Parazito Curs 1

1. Clasa Risopoda
- Entamoeba hystolitica
- Naegleria fowleri
- -Acantamoeba
2. Clasa Flagelate
- Giardia Duodenalis
 I. Entamoeba hystolitica
Morfologie:
a) Trofozoitul = forma vegetativa
o)o singura celula cu nucleu caracteristic in roata cu
spite (dat. aspectului cromatinei)

o)Citoplasma clar impartita in 2 regiuni:

o) Endoplasma granulara contine fagocite; daca
contine hematii, are patogenitate mare
o) Ectoplasma hialina, clara ce emite 1 pseudopod in
directia de miscare

o)Este forma patogena

o)Nu se gaseste in mediul extern
 Endoplasma
(granulara)
Ectoplasma
(hialina)
b)Chistul
Sferic
Matur 4 nuclei
Baghete siderofile (depuneri
de glicogen)=corpuscului
cromatoizi/cristaloizi
Rezista la mediul exterior
forma infectanta pentru om,
dar si forma de inmultire a
parazitului
Transmitere:
- Pe cale digestiva: inghitirea chistilor
din apa murdara, maini murdare,
practici sexuale oro-anale [eu zic ca-I
fix pe dos]
- Sursa de infectie omul (purtatorii
elimina cronic chisti de Eh)
Ciclu biologic:
Ingestie chist tetranucleat

Dechistare in intestin
(se lizeaza peretele =>4trofozoiti)

Diviziune binara

Colon
(mucoasa cecala, sigmoidiana,rectala)

a) Tulpina nepatogena se hranesc cu

b) Tulpina patogena => leziuni
bacterii, cresc, form chisturi => se primare = abces in forma de
Elimina si contamineaza mediul ext buton de camasa (datorata
actiunii hematofage si histolitice)
vezi slide-urile urmatoare
Patogenie:
- Multiplicarea in grosimea peretelui
intestinului gros prin lizarea celulelor dinspre
suprafata spre profund
- Incubatia depinde de:
Doza infectanta
Tulpina
Conditii locale (imunitate, infectii
bacteriene)
Rezistenta indivizilor
Mecanism de
patogenitate
intestinala:
- Trofozoitul adera la
mucoasa intestinala
- Elibereaza enzime
litice =>
microulceratii in
mucoasa
- Leziunea se largeste,
parazitul se
multiplica=> leziunea
primara=abces in
buton de camasa, o
ulceratie a mucoasei
intestinale ce irita
nervii subiacenti,
crescand
Prin unirea abceselor in
buton de camasa
apar ulceratii mari
(imagine dreapta) care:
a) Se vindeca prin
fibrozarea portiunii
de colon afectata=
coarda colica
(resimtita si la
palparea colonului
ca o coarda)
b) Diseminarea
hematogena/peritoni
ta
amoebiana/amoebia
za cutanata (vezi slide-ul
urmator)
Evolutia nefavorabila prin patrunderea:
Intr-un vas de sange de la nivelul submucoasei
in reteaua de capilare digestive => diseminare
hematogena catre ficat, apoi alte organe (SNC,
plaman, rinichi) cu formare de microabcese care
prin confluare dau abcese amoebiene
extraintestinale.
Sa perforeze toate straturile intestinului
(patogenitate )=> peritonita amoebiana
Cutanat: evacuarea spontana a unui abces
organic la tegumente
Cutanat:
Iatrogen: prin punctii evacuatorii cu:
Lezarea vaselor
Merge pe ac ->infectie la locul de
punctie
Bolnavii cronici de dizenterie au
frecvent leziuni perianale pe unde
parazitii pot intra in circulatie
Manifestari clinice
1. Asimptomatici
2. Amoebiaza intestinala
3. Amoebiaza
extraintestinala
Amoebiaza intestinala
Simptome:
Scaune frecvente, reduse cantitativ (scuipat rectal)
Contin mucus/sange/puroi
Dureri abdominale
Tenesme

Complicatii:
o Amoebiom (colectie de amoebe in perete)
o Apendicita
o Peritonita
o Diseminari vasculare
Amoebiaza extraintestinala
Abcese hepatice (frecventa cea mai mare):
Simptome
o Febra
o Dureri abdominale in hipocondrul drept (iradiaza in
umarul drept/pe spate n frenic)
o Hepatomegalie dureroasa(distensia capsulei)
o Stare generala alterata
o Icter
o Anemie
Complicatii:
Interesarea pleurei
Pericard
Peritoneu
Abcese pulmonare (frecventa ridicata)
Simptome:
o Febra
o Dureri toracice
o Tuse cu expectoratii ciocolatii (hematofag)

Leziune cutanata:
o ulceratii cu crusta albicioasa
o Dureroase
o pruriginoase
Profilaxie: Colectiva:
Controlul
Individuala: coproparazitologic
Igiena personala periodic al
persoanelor ce
Igiena alimentatiei lucreaza in
Tratarea si controlul alimentatie publica
Amplasarea corecta
amoebiazelor intestinalea surselor de apa
potabila
Nu se folosesc
fosele septice ca
ingrasamant
Diagnosticul amoebiazei intestinale:

1. Parazitologic (identificarea in pp a parazitului

sau formelui lui)
-. pp=materii fecale
-. Examen microscopic pentru identificarea org
parazite = examen coproparazitologic
!!! In suspiciunea de amoebiaza se recomanda ca
examenul corpo. sa se faca extemporaneu (imediat dupa
prelevare)
- In scaunele dizenterice se evidentiaza
trofozoiti, iar la purtatori apar chisti
(maturi/imaturi)
a. Examen cpp cu SF caldut
Bagheta cu
pp

Lamela cu
care se
acopera SF izoton
lama nu lezeaza
membrana
clulara=>
Eh se misca
prin emisia
unui
psudopod
Avantaj: se examineaza rapid la
microscop
Dezavantaj: nu coloreaza cromatina
din nucleu
 b. Ex cpp direct cu LUGOL (iod in
iodura de potasiu)
- Are acelasi principiu ca examenul cu SF caldut
- Avantaje: coloreaza cromatina din nucleu, deci
se vde structura de roata cu spite
- Dezavantaje: omoara trofozoitul
In mod obisnuit, se face a, apoi b
 c. Cpp pe medii de cultura ce
permit cresterea Eh

Se observa
trof. mobili
SF prin analiza
caldut la
microscop
24-48 h

pp=
materiale
fecale
Mediu Ser de bou +
Loeffer antibiotice (nu
se foloseste ser
de vaca/taur
pentru ca
hormonii lor
Dg dif in infectiile cu Eh se face in principal cu o amoeba
nepatogena, asemanatoare morfologic cu Eh, numita
Entamoeba coli.
- trofozoit: nucleu in spita de roata cu nuclol excentric;
- emite mai multe pseudopode
- chistul: matur: 8-16 nuclei;
- baghete siderofile ascutite, ca niste ace
- nu dechisteaza pe mediu Loeffer
 d. Ex cpp- coloratie metiolat-iod-
formol: MIF
E. histolitica se coloreaza in roz
parazitii sunt omorati cu
pseudopodul expansionat
 e. Ex cpp in coloratie Sergeant
(verdechit)
coloreaza in verde baghetle siderofile din
chisti
2. Imunologic
- presupune identificara serologica a Ac
specifici
anti-Entamoeba histolytica

- se folosesc medii Western Blot, RIF, ELISA

- izocianatul de fluoresceina folosit pe Ac

anti-om pentru a evidentia Ac umani de pe
Eh
3. Dg. imagistic
ecografie, CT, RMN, scintigrafie
folosita pentru evidentierea
intraorganica a unor formatiuni cu
aspect de abces
4. Dg. parazitologic
doar formele de trofozoit deoarece doar
ei sunt hematofagi si ies din intestin
pp= material de sub crusta albicioasa
(amoebiozele cutanate) sau lichidul dupa
spalatura dupa evacuarea lichidului prin
punctie (abcesele organice)
!!! Amoebele sunt mereu in zone de tesut sanatos,
niciodata in zonele fibrozate
 Naegleria fowleri
Morfologie:
1. trofozoit: - citoplasma: endo+ectoplasma
-. nc de amoeba libera
-. apare DOAR in leziunile SNC
2. stadiu amibo-flagelat(temporar)
- 1-4 flageli (cel mai frecvent 2)
- se gasesc in mediul extern lichid,
poluat si cald(ape de lacuri si balti,
piscine incalzite, ape reziduale) =>
boala tinerilor inotatori
- forma infectanta pentru om
3. chist
mic (10 microni),
rotund
perete dublu, neted cu
2-3 pori sigilati de cate
un dop mucoid
1 nc de amoeba libera
in mediu extern lichid,
murdar, rece
- solid: praf, pamant
mai rezistent la conditii
nefavorabile
Transmitere:
Apa murdara si calda
(in care se gasesc formele amibo-
flagelate) ajunge pe mucoasa nazala a
gazdei
Ciclu biologic:
Chist (ubicuitar)

Apa cu temperatura ridicata si nutrienti

Chist=> amibo-flagelat

Infectia mucoasei nazale(enzime litice)

Trofozoit propriu-zis(forma amiboidala)

Migreaza 2-4cm/24h

nn. Olfactivi => bulbi olfactivi

(raspandire si multiplicare in masa cerebrala)

Ucide gazda
Manifestari clinice:
- Apare la copiii si tinerii
imunoCompetenti
- Epidemie in Cehia Perioada de
Debut: stare:
Febra Cefalee fronto-
temporala
Obstructie nazala
Febra >39*
(rhinoree, anosmie)
Fotofobie
Greata Redoarea cefei
Varsaturi in jet Confuzie
Semne de cefalee Convulsii
Ataxie (tulburari
de mers)
 Evolutie acuta -> supraacuta
spre deces (10 zile) prin
stop cardiac +/- edem pulmonar

Nu exista tratament!
Profilaxie:
Individuala: evitarea bailor in ape calde
si murdare

Colectiva:
- Atentionarea comunitatii medicale la
aparitia unor noi cazuri
- Clorinarea adecvata a rezervelor de apa
destinate inotului
Diagnostic DOAR
parazitologic (evolutie prea
rapida -> nu se formeaza
anticorpi)
pp= LCR care tasneste
datorita presiunii;
macroscopic: LCR tulbure,
purulent, cu striatii de
sange, foarte bogat in
neutrofile
 microscopic:
- examinare nativa
- dilutie in SF
caldut(cand este
prea purulent)

- frotiu colorat Giemsa

 Acantamoeba
Morfologie:
1. Trofozoit: - nc de amoeba
libera
-. Nu are pseudopode, ci
acantopodii (prelungiri
ascutite acanthos=teapa)
-. Forma infectanta pentru
om
-. Mediu: extern cald si
murdar; intern-leziuni
2. Chist: - 1 nucleu
- Perete dublu:
o intern:endochist poligonal
o extern: ectochist volan in jurul
endochistului cu aspect
faldurat/zbarcit

- Infectant pentru om

- Mediu:
o extern in ape reci si murdare sau
in praf/nisip;
o Intern:leziuni
 Transmitere prin leziuni preexistente
de la nivelul mucoaselor, tegumentelor
sau corneei (datorate lentilelor de
contact)
Ciclu biologic:
Chist/trofozoit

Leziune preexistenta

a) imunocompetenti: b) imunodeprimati:
-) keratita/leziune cutanata Diseminare
(chist->dechistare->multiplicare)hematogena
Manifestari clinice:
a) Keratita amibiana:
- perioada de stare: - evolutie:
) Dureri in ochi Intindere pe
(senzatie de nisip in ochi) suprafete mari si
) Lacrimare patrundere profund
) Fotofobie - Netratat =>
cecitate
) Hiperemie oculara
) Edem palpebral
) Acuitatea vizuala scade progresiv
b)Encefalita - merge in pusee (afectare nespecifica a SNC pentru ca se
confunda cu alte boli neurologice)
- incubare: saptamani->luni
- Faza de stare: - Evolutie lenta,
Febra
cronica, spre
Fotofobie
Convulsii (granuloame)
deces.
Tulburari psihice
Tulburari de somn
Redoarea cefei
Greata +/- varsaturi
Anorexie
Hemiplegie/ataxie
coma
Profilaxie:
Individuala:
Evitarea spalarii lentilelor de contact
cu apa de la robinet
Comunitara:
Recomandarea imuno- sa nu se spele
in ape murdare
Educatie sanitara la cumpararea
lentilelor de contact
Diagnostic:
2.imunologic: RIF
1. parazitologic:
. pp la imuno+ :material raclat din
leziunea corneana/cutanata/mucoasa
. pp la imuno- :LCR
a. Frotiu colorat Giemsa:
Trofozoiti
Chisti
 Cultivare pe mediu umed cu agar
permite multiplicarea su deplasarea
(lasa dare ca ramurelele de brad)
 II. Giardia duodenalis
Morfologie:
1. trofozoit: - celula seamana cu fata
de om; celula piriforma
Din profil:
. fata ventrala concava: - 2 nuclei
-. Corpusculii bazali de la ei pornesc
-. 4 perechi de flageli
-. Corpuscul median (sub
corpusculul bazal)
-. Disc adeziv in jurul nucleilor =
ventuza cu care adera la
mucoasa intestinului subtire
. Fata dorsala convexa
Este forma cu patogenitate
2. chist:
- Forma ovalara (rar rotunda)
- Perete gros, refringent
- Imatur: 2 nuclei
- Matur: 4 nuclei
- Flageli liniari -> litera
S/litere chinezesti
- Apar in scaunele
purtatorilor si in mediu
extern, fiind forma
infectanta pentru om
Transmitere digestiva chistii preluati din:
apa murdara (epidemii hidrice) dau
diareea turistilor (in SUA)
Maini murdare
Ciclu fecal-oral
Sursa de infectie: omul si animalele de
companie
Distributie geografica: cosmopolit
Ciclu biologic:
Chist

Dechistare in stomac/duoden

Trofozoiti(duoden+jejun)

Inchistare in colon

Chisturi in fecale

Purtatorul cronic elimina chisturi.

Patogenie:

Datorita multiplicarii trofozoitului pe epiteliul

intestinal (efect mecanic prin discul adeziv),
impiedica absorbtia nelementelor nutritive

Majoritatea persoanelor infectate sunt complet

asimptomatice
Simptomatici: extremele de varsta si imuno-

Incubatie in functie de:

o Doza infectanta
o Tulpina
o Conditii locale
o Predispozitie personala
Manifestari clinice:
a) Giardioza acuta (1-3 sapt se remite simplu)
) Dureri epigastrice - Apos = nu se
absoarbe nimic
) Diaree apoasa D.D
- Fetid/steatoreic =
.
) Greata nu se absorb lipide
care sunt
) Hiperproductie de gaze: eructatii,
fermentate in colon
balonare, flatulenta, meteorism
) Copii hraniti cu lapte nu cresc
(intoleranta la lactoza- ritmul de
diziviune al enterocitelor creste, dar sunt
ineficiente)
Complicatii: la copii- malabsorbtia (B12,
proteine, lipide)
b) Giardioza cronica:
Inapetenta
Dureri abdominale cronice
Tulburari de tranzit (diaree temporara)
Tulburari alergice cutanate
- Oculara (conjunctivita alergica)
- Respiratorie (astm
->wheezing)
Tulburari nervoase (insomnie, agitatie,
scaderea randamentului intelectual)
Profilaxie:
- Spalarea mainilor
- Protejarea de muste
- Ciclu fecal-oral spalarea mainilor si
zonelor din acest ciclu (mai ales la
copiii de gradinita)
- Apa potabila imbuteliata
Diagnostic:
1. Parazitologic (cel mai folosit)
Produsul patologic poate fi din:
a) materii fecale din:
. Scaune diareice (stare acuta) trofozoiti
mobili
. Scaune de la purtatori/bolnavii cronici chisti

- Se fac ex cpp cu SF caldut, lugol si

coproculturi pe medii speciale (pretentioase)
b) Lichid duodenal:
Tubaj duodenal endoscopie
Capsule enterotest

Se realizeaza examen microscopic nativ si

frotiu colorat Giemsa;
!!! Nu apar chisti (apar abia in colon)
c) Mucoasa duodenala prin biopsie
(endoscopica)
Amprente de organ
Cupe histologice

- Aspect morfologic specific al epiteliului

intestinului subtire dupa contactul cu
discul adeziv al Giardiei; pot aparea si
fragmente sau trofozoiti intregi
2. Imunologic (indirect) identifica in
FECALELE pacientul prezenta Ag de
Giardia
ELISA
Imunocromatografie

Examenul este indirect pentru ca nu ajung

in sange, ci raman cantonati la nivelul
mucoasei intestinale sau ajung in colon
(inchistare)
(3. microbiologica- TEM- cercetare)