Balneofiziokinetoterapie (Anul I, Sem II) DEFINITIE Boala infecto-contagioasă acută a copilului determinată de virusul varicelo-zosterian şi manifestată prin erupţie polimorfă, maculo-papulo-veziculo-crustoasă apărută în valuri. Virusul varicelo-zosterian determină varicela ca infecţie primară la indivizii susceptibili şi herpes zoster ca infecţie persistentă localizată.
MANIFESTĂRILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
În ultimii ani s-a observat o menţinere a unui nivel constant, ridicat, al morbidităţii prin varicelă. Afecţiunea evoluează sporadic sau în epidemii,
contagiozitatea fiind de peste 95%.
DIAGNOSTIC CLINIC Incubaţia variază între 10 - 21 de zile, în medie fiind de 14 - 15 zile. Perioada de debut (preeruptivă) poate lipsi la copilul mic; la copiii mai mari şi la adulţi durează 1 - 8 zile. Simptomele pot fi minore (febră moderată, cefalee, mialgii) la copii şi mai bine exprimate la adulţi. În perioada prodromală poate să apară o erupţie scarlatiniformă pasageră (rash preeruptiv). Perioada de stare (eruptivă) durează 7 - 10 zile. Erupţia este precedată de febră (care este concomitentă cu viremia). Primele elemente eruptive apar pe corp, apoi erupţia se extinde şi pe faţă şi membre. Elementele eruptive sunt bine individualizate şi apar sub formă de macule congestive rotunde sau ovalare, inegale, cu diametre cuprinse între 2 şi 6 mm. Maculele evoluează în câteva ore luând aspect de papule, iar acestea se transformă în vezicule. Veziculele sunt rotunde sau ovalare, uniloculare, înconjurate de o areolă (halou) congestivă. Veziculele sunt superficiale, au un conţinut clar, transparent şi se aseamănă cu picaturile de rouă. În timp, pereţii veziculari suferă transformări, lichidul se resoarbe treptat şi se concentrează luând un aspect uşor tulbure. De la acest nivel începe şi formarea crustei care înlocuieşte, în 3 - 4 zile. FACTORII EPIDEMIOLOGICI PRINCIPALI 1. Izvorul de infecţie bolnavul, contagios 1-2 zile înainte de debut şi 5-6 zile de la ultimul val eruptiv, prin secreţii respiratorii, dar şi prin conţinutul veziculelor. 2. Transmiterea aeriană, prin picături; prin obiecte recent contaminate cu secreţii, fie de la nivelul leziunilor, fie respiratorii. 3. Receptivitatea generală; nou-născuţii pot avea anticorpi de la mamă timp de 3-6 luni. 4. Imunitatea de lungă durată, dar sunt posibile reâmbolnăviri. Virusul varicelo-zosterian persistă în ganglionii senzitivi sub formă de infecţie latentă, care se poate reactiva în anumite condiţii: stres, imunosupresie, la persoane în vârstă, producând zona zoster. Varicela- Zona Zoster PROFILAXIE ŞI COMBATERE 1. Măsuri faţă de izvorul de infecţie depistare precoce: epidemiologic, clinic, laborator; izolare la domiciliu, 2 săptămâni; numai cazurile grave, care apar mai frecvent la adult, necesită spitalizare. În spital, pe cât posibil, cazurile vor fi izolate, datorită riscului crescut de diseminare a infecţiei. În colectivităţile de copii, carantina este de 21 de zile. 2. Măsuri faţă de căile de transmitere aerisirea încăperilor, curăţenie. 3. Măsuri faţă de receptivi: imunizare activă (cu vaccin viu atenuat), recomandată copiilor; imunizare pasivă cu imunoglobuline specifice antivaricelă, care se administrează în primele 3-4 zile de la contactul infectant; contacţii, copii, vor fi supravegheaţi timp de 21 de zile. TRATAMENT
Bolnavul cu varicelă este izolat la
domiciliu 14 zile, spitalizându-se cazurile severe sau complicate. În formele uşoare şi medii sunt suficiente măsurile de prevenire a suprainfecţiei bacteriene şi calmarea pruritului prin aplicări locale sau tratament cu antihistaminice. Formele severe de varicelă, apărute mai ales la bolnavi cu imunodeficienţe, necesită tratament antiviral, rezultate bune fiind obţinute prin administrare de Acyclovir. BIBLIOGRAFIE http://medfam.ro/books/infectioase/varicela.htm