Subiectul:

Paramixovirusuril
e
Virusul parotiditei epidemice
Virusul rujeolei
 Virusul
parotiditei
epidemice
(Virusul urlian)
Virusul urlian a fost izolat în 1934 de către
K.Johnson și R. Gudpaschur din saliva
pacientului cu oreion.
 Structura morfologică
 Virusul urlian aparține genului
Paramyxovirus, din familia
Paramyxoviridae.
 Din punct de vedere morfologic,
virusul este similar cu alte
paramyxovirusuri, 
 Virionii au formă sferică
neregulată.
 Nucleocapsida conține genomul
viral, format dintr-o moleculă de
ARN, monocatenar.
 Anvelopa virusului este alcătuită
din 3 straturi.
Rezistența la factorii mediului
înconjurător

Virusul are rezistenţă scăzută în mediul extern, fiind inactivat de

căldură, UV, fenol, formol.
Sursele de infecție

Omul bolnav
 oge
n
est
sau
Căile de transmitere e
prin
tran
smi
con
tact
sibilul
pecu
calobi
eect
aeri e
anăpro
,
asp
mai ăt
exacon
ct,
tam
prin
inat
inhe
alarde
ea
cătr
pice
ătur
per
ilor
soa
denă
sali
infe
vă,
ctat
stră ă.
Patogeneza
 Virusul ajunge în organismul persoanelor
susceptibile, poarta de intrare fiind reprezentată
de mucoasa nazo-faringiană.
 De la acest nivel, virusul difuzează în
sânge (etapă care se numește viremie primară) și
ajunge la nivelul glandelor parotide, loc în care
începe să se multiplice.
 Viremia secundară este caracterizată prin
pătrunderea virusului la nivelul altor țesuturi de tip
glandular (gonade, pancreas) și/sau țesut nervos.
 Patogeneza
 Cel mai frecvent afectate sunt
glanda parotidă (parotidita urliană)
și testicolul (orhita urliană).
 Replicarea virală determină
modificări degenerative, edem
interstițial și infiltrate care determină
inflamația și creșterea în volum a
parotidei, respectiv testicolului.
 În aproximativ 50% din cazuri
infecția interesează sistemul nervos
central (meningita urliană).
 Infecția testicolului sau ovarului
poate duce la sterilitate.
Profilaxia specifică
 Imunizarea activă
se face cu vaccinul
combinat împotriva
rujeolei, oreionului
și rubeolei (ROR),
introdus în schema
națională de
imunizare.
Profilaxia nespecifică
 Aerisirea încăperilor;
 Curăţenia, dezinfecţia obişnuită sunt suficiente
datorită rezistenţei scăzute a virusului în mediul
extern;
 Populația generală din zonele la risc trebuie
informată, prin intermediul mass media, despre
apariția unor focare de infecție urliană în teritoriul
respectiv și încurajată să respecte măsurile de
prevenire nespecifică cât și a celor de prevenire
specifică, îndeosebi prin completarea vaccinărilor
în rândul copiilor, adolescenților și adulților tineri.
Măsuri antiepidemice în focar Depistarea şi
supraveghere
Declararea
a persoanelor
obligatorie a
de contact
cazului de Persoane cu
suspect de timp de 21 de
îmbolnăvire.
îmbolnăvire se zile de la
izolează temporar ultimul caz. Triaje clinice
cu solicitarea zilnice, cu
asistenţei
instituţiilor depistarea şi
În colective – medicale pentru Admiterea în cu izolarea
carantină, se diagnosticare, colectivităţi a suspecţilor.
organizarea convalescenţilor
interzice după oreion nu
izolării şi a
accesul tratamentului. mai devreme de
copiilor noi ziua a 10-a de la
pînă la debutul bolii,
independent de
suprimarea Prelucrarea înregistrarea
focarului calitativă a cazurilor noi de
epidemic. veselei de
oreion.
Dezinfecţia
Aerisirea masă în curentă;
sălilor de ospătării, în
studii la grupe;
fiecare pauză,
respectarea
strictă a
 VIRUSUL
RUJEOLEI
Face parte din familia Paramyxoviridae, genul
Morbillivirus. Agentul cauzal al pojarului a fost
izolat în 1954 de către J. Enders și T. Pibles.
Structura morfologică
 Virusul rujeolic - parte a
genului Morbilivirus,
familia Paramyxoviridae.
 Virusul are forma
filamentoasă sau sferică.
 Structural este format din
nucleocapsida ce este
constituită din genom
ARN monocatenar și
nucleoproteine.
 Rezistența la factorii mediului
înconjurător

E
s
t
e

r
e
z
i
s
t
e
n
t
l
a

t
e
m
p
e
r
a
t
u
ri
s
c
ă
z
u
t
e
(-
7
0

°
C
). 
Sursele de infecție

Omul bolnav
Căile de transmitere

Calea aerogenă
Patogeneza
•Infecția are loc prin picături din aer. Virusul se
înmulțește în celulele epiteliale ale membranei
mucoase a nazofaringei, traheei și bronhiilor.

•Penetrat în sânge, provoacă leziuni

ale celulelor endoteliale ale vaselor,
ducând la o erupție cutanată.

•Cel mai caracteristic simptom este

formarea pe membrana mucoasă a
obrajilor petelor Koplik-Filatov.
 Perioadele bolii
 Perioada de incubație este de aproximativ
10 zile.
 Imaginea bolii este atât de caracteristică
încât diagnosticul este ușor de pus clinic.
 În perioada prodromală - fenomenul bolii
respiratorii acute (rinită, faringită,
conjunctivită). Semnificația diferențială a
diagnosticului este apariția petelor Koplik-
Filatov.
 O erupție papulară apare de obicei în a
patra zi după ce temperatura crește, mai
întâi pe cap (frunte, în spatele urechilor) și
apoi se răspândește în tot corpul.
 Temperatura corpului este normalizată în
ziua a 7-a și a 8-a.
Complicațiile
 Cea mai obișnuită complicație este pneumonia, iar
în perioada de început a bolii - edemul laringelui,
crupa.
 Foarte rar rujeola are loc în formă neobișnuită,
severă - sub formă de encefalită rujeolă acută,
mai frecvent la copiii cu vârsta mai mare de 8-10
ani.
 La copiii care au primit cu scopul preventiv
imunoglobulina rujeolic, boala are o formă ușoară
(rujeola atenuată).
 Imunitatea postinfecțioasă este puternică, pe toată
durata vieții.
 Profilaxia specifică
 Rujeola poate fi prevenită prin vaccinare care oferă imunitate pe tot
parcursul vieții.
 De obicei se folosește un vaccin triplu (vaccinul ROR –rujeola, 
oreion, rubeola)
care conferă protecție
pentru rujeola, oreon
(parotidita epidemică) și
rubeolă.
 Vaccinul ROR are o
eficiență foarte mare, de
aproximativ 93% în cazul
unei singure doze și de
aproximativ 97% în cazul
administrării a două doze.
Măsurile antiepidemice în focare:
Izolarea bolnavului la domiciliu sau în staționar până în ziua a 5-a de la apariția
erupției;

În colectivități – instalarea carantinei;

Supravegherea contactanților – 21 de zile;

Administrarea imunoglobulinei contacților anterior nevaccinați, sugarilor;

Cu scop de profilaxie urgentă poate fi administrat în primele 5 zile de contact

vaccinul antirujeolic.
Bibliografie:
 http://www.sfatulmedicului.ro/
arhiva_medicala/virus-urlian
 http://medfam.ro/books/infectioase/
urliana.htm
 https://stiri.md/article/social/pericolul-
noului-virus