Parazitologie curs 4

Clasa Sporozoare
1. Pneumocystis carinii
2. Plasmodium
-Vivax
-Falciparum
-Ovalae
-Malariae
-knowlesi
 1. Pneumocystis carinii

Pneumocistoza
pneumonia in “geam mat” (radiologic)
pneumonia in “fagure de miere” (anatopat)
 Morfologie:
1. Trofozoit ovalar, mic
- 1 nucleu
- Prelungiri in “deget de
manusa” = filopodii cu
care se fixeaza de
pneumocit si prin care
se hraneste
2. Chist (nu oochist
deoarece are un
caracter incert)
- 8 sporozoizi
dispusi in rozeta Forma de rozeta
-Coloratie Gram-
- Perete gros – P.
carinii are
caracter incert
intre protozoar si
fung
Peretele gros al chistilor imaturi
- Impregnare argentica-
 Transmitere
 Pe cale aerogena prin chistii eliminati din caile respiratorii ale
purtatorilor/bolnavilor

 Infectia: 60-70% din pacientii asimptomatici

 Boala apare doar la imunocomprimati:

- Nou nascutii prematur
- SIDA
- Cancere

 La imunocompetenti, parazitii sunt fagocitati de Macrofage

 Ciclu biologic
Trofozoizii se atasaza de pneumocitele I care ii
invelesc in surfactant (Nu sunt IC)

Multiplicare => prechist

(aspect de chist imatur cu un nr mai mic de nuclei)

Multiplicare sexuata => chist

Efractia peretelui chistului cu eliberarea sporozoizilor

Prin inmultire asexuata => trofozoizi

Dupa 1-2 ore se atasaza de pneumocite
 Manifestari clinice
- Apar doar la imunodeprimati, copii nascuti
prematur, malnutriti

- Imunocompetentii nu fac boala, deoarece P.

carinii patrunsi in plamani sunt distrusi de
Macrofagele circulante

- Incubatia dureaza 2-6 saptamani

1. Faza epidemica
- Pneumonie bilaterala
- Apatie
- Inapetenta
- Slabire
- Tuse seaca (cu minim/lipsa expectoratiei daca nu exista o
suprainfectie locala)
- Polipnee (cresterea frecventei respiratorii) datorate
dispneei
- Insotita sau nu de febra
- Cianoza
- Pneumotorax spontan – o complicatie
frecventa
Pneumocistoza la debut
- aspect specific perihilar
 Aspectul de “sticla mata” incepand din
Pneumonie cu P. carinii cu pneumotorax regiunea perihilara
In aceasta faza, la auscultatie nu se aud raluri,
desi alveolele sunt pline de surfactant deoarece
pneumocitele 1 ingroasa peretele alveolar
2. Faza sporadica – apare prin reactivarea unei
infectii vechi – la purtatorii care fac ulterior SIDA
- Dispnee
- Tuse seaca
- Febra crescuta
- Insuficienta respiratorie
- Potential LETAL
• In aceasta faza,
infectia nu se mai
limiteaza la plaman,
ci merge prin sange
la organe precum
retina si tiroida.
• La ascultatie pot sa
apara raluri aspre,
uscate
La examenul anatomo-patologic apare
aspectul de “fagure de miere”
 Profilaxie
• Individuala:
• Izolarea bolnavilor
• Investigarea specifica inaintea inceperii
tratamentului imunocomprimatilor
• Colectiva:
• Verificarea personalului medical pentru a
nu transmite infectia
 Diagnosticul in pneumocistoza
1. Parazitologic
Produsul patologic:
• tesut pulmonar de biopsie
• LBA (lavaj bronho-alveolar)
• sputa dupa inducrerea ei prin administrarea
de aerosoli salini
Care va fi tratat cu tripsina pentru lizarea retelei de
fibrina => lichid din care se fac obligatoriu si
complementar 2 frotiuri colorate
a. Frotiu colorat Giemsa

Trofozoizi de P. carinii – aglomerare de

nuclei ce apar ca puncte violet
Chisti de P. carinii la care se coloreaza doar cei 8 sporozoizi, peretele ramanand
necolorat ca un halou clar in jurul acestora.
 b. La alegere
Impregnare argentica Grocot-Gomori -
Albastru de toluidina – vedem NUMAI vedem NUMAI chisti la care se coloreza doar
chisti la care se coloreza doar peretele peretele
2. Diagnostic imunologic – nu se face de rutina
deoarece boala apare la persoane inumodeprimate =>
nu sintetizeaza anticorpi

- Folosit doar la bolnavii de SIDA din faza

sporadica in care parazitii sunt in diferite
organe
- Se identifica antigenele circulante
PLASMODIUM

MALARIE. PALUDISM
 MALARIA - statistică
- Principala boală parazitară
- Principala boală la nivel mondial

- 2 miliarde persoane bolnave pe glob

- 1 deces la 20 min
- 1 copil decedat la 20 min
 MALARIA
Produsă la om de paraziți din:
Clasa: SPOROZOARE
Ordinul: HEMOSPORIDIA
Familia: PLASMODIDAE
Gen: PLASMODIUM
Specia: 4 specii parazite la om
-PLASMODIUM FACIPARUM (PF)
-PLASMODIUM VIVAX (PV)
-PLASMODIUM OVALE (PO)
-PLASMODIUM MALARIAE (PM)
1 specie parazită pt om și macac
-PLASMODIUM KNOWLESI (PK)
 Plasmodium – definiție
Plasmodium spp: protozoare intracelulare, din
clasa sporozoare, având:

Ciclu asexuat femela de țânțar

(schizogonic) la om anophel (gazda
(gazda intermediară) definitivă)

Ciclu sexuat
 TRANSMITERE
- Vectorial inoculativ – femela de țânțar
anophel. NB: are nevoie de proteine
plasmatice umane pt fertilizarea ouălor
- Transfuzii de sânge
- ”malaria drogaților” – microtransfuzii
- Vertical (mamă -făt) – numai pe placentă cu
anomalii vasculare/ lacune vasculare
Femela țântarului ANOPHEL
 Distribuție
geografică
Europa – eradicată, mai există
doar în Grecia

Africa – prezente toate 4 specii

Asia – nu există PO

S-E Asiei – există și PK

America S – PV, PF ,PM

Oceania – PF

NB: nu apare în regiuni

montane
 CICLU BIOLOGIC
SCHIZOGONIA – la om
Ciclu PREERITROCITAR / EXOERITROCITAR
Primar – la toate speciile de P
Secundar – la PV și PO
Ciclu ERITROCITAR – la toate speciile de P

SPOROGONIA – la femela anophel

- înmulțire sexuată
 Ciclu biologic
SCHIZOGONIA
CICLU EXOERITROCITAR PRIMAR

- la toate speciile

ȚÂNȚARUL inoculează SPOROZOIZI odată cu prânzul

hematofag. Sporozoizii circulă 20-30 min în sânge și se
cantonează în HEPATOCITE, unde se multiplică ASEXUAT,
rezultând în SCHIZONT PREERITROCITAR cu MEROZOIȚI.
Schizontul se sparge și sunt eliberați merozoiți în celula
hepatică. De aici, MEROZOIȚII sunt eliberați în circulație .

Durata ciclului:
PF, PK: 6zile PV, PO: 8-12 zile, PM: 18-24 zile
 Ciclu biologic
SCHIZOGONIA
CICLU EXOERITROCITAR SECUNDAR

- Doar la PO și PV

MEROZOIZII rămân în hepatocit în stare

latentă (2-3 ani), fiind denumiți HYPNOZOIȚI.

Prin procesul de reactivare, HYPNOZOIȚII

redevin MEROZOIȚI, care sunt eliberați în
circulație și se produc recăderi ale bolii.
 Ciclu biologic
SCHIZOGONIA
CICLU ERITROCITATR

-la toate speciile

MEROZOIȚII ajung în HEMATII, unde se înmulțesc, consumându-le
hemoglobina. Astfel, rezultă:
FORME ASEXUATE FORME SEXUATE

inel → amoebă → prerozetă → microgametociţi (precursorii

rozetă => pigment malaric/ gameţilor masculini),
hemozoină (după 10-12 macrogametociţi (precursorii
multiplicări) gameţilor feminini)
NB: pigmentul malaric este restul de
hemoglobină nedigerată dintr-o
hematie.

Durată: PF – 24/36/48 ore; PV şi PO: 48

ore; PM: 72 ore; PK: 24 ore
 FORME SEXUATE

inel → amoebă → prerozetă → rozetă => pigment

Ciclu biologic malaric/ hemozoină (după 10-12 multiplicări)

SCHIZOGONIA NB: pigmentul malaric este restul de hemoglobină

nedigerată dintr-o hematie.
CICLU ERITROCITATR
Durată: PF – 24/36/48 ore; PV şi PO: 48 ore; PM: 72
ore; PK: 24 ore

Când se sparg rozetele din hematii, se eliberează:

- MEROZOIŢI, care vor căuta alte hematii pe care să le

paraziteze;

- PIGMENT MALARIC, care va fi depus în macrofagele din

ficat şi splină, astfel explicându-se hepatosplenomegalia din
toate formele malariei;

- FACTORI PIRETOGENI, care explică accesul febril;

- FACTORI HEMOLITICI, care duc la distrugerea şi a altor

hematii, nu numai a celor parazitate => anemie.
 Ciclu biologic
SPOROGONIA

ŢÂNŢARUL preia hematii parazitate → STOMAC: rămân

viabili doar GAMETOCIŢII → GAMEŢI (exflagelare?)→
CELULA OU = OOCHINET, traversează peretele
stomacului de ţânţar (de la interior spre exterior); se
fixează pe stomacul ţânţarului sub numele de
OOCHIST, în interiorul căruia SPOROZOIŢII se
multiplică şi sparg peretele oochistului, migrând în
GLANDELE SALIVARE ale ŢÂNŢARULUI.
 Ciclu biologic
COMPARAȚIE ÎNTRE SPECII

PF PV PO PM PK
Durata ciclului schizogonic
preeritrocitar primar 6zile 8-12zile 8-12zile 18-24zile 6zile
Durata ciclului schizogonic
preeritrocitar secundar - 2-3ani 2-3ani - -
Durata ciclului schizogonic 24/36/48
eritrocitar 48h 48h 72h 24h
h
Durata ciclului sporogonic
CICLU BIOLOGIC
 REZISTENȚA ÎNNĂSCUTĂ LA MALARIE
Rezistenţa la malarie este excepţională:

Subiecţii care nu prezintă Protecţia conferită de

ANTIGENE DUFFY pe
suprafaţa hematiilor
(genotip Fy a-b-), mai
frecvent aparţinând rasei
negre, sunt natural
rezistenţi la infecţia cu PV şi
PK; lipsa acestor antigene
nu reprezintă un deficit
genetic.
NB: impaludarea = apariţia şi înmulţirea
cazurilor de malarie într-o anumită
regiune; provine de la termenul de
paludism, sinonim cu malaria
DREPANOCITOZĂ
(hemoglobinopatia S =
siclemia, anemia falciformă)
este de tip diferit: ea
limitează gravitatea acceselor
de malarie cu PF, fără a
împiedica impaludarea;
această tară genetică ar
reprezenta un avantaj
selectiv, explicându-se astfel
persistenţa sa în zone
impaludate, în ciuda
caracterului letal al formelor
homozigote
 REZISTENȚA DOBÂNDITĂ LA MALARIE

Imunitatea dobândită rezultă printr-un proces lent şi progresiv;

se numeşte PREMUNIŢIE:
 Incompletă
 nonsterilizantă (persistă anticorpi şi gameţi)
 labilă
 dispare rapid
 este condiţionată de reinfecţie.

NB: Subiecţii ,,noi” (turiştii, copiii mici) nu opun nicio rezistenţă; imunitatea
nu se instalează decât în urma infecţiei repetate în mod regulat. La copiii
mici, în zonele endemice, trebuie să treacă 4-5 ani ca să apară premuniţia.
 MANIFESTĂRI CLINICE

Malaria benignă Malaria malignă

PV, PO, PM, PK PF, PK
 MALARIA BENIGNĂ
FAZA 1
NESPECIFICĂ

faza nespecifică/ prepatentă: corespunde timpului de la

infecţie până la apariţia parazitului în sânge

CLINIC:
- Cefalee
- Febră
- Stare de curbatură (durere musculară asociată cu senzaţia
de oboseală)
- Slăbiciune
- Diaree
 MALARIA BENIGNĂ
FAZA 2 – A ACCESELOR FEBRILE RITMICE

faza acceselor febrile ritmice: când în sânge s-a ajuns la un anumit număr de paraziţi şi ciclul
eritrocitar s-a sincronizat, se sparg simultan mai multe rozete şi apare accesul febril ritmic

Ritmicitatea acceselor febrile depinde de specie:

- PV, PO la 48 ore = febră terţă benignă
- PM la 72 ore = febră cuartă benignă

Accesul febril cuprinde o triadă de simptome:

1. FRISON 2-3 ore
2. FEBRĂ: ascensiune bruscă la 40-41 ºC, însoţită de tahicardie, tegumente hiperemice;
durează 3-4 ore
3. TRANSPIRAŢIE (HIPERSUDORAŢIE) GENERALIZATĂ, cu hipotensiune arterială – 2-3 ore,
până la revenirea la normal a temperaturii

NB: Accesul febril epuizează bolnavul. În perioada dintre accese, pacientul are o stare de bine.
Primul acces este întotdeauna cel mai intens; se va repeta ritmic, de 10-12 ori, scăzând în
intensitate.
 MALARIA BENIGNĂ
FAZA 3 –DE CRONICIZARE

CLINIC:
- febra devine moderată, îşi pierde
ritmicitatea
Se instalează treptat:
- hepatosplenomegalia
- anemia
- caşexia
 MALARIA BENIGNĂ
FAZA 4 – A RECĂDERILOR

Este posibil ca după vindecarea aparentă a malariei, la un interval

de câţiva ani, pot să reapară accese febrile ritmice dacă rezistenţa
organismului scade.

- în infecţiile cu PV şi PO se datorează hypnozoiţilor din ficat, care rezistă

viabili 2-3 ani = recăderi

- în infecţiile cu PM se datorează posibilităţii ca în circulaţia pacientului să

rămână un mic număr de hematii parazitate în echilibru cu imunitatea
gazdei, care normal sunt insuficiente pentru a declanşa un acces febril;
dacă imunitatea scade, echilibrul se rupe şi reapare recrudescenţa (=
revenirea bolii) – poate să apară şi la 20-30 de ani de la infecţia iniţială.
 MALARIA MALIGNĂ
FAZA 1
NESPECIFICĂ

mai scurtă, dar mai intensă decât la malaria

benignă
faza nespecifică/ prepatentă: corespunde timpului de la infecţie până
la apariţia parazitului în sânge

CLINIC:
- Cefalee
- Febră
- Stare de curbatură (durere musculară asociată cu senzaţia de
oboseală)
- Slăbiciune
- Diaree
 MALARIA MALIGNĂ
FAZA 2 – A ACCESELOR FEBRILE RITMICE

• ritmicitatea este în funcţie de subspecia de PF:

- 24 ore – febră cotidiană (dubla terţă) malignă
- 36 ore – febră subterţă malignă
- 48 ore – febră terţă malignă

• accesul febril nu mai respectă triada frison-febră-transpiraţie; între

accese, starea generală rămâne alterată

• hepatosplenomegalia şi anemia se instalează constant încă din această

fază

• accesul febril necesită tratament de urgenţă, altfel poate da complicaţii

 MALARIA MALIGNĂ
FAZA 3 –DE CRONICIZARE

ACCESUL PERNICIOS (NEUROPALUDISMUL SAU MALARIA CEREBRALĂ) = o

encefalopatie acută febrilă, ce apare ca urmare a prezenţei hematiilor
parazitate în capilarele cerebrale, pe care le astupă: febră 41-42 ºC,
convulsii, comă profundă; netratat, este fatal

HIPOGLICEMIA: apare mai ales la copiii mici şi la gravide; este rezultatul:

– unei gluconeogeneze hepatice insuficiente
– unui consum crescut de glucoză (atât de către gazdă, cât şi de către paraziţi)
– chininei utilizate în tratament (chinina stimulează secreţia de insulină);
prognostic nefavorabil

INSUFICIENŢA RENALĂ ACUTĂ, ca urmare a prezenţei hematiilor parazitate

în capilarele renale: anoxie renală cu necroză tubulară acută; prognostic
nefavorabil
 TRATAMENT
• Clorochin (există însă rezistenţă la Clorochin)
• Chinină (substanţă naturală)
• Pirimetamină
• Mefloquin
• Artemether
• Atresunate
NB: se dau în paralel cu tratament suportiv
(scăderea febrei, ameliorarea simptomelor
 PROFILAXIE
COLECTIVĂ: INDIVIDUALĂ:
- lupta contra vectorilor - trebuie începută în ziua plecării în zona de
endemie şi urmată pe tot timpul sejurului,
- protejarea grupelor de
apoi prelungită 30-45 de zile după reîntoarcere
risc crescut cu
- subiecţii care au de făcut o călătorie de lungă
clorochină, dar este
durată în zona de endemie (câţiva ani) şi care
controversată (excepţie au abandonat profilaxia în timpul sejurului
– la gravide); este trebuie ca în timpul vacanţelor în zonele
scumpă, dificil de temperate să urmeze o cură antimalarică
aplicat; există riscul de pentru a evita accese palustre grave
a favoriza rezistenţa - profilaxie individuală prin: plase de ţânţari cu
plasmodiilor insecticide, haine cu mâneci lungi, creme
- punerea la punct a unui repulsive pentru alungarea insectelor, ingiena
vaccin  individuală (transpiraţia atrage anophelul)
 DIAGNOSTICUL ÎN MALARIE
I. Diagnosticul PARAZITOLOGIC
pp= sânge venos, recoltat, de preferință, în
puseu febril / din 8 în 8h timp de 3 zile
1. PICĂTURA GROASĂ
2. FROTIU COLORAT MAY GRUNWALD GIEMSA
NB: se fac obligatoriu și complementar ambele preparate

II. Diagnosticul IMUNOLOGIC

 PICĂTURA GROASĂ
Este o metodă de concentrare a paraziților din sânge

Pune diagnosticul de BOALĂ, nu și de specie

Etape: Examen MO:
- Pe o lamă se depun 3 picături de sânge
- Cu colțul altei lame se unesc într-o
singură picătură -Nucleii leucocitelor
- Se rotește energic de 30-40 ori(pt
defibrinare) colorați
- Uscare departe de surse de agenți
fixatori
- Hemoliză prin scufundarea lamei în apă -Nucleii de
- Uscare
- Colorație Giemsa PLASMODIUM
 FROTIU COLORAT MGG /GIEMSA/
ECHIVALENȚI RAPIZI de MGG
Pune diagnosticul precis de SPECIE

MGG – 45 min
Giemsa - 20 min
Echivalenți rapizi de MGG– 3 lichide – 30s/lichid – 90 s
- Avantaj: Dg rapid în zonele endemice
- Dezavantaj: Lama rămâne colorată max 2-3 ani
THE TROPHOZOITE STAGE

This stage is the most commonly seen; it is often called the ring stage,
although it sometimes takes the form of an incomplete ring.
Because the trophozoite stage is a growing stage, the parasite within the
red blood cell may vary in size from small to quite large. Pigment appears
as the parasite grows. Malaria pigment is a by-product of the growth or
metabolism of the parasite. It does not stain, but has a colour of its own,
which may range from pale yellow to dark brown or black.
THE SCHIZONT STAGE

At the schizont stage the malaria parasite starts to reproduce. This reproduction is
referred to as asexual because the parasite is neither male nor female but
reproduces itself by simple division. There are several obvious phases in this stage,
ranging from parasites with two chromatin pieces to parasites with a number of
chromatin dots and definite cytoplasm. These are clearly seen in the diagram that
follows.
THE GAMETOCYTE STAGE

The gametocyte stage is sexual in that the parasites become either male
or female in preparation for the next stage, which takes place in the
stomach of the female anopheline mosquito. Gametocytes may be either
round or banana-shaped, depending on the species. The way in which
the parasite takes up the stain will also help you to identify whether
what you see is male (microgametocyte) or female (macrogametocyte).
Species differentiation of malaria parasites by host-cell change
in Giemsa-stained thin blood films
 Caractere microscopice
PLASMODIUM VIVAX

- Intră în reticulocite
- Parazitemie mică (1-4%)
- Hematia parazitată este mai mare decât cea neparazitată și este
pătată (granulații SCHUFFNER)
- Stadiul de rozetă are 18-24 merozoizi suprapuși (rozetă
muriformă)
- Gametociții sunt mari (umplu hematia parazitată)
-macrogametociții au nucleu triunghiular periferic
-microgametociții au nucleu central difuz

NB: Durata ciclului eritrocitar este de 24 h, febra apare la 3 zile =

FEBRĂ TERȚĂ BENINGNĂ
Appearance of Plasmodium
vivax stages in Giemsa-stained
thin and thick blood films
 Caractere microscopice
PLASMODIUM MALARIAE

- Preferă hematii adulte / tinere

- Parazitemie mică (1-4%)
- Hematia parazitată are dimensiuni mai mici sau egale cu hematia
normală
- Stadiul de amibă – traversează ecuatorial hematia = banda
ecuatorială – are la o extremitate nucleul și la cealaltă extremitate
pigmentul
- Rozeta are 8-12 merozoiți dispuși într-un singur plan în jurul
pigmentului central = rozetă în margaretă
- Gametociții seamănă cu cei de la PV (excepție: dimensiunile
hematiilor parazitate, nu au granulații Schuffner)

NB: durata ciclului eritrocitar este de 72h – FEBRĂ CUARTĂ BENIGNĂ

Appearance of Plasmodium
malariae stages in Giemsa-
stained thin and thick blood films
 Caractere microscopice
PLASMODIUM OVALE

- În reticulocite
- Parazitemie mică (1-4%)
- Hematiile parazitate sunt mai mari decât cele
neparazitate, sunt pătate (granulații Schuffner), sunt
deformate (ovale), ca și cum ar fi ruptă = perdea cu
franjuri
- Rozeta are 8-12 merozoizi
- Gametociții seamănă cu cei de PV

NB: Ciclul eritrocitar durează 48h – FEBRĂ TERȚĂ BENIGNĂ

Appearance of
Plasmodium ovale stages
in Giemsa-stained thin and
thick blood films
 Caractere microscopice
PLASMODIUM FALCIPARUM
- În hematii de orice vârstă
- Parazitemie mare (10-40%)
- Inelul – mic +/- binucleat (inel cu dublă pecete = inel în brățară arabă).
Pot fi mai multe inele într-o hematie, poate părea că este aplicat pe
hematie
- Gametociții – de formă semilunară (în seceră), mai mari decât hematia –
devormează hematia în coșuleț
- Macrogametocitul – pigment central, în jurul nucleului, sunt colorați mai albastru
- Microgametocitul – pigment răspândit în citoplasmă, sunt colorați mai roșu
- Pe frotiu găsim doar inele și gametociți, deoarece restul stadiilor (amibă,
rozetă) se adună în capilarele din viscere, unde aderă la endoteliul
vascular și agregă între ele datorită sechestrinelor. Se produce anoxie
tisulară. NB: aceste forme se pot găsi pe frotiu doar înaintea morții

NB: Ciclul eritrocitar durează 24/36/48h – FEBRĂ COTIDIANĂ / SUBTERȚĂ/

TERȚĂ MALIGNĂ
Appearance of Plasmodium
falciparum stages in
Giemsa-stained thin and
thick blood films
 Caractere microscopice
PLASMODIUM KNOWLESI

- Parazitemie mică (imunocompetenți) și

mare (imunodeprimați)
- Inelele seamănă cu PF
- Restul stadiilor seamănă cu PM

NB: Ciclul durează 24h – FEBRĂ

COTIDIANĂ