PARTICULARITĂŢI MORFOFUNCŢIONALE

ALE FIBREOR MUSCULARE NETEDE

FORMA
 fusiformă  viscerele cavitare
 ramificată media arterelor mari

STRUCTURĂ
 nucleu  unic, plasat central
 sarcolema  nu prezintă tubi T
 pompe de Ca++Na+/K+
 canale de Ca++, Na+, K+
 PARTICULARITĂŢI MORFOFUNCŢIONALE
ALE FIBREOR MUSCULARE NETEDE
SARCOLEMA
 3 zone de specializare morfofuncţ.:

1. Caveolele
 microinvaginaţii ale sarcolemei 
comunică liber cu sp. extracel.

2. Ariile dense (corpii denşi)

 fixaţi pe faţa int. a plasmalemei
 dispuşi liberi în citoplasmă
 reprez. locul de ataşare al
miofilamentelor de actină

3. Joncţiunile intercelulare
rol în cuplarea electrică şi
metabolică
 PARTICULARITĂŢI MORFOFUNCŢIONALE
ALE FIBREOR MUSCULARE NETEDE
- nu există benzi Z
- nu există organizare sub formă de sarcomere
- raportul cantitativ miozină/actină = 1/8 –1/15 (1/2 la fibra striata)

PROTEINELE CONTRACTILE
1. miofilamente de miozină
 printre filamentele de actină
 activitate ATP-azică mai redusă
 interacţ. cu actina  MLCK = miozin-light-chain-kinaza
(kinaza lanţului uşor al miozinei)
2. miofilamente de actină
 ataşate de corpii denşi
 au ataşate mai multe tipuri de proteine reglatorii:
 Tropomiozina  identică cu cea din musculatura striată
 Caldesmona  combină prop. troponinei I şi T
 1 molec. caldesmonă/4 molec. tropomiozină/28
molec. de actină
 Calmodulina  rolul troponinei C
 fixează 4 Ca++ într-un complex Ca++ -calmodulină
 CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE ÎN
FIBRA MUSCULARĂ NETEDĂ

CREŞTEREA Ca++ INTRACELULAR 10-5 M

 canale ionice voltaj-depend. membr.
- deschise în momentul depol. fibrei
 canale ionice de Ca++ din RS
- deschise de mesageri secundari (IP3 )

FIXAREA Ca++ PE CALMODULINĂ

 complex 4Ca++ - calmodulină

ACTIVAREA KINAZEI LANŢULUI UŞOR

MIOZINIC (MLCK)
 fosforilarea lanţului uşor al miozinei
 creşte afinitatea miozinei faţă de actină
 activează ATP-aza miozinică
 CONTRACŢIA
 RELAXAREA FIBREI MUSCULARE NETEDE

SCĂDEREA [Ca++] CITOSOLIC (10-7 M)

 Ca++ ATP-aza din membrana reticolului sarcoplasmatic
 Ca++ ATP-aza sarcolemală  eficacitate  în comparaţie cu cea
din membrana reticolului sarcoplasmatic

DISOCIEREA COMPLEXULUI 4Ca++ -CALMODULINĂ

 inactivarea MLCK

DEFOSFORILAREA MIOZINEI
 MLCP (miozin light chain phosphatase)
 MECANISMUL CONTRACŢIEI ÎN FIBRA
MUSCULARĂ NETEDĂ
interacţiunea filamentelor de actină şi miozină  prin intermediul
punţilor transversale

ciclurile de formare a punţilor transversale

 identice cu cele din muşchiul striat
 se desfăşoară cu viteză mult mai redusă

forţa de contracţie mai mică număr mai mic de punţi transversale

viteza de contracţie este mai mică  activităţi ATP-azice mai 

capacitatea de scurtare este mult mai mare (sub 50% din lungimea
iniţială)  absenţei benzilor Z.
 MECANISME DE REGLARE A CONTRACŢIEI
CLASIFICARE
– mecanisme membranare depolarizante sau hiperpolarizante
 includ potenţiale de membr. specifice tipului de fibră musc. netedă
– mecanisme umoral-hormonale
 implică acţiunea directă a unor factori metabolici locali (CO2, O2, acid
lactic, K+) şi a unor hormoni circulanţi sau locali (noradrenalină, adrenalină,
histamină, ocitocină, etc) asupra receptorilor membranari specifici
Contracţia fibrei musculare netede  indusă de creşterea Ca2+ citosolic prin:
- activarea canalelor de Ca2+ voltaj-dependente
- activarea canalelor operate de ligand
- deschiderea canalelor activate prin intermediul proteinei Gq  activarea
fosfolipazei C  generarea de IP3 şi DAG
 IP3 induce eliberarea de Ca2+ din reticulul sarcoplasmatic
 formarea complexului Ca2+-calmodulină  contracţia
 DAG  activează proteinkinaza C membranară  susţine contracţia
Relaxarea fibrei musculare netede
 creşterea - AMPc (căi respiratorii)
- GMPc (vase)
 scad nivelul Ca2+ (stimularea recaptării în RS)
 CLASIFICAREA FUNCŢIONALĂ A
FIBRELOR MUSCULARE NETEDE

MUŞCHI NETEZI DE TIP UNITAR

MUŞCHI NETEZI DE TIP MULTIUNITAR

 MUŞCHI NETEZI DE TIP UNITAR
(VISCERAL)
LOCALIZARE
 intră în struct. tubului digestiv, uretere, uter

CARACTERISTICI STRUCTURAL-FUNCŢIONALE
 funcţionează ca sinciţii (masă citoplasmatică, având mai mulţi nuclei,
rezultată prin fuziunea mai multor celule între care mai rămân
punţi intercelulare)
prez. gap jonction fluxuri ionice intercel. propag. PA contracţia
 nu au inervaţie proprie
 fibrele nervoase vegetative  varicozităţi cu med.chimic  fibre
musculare
 potenţialul de repaus = - 50 mV, - 60 mV
 activ. el. spontană  unde lente de depolarizare  pragul detonant
(aprox. 35 mV) potenţial de acţ. propagat
 automatismul funcţ. (fibre cu rol de pacemaker)
 MUŞCHI NETEZI DE TIP UNITAR (VISCERAL)
POTENŢIALUL DE ACŢIUNE
 amplitudine mică
 durată mare (canale de Ca++ dense constanta de deschidere mai mare)
 clasificare - potenţiale de acţiune tipice – vârf (spike)
- potenţiale de acţiune cu platou
 MUŞCHII NETEZI DE TIP UNITAR
(VISCERAL)

MODIFICAREA POTENŢIALULUI TRANSMEMBRANAR

1. Sub acţ. acetilcolinei (excitaţie parasimpatică) 
membrana se depol. (- 50 mV  - 40 mV)  creşte
tonusul muscular
2. Dacă depolarizarea este mai pronunţată  undele lente
ating pragul detonant  la vf. undei lente apar potenţ. de
acţ. propagate de tip spike  contracţia lentă a fibrei
musc.
3. La stimulări foarte puternice  depolarizare totală 
spikurile dispar  tonusul musc. atinge val. max.
4. Sub acţ. noradrenalinei (excitaţie simpatică)  membr.
se hiperpolarizează (- 50 mV - 70 mV)  scade tonusul
muscular relaxarea muşchiului
 MUŞCHII NETEZI DE TIP MULTIUNITAR
LOCALIZARE
 struct. irisului, a muşch. ciliari, muşch. horipilatori şi în unele
vase sangvine

CARACTERISTICI
 nu prezintă automatism funcţional
 nu conduc stimuli de la o fibră la alta
 se contractă numai în prezenţa excitaţiei nervoase extrinseci
(fiecare având o terminaţie nervoasă motorie proprie)
 elib. mediatorului  varicozităţi  joncţiuni de contact
 impulsul nervos  depolarizează membrana muşchiului neted
până la pragul detonant (35 mV)  contracţia
 organele  se contracta fin şi gradat, prop. cu intensitatea
excitaţiei
 nu sunt sub control voluntar