Definitie Diagnostic Proces epidemiologic Forme de manifestare Combatere si profilaxie

Gripa este o boala Examenul clinic. Factori principali: -manifestare sporadica- -efectuarea anchetei
Perioada de -sursa:omul bolnav cu forme perioade calde, comunitati epidemiologice
infectioasa,
tipice si atipice vaccinate -depistarea inclusiv a
produsa de un grup incubatie este de la
-omul purtator -manifestare - formelor atipice si suspecte
de cateva ore, pana la sanatos(preinfectios 1-2 zile endemica(camine, azile, de gripa
virusuri(Myxovyru 4 zile. Starea inainte de debut, sanatos, fost unitati militare, inchisori) -declararea cazurilor
s Influenzae) care generala este bolnav) -manifestare epidemica- numeric, la intervale variate
se caracterizeaza alterata, are un -animale si pasari aproape in fiecare an -izolarea cazurilor grave la
prin manifestari debut brusc, cu agentul patogen se -pandemica-gripa tip A spital
febra, cefalee, disemineaza prin secretiile -contactii bolnavilor,
clinice polimorfe si
nazo faringiene supravegheati 1-5 zile
o larga raspandire curbatura, stare de
-caile de transmitere -cresterea rezistentei
geografica, prostatie, disfagie, -modul direct(picaturi generale
aproape pe tot coriza si tuse septice) -administrarea de
globul. chinuitoare -modul indirect imunoglobuline
persistenta. -receptivitatea-generala -educatie sanitara
Evolutia este
autolimitata, cu
durata de
aproximativ 7 zile.
Rujeola este o Examenul clinic.Incubatia -sursa:omul bolnav cu forme - manifestare sporadica- in -depistarea cat mai precoce a
maladie specifica este in medie 9-11 tipice si atipice tarile care sunt in programul bolnavilor de rujeola
omului, cu zile.Boala debuteaza in -omul purtator de vaccinare -izolarea la domiciliu, sau in
raspandire general brusc, cu fenomene sanatos(preinfectios 3-5 zile -endemica-se manifesta in spital a formelor grave(14
universala si care se catarale caracteristice(catar inainte de debut, sanatos, fost colectivitatile de copii zile de la debut sau 7-10 zile
oculonazal),tuse, febra bolnav) asistati social , incomplet de la eruptie)
manifesta clinic si
neregulata, ascendenta agentul patogen se vaccinati -declararea se face numeric
epidemiologic in enantem buco-faringian disemineaza prin secretiile -epidemica in tarile fara -dezinfectie in focar
forme s i grade de congestiv cu puncte nazo faringiene, secretii program de vaccinare -contactii supravegheati si
severitate variate. hemoragice, prezenta traheo bronsice, secretii izolati la fel ca bolnavii
semnului Koplik. Dupa 3-5 conjunctivale -triaj epidemiologic in
 zile, in perioada de stare,
apar elementele eruptive,
caracteristice ,macropapulo
ase congestive sau
hemoragice, la inceput
retroauricular, pe fata, pe
gat apoi descendent
generalizandu-se. Aceasta
perioada dureaza 3-6 zile.
Rubeola este o Examenul clinic.Incubatia
boa]a infecto- dureaza 14-23 zile(in medie
contagioasa, 18 zile).La copii in general
intalnita cu rashul este prima
manifestare iar prodromul
predominanta la
este rar.Copiii mari si adultii
varsta copilariei, pot prezenta fenomene
caracterizata clinic prodromale cu febra
prin febra moderata, moderata, cefalee,stare de
manifestari catarale rau, coriza,conjunctivita si
respiratori si, poliadenopatie
exantem maculo- generalizata.Cel mai
papulos, caracteristic simptom este
poliadenopatie, adenopatia retroauriculara si
occipito cervicala.In
modificari
perioada de stare apare
sanguine eyi exantemul maculos
evolutie benigna. roziliform sau morbiliform
pe fata, cap apoi pe trunchi
care dispare in 3-4 zile.Mai
mult de jumatate din cazuri
evolueaza fara eruptie.
Pot aparea si artralgii sau
-caile de transmitere
-modul direct(picaturi
septice)
-modul indirect
-receptivitatea-generala
pentru persoanele care nu au
facut boala dar si pentru cele
nevaccinate. Imunitatea
postinfectioasa este durabila,
la fel ca si cea post vaccinare
Sursa este reprezentata de
omul bolnav manifest
clinic,boala inaparenta sau
copii cu sindrom rubeolic
congenital.Eliminarea
virusului se face prin secretii
nazo faringiene,urina, fecale
fiind contagios 4-7 zile
inaintea eruptiei si 6-7 zile
dupa aparitia acesteia.Copiii
cu rubeola congenitala
elimina cantitati mari de
virus prin secretii pana la un
an de la nastere.
Calea de transmitere
Direct prin picaturile lui
Flugge, transplacentar de la
mama la fat in rubeola
congenitala si in infectiile
inaparente.
Indirect, in cazuri foarte rare
datorita fragilitatii virusului.
Receptivitate
Boala are raspandire
universala cu:
-manifestare sporadica-in
perioadele interepidemice
-manifestari endemo-
epidemice-valuri epidemice
la intervale de 6-9 ani
-manifestari epidemice la
fiecare 10-30 ani in tarile
care nu au adoptat o
strategie vaccinala. Numarul
copiilor cu infectii
congnitale a scazut cu
ajutorul vaccinarii
persoanelor de sex feminin
colectivitatile de copii
-masuri de igiena
individuala si colectiva
-vaccinarea si revaccinarea
in focar
Depistarea bolnavilor
Izolarea la domiciliu cel
mult 8 zile de la aparita
eruptiei
Declararea numerica-grupa
B
Dezinfectia continua a
secretiilor nazo faringiene
Contactii vor fi
supravegheati medical
Vaccinarea antirujeolica se
aplica:
-tuturor copiilor de la varsta
de 12 luni
-copiilor din colectivitati
-persoanelor susceptibile de
sex feminin din perioada de
procreere
-intreruperea sarcinii ,cu
acordul gravidei, in cazul
infectarii cu virus in primul
trimestru de sarcina
deoarece este cel mai
 artrita. Este generala si imunizarea teratogen virus.
naturala se face prin trcerea
prin boala.Este durabila si
solida
Varstele cele mai receptive
sunt intre 2 si 10 ani
Examenul clinic. Sursa:omul bolnav contagios Varicela este boala Depistarea bolnavilor
Varicela este o cu 1-5 zile inaintea aparitiei Izolarea la domiciliu a
Incubatia este intre in principiu
viroza (VVZ) eruptiei si aproximativ 6 zile benigna, frecventa, copiilor din gradinite
10-2lzile (medie 14-
acuta foarte de la aparitia acesteia pana la cu manifestare Izolarea va inceta dupa
contagioasa, 16 zile) si se poate uscarea crustelor. formarea crustelor(7 zile de
endemo-epidemica
intalnita in special prelungi la Maxim de contagiozitate este si sezonalitate de la aparitia eruptiei)
in prima copilarie, imunodeprimati la inceputul bolii si minim toamna-primavara, Supravegherea contactilor
precum s i la cei care sau absenta in perioada de raspandindu-se cu Carantina va fi declarata in
cu manifestari
au primit formare si eliminare a usurinta datorita cazul aparitiei unei
endemo- crustelor imbolnaviri in colectivitatile
imunoglobuline unei mari
epidemice, Calea de transmitere contagiozitati in de copii
caracterizata clinic varicelo-zosteriene Direct prin picaturile lui Declararea este
colectivitati de
prin manifestari pana la 28 zile. Boala Flugge,nucleosoli sau copii, familii, numerica,trimestrial
generale usoare, debuteaza cu aerosoli contaminati cu spitale. Dezinfectie continua a
fenomene infectioase continutul veziculelor obiectelor bolnavilor si cea
exantem veziculo-
gratate, secretii nazo terminala pentru dezinfectia
papulos, care discrete: astenie,
faringiene si prin atingerea aeroflorei din camera
evolueaza in valuri indispozitie, tegumentelor si mucoaselor
eruptive, inapetenta, cefalee, bolnavului
nerespectand nici o febra moderata. Indirect, rar,prin obiecte
portiune a Dupa 1-2 zile, apar recent contaminate
corpului. pe tegumente si Receptivitatea este
mucoase macule, universala si
generala.Incidenta cea mai
vezicule, pustule,
mare este la copiii peste 2
cruste. Elementele ani, prescolari si scolari.
eruptive se succed Afectarea sugarilor in
primele 6 luni de viata este
 in puseuri la 1-2 rara.Imunitatea
zile, cu marcat postinfectioasa este durabila
plurimorfism pe tot
corpul, inclusiv
pielea capu]ui.

Incubatia este de 10-30 Sursa de agent patogen este -manifestarea sporadica in Depistarea precoce a
de zile (medie 14-18 omul bolnav cu forma tipica, tarile unde se practica bolnavilor
Parotidita
zile). Frecvent, debutul atipica sau inaparenta vaccinarea antiurliana Izolarea la domiciliu a
epidemica,
Calea de transmitere -manifestarea epidemica mai copiilor 10-14 zile
infectia urliana sau este brusc cu febra,
Direct prin picaturile lui ales in colectivitatile inchise Suspectii vor fi considerati
oreionul este o frison, ameteli, Flugge -manifestare endemo- bolnavi avand in vedere
viroza acuta varsaturi, mialgii, Indirect, rar,prin obiecte epidemica in tarile care nu formele atipice
transmisibila, angina, otalgii, jena la recent si intens contaminate au introdus Contactii care nu au facut
endemo- masticatie. Dupa 24-36 Receptivitatea este vaccinarea(Romania) cu o boala si sunt sub 12 ani se
epidemica, ore apare tumefierea generala, se epuizeaza treptat ciclicitate a valurilor izoleaza 12 zile
parotidiana, initial la trecerea prin boala sau epidemice de 2-7 ani si Raportarea se face numeric,
caracterizata prin
unilaterala, ce produce infectii inaparente. Boala este durata prelungita clasa B
inflamatia mai frecventa intre 5-14 ani, Dezinfectia curenta a
nesupurativa i o deformare a fetei sub
forma de "para" sau iar la varsta de 20 de ani, produselor patologice si a
tumefactia majoritatea bolnavilor obiectelor contaminate
"luna plina"
glandelor salivare prezinta anticorpi
sau a altor glande, Boala este autolimitata neutralizanti
uni- sau bilaterala, s i obisnuit benigna in Imunitatea postinfectioasa
afara de forma comuna, este de durata si recidivele
cu posibilitatea
se mai descriu sunt rar intalnite.
prinderii i a altor
numeroase a1te
tesuturi (sistem Iocalizari: orhita
nervos, articulatii, urliana, ooforita,
pericard). mastita, pancreatita,
meningita, encefalita,
 mielita, miocardita s i artrita
urliana; daca infectia se
produce in primul trimestru
de sarcina, pot apare
malformatii congenitale la
fat
Infectiile cu Examenul clinic. Sursa de agent patogen: -manifestare sporadica- -ancheta epidemiologica;
streptococ Streptococii -omul bolnav cu faringita, pentru scarlatina,erizipel, -depistarea bolnavilor
betahemolitic grnp betahemolitici pot amidalita, angine, impetigo, infectii puerperale tipici, atipici sau suspecti;
A (SBHA) sunt scarlatina,erizipel sau alte -manifestare endemica-
provoca la om 3 -izolarea la spital a
infectii acute, cu localizari. angine inregistrate in
tipuri de afectiuni: cazurilor de scarlatina,
-omul purtator preinfectios colectivitati, in sezonul rece
manifestari clinice scarlatina,
cu contagiozitate de 1-3 zile si de tranzitie, in aglomeratii erizipel s i a formelor
polimorfe, dintre infectiile
-omul purtator sanatos cu -manifestare epidemica- severe de angina;
care frecvent streptococice
localizare temporala nazala, caracteristica pentru angine
intalnite sunt variate si -raportarea nominala
faringiana sau mixta cu care se pot asocia si cu alte
anginele scarlatina complicatiile a scarlatinei (grupa,
posibilitate de diseminare 7- localizari
tardive alergice. A),si numerica a
si, mai rar, infectii 14 zile
Incubafi celorlalte infectii
cutanate sau cu -omul purtator fost bolnav
a, in scarlatina, -animalele- vacile cu mastita (grupa B);
caracter
este 'intre 1-12 streptococica -depistarea s i sterilizarea
predominant local
zile, medie de 2-7 -secretiile nazofaringiene cu Penicilina V a
(otite, mastoiditc,
zile; In infectiile constituie produsul patologic
pcritonitc, etc). purtatorilor de SBHA;
streptococice, este cel mai important prin care se
disemineaza SBHA -contactii cu sursele vor
in general scurta
Calea de transmitere: fi supravegheati timp de
(1-3 zile), rar, mai
lungi -direct in conditii de 10 zile. epidemiologic,
aglomeratie si conditii clinic s i
Debutul,
neigienice prin picaturi cu laborator, de la
in scarlatina, este septice
brusc, cu angina, depistarea s i izolarea
- ultimului caz de boala
frison, febra, indirect:aer,alimente,obiecte protectie speciala pentru
varsaturi (perioada maini contaminate persoanele din focar,
de invazie), urmat Receptivitatea fata de aflate in evidenta cu
dupa 12-36 de ore infectie este generala complicatii
de eruptie poststreptococice
scarlatinoasa convalescentii vor
(enantem si primi o doza de
Moldamin (in raport de
varsta) la extemare dupa 7
exantem)
si 14 zile de la aceasta, cu
si adenopatie o dispensarizare de 3-6
angulo- luni, asigurandu-se
mandibulara, iar controlul clinic s i cu
dupa aproximativ laboratornl;
2 saptamani - de decontaminarca cu
descuamatie substante chimice uzuale;
(furfuracee si in -igienizarea generala, cu
lambouri). accent pe aerisire,
Formele clinice ventilatie;
sunt variate, de la -educatia sanitara;
forme tipice
comunc, pana la
forme hipertoxice,
maligne. Pentrn
angine si faringite,
debutul este, de
obicei, brusc, cu
dureri intense,
spontan si la
deglutitie, insotite
de fenomene
generale,
reprezentate de
febra, drisoane,
dureri musculare,
 cefalee, stare
toxica. Exista,
insa, s i frecvente
forme discrete, cu
simptome locale
i generale usoare.
Infectiile streptococice
evolueaza deseori inaparent,
asimptomatic, fiind urmate
de instalarea unei stari de
imunitate.

Difteria este o Examenul clinic. Sursa de agent patogen In prezent, difteria -depistarea si izolarea
boala acuta, lncubafia este intre 1-10 este: este o boala adusa bolnavilor si
transmisibila, cu zile, medie de 2-5 omul bolnav, cu in faza de control, suspectilor in spital sau
evolutie sporadica zile. Simptomatologia toxemie sau numai cu epidemiile sectii de boli
sau endemo- si formele clinjce sunt infectii la poarta de infectioase, pentru
survenind in tari cu
epidemica, intrare; omulpurtator, tratament;
polimorfe, in functie de programare
determinata de in mare -externarea se face
localizarea agentului vaccinala
Coryynebacterium majoritatenetoxigen dupa vindecarea
cauzal si de defectuoasa. Daca
diphteriae, sau slab toxigen, clinica si sterilizarea
agresivitatea acestuia, in era prevaccinala,
caracterizata clinic reprezentand peste de germeni, atestata
pe primul plan cei mai afectati
prin semne locale la de control
situandu-se difteria 90% din totalul erau copiii sub 15
poarta de intrnre, cu bacteriologic;
faringiana, angina sursclor de infectie ani, in prezent,
edem si false -anuntarea de urgenta,
difterica: comuna, actuale. boala se descrie la
membrane si telefonic, a bolnavului
maligna, atipica, apoi Caile de transmitere: tinerii si adultii
manifestari toxicc sau suspectului, care va fi
generale, difteria laringiana sau Direct - prin picaturi neimunizati sau
Flugge, nucleosli, praf urmata de raportarea
determinate de crupul difteric, difteria incomplet
contaminat, aerosoli nominala a cazuJui
exotoxina difterica nazala la sugar, etc; imunizati. Perioada
contaminati cu C. confinnat (gupa A).
este urmata de
difuzata in localizari rare, diphteriae, secretii epidemica dureaza ;-contactii se
organism. exceptionale - otice, nazofaringiene in medie 2-3 ani s i supravegheaza prin
vaginale, proiectate in timpul dispare odata cu examene clinice si de
conjunctivale. vorbirii, tusei, epuizarea masei laborator, in vederea
Debutul stranutului; receptive. dcpistarii tuturor surselor
este insidios, cu Indirect - prin obiecte Difteria poate evolua de infectie; pentru
febra moderata, (jucarii, carti, , vesela), endemo-epjdemic s i are un determinarile
insotita de produse alimentare caracter de bacteriologice se impun 3
oboselaa intensa, (lapte s i derivate), - sezona!itate – examene la interval de 2-3
contaminate cu secretii inregistrand o morbiditate
anorexie, greata, zile, fiecare recolta
ridicata in zona temperata si
varsaturi, dureri la nazofaringiene sau constand din 2-3 tampoane
incidenta maxima in
deglutitie. La tegumentare. anotimpul rece de toamna si pentru acelasi produs;
examenul cavitatii Receptivitatea este de iarna-primavara si -purtatorii de germeni,
bucale se remarca universala si generala si - de periodicitate - depistati in focare, se
o roseata a este epuizata, in special inregistrand o curba izoleaza si se trateaza
artificial, prin vaccinarea ondulata a morbiditatii, cu i n spital,i n vederea
amigdalelor, cu
antidifterica cu diferite aparitia de valuri epidemice
formare a unui sterilizarii de germeni;
tipuri de preparate la intervale de 6-12 ani.
exudat opalin, care vaccinale, in care antigenul -vaccinarea
se transforma rapid difteric este anatoxina antidifterica;
in false membrane. purificata. Imunitatea -seroprofi]axia de urgenta
Definitia clinica de postvaccinala este strict cu ser antidifteric se
caz include febra, antitoxica, infectia portii impune la contactii
disfagia, de intrare sau portajul de pozitivi;
coexistenta unor geemeni fiind posibile; ea inainte de adrninistrarea
membrane poate fi dobandita si serului antidifteric, se
aderente la nive]ul natural, prin infectii impune recoltarca unei
(reactie imuna, antitoxica probe de sange pentrn
nasului, faringelui,
si antibacteriana) titrarea antitoxinei
amigdalelor. In
prezent, s-a difterice circulante;
diferentiat si -dispensarizarea
fostului bolnav se
 trebuie sa ne retina face pe o perioada
atentia - difteria de 3 luni, timp in
cutanata, cu aspect care examenele
de ulcer cronic, clinice vor fi
imposibil de comp!etate de
diferentiat clinic examenele
de alte entitati si bacteriologice ale
insotita de exudatuiui
manifestari faringian, examcne EKG,
etc;
sistemice de tip
toxic redus, dar cu ancheta
potential epidemiologica
deraspandire. definitiva trebuie sa
cuprinda, in detaliu,
date care ilustreaza
evolutia focarului s i
activitatea de lupta in
focar;
-dezinfectia va fi continua
- la patul bolnavului, s i
terminala - in focar;

Examenul sursa de agent Vaccinarea anti- Cea mai importanta

Tusea convulsiva patogen: reprezentata masura este
clinic. Incbatia pertussis a
este o boala numai de omul bolnav, imunizarea anti
este de 7- influentat net
contagioasa acuta, cu forme tipice sau pertussis de masa,
12zilc, cu morbiditate si
transmisibila, atipice de boa]a iar realizata in cadrul
limite extreme mortalitatea pivind
determinata de gennenii sunt eliminati calendarului
de 5-21 zile. tusea convulsiva
Bordetella prin secre(iile vaccinarilor
pertussis, Tusea repiratorii. -manifestare obligatorii, in tara
caracterizata prin convulsiva Contagiozitatea endemica: prin noastra. Pentru ca
accese paroxistice evolueaza in 3 maxima este in perioada fonne de boala boala este grava la
de tuse smasmodica, stadii: catarala, incepand la 7 atipica la adulti sugari si nu exista
emetizanta, care se Stadiul cataral - care zile dupa momentul imunitate
-manifestare
termina frecvent cu dureaza 7-21 zile, infectant se mentine 1- transplacentara,
endemo-epidemica:
eliminarea unor caracterizat prin debut 2 saptamani dupa debut, vaccinarea incepe
apare intr-o
secretii vascoase,, insidios, febra la persoanele netratate i cu o vaccinare de
populatie
bogate in mucus si moderata, cateva zile la cele baza cu 3 doze la
neimunizata
cu o evolutie de indispozitie, coriza, tratate cu antibiotice; nu inte1val de 2 luni
(nedepistare sau
mai multe traheita sau traheo- esteb cunoscuta
' doza (incepand cu luna a
depistare tardiva a
saptamani. bron ita, tuse; este infectanta; II-a de viata) si cu
formelor usoare
perioada cea mai modurile i caile de un rapel cu 2 doze
sau atipice); pana la varsta de 3
importanta, din punct transrnitere: Manifestare epidemica
de vedere transmiterea estc ani. Eficienta
tipica este rar scmnalata
epidemiologic, fiind aerogena odata cu astazi si se vaccinarii este in
faza cea mai secretiile din tractul realizeaza cu jur de 85-90% si cu
contagioasa respirator (expectoratie) usurinta in aglomeratii, o durata maxima de
Stadiul convulsiv - sau prin picaturi- colectivitati, mijloace de 12 ani.
apare tusea chintoasa, nucleosoli i picaturi transport. Supravegherea
caracteristica (stare Fliigge. Transmiterea Procesul activa a
spastica) si dureaza 2- epidemiologic are focarului, cu
se face:
un caracter de carantina in
4 saptamani; direct - favorizata de
sezonalitate (la noi colectivitati de
Stadiul de convalescenta - contactul in spatii
copii prescolari,
in care accesele de tuse se inchise (colectivitati, primavara) si un
timp de 14 zile de la
raresc si slabesc ca familie); caracter de
izolarea ultimei
intensitate s i dureaza indirect - foarte rar periodicitate de 3- surse de infectie;
aproximativ 2-4 saptamani realizata prin obiecte 5 ani, in care Depistarea precoce a
(jucarii, vesela), amploarea bolnavilor;
alimente contaminate, epidemiilor creste Izolarea la domiciliu
maini murdare, vectori la populatiile (10-14 zile la inceputul
 (mus te);
receptivitatea: este
generala i universala,
prezenta de la na tere.
Imunitatea dupa boala
este solida i durabila
(strict fata de specia
implicata)
nevaccinate. perioadei convulsive)
sau la spita1 a cazurilor
cu complicatii s i a
sugarilor;
Raportarea se face
numeric (lunar), grupa B;

Meningita Manifestare Izolarea obligatorie

cerebrospinala Examenul clinic.
epidemica este o Incubatia este intre 2-10
boala acuta zile, medie de 3-4 zile.
Debutul este brusc, cu
transmisibila, tipic
frison, febra ridicata,
aerogcna, specifica cefalee intensa, varsaturi,
omului, una din
rahialgii, fotofobie,
formele grave de
uneori convulsii. In
manifestare ale
perioada de stare apar
infectiei elemente1e obiective ale
meningococice, cu sindromului meningean:
manifestari hiperestezie cutanata,
sporadico- redoarea cefei, semnul
epidemice si Kernig, contracturi
musculare pe grupe de
epidemice.
muschi sau generalizate,
pozitia "in cocos de
pusca". Formele clinice
sunt variate s i in raport
cu varsta
sursa de agent patogen: sporadica - in spital pana la
caracteristica Europei vindecarea clinica
omul bolnav: cu 1
si Americii de Nord s i normalizarea LCR-
variate localizari,
este prezenta in ului;
insotite de prezenta
populatiile favorizate Declararea obligatorie
sau absenta
manifestarilor clinice; din punct de vedere nominala a cazurilor
omul purtator preinfectios - economico-social din (grupa(A);
cu durata variabila de toate ariile Suspectii vor fi tratati ca s i
diseminare i greu de geografice; bolnavii pana la infirnarea
depistat, purtator sanatos - Manifestare diagnosticului;
nasofaringian, purtator fost endemica - este Contactii vor fi
bolnav prezenta in Africa, mai supravcgheati
convalascent: in proportie ales in tarile situate la epidemiologic prin
de 1-10%, cu posibilitati sud de Sahara si in examen s i
de diseminare, pe o durata mai mica masura in supraveghere clinica,
colectivitati cu timp de 10 zile de la
de 3-4 luni;
profiluri cu rise, cu o
cronic: in proportie de izolarea ultimului caz;
viata neigienica din
l-2%, cu eliminare Dezinfectia continua
alte zone gcografice;
intermitenta prin s i terminala, tinand
secretii faringiene, pe
o durata ce poate
depasi 2 ani;
scretiile
nazofaringiene
constituie produsul
patologic principal,
prin care sursele
disemineaza
meningococul.
caile de transmitere:
direct: cste frecvent
implicat, deoarece
meningococul nu are o
rezistenta mare si
diseminarea se face
prin picaturi septice in
aglomerntii sau variate
conditii socio-
economice improprii;
indirect: poate
interveni in transmitcre
cand se contamineaza,
pe tennen scurt aerul,
obiectele (batiste,
rufaric, vesela, jucarii)
sau mainile;
receplivitatea; cste
generala si depinde mult de
rezistenta generala a
Manifestare cont ca face parte din
epidemica - cu grupa boli1or cu
exceptia marilor transmitere aerogena;
epidemii din zona Chimioprofilaxia se va
subsahariana (cauzate aplica) aplicarea
de serotipurile A si C), examenelor de laborntor,
in celelalte arii pentru depistarea
geografice, epidemiile starii de purtator, in
sunt circumscrise in focarele familiale, cre
perimetrnl unor se, camine, gradinite
familii aglomerate, sau scoli; in restul
inchisori, lagare pentrn colectivitatilor se va
refugiati, unitati pentru aplica numai
asistenta medico contactilor directi cu
sociala. in timpul cazurile de meningita;
evolutiei epidemice, Ia restul contactilor se
prevalenta purtatorilor aplica in functie de
sanato i de rezultatul examenelor
meningococ cre te de laborator;
pana la 90% din profilaxia contactilor
populatia afectata; se realizeaza cu
Penicilina (timp de 3
zile, Penicilina V) iar
daca aceasta nu poate
fi utilizata (rezistenta
sau hipcrsensibilitate),
se va felosi
sulfatiazolul (timp de 3
zile);
Educatie sanitar. a
organismului.
Receptivitatea este
deosebit de crescuta la
copiii in varsta de 6-12
luni (50-60% dintre
meningitele acute) si
este scazuta la adulti.
Majoritatca infectiilor
sunt reprezentate de
rinofaringite si infectii
subclinice iar formele
meningitice sau
septicemice sunt foarte
rare . Imunitatca
postinfectioasa este
specifica de grup si de
lunga durata. De
asemeni, portajul este
un proces imunizant,
inducand aparitia de
anticorpi specifici de
grup dar nu asigura
o imunitate absoluta.
Imunitatea
transplacentara asigura
protectie (aproximativ
la 50% din nou-
nascuti) pana la varsta
de 6 luni.