Disciplina de Fiziologie

Fiziologia
sistemului cardiovascular

Cursul 5
Revoluția cardiacă.
Zgomotele cardiace.

Prof. Carmen Bunu Panaitescu

2020
 Cuprins

1. Revoluţia cardiacă (RC)

2. Curba presiune-volum
3. Atriograma manometrică
4. Zgomotele cardiace. Fonocardiograma
 Obiectivele cursului

1. Definirea revoluției cardiace și a factorilor de care depinde

2. Descrierea modului de funcţionare a valvelor atrioventriculare şi semilunare
3. Descrierea fazelor sistolei și diastolei ventriculare
4. Compararea presiunii şi debitului inimii stângi şi drepte, în timpul fazelor revoluției cardiace
5. Reprezentarea grafică a curbei presiune-volum a ventriculului stâng și a modificărilor
acesteia induse de creșterea presarcinii, postsarcinii şi contractilităţii
6. Descrierea și reprezentarea grafică a corelației între ventriculograma manometrică a
ventriculului stâng, fonocardiogramă, ECG şi sfigmograma carotidiană
7. Descrierea celor patru zgomote cardiace (componente, durată, intensitate, focare de
auscultaţie)
 Cuprins

1. Revoluţia cardiacă (RC)

2. Curba presiune-volum
3. Atriograma manometrică
4. Zgomotele cardiace. Fonocardiograma
 Revoluţia cardiacă (RC)

• Definiţie: Revoluţia cardiacă (ciclul cardiac) reprezintă ansamblul de evenimente electro-

mecanice care determină trecerea sângelui prin inimă, în cursul unei sistole şi diastole
cardiace
• Principalele sale etape sunt legate de activitatea ventriculară (pricipala pompă cardiacă):
1. Sistola ventriculară (SV): ansamblul de evenimente electro-mecanice care asigură ejecţia
sângelui în aortă/artera pulmonară a volumului sistolic (VS70-90 ml)
2. Diastola ventriculară (DV): ansamblul de evenimente electro-mecanice care asigură
umplerea ventriculară
→ Sistola atrială (SA) (presistola)
- este ultima etapă a DV
- asigură 20% din umplerea ventriculară (finalizarea umplerii)
 Factorii de care depinde buna desfăşurare a RC
1) Iniţierea şi conducerea normală a impulsului prin SEC și miocardul contractil
2) Mişcarea corectă a aparatului valvular:
‐ în Diastolă: valvele AV deschise şi cele semilunare închise
‐ în Sistolă: valvele AV închise şi cele semilunare deschise
3) Valori presionale adecvate  Determină mişcarea valvelor şi direcţia fluxului sanguin:

Inima dreaptă Diastola Sistola Inima Diastola Sistola

(mmHg) (mmHg) stângă (mmHg) (mmHg)
AD 0-2 4-6 AS 0-2 6-8
VD 0-2 15-20 VS 0-2 120-140
Artera 7-12 15-20 Artera aortă 60-80 120-140
pulmonară
 Evaluarea presiunilor în timpul RC

• Se realizează prin mecanogramele manometrice: ventriculo-

grama, atriograma, jugulograma (evaluează presiunea din AD)
• Ventriculograma manometrică apreciază presiunile din
ventriculi, măsurate cu ajutorul unor catetere prevăzute cu
micromanometre, plasate în cavităţile inimii. Cateterele se
introduc diferit în funcție de cavitățile explorate:
→ pt. evaluarea presiunilor din inima stângă: retrograd - via
artera femurală
→ pt. evaluarea presiunilor din inima dreaptă: anterograd -
via vena femurală, subclavie, jugulară sau antecubitală
• Evenimentele mecanice şi electrice din timpul RC se pot
înregistra concomitent  evidenţierea corelaţiilor dintre
diferitele evenimente
 1. Sistola ventriculară (SV)
• Rol: asigură ejecția volumului sistolic (VS70 ml)
• Durata  0,350 sec
• Debutul SV: QRS  fenomenul electric îl precede pe cel
mecanic
• Datorită contracţiei VS  Presiunea VS (PVS) crește
progresiv, până la 120-140 mmHg
• Are mai multe etape Atriul
stâng (AS)
Valva
pulmonară (P) Valva
aortică (A)
Valva
Valva mitrală (M)
tricuspidă (T)
Ventricul
stâng (VS)
0,350 s 0,500 s
 Etapele sistolei ventriculare
Timp (s)
0,05
1) Contracţia izovolumetrică (CIV)
‒ Durata = 0,050 s
‒ Între mitrală închidere (Mî) → aortă deschidere (Ad):
‒ La iniţierea contracţiei VS  PVS (10 mmHg) 
PVS>PAS  Mî
‒ Presiunea VS  rapid (80 mmHg)  PVS>PAo  Ad
‒ Volumul sanguinVS rămâne constant (VEDV)

Pdeschidere Adeschidere

Tînchidere Mînchidere

0,350 s 0,500 s
 Etapele sistolei ventriculare
Timp (s)
0,100 2) Ejecţia rapidă
‒ Durata = 0,100 s
‒  progresiv PVS (până la 120 mmHg)  Ejecţia 
a sângelui din VS → Ao
‒ Asigură 70% din volumul sistolic

70%
VS 70%
VS

0,350 s 0,500 s
 Etapele sistolei ventriculare
Timp (s)
0,200 3) Ejecţia lentă
‒ Durata = 0,200 s
‒ PVS  PAo (120 mmHg)  Ejecţie  a sângelui din
VS → Ao
‒ Asigură 30% din Volumul Sistolic
− Volum sistolic  70 ml
 În final:
− VESV  30 ml

30%
VS 30%
VS

0,350 s 0,500 s
 2 Diastola ventriculară (DV)

• Rol: asigură umplerea ventriculară (VEDV 100-140 ml)

• Durata  0,500 sec (depinde de FC)
• Dacă FC   durata diastolei  scade umplerea
ventriculară (tulburările de ritm cu FC foarte mare
determină scăderea DC)
• Debutul DV: coincide cu panta descendentă a undei T 
fenomenul electric îl precede pe cel mecanic
• Datorită relaxării VS  Presiunea VS scade rapid până la
0 mmHg
• Are mai multe etape

0,350 s 0,500 s
 Etapele diastolei ventriculare
Timp (s)
0 0,025
1) Protodiastola
‒ Începutul DV, odată cu începerea relaxării VS
‒ Durata = 0,025 s
‒ Datorită  PVS  PVS<PAo  se închide aorta (Aî)

Aînchidere
Pînchidere

0,350 s 0,500 s
 Etapele diastolei ventriculare
Timp (s)
0,05s 2) Relaxarea izovolumetrică (RIV)
‒ Durata = 0,050 s
‒ Între Aortă închidere (Aî) → Mitrală deschidere (Md)
‒ PVS  rapid până la  0mmHg  PVS<PAS se
deschide mitrala (Md)
‒ Volumul sanguinVS = constant (VESV) ( 30 ml)

Pînchisă Aînchisă

Tdeschidere Mdeschidere

0,350 s 0,500 s
 Etapele diastolei ventriculare
Timp (s)
0,100s
3) Umplerea rapidă
‒ Durata = 0,100 s
‒ Se menține PVS  0 mmHg  sângele trece rapid
din AS în VS
‒ Asigură 70% din umplerea ventriculară
‒ PresiuneaVS nu crește datorită complianței crescute
a pereților ventriculari

70%
70%
0,350 s 0,500 s
 Etapele diastolei ventriculare
Timp (s)
0,200s
4) Umplerea lentă (Diastasis)
‒ Durata = 0,200 s
‒ PVS  PAS (0 → 2 mmHg)  sângele trece lent în VS
‒ Asigură 10% din umplerea ventriculară

10%
10%
0,350 s 0,500 s
 Etapele diastolei ventriculare
Timp (s)
0,100s
5) Sistola atrială (Presistola) = ultima etapă a DV
‒ Durata = 0,100 s
‒ PAS ( 6-8 mmHg)  PAS >PVS  sângele trece
rapid în VS
‒ Asigură finalizarea umplerii ventriculare (20%)
‒ Patologic: în fibrilația atrială se pierde funcția de
pompă a atriului, datorită frecvenței prea mari 
nu se mai asigură acest 20% din umplere

20%
0,350 s 0,500 s 20%
 Corelaţii între mecanograme şi ECG

Ventriculograma Fonocardiograma ECG Atriograma

CIV Zgomotul 1 (Sistolic) După Q, c
(MTî-PAd) Mî corespunde R
RIV Zgomotul 2 (Diastolic) Panta descendentă T v
(APî-TMd)

UR Zgomotul 3 După T y
(Protodiastolic)

SA Zgomotul 4 După P, dar înainte de a

(Presistolic) Q
Fazele revoluţiei cardiace
 Ventriculograma dreaptă
• Presiunea inima dreaptă < Presiunea inima stângă
Presiunea (mmHg)

• Presiunea din circulația pulmonară < Presiunea din

circulația sistemică
• Mișcarea valvelor din dreapta: ușor decalată față de stânga:
→ În sistolă: mitrala se închide înaintea tricuspidei și valva
pulmonară se deschide înaintea valvei Ao
Presiunea (mmHg)

→ În diasistolă: valva Ao se închide înaintea valvei

pulmonare și tricuspida se deschide înaintea mitralei

În dreapta: CIV și RIV sunt mai scurte și Ejecția mai lungă
ventricular (mL)
Volumul

VS
VD
Fazele ciclului cardiac
Ejecția rapidă

Presiune
Volum
http://medical-elearning.com/SampleAnimations.aspx
Fazele ciclului cardiac
Umplerea rapidă

Presiune
Volum
http://medical-elearning.com/SampleAnimations.aspx
Fazele ciclului cardiac
Sistola atrială

Presiune
Volum
http://medical-elearning.com/SampleAnimations.aspx
 Întrebarea 1

În timpul sistolei ventriculare, la nivelul ventriculului stâng se petrec următoarele fenomene:

A. Contracţia izovolumetrică, între deschiderea valvei mitrale şi închiderea valvei aortice
B. Contracţia izovolumetrică între închiderea valvei mitrale şi deschiderea valvei aortice
C. Relaxarea izovolumetrică, între închiderea valvei mitrale şi deschiderea valvei aortice
D. Ejecţia rapidă, care asigură 30% din volumul sistolic
 Întrebarea 2

Faza de ejecție rapidă a ventriculului stâng se caracterizează prin:

A. Creșterea rapidă a presiunii intraventriculare de la 0 mmHg până la 80 mmHg
B. Este cuprinsă între Mitrală închidere și Aortă deschidere
C. Coincide cu QRS pe ECG
D. Asigură 70% din volumul sistolic
 Întrebarea 3

Distola ventriculară se caracterizează prin:

A. Asigură ejecția ventriculară
B. Asigură umplerea ventriculară
C. Durata sa nu este influențată de frecvența cardiacă
D. Coincide cu complexul QRS pe ECG
 Cuprins

1. Revoluţia cardiacă (RC) sau ciclul cardiac

2. Curba presiune-volum
3. Atriograma manometrică
4. Zgomotele cardiace. Fonocardiograma
 Curba presiune-volum

• Rezultă prin înregistrarea variaţiilor de presiune şi volum în timpul ciclului cardiac (sistolă
+ diastolă)
1) Umplerea ventriculară (A→B) = DV:
– Cuprinsă între deschiderea mitralei (A=Md) → la
închiderea mitralei (B=Mî)
– Asigură creşterea de volum sanguin în ventricul →
asigură VEDV (100-140 ml):
• UR→asigură 70% din umplere
• UL→asigură 10% din umplere (Md) (Mî)
• SA→asigură 20% din umplere VESV VS
– Creşterea de presiune este mică (câţiva mmHg) VEDV

datorită complianţei ventriculare 

 Curba presiune-volum

2) CIV (B→C) – inițierea SV:

– Cuprinsă între închiderea mitralei (B=Mî) →
până la deschiderea valvei aortice (C=Ad)
– Volumul sanguin ventricular se menține
constant (la VEDV)
(Ad)
– Presiunea ventriculară creşte rapid și
determină:
→ Inițial: când PVS>PAS (8-10 mmHg)  Mî (Mî)

→ În final: când PVS>PAo (60-80 mmHg)  Ad VESV VS

VEDV
 Curba presiune-volum

3) Ejecţia (C→D) - parte a SV:

– Cuprinsă între deschiderea valvei aortice (C = Ad)
→ până la închiderea valvei aortice (D = Aî)
– Are loc ejecţia VS (70-90 ml)  volumul
ventricular scade de la VEDV la VESV (Aî)
– Presiunea ventriculară: creşte iniţial rapid până la (Ad)
120-140 mmHg (corespunde cu ejecția rapidă),
apoi rămâne constantă până la terminarea
ejecției (corespunde cu ejecția lentă)
VESV VS
VEDV
 2. Curba presiune-volum

4) RIV (D→A) – parte a DV:

– Cuprinsă între închiderea valvei aortice (D=Aî) → până la
deschiderea mitralei (A=Md)
– Volumul ventricular se menține constant (VESV) (Aî)
– Presiunea ventriculară scade rapid până la 0 mmHg
→ Inițial, când PVS<PAo (<120 mmHg)  Aî
→ În final, când PVS<PAS (0 mmHg)  Md (Md)
VESV VS
VEDV
 Variaţiile curbei presiune-volum

VESV VS VESV VS
VEDV VEDV

VESV VS VESV VS
VEDV VEDV
 Efectul creșterii presarcinii

• Creşterea presarcinii determină  întoarcerii venoase

  umplerea ventriculară  VEDV (deplasare de
la B la B’), având ca efecte:
– VS pe baza mecanismului Frank-Starling
– VESV = constant
– Fracția de ejecție = constantă
– aria curbei presiune-volum
 VESV VS
 Lucrul mecanic al inimii VEDV

VS
FE = % = const
VEDV
 Efectul creșterii postsarcinii

• Creşterea postsarcinii (ex: prin  Presiunii aortice) 

în timpul CIV, ventriculul stâng trebuie să dezvolte o
presiune mai  pentru a deschide valva Ao 
prelungire duratei CIV (deplasare C la C’), având ca
efecte
– VS prin scăderea duratei ejecţiei
– VESV
– VEDV = constant
– aria curbei presiune-volum

 Lucrul mecanic al inimii VESV VS
VEDV
 Efectul creșterii inotropismului

• Creşterea inotropismului determină  Forţei de

contracţie ventriculare, având ca efecte:
– VS prin  ejecției (deplasare D la D’)
– VESV = 
– VEDV = constant
– Fracția de ejecție =  ( performanța cardiacă)
– aria curbei presiune-volum

 Lucrul mecanic al inimii VESV VS
• Obs: inotropismul depinde de: VEDV

→ factorii inotropi pozitivi (ex. SNVS, catecolamine,

beta-agoniști, Ca++pl) VS
FE = % =
→ factorii inotropi negativi (ex. SNVP, Ach, beta- VEDV
blocante, blocantele canalelor de Ca ++, K+ pl)
 Întrebarea 4
*Pe curba presiune/volum ventricular stâng, contracția izovolumetrică se produce din
punctul:
A. A → B Presiune
VS (mmHg)

B. B → C
C. C → D
D. D → A

30 100 Volum VS (ml)

 Întrebarea 5

Modificarea curbei presiune-volum din poziția ABCD în poziția A’BCD’ (vezi figura) poate fi
indusă de:
A. Activarea parasimpaticului
B. Creşterea presarcinii
C. Creşterea inotropismului
D. Creşterea postsarcinii
 Cuprins

1. Revoluţia cardiacă (RC) sau ciclul cardiac

2. Curba presiune-volum
3. Atriograma manometrică
4. Zgomotele cardiace. Fonocardiograma
 Atriograma manometrică
• Reprezintă înregistrarea presiunilor din atriu în timpul ciclului cardiac:

• a -  presiunea atrială în SA
• c -  presiunea atrială în timpul CIV (valvele AV
proemină în AS)
x
• x -  presiunea atrială în timpul Ejecţiei V
(valvele AV coboară)
• v -  presiunea atrială datorită
 întoarcerii venoase în atrii, în timpul RIV (vârful
undei coincide cu Md)
• y -  presiunea atrială datorită trecerii sângelui
rapid în ventricul în timpul UR
 Cuprins

1. Revoluţia cardiacă (RC) sau ciclul cardiac

2. Curba presiune-volum
3. Atriograma manometrică
4. Zgomotele cardiace. Fonocardiograma
 4. Fonocardiograma
• Definiţie: înregistrarea grafică a oscilaţiilor produse de zgomotele cardiace
• Zgomotele cardiace sunt produse de:
‐ mişcarea valvelor (în special închiderea valvelor)
‐ vibraţia pereţilor inimii la trecerea sângelui
‐ vibraţia marilor vase la trecerea sângelui
• Cele patru zgomote cardiace sunt:
‐ Zgomotul 1 şi 2 - perceptibile stetacustic, în condiţii normale, se înregistrează pe
fonocardiogramă
‐ Zgomotul 3 şi 4 - foarte slabe, în general imperceptibile stetacustic, dar posibil de
înregistrat pe fonocardiogramă
 Zonele de auscultație cardiacă

• Auscultaţia permite perceperea zgomotelor

cardiace cu ajutorul unui stetoscop
• Zonele de auscultaţie:
– Aria aortică - spaţiul II i.C. Drept parasternal
– Aria pulmonară - spaţiul II i.C. Stâng
parasternal
– Focarul erb (aortic) - spaţiul III i.C. Stâng
parasternal
– Aria tricuspidiană - sub apendicele xifoidian
– Aria mitrală - spaţiul V i.C. Stâng, pe linia
medio-claviculară
 Caracteristicile zgomotelor cardiace

Zgomote Durata Caracter Cauzele oscilaţiilor

cardiace stetacustic
S1 (sistolic) 0,08- Grav, mai 1. închiderea valvelor AV (cauza majoră): închiderea mitralei (Mî)
Mî 0,12” prelung (cea mai mare oscilaţie), precede închiderea tricuspidei (Tî)
(„tum”) 2. deschiderea valvelor sigmoidiene: pulmonara (Pd) precede aorta
(Ad)
Intensitate 3. vibraţia pereţilor ventriculari în timpul CIV
maximă în 4. vibraţia pereţilor marilor artere în timpul ejecţiei rapide
focarul mitral (turbulenţa fluxului de sânge)
S2 (diastolic) 0,04- Înalt, mai scurt 1. închiderea valvelor sigmoidiene (cauza majoră): aorta (Aî)
0,06” („ta”) precede pulmonara (Pî).
• cele două componente sunt vizibile separat
Intensitate • distanţa între ele creşte în inspirul forţat
Aî Pî maximă în 2. deschiderea valvelor AV: tricuspida (Td) precede mitrala (Md)
focarul aortic 3. vibraţia pereţilor ventriculari în timpul RIV
şi pulmonar
 Caracteristicile zgomotelor cardiace

Zgomote Durata Caracter Cauzele oscilaţiilor

cardiace stetacustic
S3 (proto- 0,02- Slab, neper- • vibraţia pereţilor ventriculari (au complianţa mare) în timpul
diastolic) 0,04” ceput decât umplerii ventriculare rapide, când turbulenţa fluxului de sânge este
la copii cu mare
torace • perceptibil stetacustic:
subţire − la copii cu perete toracic subțire
− patologic: mai intens în insuficienţa cardiacă (complianţă
excesivă), când devine perceptibil stetacustic (zgomot de galop)
S4 (pre- 0,05- Foarte slab, • vibraţia pereţilor ventriculari în timpul sistolei atriale, care
sistolic) 0,10” neperceput pompează sângele în ventriculi
fiziologic • patologic devine perceptibil stetacustic: dacă creşte presiunea
atrială, în hipertrofia ventriculară (perete îngroşat), în insuficienţa
cardiacă (zgomot de galop)
 Fonocardiograma – corelații

Presiunea Aortică
Aortă deschiere Incizura
dicrotă
Mitrală
închidere
Mitrală
Presiunea
deschiere
Ventricul Stg.

ECG

Fono-
S4 S3 cardiograma
S1 S2
Înregistrarea simultană a evenimentelor electrice și mecanice în timpul
ciclului cardiac
 Fonocardiograma – zgomote patologice
I II
• Stenoza de valve sigmoidiene: suflu sistolic “în romb”

• Insuficienţa de valve sigmoidiene: suflu diastolic I II I

I II
I I
II
• Stenoza de valve A-V: suflu diastolic “în romb”

I II
• Insuficienţa de valve A-V: suflu sistolic
 Întrebarea 6

Zgomotul I pe fonocardiogramă se caracterizează prin:

A. Coincide cu perioada de ejecţie ventriculară
B. Este cuprins între mitrală închidere (Mî) şi tricuspidă deschidere (Td)
C. Începe după unda Q de pe ECG deoarece fenomenul electric îl precede pe cel mecanic
D. Coincide cu începutul complexului QRS, deoarece fenomenul electric coincide cu cu cel
mecanic
 Întrebarea 7

Zgomotul II pe fonocardiogramă se caracterizează prin:

A. Coincide cu panta ascendentă a undei T pe ECG
B. Coincide cu perioada de umplere lentă
C. Este cuprins între aortă închidere (Aî) şi mitrală deschidere (Md)
D. Este cuprins între mitrală închidere (Mî) şi aortă deschidere (Ad)
 Take home messages

• Revoluția cardiacă (RC) reprezintă ansamblul de evenimente electro-mecanice legate de

trecerea sângelui prin inimă, în cursul unei sistole şi diastole cardiace

• Etapele sistolei ventriculare sunt: contracția izovolumetrică (CIV), ejecția rapidă (ER),
ejecția lentă (EL)

• Etapele diastolei ventriculare sunt: protodiastola, relaxarea izovolumetrică (RIV), umplerea

rapidă (UR), umplerea lentă (UL), sistola atrială (presistolă) (SA)

• Fenomenele electrice preced fenomenele mecanice  unde P precede SA; unda Q

precede CIV; RIV se corelează cu panta descendentă a undei T
 Take home messages

• Sistola ventriculară asigură ejecția VS în marile artere (egal în Ao și artera pulmonară) dar
la presiuni diferite iar diastola ventriculară asigură umplerea ventriculară (VEDV)

• Curba presiune – volum rezultă prin înregistrarea variaţiilor de presiune şi volum în timpul
ciclului cardiac și este influențată de modificarea pre- și postsarcinii și a inotropismului

• Atriograma manometrică reprezintă înregistrarea presiunii din atriu în timpul RC

• Fonocardiograma reprezintă înregistrarea grafică a oscilațiilor produse de zgomotele

cardiace