UMF “Victor Babeş” Timişoara

Cursul nr.8
Infecţii virale/bacteriene cu poartă
de intrare respiratorie

S. L. Dr. Luminița Bădițoiu

Conf. univ. Dr. Emilian Damian Popovici
Definiţia
✓ Este o viroză acută transmisibilă, endemo-epidemică, ce se
caracterizează clinic prin febră, inflamaţia şi tumefacţia
glandelor salivare precum şi a altor glande şi tesuturi.
 Caracteristicile agentului Poarta de intrare
etiologic este reprezentată de:
✓ virusul urlian are o rezistenţă ✓ mucoasele rino-
scăzută în mediul extern fiind faringiană şi
inactivat de radiaţiile U.V., Formol ✓ conjunctivală.
şi Fenoli;
 Procesul epidemiologic

Izvorul de infecţie este reprezentat de:

Omul bolnav cu forme tipice sau atipice;
De persoanele cu infecţie inaparentă;
✓ Eliminarea virusului se face prin salivă şi urină;
✓ Bolnavul este contagios cu 2-6 zile înainte de debutul
bolii şi se menţine contagios până în ziua a 12-a sau chiar
a 16-a de boală;
✓ În general, contagiozitatea este apreciată la 21 zile.
 Procesul epidemiologic

Căi şi mecanisme de transmitere

✓ Transmiterea directă/indirectă simplă, prin picături de
salivă, după contact prelungit şi
✓ Transmiterea indirectă complexă – mai rar;

Populaţia receptivă
✓ Receptivitatea populaţiei este generală dar mai crescută la
copii, adolescenţi şi la adulţii tineri;
✓ Imunitatea postinfecţioasă este durabilă, solidă.
 Procesul epidemiologic

Manifestările procesului epidemiologic

✓Pot fi sporadice sau
✓ Endemo-epidemice,
✓ Cu îmbonăviri frecvente iarna și primăvara.
 Profilaxie şi combatere

Imagine originală

Măsuri faţă de bolnavi Profilaxie specifică

✓ Depistare precoce cu izolare în ✓ Prin vaccinare
clinica de Boli Infecţioase antiurliană.
Pentru copii - timp de 10-14
zile, socotind de la debutul
bolii;
Pentru adulţi – până la
dispariţia fenomenelor clinice;
✓ Declararea este numerică;
 Situația actuală
⚫ În 2017 s-au raportat 13.693 cazuri confirmate în UE/EEA;
⚫ Cele mai mari rate - Spania, Marea Britanie, Polonia, Cehia.
⚫ Epidemiologia actuală a parotiditei epidemice în Europa
poate fi explicată în mare măsură prin scăderea imunităţii,
creşterea populaţiei susceptibile şi vaccinare ineficientă
(diferențe între antigenele virale circulante și cele incluse în
vaccin).
 Situația actuală - RO
⚫ Conform CNSCBT, în 2018 s-au înregistrat 159 cazuri;
⚫ 2 focare în 2 județe (Iaşi şi Vâlcea);
⚫ Nu a fost raportat niciun deces;
⚫ Din totalul cazurilor confirmate, 35,07% aveau o singură
doză de ROR;
⚫ Infecția urliană continuă să apară atât sporadic, cât şi in
focare, îndeosebi în colectivități de copii/adolescenți
nevaccinați sau incomplet vaccinați.
 Situația actuală - RO

⚫ Singura complicație raportată a fost orhită (8.3%).

Definiţia
✓ Este o bacterioză acută cu transmitere tipic aerogenă,
care afectează în special copiii, în lipsa imunizării active.
 Caracteristicile agentului Poarta de intrare
etiologic este reprezentată de:
✓ Bordetella pertussis are o ✓ mucoasa căilor
rezistenţă scăzută în mediul respiratorii superioare.
extern fiind sensibilă la acţiunea
dezinfectantelor uzuale şi la
antibiotice;
Izvorul de infecţie este reprezentat de:
✓ Omul bolnav cu forme tipice sau atipice, care elimină
Bordetella pertussis prin spută sau secreţii nazo-
faringiene;
✓ Bolnavii sunt contagioşi din perioada prodromală şi
până la 3 săptămâni de la debutul bolii, în lipsa
tratamentului antibiotic;
✓ Rolul purtătorilor aşa-zis sănătoşi este discutabil.
 Procesul epidemiologic
Căi şi mecanisme de
transmitere
✓ Transmiterea este directă/
indirectă simplă, îndeosebi în
timpul chintelor de tuse, prin
secreţii ale mucoaselor bronşice,
laringiene şi faringiene, sub
forma picăturilor Flugge;
✓Rar indirect prin obiecte;
Populaţia receptivă
✓ Receptivitatea populaţiei
este generală cu maxim de
morbiditate la copiii sub 5
ani, în lipsa imunizării
active;
✓ Imunitatea
postinfecţioasă este solidă.
 Procesul epidemiologic

Manifestările procesului epidemiologic

✓ În prezent are o evoluţie sporadică, datorită programului
de imunizare antipertussis;
✓ Este considerată boală reemergentă!
 Profilaxie şi combatere
Măsuri faţă de bolnavi
✓ Depistare precoce, cu izolare
obligatorie în clinica de Boli
Infecţioase, timp de 14 zile, a
cazurilor tratate cu antibiotice;
✓ Declararea este numerică;
✓ Decontaminarea terminală nu
e necesară;
Măsuri faţă de
suspecţi
✓ Identice cu cele de
mai sus;
✓ Izolare separată faţă
de bolnavii confirmaţi;
✓ În colectivităţile
închise sau semiînchise
de copii, după apariţia
tusei convulsive, se va
interzice primirea de noi
membrii, timp de 3
săptămâni de la
depistarea ultimului caz.
Măsuri faţă de contacţi
✓ Contacţii copii pot primi o doză de
vaccin DTPa, dacă nu au primit-o în
ultimii 3 ani, cât mai repede posibil
după contactul presupus infectant;

✓ Se poate recurge la antibioprofilaxie

cu:
Eritromicină; Imagine originală
Claritromicină;
Azitromicină;
timp de 7 zile, doar copiilor sub 1 an și
Profilaxie
gravidelor în ultimele 3 săptămâni de specifică
sarcină sau contacților lor familiali. ✓ Prin vaccinare
antipertussis.
 Situația actuală
⚫ Incidența tusei convulsive prezintă o creștere semnificativă în
ultimii ani, în ciuda acoperirii vaccinale înalte, probabil şi
datorită modificării unor tulpini circulante.
⚫ În 2018, ţările UE/EEA au raportat 35.627 cazuri;
⚫ Cei mai mari indici de raportare s-au înregistrat în Norvegia,
Olanda, Danemarca şi Germania;
 Situația actuală
⚫ In Marea Britanie – in 2012 epidemie majoră cu 9300 cazuri şi
14 sugari decedaţi;

⚫ In anii 2013 si 2016 s-au mai înregistrat 18 decese.

 Situația actuală - RO
⚫ În 2018, în România - 225 cazuri suspecte de tuse convulsivă
(36% confirmate);
⚫ Incidenţa - 0,5 la 100.000 de locuitori;
 Situația actuală - RO
⚫ Valorile incidenței raportate sunt foarte mici și nu reflectă
realitatea;
⚫ interes scăzut față de această boală infecțioasă care nu este
considerată prioritate de sănătate publică;
⚫ concentrarea atenției medicilor asupra copiilor mici,
neglijându-se faptul că boala este prezentă și la vârste mai mari;
⚫ sub-detecția, prin investigarea incompletă cu laboratorul;
⚫ posibil și sub-raportarea.
Definiţia
✓ Este o bacterioză acută cu transmitere tipic
aerogenă şi manifestări sporadice endemice sau
epidemice.
 Caracteristicile Poarta de intrare
agentului etiologic este reprezentată de
✓ Neisseria meningitidis este mucoasa rinofaringelui.
un diplococ Gram negativ,
aerob, fragil în mediul extern
şi sensibil la antibiotice;
Izvorul de infecţie este reprezentat de:
Bolnavii cu rinofaringită, cu meningită
meningococică sau alte infecţii meningococice;
şi de purtătorii rinofaringieni de meningococ;
✓ Bolnavii elimină meningococul prin secreţiile
nazofaringiene, începând din perioada de incubaţie şi
continuând în perioada de stare şi în convalescenţă (în
lipsa tratamentului antibiotic corespunzător);
✓ Meningococii dispar din rinofaringe după 24-48 h de
la instituirea antibioterapiei adecvate.
 Procesul epidemiologic

Izvorul de infecţie
✓ Purtătorul este o categorie
discutată dar menţionată în
literatură;
✓ Teoretic, în meningita
meningococică pot exista Căi şi mecanisme
următoarele categorii de de transmitere
purtători:
✓ În principal
Purtători convalescenţi;
transmiterea directă/
Purtători de lungă durată
indirectă simplă,
(peste 3 luni);
prin picături Flugge
Purtători sănătoşi – de
de secreţie nazo-
contact (1-2 săptămâni);
faringiană.
 Procesul epidemiologic

Populaţia receptivă
✓ Receptivitatea populaţiei este redusă pentru boala manifestă
clinic (meningita meningococică) dar cei infectaţi fac frecvent fie
rinofaringite, fie infecţii inaparente, fie rămân purtători
sănătoşi;
✓ În general receptivitatea este mai crescută la copii sub 4 ani şi
apoi mai scăzută, datorită infecţiilor imunizante din
antecedente, cu creștere la adolescență și printre adulții tineri;
✓ Imunitatea postinfecţioasă este specifică de serogrup.
 Procesul epidemiologic

Manifestările procesului epidemiologic

✓ Procesul epidemiologic poate avea o evoluţie sporadică,
endemică sau epidemică;
✓ Epidemiile apar, în general, în colectivităţi închise, cu
periodicitate de sezon rece şi valuri epidemice la intervale de
5-10 ani.
✓Cea mai mare încărcătură – în centura meningitică
africană.
 Profilaxie şi combatere

Măsuri faţă de bolnavi

✓ Depistare precoce, cu izolare obligatorie în clinica de
Boli Infecţioase, până la vindecare clinică, normalizarea
LCR-ului şi dispariţia meningococului din rinofaringe;
✓ Se face control bacteriologic la 7-10 zile de la vindecarea
clinică;
✓ Declararea este nominală;
✓ Decontaminarea continuă şi terminală sunt obligatorii.
Măsuri faţă de contacţi
✓ Supraveghere clinică timp de 10 zile de la depistarea
ultimului caz;
✓ Antibioprofilaxie în raport cu sensibilitatea tulpinii de
meningococ;
✓ La contacţii din focar, chimioprofilaxia se va institui fără
investigarea stării de purtător;
✓În iminenţă de epidemie se recomandă supravegherea
bacteriologică a colectivităţilor de copii şi tineret, cu
aplicarea:
Chimioprofilaxiei - Ceftriaxon, Ciprofloxacin,
Rifampicină;
Şi a măsurilor igienico-sanitare, general valabile în
infecţii respiratorii:
✓ Evitarea aglomerărilor umane;
✓ Ventilarea locuinţelor;
✓ Evitarea expunerii prelungite la frig;
✓ A oboselii excesive;
✓ Măsuri de creştere a rezistenţei nespecifice
 Profilaxie şi combatere

Profilaxie specifică
✓Se face prin vaccinare antimeningococică cu vaccinuri
monovalente – împotriva serogrupului C, serogrupului B
(vaccin autorizat în 2013, utilizabil de la două luni), bivalente -
Mencevax AC sau tetravalente – vaccin A, C, W şi Y autorizat
în 2010, utilizabil de la 12 luni.
 Situația actuală
⚫ Deşi rară, este importantă prin fatalitatea de aproximativ 10%
şi prin potenţialul mare de sechelaritate pe termen lung.
⚫ În Europa, cele mai multe cazuri de boală meningococică
invazivă sunt cauzate de serogrupurile B şi C, cu dominanţa
serogrupului B. Deşi mai puţin frecvente, numărul cazurilor
determinate de serogrupurile Y și W sunt în creştere.
⚫ În 2017, în UE s-au raportat 3.221 cazuri confirmate de boală
meningococică invazivă. Lituania, Irlanda, Marea Britanie,
Olanda au raportat cele mai multe cazuri.
 Situația actuală
⚫ În anul 2018 s-a înregistrat un număr de 77 cazuri suspecte, din
care 73 confirmate (incidenţă 0,3%000) .
⚫ Rata de fatalitate prin boala meningococică în România a fost
de 22,22%.
⚫ Din 20 cazuri cercetate cu laboratorul, 16 au fost determinate
de serotipul B.
Tuberculoza (TBC)

❑ este cauzată de bacteria Mycobacterium tuberculosis care afectează cel mai

frecvent plămânii;
❑ Boală cu transmitere aeriană - o persoană trebuie să inhaleze doar câțiva
din acești germeni pentru a se infecta;
❑ Aproximativ o treime din populația globului are TBC latentă -
persoanele sunt infectate dar nu sunt (încă) bolnavi si nu transmit boala;
❑ Aceste persoane cu complex primar au un risc de a se îmbolnăvi de 10%
de-a lungul vieții;
❑ Persoanele cu sistemul imunitar compromis au un risc mult mai mare de a
se îmbolnăvi;
Simptomatogie

❑ La o persoană cu TBC activ apar - tuse productivă, uneori spută

sangvinolentă/hemoptizie, dureri toracice, febră, frisoane, transpirații
nocturne, adenopatii, fatigabilitate , inapetență, pierdere în greutate;
❑ Simptomatologia poate fi redusă timp de multe luni, ceea ce determină
întârzierea diagnosticării și favorizarea transmiterii către alte persoane;
❑ Un pacient cu TBC activă poate infecta alte 10-15 persoane prin contact
apropiat pe parcursul unui an.
❑ Fără un tratament adecvat, 45% din cazurile HIV-negative și aproape toți
pacienții HIV-pozitivi vor deceda prin tuberculoză.
Factori de risc

❑ Vârsta: afectează mai ales adulții în perioada activă a vieții. Cu toate

acestea, copii mici (<5 ani) și vârstnicii sunt mai expuși la forme severe.
❑ Statut economico-social: Peste 95% din cazurile și decesele prin TBC sunt
în țările în curs de dezvoltare; Afectează mai frecvent persoane paupere,
fără adapost;
❑ Consumatori de droguri, alcool;
❑ Persoane din colectivități corecționale, penitenciare, cămine- spital, azile;
❑ Muncitori expusi la noxe profesionale cu pulberi de siliciu care dezvoltă
pneumoconioze;
❑ Factori de mediu: cataclisme, războaie, migrații;
❑ Contacții apropiați ai persoanelor cu tuberculoză.
Factori de risc

❑ Fumatul: crește considerabil riscul de TBC și deces. Mai mult de 20% din
cazurile de TBC la nivel mondial sunt atribuite fumatului;

❑ Comorbiditate imunosupresivă: Riscul de tuberculoză activă este mai

mare la persoanele care suferă de afecțiuni imunosupresive;
❑ Bolnavii infectați cu HIV au un risc de 20 ori mai mare de a dezvolta TBC
activă;
❑ Scăderea imunității prin transplant de organe, boli autoimune, tratament
imunosupresor;
❑ Afecțiuni cronice: diabet zaharat necontrolat, ciroză, rezecții gastrice,
hemodializă, malnutriție;
❑ Boli maligne: cancere, limfoame, leucemii.
TBC și HIV

❑ Cel puțin o treime din persoanele care sunt infectate cu HIV la nivel
mondial, sunt infectate și cu tuberculoză;
❑ În anul 2018 exista un număr estimat de 0,9 milioane de cazuri noi de
TBC în rândul bolnavilor HIV pozitivi, 72% dintre aceștia în Africa
(reemergenţa tuberculozei, în special în Africa);
TBC și HIV

❑ Coinfecția cu HIV și TBC formează o combinație letală - fiecare patologie

accelerează progresul celeilalte;
❑ În anul 2018 aproximativ 0,25 milioane de bolnavi au murit prin infecție
asociată TBC și HIV, adică 35% din decesele în rândul persoanelor HIV-
pozitive ;
Prevenția primară a TBC

❑ Vaccinarea BCG a nou-născuților - previne formele severe, diseminate

limfatic și hematogen, la copiii sub 5 ani;
❑ Adoptarea unui regim de viață echilibrat, sănătos;
❑ Alimentație bogată în vitamine și nutrienți;
❑ Evitarea stresului, a lipsei somnului, sedentarismului;
❑ Evitarea fumatului, alcoolismului și consumului de droguri;
❑ Evitarea spațiilor închise aglomerate;
❑ Asigurarea condițiilor de locuit;
❑ Educație privind igiena personală și colectivă – respectarea regulilor
privind evitarea transmiterii aeriene.
Prevenția secundară

❑ Depistarea precoce prin radiografie pulmonară și IDR la tuberculină;

❑ Screening repetat în rândul persoanelor cu risc: personal medical cu
expunere la bacilul Koch, eventual grupuri sociale cu prevalență mare –
cei din închisori, muncitori cu noxe profesionale;
❑ Purtarea măștilor de protecție speciale pentru personalul medical (cele
chirurgicale au eficiență redusă);
❑ Educația pacienților și a contacților lor.
Prevenția terțiară

❑ Evitarea dezvoltării multirezistenței prin prescripție corectă,

tuberculostatice de calitate și efectuarea completă a tratamentului;
❑ TBC este o boală tratabilă și curabilă;
❑ Între 2000 și 2015, au fost salvate prin diagnosticare și tratarea cazurilor de
TBC aproximativ 49 milioane de vieți;
❑ Boala activă, sensibilă se tratează cu o cură standard de 6 luni, cu o asociere
de 4 chimioterapice administrate sub directă observare (pentru creșterea
aderenței la tratament și limitarea răspândirii bolii);
Situația mondială

❑ În anul 2018, se estimează că 10 milioane de oameni s-au îmbolnăvit de

TBC și 1,5 milioane au decedat (0,25 milioane în rândul persoanelor cu
HIV);
❑ Tot în anul 2018, aproximativ 1,1 milioane de copii s-au îmbolnăvit;
❑ Incidența tuberculozei a scăzut cu o medie de 2% pe an.

❑ TBC este răspândită pe tot globul;

❑ În anul 2018, cel mai mare număr de cazuri noi a fost în Asia, cu 44% din
cazuri noi, urmată de Africa, cu 24% cazuri noi şi Pacificul de Vest, cu
18% cazuri noi.
Situația mondială

❑ Este una dintre primele 10 cauze de deces la nivel mondial;

❑ Peste 95% din decesele prin TBC survin în țările cu venituri mici și medii:
– India pe primul loc, urmată de Indonezia, China, Nigeria, Pakistan și
Africa de Sud;
– este cauză principală de deces a bolnavilor HIV-pozitivi.

❑ Aproximativ 480.000 de oameni din întreaga lume au dezvoltat TBC-MDR

în anul 2018;
❑ Jumătate din numărul total al cazurilor la nivel mondial provin din 3 țări –
India, China și Federația Rusă;
❑ Aproximativ 6,2% din cazuri de TBC-MDR au fost XDR în 2018.
Situația europeană

❑ În regiunea OMS Europa în 2018, s-au estimat 259.000 cazuri noi şi

23.000 de decese (2,5 decedaţi la 100.000 loc.);
❑ Incidenţa a fost de 28 la 100.000 locuitori (UE 10,2), cu valori mari în
România (62,5), Bulgaria, Estonia, Lituania, Malta, Polonia şi Portugalia.
Situația în România

❑ In Romania, numărul cazurilor noi de TBC a fost în 2018 de 12.199 iar

numarul total de bolnavi 14.226.
❑ In 2018, România a înregistrat cea mai mare rata tuberculozei din Uniunea
Europeană (de şase ori peste media UE), in condiţiile in care deţine doar
4% din populaţia UE.
 Bibliografie
⚫ ECDC - Annual epidemiological report Vaccine-preventable diseases 2016 -
http://ecdc.europa.eu/en/publications/surveillance_reports/
annual_epidemiological_report/Pages/epi_index.aspx
⚫ https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/tuberculosis
⚫ http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/tusea-
convulsiva/1176-tuse-convulsiva-anul-2018-analiza/file
⚫ http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/meningita-
meningococica/1183-evolutia-bolii-meningococice-2018/file
⚫ http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/tuberculoza/1957-
tuberculoza-2018-analiza-bazei-de-date-din-tessy/file
⚫ https://www.ecdc.europa.eu/en/mumps/surveillance-and-disease-data/atlas
⚫ https://www.who.int/immunization/monitoring_surveillance/burden/vpd/surveil
lance_type/passive/pertussis/en/
⚫ https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/TB-Surveillance-
report_24March2020.pdf
 Imagini – surse
Internet + originale