E. disenteriae)

Morfologie:
• forma vegetativă (trofozoitul)
- forma minuta (nepatogenă) - diametrul: 15-20 µm
- pseudopode în mai multe direcţii
- nu fagocitează hematii
- se poate închista
- purtători
- forma magna (patogenă) - diametrul: 20-40 µm
- pseodopode - o singură direcţie
- poate fagocita hematii
- nu se închistează
- bolnavi

• forma chistică - diametrul: 8-15 µm

- membrană cu dublu contur
- 4 nuclei

Ciclul biologic:

43
Boala la om (amibioză) - intestinală - diaree
- sindrom dizenteric
- extraintestinală - abcese hepatice, pulmonare, cerebrale

Leishmania donovani, L. tropica, L. braziliensis

se prezintă sub 2 forme

forma leishmania - 2-5 µm
- în organismul uman
- localizare obligatoriu intracelulară - macrofage, PMN,
celule endoteliale

forma leptomonas - 15-25 µm
- prezentă - în corpul vectorului (flebotom)
- pe medii de cultură (NNN)
- localizare extracelulară (în lumenul intest. al vectorului)
Ciclul biologic:

44
Leishmania donovani (L. infantum)
Boala la om - leishmanioză viscerală (Kala-azar)

afectează adulţii tineri şi copiii

febră, anemie, hepato-splemomegalie, adenopatie, sindrom cutanat, caşexie

Leishmania tropica
Boala - leishmanioză cutanată

locul înţepăturii - granulom

forma rurală (umedă) - leziuni ulcerative multiple, dureroase (membrele inf)
- adenopatie
- cicatrice mutilante după vindecare

forma urbană (uscată) - ulceraţie singulară, nedureroasă (faţă şi membre)
- cicatrice depigmentată după vindecare

Leishmania braziliensis
Boala - leishmanioză cutaneo-mucoasă (leismanioză forestieră sud-americană)

leziuni cutanate ulcerative şi destructive cu extindere la mucoasele şi cartilajele
bucale, nazo-faringiene şi la pavilionul urechii

45
 Parazitologie Tropicală
Lucrarea 3

Încrengătura Protozoare
Clasa Flagelate

Monoflagelate (flagelate sanghine şi tisulare)

- flagelul - liber sau organizat într-o membrană ondulantă
- un singur nucleu şi blefaroplast
- transmitere prin înţepătura unor vectori hematofagi
- produc boli grave, parazitoze tropicale
- se pot prezenta sub 4 forme: - leishmania (amastigotă)
- leptomonas (promastigotă)
- chritidia (epimastigotă)
- tripanosoma (tripomastigotă)
Genul Tripanosoma:

46
Tripanosoma brucei, T. cruzi

se prezintă sub 2 forme de bază

forma tripanosoma (în sânge, limfă, LCR)

forma chritidia (în corpul vectorului)

de-a lungul ciclului de viaţă poate trece prin toate cele 4 forme caracteristice
monoflagelatelor

Tripanosoma brucei gambiensae şi rhodesiensae

Boala - tripanosomioza africană

vector - muscidae din genul Glossina (musca tse-tse): Glossina palpalis,
Glossina morsitans

şancru de inoculare - tripanom

faza de diseminare hematogenă - febră neregulată
- semnul Winterbottom
(adenopatia ganglionilor cervicali posteriori şi occipitali)
- hepatosplenomegalie

faza de localizare cerebrală (boala somnului) - afectarea SNC

Tripanosoma cruzi
Boala - tripanosomioza sud-americană (boala lui Chagas)

vector - ploşniţe: Triatoma megista, Rhodnius prolixus

şancru de inoculare (chogom)

semnul Romana (edem palpebral unilateral + conjunctivită)

afectare miocardică şi nervoasă

megaorgane (în formele cronice)

Examenul parazitologic al sângelui

• precizarea diagnosticului etiologic în unele parazitoze sistemice sau localizate,

punând în evidenţă paraziţi endo sau exocelulari
• devierea unor constante sanguine poate orienta spre diagnosticul unei parazitoze
• recoltarea - puncţie venoasă
- puncţie digitală
• momentul recoltării:

filarioze
• periodicitate diurnă (Loa loa): orele 8.00-20.00
maxim: orele 13.00-14.00
• periodicitate nocturnă (W. bancrofti, B. timori): orele 22.00-02.00
• subperiodicitate: orele după-amiezii şi înserării
• aperiodicitate: oricând
malaria

47
 • în timpul puseului febril

• paraziţii din sânge se caută în: - preparate proaspete între lamă şi lamelă
- preparate colorate pe lamă
- preparate după metode de concentrare
• tehnica efectuării frotiului de sânge şi a picăturii groase:

Colorarea preparatelor de sânge:

1. Frotiul în strat subţire

a. fixarea

• rol: păstrarea caracterelor morfologice şi structurale ale elementelor figurate din

sânge şi ale eventualilor paraziţi decelabili
• fixatori: alcool metilic, alcool etilic, soluţia fixatoare May-Grunwald
• se aşează lama cu frotiul în sus
• se acoperă cu soluţie fixatoare
• timpul de fixare:
 alcool metilic: 3 min.
 alcool etilic: 5-10 min.
 sol. May-Grunwald: 3-5 min.

b. colorarea

48
 • cu ajutorul sol. Giemsa
• 20-40 min. în baie de colorat Giemsa
• preparare baie Giemsa: 3 picături colorant la fiecare 2 ml apă distilată

2. Picătura groasă

a. hemoliza picăturii groase

• scop: îndepărtarea hematiilor şi evidenţierea mai bună a paraziţilor într-un câmp

microscopic clar
• se acoperă lama cu un strat de apă distilată până picătura ia un aspect cenuşiu
• preparat mai vechi: sol. acid acetic glacial 5%

b. colorarea (identic frotiu în strat subţire)

Coloraţia May-Grunwald-Giemsa:

• coloraţie efectuată corect: frotiul sau picătura groasă aspect roz-violet

• microscopic: hematii colorate roz-cărămiziu

• soluţie May-Grunwald
 eozinat de albastru de metilen 0,25% în
 alcool metilic absolut

• soluţie Giemsa
 clorhidrat de azur de metilen şi albastru de metilen
 glicerină pură
 alcool metilic absolut
Tehnica coloraţiei:

1. Frotiul în strat subţire

• se aşează frotiurile într-o cutie Petri

• pe fiecare lamă se toarnă 30 picături soluţie May-Grunwald
• aceasta va acţiona ca:
 fixator: alcoolul metilic
 mordant: eozinatul de albastru de metilen
• se acoperă cutia Petri, se lasă 5 min.
• se adaugă 15 picături apă distilată pe fiecare lamă şi se omogenizează cu pipeta
• se lasă să stea 1 min.
• se varsă lichidul de pe lamă
• se scufundă lama într-o baie cu colorant Giemsa
• după fixare nu se spală frotiul cu apă
• se lasă lamele în baia de colorant 20-30 min.
• spălare la un jet slab de apă de robinet

49
 • uscare şi examinare la microscop

baia cu colorant Giemsa

• cutie Laveran
• sol. Giemsa în apă bidistilată neutră
• pentru fiecare ml de apă distilată se adugă o picătură şi jumătate de sol. Giemsa
• sol. nu se agită pentru a nu se produce precipitarea

2. Picătura groasă

• după hemoliza picăturii groase lamele se introduc direct în baia de colorant

Giemsa
• se lasă 20-30 min.
• se spală cu apă de robinet
• uscare şi examinare la microscop

Paraziţi decelabili în sânge:

• Plasmodium vivax
• Plasmodium malariae
• Plasmodium falciparum
• Plasmodium ovale
• Leishmania donovani
• Tripanosoma brucei
• Tripanosoma cruzi
• microfilarii - Wuchereria bancrofti
- Brugia malayi
- Loa loa
Parazitologie Tropicală
Lucrarea 4

Încrengătura Helminţi (Helminthes)

• Subîncrengătura Plathelminthes - Clasa Trematoda

- Clasa Cestoda
• Subîncrengătura Nemathelminthes - Clasa Nematoda

Clasa Trematoda

• viermi plaţi, corpul nesegmentat

• forma corpului - foliacee
- vârf de lance
• prezintă 2 ventuze (cu rol de fixare) - bucală
- ventrală

50
 • hermafrodiţi (excepţie - Schistosomele)
• prezintă ap. digestiv, ap. excretor, sistem nervos, ap. genital - mascul
- femel
• ouăle - ovalare, prezintă la un pol un căpăcel numit opercul
• ciclul biologic - una sau mai multe gazde intermediare
- schema generală: ou → miracidium (larvă ciliată) → sporochist
→ redii → cercari → metacercari → adulţi

• majoritatea speciilor patogene - climat tropical

Clonorchoza (Distomatoza hepatică asiatică)

• etiologie: Clonorchis sinensis

• adult - formă lanceolată, ovalară
- mic, L = 10-25 mm, transparent
• oul - ovoidal
- coajă galben-brună
- operculat
- embrionat în momentul eliminării
• ciclul biologic:

• răspândire geografică: Extremul Orient (China, Coreea, Japonia)

• gazde intermediare: 1. melc - Fam. Amnicolidae (ex: Bulimus striatulus)
- Fam. Melaniidae (ex: Melanoides tuberculata)
2. peşte apă dulce - Fam. Cyprinidae (ex: Carrasius auratus)
crustaceu (rac)
• clinic - hepatosplenomegalie

51
 - diaree cronică
- fenomene generale infecţioase

Paragonimiaza (Distomatoza pulmonară, Hemoptizia endemică)

• etiologie: - Paragonimus westermani (P. ringeri) - Asia (Extremul Orient)

- Paragonimus africanum - Africa
- Paragonimus kellicotti - America de Nord
• adult - culoare roşiatică-brună
- corp plan-convex
- L = 7-15 mm
• oul - ovoidal, operculat, asimetric
- galben-brun
- neembrionat în momentul eliminării
• ciclul biologic:

• trei focare endemice principale: Asia, Africa, America

• gazde intermediare: 1. moluscă de apă dulce: Fam. Pleurocercidae, Thiaridae
(melc genul Melania)
2. crustaceu de apă dulce: genul Eriocheir (ex: E. japonicum)
creveţi, raci
• clinic - manifestări pulmonare (sd. pleuro-pulmonar)
- manifestări extrapulmonare (cerebrale, ale măduvei spinării, abdominale,
cutanate)

52
Fasciolopsidoza (Fascioloza intestinală, Distomatoza intestinală)

• etiologie: Fasciolopsis buski

• adult - aspect foliaceu
- L = 2-7,5 cm (cel mai mare trematod intestinal care parazitează omul)
• oul - larg la mijloc, efilat spre extremităţi, operculat
- culoare galbenă
- neembrionat în momentul eliminării
• ciclul biologic:

• foarte răspândit în Asia

• gazda intermediară obligatorie: melc de apă dulce - genul Planorbis (Segmentina)
ex: P. hemisphaerulus
• forma infectantă (metacercarul) - ataşare pe fructele unor plante comestibile:
bambusul de apă, hiacintul de apă, castanul de apă
• clinic - manifestări digestive (dureri abdominale colicative, diaree)
- manifestări alergice
- anemie
• parazitoze masive: ocluzie intestinală

Schistosomiazele (Bilharzioze, Schistosomoze)

• etiologie: - Schistosoma haematobium
- Schistosoma mansoni
- Schistosoma japonicum şi S. mekongi
- Schistosoma intercalatum
• trematode cu sexe separate, hematofage

53
• mascul - formă cilindrică în treimea ant., în rest aplatizat
- canal ginecofor (formează cupluri inseparabile cu femela)
- lungimea variază între 6-20 mm în funcţie de specie
• femela - corp cilindric, filiform
- lungimea variază între 7-28 mm în funcţie de specie, mai mare decât
masculul
• trăiesc în sistemul circulator sanguin, formând cupluri inseparabile mascul-femelă
• oul - Schistosoma haematobium: ovalar, transparent, embrionat, pinten terminal
- Schistosoma mansoni: ovalar, transparent, embrionat, pinten lateral proem.
- Schistosoma japonicum: protuberanţă laterală
- Schistosoma intercalatum: rombic, lung pinten terminal
• ciclul biologic:

• răspândire geografică: - S. haematobium: valea Nilului, Africa intertropicală,

Orientul Mijlociu
- S. mansoni: Africa, Brazilia
- S. japonicum şi S. mekongi: Extremul Orient
- S. intercalatum: Africa
• gazda intermediară obligatorie: moluşte gasteropode
- S. haematobium: genul Bulinus, Planorbis
- S. mansoni: genul Biomphalaria
- S. japonicum: genul Oncomelania
- S. mekongi: genul Tricula aperta
- S. intercalatum: genul Bulinus
• clinic - 3 sindroame majore - dermatita cercariană
- Sd. Katayama - febră, frisoane, cefalee, tulb. digest.
- hepatosplenomegalie
- limfadenopatie generalizată
- raluri pulmonare

54
 - leucocitoză cu eozinofilie
- sechele cronice fibro-obstructive
• schistosomiaza cu - S. haematobium: urogenitală (hematurii repetate)
- S. mansoni: intestinală (dureri abdominale, diaree)
hepatosplenică (hepatosplenomegalie)
- S. japonicum şi S. mekongi: cele mai grave şi cu cele mai
multe complicaţii
- S. intercalatum: rectală cu complicaţii genitale

Parazitologie Tropicală
Lucrarea 5

Subîncrengătura Nemathelmintes - Clasa Nematoda

Caractere generale:

• viermi cilindrici cu corpul alungit

• prezintă sexe separate
• extremităţi subţiate, corpul nesegmentat
• cuticulă → hipoderm → ţesut muscular - polimiar
- meromiar
- holomiar
• nu prezintă aparat circulator şi respirator
• prezintă aparat digestiv, sistem excretor, sistem nervos, aparat genital
• mascul < femela
• nematode - ovipare
- ovovivipare
- vivipare

Anchilostomioza şi necatoroza
(anemia minerilor, anemia de tunel, cloroza egipteană)

• etiologie: nematode din Familia Ancylostomidae: Anchilostoma duodenale,

Necator americanus (viermi specific umani)
• morfologie:
Anchilostoma duodenale - L medie - 1 cm
- femela mai mare decât masculul
- culoare alb-roz
- prez. ant. o capsulă bucală, 2 perechi de cârlige
- masculul - testicol subţire şi sinuos
- extremitatea post. - aspect umbreliform

55
 - femela - 2 tuburi genitale, orificiu vulvar
- oul - neembrionat (2-4-8 blastomere)
Necator americanus - asemănător cu Anchilostoma duodenale, dar mai mic
- capsula bucală lipsită de cârlige
- ouăle 6-8 blastomere
• larvele de tip rabditoid şi strongiloid
• ciclul biologic:

• răspândire geografică: zonele tropicale şi subtropicale, endemică în toate ţările

calde şi umede, predominant în mediul rural
• clinic - tulburări digestive
- anemie
- manifestări cutanate

Filariozele limfatice

• etiologie - Wuchereria bancrofti

- Brugia malayi din Fam. Onchocercidae
- Brugia timori
• morfologie: adulţii (macrofilariile) - femela L = 6,5-10 cm, vivipară, emite
embrioni (microfilarii) - forma infectantă pentru om
- masculul L = 40 mm
trăiesc împreună, încolăciţi ambele sexe, în ghem în sist. limfatic

56
 • transmiterea se face prin vectori (ţânţari) - gazdă intermediară obligatorie
• ciclul biologic:

• răspândire geografică: - Wuchereria bancrofti: sudul Saharei, Egipt, SE Asiei

- Brugia malayi: Asia de S şi SE
- Brugia timori: Indonezia, Ins. Timor
• clinic - stadiul acut - manifestări inflamatorii
- stadiul cronic - manifestări obstructive
care interesează în special membrele inferioare şi organele genitale externe

Loaza (filarioza Loa-loa)

• helmintiază specific africană

• etiologie: Loa-loa (Fam. Onchocercidae)
• morfologie: adulţii (macrofilariile) - viemi filariformi - ♂: L - aprox. 3 cm
- ♀: L - aprox. 6 cm
femela ovo-vivipară emite microfilarii
• gazda intermediară obligatorie (cu rol vector): insecte din genul Chrysops (muşte
tabanide, musca roşie, tăun)
• ciclul biologic:

57
 • răspândire geografică: zonele forestiere ale Africii de vest şi centrale
• clinic - manifestări cutanate
- manifestări conjunctivale
- edemul Calabar (edem subcutanat fugace): apare brusc, tumefieri
neeritematoase, nedureroase, senzaţie de căldură locală, dur, nu lasă godeu

Oncocercoza (river blindness)

• etiologie: Onchocerca volvulus (Fam. Onchocercidae)

• morfologie: masculul L = 2-5 cm
femela L = 20-70 cm
adulţii (macrofilariile) trăiesc liberi sau încolăciţi în noduli
(oncocercoame) în derm
microfilariile - mobile, nu circulă în sânge, se cantonează în
tegumente, globii oculari sau ganglionii limfatici
• gazda intermediară obligatorie: musca neagră (genul Simulium)
• ciclul biologic:

58
 • răspândire geografică: Africa, Yemen, America Centrală şi de Sud
• clinic - sindrom cutanat
- sindrom chistic (oncocercoame)
- sindrom ocular (poate determina cecitate)

Dracunculoza (filarioza de Medina)

• etiologie: Dracunculus medinensis (Fam. Dracunculidae)

• morfologie: ♂: L - aprox. 4 cm, nu are rol patogen
♀: L - aprox. 80 cm, vivipară, responsabilă de manifestările clinice
• gazdă intermediară obligatorie: ciclopul (genul Cyclops) - crustaceu de apă dulce
• ciclul biologic:

59
• răspândire geogarfică: Asia (India, Arabia Saudită, Iran)
Africa (Mauritania, Mali, Senegal)
• clinic - afectarea în special a membrelor inferioare - edeme
- impotenţă funcţională
- ulcer cutanat cronic

60