Parazitologie curs 4+5

Metazoare/Helminti:
1. Clasa Cestodelor
- Tenia saginata
- Tenia solium
 1. Clasa Cestodelor
• Sunt viermi plati segmentati, hermafroditi

• Lipsiti de tub digestiv – hranirea se face prin

difuziune printr-un invelis cuticula
Toti viermii au 3 stadii evolutive:
1. Adult – aflat in intestinul subtire al gazdei definitive; are 3 portiuni:
a. Cap=scolex dotat cu organe de fixare a viermelui de mucoasa
intestinala
b. Gat – regiunea fertila a parazitului care, prin inmugurire, va
forma corpul parazitului
c. Corp=strobila alcatuit din segmente=proglote impartite in 3
categorii:
• Proaspat produse=tinere la care organele genitale sunt
imature
• Adulte – la jumatatea strobilei apar organe genitale
complet dezvoltate si functionale
• Batrane=ovigere sau gravide la care toate organele au
degenerat cu exceptia uterului care este hipertrofiat si
plin de oua.
2. Oul care la majoritatea cestodelor, contine 1
embrion (sunt embrionate), deci sunt gata
infectante din momentul eliminarii pentru GI

3. Larva este o formatiune cu apect vezicular

care se dezvolta in tesuturile GI
 Tenia saginata
Teniaza prin consumul de carne de vita
Gazde:
• Gazda definitiva: omul (in intestinul subtire)

• Gazda intermediara: bovinele (in musculatura)

Morfologie 1. adultul:
• 6-8 metri lungime
• Vierme plat, alb, segmentat
• Scolexul este globulos, si foarte fin (1-2
mm)
- prezinta 4 ventuze musculare ca
organ de fixare
• Gatul are 1 cm, fiind alcatuit din
proglote
• Strobila are 2000 de proglote care
cresc in dimensiune pe masura ce
merg spre coada
- Sub cuticula exista fibre
musculare bine delimitate ce
individualizeaza proglotele
2. batran: 20-25 de proglote
a cate 5-15 mm
- Are uterul plin cu oua
- Fiind o tenie musculara, in
momentul cand se elimina
bucatele albicioase,
acestea sunt mobile si se
elimina atata in momentul
defecatiei, cat si intre,
pacientul simtitnd
discomfort constant.
3. Oul are 35-40 mm
- Invelis gros cu
structura radiara
- Contine un embrion
hexacant (are 6
carlige)
- Este forma infectanta
pentru om
4. Larva cisticercus bovis (cisticerc)
- Este o vezicula monochistica, monocefalica (un
singur scolex in larva)
- Se dezvolta in musculatura GI
Transmitere

Transmiterea se face pe cale digestiva prin

consumul carnii de vita cruda sau insuficient
preparata termic, daca aceasta este infectata cu
cisticerci.
 Ciclu biologic:
Omul infectat elimina proglotele ce contin in jur de 100.000 oua
foarte rezistente in mediul exterior

Ouale sunt preluate de bovine

Eliberarea embrionului se face in 2 zile de la infectie

Embrionul traverseaza peretele intestinal bovin si ia calea

vasculara pentru a ajunge in tesutul adipos peri-/intramuscular.

La acest nivel, embrionul => larva = cisticercus bovis

Ajunge din nou la GD/om prin consumul de carne de vita

neprelucrata termic
In 2-3 luni apare tenia adulta in intestinul subtire
Odata patrunsa in
intestinul subtire al gazdei,
cisticerul elimina scolexul
care se prinde de mucoasa
intestinului subtire si
creste pana la stadiul de
adult, hranindu-se cu
nutrientii gazdei.
Manifestari clinice
• Forma asimptomatica – nu este diagnosticata decat in momentul
eliminarii de proglote
• Forma simptomatica:
 Tulburari digestive
 Dureri abdominale (ventuzele irita mucoasa), putand sa
apara greturi, varsaturi si/sau diaree
 Apetit capricios (creste senzatia de “foame de dulce”)
 Fenomene generale precum astenia si scaderea ponderala
 Alergii manifestat prin prurit si urticarie
 Fenomene neuropsihice:
- Insomnie
- Excitabilitate
- Senzatia ca simte parazitul miscandu-i-se prin
organism
Complicatii
• Cele mai frecvente sunt de ordin mecanic :
- Pot migra prin intestin si sa astupe apendicul
- Substantele iritante din mancarea
piperata/usturata il fac sa se rasuceasca spasmodic,
formand ghemuri ce mimeaza ocluzii intestinale.
 Tenia solium

Teniaza prin carne de porc

Gazde:

• GD: omul
• GI: porcul

NB: Accidental, omul poate fi gazda intermediara cand

larva migreaza in muculatura, creier, ochi etc.
Transmiterea:

Are loc pe cale digestiva prin consumul de carne

de porc cruda (“gustatul carnii sa vezi daca mai
trebuie sare”) sau insuficient preparata termic.
Morfologie
1. Adultul are in jur de 4 metri
• Scolexul :
• 4 ventuze (asemanator T.
saginata)
• Are o coroana dubla de
carlige situata pe rostru (o
proeminenta a scolexului)
• Strobila are 1000 de proglote
cu musculatura slab dezvoltata
2. Tenia batrana are 1.5-2 cm
lungime
• Uterul are 7-15 ramificatii
principale si este plin cu
oua
• Ramificatiile secundare sunt
dendritice, aleatorii
• Proglotele se elimina DOAR
in timpul defecatiei, putand
trai nedetectata (si
netratata) pana la 20 de ani.
3. Stadiul de ou

4. Larva = cisticercus
celulosae
• Se poate intalni in ochi,
muschi, creier, cord
• Contine scolexul invaginat
 Ciclu biologic:
Gazda definitiva elimina oua

Preluare de catre gazda intermediara unde penetreaza

peretele intestinal, diseminand sanguin si ajungand la
nivelul testutului muscular

Ou => Larva = cisticercus celulosae

Ingestia carnii de porc cu cisticerci de catre gazda

definitiva

Evaginarea scolexului si prinderea de muscoasa intestinala

cu trecerea in stadiu de adult
Manifestari clinice:
• Sunt aceleasi ca in infectia cu Tenia saginata

Cea mai frecventa complicatie este cisticercoza rezultata prin

ingestia de Tenia solium cu localizarea intratisulara a larvei la om;

Tipuri de autocontaminari:
1. endogena: prin reflux duodeno-gastric cu eliberarea de oua in
stomac de unde vor penetra mucoasa, diseminand
hematologic si cantonandu-se in alte organe
2. Exogena: nespalarea mainilor dupa folosirea toaletei (ingestie
de oua)
1. Neurocisticercoza
se manifesta clinic
prin:
∞ Epilepsie cu debut tardiv
∞ Cefalee
∞ Varsaturi
∞ Tulburari de echilibru
2. Cisticercoza
musculara:
o Mialgie
o Calcificari ale
cisticercilor cu
scaderea fortei
musculare
o Apare reactie
inflamatorie cand
se rupe/se distruge
3. Cisticercoza oculara caracterizata de:
 Sindrom inflamator ocular insotit de
edem cornean si/sau palpebral
 Conjunctivita
 Ureita
 Semne tumorale
 Exoftalmie
 Senzatie de corp strain
 Scotoame

4. Cisticercoza cutanata in care apar noduli

dispusi preponderent pe membre si
torace
Diagnosticul in teniaza (T. saginata + T
solium)
1. Diagnosticul parazitologic:

a) Examen coproparazitologic
b) Testul Graham = amprenta anala=scotch-testul – pune
diagnosticul de teniaza, nu de specie pentru ca identifica ouale
de tenie care au aspecte similare.
c) Examenul de specie este necesar deoarece difera complicatiile:
- Dupa modul de eliminare al proglotelor (activ/pasiv)
- Dupa morfologia proglotelor batrane eliminate (nr de ramificatii
uterine)
- Dupa morfologia scolexului dupa eliminarea prin tratament
intraspitalicesc a teniei
2. Diagnosticul cisticercozei
a. Diagnostic imagistic – depinde de zona afectata;
- Identifica leziuni multiple de mici dimensiuni
recente (continut lichidian) sau vechi (calcificate)
b. Dg. imunologic – Ac anti-Tenia solium (Ig
anticisticercus) identificati prin steste ELISA sau WB
c. Diagnostic parazitologic de certitudine – doar in
localizarile accesibile (subcutan sau muscular)
- Biopsie pentru identificarea scolexului
Profilaxie:
• Individuala:
- Igiena personala si a alimentatiei
- A nu se consuma carne cruda
- Prelucrarea termica pana dispare culoarea rosie
• Colectiva:
- Tratarea subiectilor infectati
- Controlul veterinar al carnii
- Controlul infectarii solului cu fecale umane
Diphylobotrium latum
Botrilocefalul
Difilobotrioza/botriocefaloza
Localizare:

In zonele temperate si reci in apele curgatoare

sau statatoare, bine oxigenate din Europa de
Nord, Zona Baltica si Delta Dunarii.
 1. Adultul are intre 8 si 12 metri, fiind situat
Morfologie: in jejun unde poate trai pana la 20 de ani
• Scolexul: alungit, migdalat cu 2 fante
laterale = botridii (asemanatoare unor
buze);
- Nu are ventuze sau carlige
• Gat
• Strobila – are proglote in forma
dreptunghiulara (mai mult late decat
lungi)
- Inauntru au rozeta uterina cu aspect de
spina pe linie mediana
• Tocostom = orificiul prin care se elimina
ouale in intestin (se elimina aprox. 1 mil
de oua/proglot)
2. Oul – oval de 40-60μm
• Operculat la un capat si
pintenat la celalalt
(pinten=carena)
• Nu are embrion, ci este un
ou fecundat (deci nu este
infectant in momentul
eliberarii)
3. Larva =coracidium
• Este procercoida (la
prima GI)
• Plerocercoida la a 2-a GI,
un peste carnivor (stiuca,
biban); are 1-2 mm, este
albicioasa cu scolex
asemanator helmintului adult
Transmiterea:

Se face pe cale digestiva prin consumul de carne

de peste cruda/insuficient preparata termic, cat
si icre de peste infectate cu larve plerocercoide.
 Ciclu biologic:
Oul ajunge odata cu fecalele umane in mediul acvatic(ex: latrine)

Oul trece in stadiul de coracidium mobil in apa

Intra in GI1 Cyclop/crustaceu acvatic

Coracidium => larva procercoida (neinfectanta pentru om)

Peste mic este mancat de un peste rapitor (GI2)

Larva procercoida devine larva plerocercoida (infectanta pentru om)

Omul consuma carne infectata

Larva plerocercoida se maturizeaza in intestinul subtire al omului

Omul elimina alte oua in mediu acvatic

Manifestari clinice:
• Simptomatologia este asemanatoare cu a
infectiilor cu alte cestodii

• Complicatia principala este anemia

megaloblastica prin deficit de vitamina B12
deoarece viermele absoarbe toata vitamina
din hrana gazdei
Diagnosticul in difilobotrioza:
- Este parazitologic:
• Examen cpp – identifica oua operculate brune,
foarte numeroase (1 milion/proglot)
Profilaxie:
• Evitarea consumului de peste/icre infectate
• Amplasarea corecta a toaletelor fata de
sursele de apa freatica
Hymenolepis nana

himenolepidoza
• Localizare cosmopolita, fiind un parazit
oportunist (boala apare la imunodeprimati si
frecvent la copii).

• Gazda: este specific uman = parazit monoxen,

omul gazduind atat larva, cat si adultul (situat
in intestin)
 Morfologie:
1. Adultul are 2-4 cm (este cel mai mic
cestod)
Si se intalneste in intestinul subtire
• Scolexul – globos
- 4 ventuze
- 1 coroana de carlige pe rostru
• Gat: efilat: este lung si subtire
• Strobila are aprox. 200 de proglote
trapezoidale
- Prezinta porul genital (uterul
comunica cu exteriorul) situat de
aceeasi parte prin care se elimina oul.
2. Oul are 35-40 μm
- Prezinta 2 invelisuri:
- Extern subtire
- Intern gros si prezinta la poli
o proeminenta de la care
pleaca filamente intre cei 2
pereti ai oului
- Prezinta un embrion hexacant
– stadiu infectant pentru om
3. Larva = cisticercoid cu
aspect de vezicula ce se
formeaza in vilozitatile
intestinale.
Transmiterea:
- Digestiva prin ingestie de apa sau alimente
contaminate cu oua

- Autoinfectie:
• Endogena – oua ce elibereaza embrionul cat
sunt inca in lumenul intestinale
• Exogena: ingestia de oua prin ciclul fecal-
oral (maini murdare)
 Ciclu biologic:
Materiale fecale infectate cu oua se elimina in mediul exterior

Ingestie de apa/alimente sau autoinfectie

Oul trece in stadiul de larva=cisticercoid care intra in vilozitati

(unde sta cca 7 zile)

Larva devine adult

Rupe vilozitatile si se prinde cu scolexul de alte vilozitati

Creste numarul de proglote (multiplicare) si apar oua

Infectia intestinala.
Manifestari clinice:
• Sunt asemanatoare celorlalte cisticercoze, fiind
diferite pentru imunodeprimati si imunocompetenti.

• Printre manifestarile digestive apare malabsorbtia

direct proportionala cu incarcatura parazitara
(parazitul distruge vilozitatile)
a. La imunocompetenti, dupa cateva cicluri de
autoinfectie va aparea un raspuns imun
celular ce va limita procesul de inmultire si
autoinfectie
- Infectia este limitata doar la nivel intestinal
b. La imunodeprimati nu mai apare RIC, infectia
diseminand prin peretele intestinului spre vasele
sanguine si, de aici, in toate organele.
- Apare himenolepidoza diseminata frecventa la
copii cu SIDA institutionalizati
Diagnosticul in himenolepidoza:
- Doar parazitologic:
• Examen coproparazitologic
• Direct – in ser fiziologic
• Metode de concentrare ale oualor de helminti in
fecale, metoda valabila tuturor helmintiazelor
intestinale
• EX: Metoda Willis: intr-un paharel Borel se amesteca
materiile fecale suspecte+colutie salina suspendata;
se lasa sa cada o lamela la suprafata lichidului, iar in
30-40 de minute se examineaza microscopic lamela.
Profilaxie:
• Igiena personala
• Cuparea ciclului biologic prin igiena mainilor
(taierea unghiilor, toaleta riguroasa)
• Tratarea cazurilor de infectie la copii
Echinococcus granulosus

Hidatidoza/chistul
hidatic/echinococoza
• Localizarea este cosmopolita, fiind o
parazitoza larvara

• Gazde:
 GD: cainele
 GI: oaia, vita, porcul, camila, cangurul,
OMUL
 Morfologie:
1. Adultul are sub 1 cm, fiind cel mai
mic cestod cunoscut(nu apare la om)
• Scolexul este globos
• 4 ventuze
• O coroana dubla de carlige
• Gat
• Strobila are 3 tipuri de proglote:
mature, imature si ovigere (pline cu
oua)

NB1: Longevitatea adultului este de 8-24

de luni la GD
NB2: Se elimina in fecalele de caine ca
adulti embrionati cu invelis gros
2. Larva = chist hidatic – se dezvolta la GI
- Este o vezicula cu perete format din 3 straturi (dinspre
exterior spre interior):
a. Adventicea este formata de organul gazda al chistului,
organizat in jurul sau; apar vase de sange ce hranesc
chistul prin difuziune
b. Cuticula este produsa de parazit;
- Este alcatuita din lame concentrice muco-
polizaharidice care, glisand una pe cealalta, permit
cresterea in volum a chistului
- In ea se formeaza vase sanguine ce hranesc chistul
prin difuziune
- Este elastica, avand aspect de albus de ou
c. Membrana proligera = portiunea fertila a chistului
hidatic formata din celule germinative, ea producand
continutul chistului
- Prin inmugurire genereaza veziculele proligere care
contin protoscolexi (primordiu de scolex)
Chistul hidatic contine:
• Vezicule fiice/neopate cu structura de
chist hidatic intreg
• Protoscolexi = nisip hidatic aparut in
urma ruperii veziculelor proligere
• Sunt foarte infectiosi:
 din fiecare protoscolex iesit in
afara CH se poate forma un nou
CH
 pentru fiecare protoscolex
consumat de GD apare un adult in
intestinul sau
• Lichid hidatic – steril, imunogen, cu
potential mare alergogen
- Este clar daca CH nu se suprainfecteaza
- Efect alergizant deoarece are proteine
straine GI
Transmiterea:
• Are loc pe cale digestiva prin consum/ingestie
de Echinococcus granulosus eliminat cu
fecalele cainilor parazitati

• Foarte frecventa in Romania din cauza

mentinerii ciclului caine-(animale)-om
 Ciclu biologic:
GD elimina ouale infectate

GI preia ouale pe cale digestiva

Ajung in intestin unde eclozeaza si traverseaza mucoasa

intestinala cu ajutorul carligelor

Diseminare hematogena

Diseminare organica: ficat 60%; plaman 30%,

creier/rinichi/splina 10%

Aparitia de chisturi hidatice, care sunt leziunile primare

NB: La om, hidatidoza este o parazitoza in impas
deoarece, odata ajunse in organele finale,
echinococcus granulosus nu isi mai poate
continua ciclul evolutiv, devenind chist hidatic
(prin inchistare, parazitul va ramane doar in acel organ)
Manifestari clinice:
Semnele clinice GENERALE ale hidatidozei primare:
• Astenie
• Adinamie
• Transpiratii profuze
• Anxietate
• Subfebrilitate

Diagnosticul se pune din intamplare pentru pacientii care se

prezinta la doctor cu simptomatologie curioasa.
Restul cazurilor de descopera prin complicatii.
 1. Evolutia chistului primar:
situatia fericita:
ᴗ chistul hidatic creste pana
compreseaza vasele de
sange ce-l hranesc, ceea
ce duce la imbatranire si
moarte
ᴗ Are loc calcificarea
peretelui si cazeificarea
continutului lichidian
Situatia nefericita: chistul se fisureaza si se
rupe
accidental/posttraumatic/intraoperator
ᴖ Accident alergic – lichidul puternic
alergizant ce poate induce alergie pana
la soc anafilactic si moarte
ᴖ Suprainfectarea si transformarea in
abces
ᴖ Hidatidoza secundara – raspandirea in
afara chistului a protoscolexilor cu
formare de noi chisturi hidatice din
fiecare protoscolex iesit din chist
• Poate fi:
- Locala
- La distanta – prin diseminarea
hematogena si/sau ruperea vasului
de sange
a. Chistul hidatic hepatic(60%)
- are evolutie lenta
Semne si simptome:
- Prin compresia pe caile
biliare apare icterul
mecanic (obstruarea
cailor biliare)
- Dureri in hipocondrul
drept
- Sindrom dispeptic
- Hepatomegalie
Evolutie:
- Compresia pe cai si vase vor genera icter, ascita si
hipertensiune portala
- Prin supuratie dau abces hepatic cu durere in hipocondrul
drept insotita de febra oscilanta

In cazul ruperii spontane/posttraumatice/intra-/postoperator

apar:
- Angiocolita daca afecteaza caile biliare
- Peritonita cu dureri abdominale intense, semne de iritatie
peritoneala, febra ridicata, soc anafilactic
- Afectarea VCI da frisoane, transpiratii si anafilaxie
- Daca ajunge in plaman = epansament pleural
b. Chistul hidatic pulmonar (40%)
• Are evolutie rapida,
impiedicata de limitarea
dezvoltarii data de cusca
toracica

• Apar fenomene de compresie

manifestate clinic prin:
 Tuse
 Dispnee minora
 Durere toracica
 Junghi toracic
Evolutie:
- Chistul hidatic creste si accentueaza
simptomele
- Poate sa apara abcesul pulmonar prin
supuratia chistului
- Ruperea in bronhii = vomica hidatica cu
hemoptizie si durere toracica
Diagnosticul in hidatidoza
1. Imagistic- extrem de util
• Modul de descoperire a ½ din chisturile hidatice
• Pt ficat – ecografia heapatica (nu CT)
• Pentru plaman – radiografie
• Pt SNC tomografia
• Toate evidentiaza leziuni chistice cu continut lichidian, de
mari dimensiuni (de obicei), uneori cu pereti
calcificati(chistii batrani) sau vezicule fiice vizibile in
interior.
• Chisturile tinere pot fi confundate cu chisturile esentiale
2. Imunologic
• ELISA
• WB – ambele depisteaza prezenta Ac serici anti E-
granulosus (IgG)
• Exista si chiste hidatice adevarate cu serologie negativa:
o 20% din chisturile hepatice sunt ELISA negative
o 40% din chisturile pulmonare
o 50-60% din chisturile cu alte localizari
deoarece apare o adaptare atata de buna incat IgG nu mai
apar
3. Parazitologic (de certitudine)
• necesita interventie chirurgicala cand se extrage
formatiunea chistica
NB: este contraindicata punctia exploratorie cand se
suspicioneaza hidatidoza deoarece pot disemnina ouale ,
ajungandu-se la anafilaxie din cauza lichidului inalt toxic.
• Examen microscopic din:
 Lichid dupa centrifugare (vedem protoscolecsi)
 O mica portiune din cuticula este strivita intre 2
lame (vedem structura lamelara concentrica)
 Profilaxie:
INDIVIDUALA: COLECTIVA:
• Spalarea mainilor, a fructelor • Sacrificarea GI in locuri
si a legumelor inainte de amenajate, evitand contactul
consum cainilor cu viscerele ramase

• Controlul surselor de apa • Arderea viscerelor

contaminate (E. granulosus
• Deparazitarea cainilor de 2 ori rezista 30 de minute la
pe an fierbere)

• Evitarea contactului cu cainii • Evitarea sacrificarior

vagabonzi clandestine de animale ce pot
fi GI
Echinococcus multilocularis

Hidatidoza multiloculara/
alveolara/bavarezo-tiroleza
• Localizare: cosmopolita, dar mai frecventa in
Franta, Elvetia si Austria (au numar mare de
vulpi si lupi); mai frecventa la vanatori (boala
de risc profesional)

• Gazde:
∞ GD: vulpea si lupul
∞ GI: iepuri, rozatoare si accidental omul
Morfologie:
1. Adultul are structura
asemanatoare
Echinococcus
granulosus
- Parazitul se dezvolta in
intestinul subtire al GD
de unde este eliminat
prin fecale sub forma de
oua embrionate
2. Larva apare la GI si are particularitati structurale:
• Cuticula este intrerupta, motiv pentru care
veziculele ies afara in mod normal si germineaza in
acelasi tesut sau disemineaza in mai multe organe
• Membrana proligera – fertila
- produce leziuni multiveziculare cu lichid vascos,
proteolitic ce erodeaza vasele de sange, ducand
la necroza locala si infiltrarea tisulara a parazitului
• protoscolexi
Transmiterea:
• Are loc pe cale digestiva prin ingestie de oua
eliminate prin fecale

• Exista grupe profesionale de risc:

• Vanatorii
• blanarii, tabacarii(rezista in mediul extern pe
blana animalelor)
• persoanele care culeg fructe de padure, mai ales
din tufisuri
 Ciclu biologic:
GD elimina oua odata cu fecalele

Ajung la GI pe cale digestiva

din sol, alimente, contactul cu blana animalelor

Oul elibereaza embrionul hexacant

Prin diseminare hematogena ajunge in ficat

Embrionul devine larva burjonata cu aspect chistic,

septat in aleveole, fiecare continand protoscolexi
NB: Hidatidoza multiloculara este si ea o
parazitoza in impas la om; odata formati chistii,
acestia migreaza doar in cadrul aceluiasi
organism, ramanand in stadiul de larve.
Manifestari clinice:
• Incubatia dureaza intre 5 si 15 ani
• Debutul este insidios, putand mima un sindrom
paraneoplazic

1. Faza de stare:
 Icter
 Hepatomegalie
 Dureri abdominale intense
 Sindrom dispeptic
2. Complicatiile:
• Angiocolita prin infectarea cailor biliare
• Tromboza:
› Vena porta => hipertensiune portala
› Vena suprahepatica
› Vena cava inferioara
• Sepsis – diseminare hematogena
• Metastaze la distanta: pulmonar, osos, cerebral,
medular, peritoneal cu simptomatologie de organ.
Diagnostic in hidatodoza multiloculara:
1. Imagistic – sugereaza o tumora

2. Imunologic: pozitiv (rare cazuri de invazivitate)

deoarece disemineaza hematogen (prin sange,
sistemul imun rapunde prin sinteza de Ac)

3. Parazitologic: interventie chirurgicala – se scoate

mult din organ in jurul chistului – examen
anatomo-patologic
 Profilaxie:
INDIVIDUALA COLECTIVA
• Igiena alimentara (spalarea • Deparazitarea solului de
atenta a fructelor de 2 ori pe an
padure)

• Alungarea animalelor
• Igiena profesionala:
salbatice din gradini
› Utilizarea echipamentului
de protectie
› Control imunologic • Deparazitarea animalelor
periodic de padure in tarile cu risc
 CLASA
TREMATODELOR
 Caracteristici generale:
• Sunt viermi plati, nesegmentati, avand tub digestiv
diferentiat

• Impartiti in 2 categorii:
 Hermafroditi = Distome
› Hepatice
› Pulmonare
› Intestinale
 Cu sexe separate: Schistosome/Bilharzii cu localizare
sanguina
Cu 3 stadii:
• Adultul prezent la GD
• Oul: in mediu acvatic devine
o miracidium = primul stadiu larvar
• Larva apare la GI; apare si o GI1, de obicei o molusca
acvatica/gasteropod
- Are alte 3 stradii:
o sporochist
o Redie
o cercar
 Fasciola hepatica

Fascioloza = galbeaza (popular)

• Localizare: este o zoonoza cosmopolita

• Gazde:
• GD: rumegatoare(bovine, ovine) si OM ce
dezvolta viermele adult in caile biliare
• GI: molusca acvatica Lymnea in care se
multiplica exponential, trecad prin toate
stadiile larvare (vezi ciclu biologic)
Morfologie:
1. Adultul are 2-3 cm
- Este hermafrodit, plat,
foliaceu(in forma de frunza)
- Cuticula prezinta spini
pentru fixarea de epiteliul
CB (cailor biliare)
- La poli sunt 2 ventuze:
o Orala
o Ventrala cu rol de fixare
- Longevitate de 10 ani
Miracidium de Fasciola hepatica Cercar de Fasciola hepatica
2. Oul are 90μm
- este mare, oval, galbui(ia
culoarea bilei), operculat
- este neinfectant –doar
embrionate
- Se excreta cu bila in tubul
digestiv, fiind eliminat prin
materiile fecale
- Evolueaza in apa
Transmitere:
Pe cale digestiva prin consumul frunzelor
plantelor ce cresc la malul apei:
• Salata de creson
• Frunze de papadie
• Untisor salbatic
 Ciclu biologic:
Adultul aflat in CB gazdei elimina oua prin bila care ajung in materiile fecale

In apa, ouale se dezvolta 3 saptamani => miracidium

Preluat de Lymnea

In 3-12 luni trece prin toate stadiile larvare (sporochist, redie, cercar)

In functie de temperatura apei, iese din plamanii Lymneei in stadiul de cercar

mobil (are apendice caudal si glane ce secreta un invelis dur)

Cercarul devine metacercar(are perete) care este stadiul infectant

(dupa 3-5 zile)

GI (ovine/om) ingera vegetatia de la malul apei pe care este prins metacercarul

infectant

Ajunge in intestin unde devine adult, migreaza in cavitatea peritoneala, apoi in

ficat, stabilindu-se in CB (la 3 luni dupa ingestie)
NB: Metacercarul:
- Devine infectant dupa 3-5
zile de stat in apa.
- Seamana cu o gamalie de ac
albicioasa
- Pluteste pe apa pana se
prinde de vegetatia de la mal
de unde este ingerat de GI
Manifestri clinice:
NB: simptomele urmeaza traseul parazitului.

1. Faza de migrare este caracterizata de:

• Dureri ale peretelui abdominal
• Diaree
• Dureri in hipocondrul drept
• Hepatomegalie
• Febra
• Astenie (leziuni hepatice)
• Alergii: cutanate manifestate prin prurit si/sau urticarie
• Eozinofilie marcata (40-80%)

NB: semnele si simptomele regreseaza progresiv pentru faza

urmatoare deoarece se formeaza adulti de Fasciola hepatica in CB.
2. Faza de stare apare dupa 4 luni-10 ani de la infectie si
se caracterizeaza prin:
• Obstructia CB cu blocarea adultilor la acest nivel
• Colici hepatice ce irita epiteliul
• Icter
• Angiocolita acuta cu triada Villart(durere hipocondru
drept, febra, icter)

Evolutie: daca ramane netratata, apare incterul. (wtf???

nu e deja???)
3. Localizari atipice/ectopice:
Leziunea Halzoun bucofaringiana - prin
ingestrie de ficat crud parazitat cu fasciole
adulte;
• Se caracterizeaza clinic prin:
• Dispnee
• Disfagie
• Disfonie
• Asfixie (edem)
• Adenopatie submandibulara si preauriculara
• Tulburari de echilibru (compresia n VIII)
Diagnosticul in fascioloza:
1. Parazitologic de certitudine, dar este tardiv
(se pune la 3 luni de la infectie)
• Examen cpp direct sau prin metode de concentrare
• Examen microscopic al urinei/licidului duodenal
• Identifica oua de Fasciola hepatica
NB: exista si posibilitatea unui fals diagnostic
pozitiv (oua de pasaj in cazul in care pacientul a
consumat in zilele dinaintea examinarii ficat de vita cu
fascioloza bine prelucrat termic)
Pentru verificarea eficientei tratamentului se
face TESTUL DE VIABILITATE al oualor de Fasciola
hepatica – chiar si dupa tratamentul bine aplicat mai
gasim ceva timp oua de fasciola in fecalele pacientului
Testul de viabilitate- diluarea fecalelor in apa –
examinarea microscopica din 3 in 3 h
- Daca apar larve circulante- miracidii => oua
proaspat produse => reluarea tratamentului
Profilaxie:
Individuala: Colectiva:
• Evitarea consumului de • Uciderea molustelor
vegetale salbatie si apa • Ferirea culturilor de
de rau creson de contaminarea
cu fecale de ierbivore