FORMELE

CONȘTIINȚEI
SOCIALE
ȚAPU FEODORA,
O2101
GENERALITĂȚI
• În structura conştiinţei sociale deosebim: conştiinţa
obişnuită şi teoretică, psihologia socială şi ideologia,
diferite forme (politica, dreptul, morala, religia, arta,
ştiinţa şi filosofia).
TIPURI DE CONȘTIINȚĂ

• Conştiinţa obişnuită - este nivelul cel mai simplu, apare pe

baza activităţii practice cotidiene și conţine diferite cunoştinţe,
viziuni, reprezentări empirice despre lumea înconjurătoare.
• Conştiinţa teoretică - prezintă nivelul superior de reflectare
arealităţii în diferite concepţii şi teorii, este rezultatul unor
generalizări şi elaborări a specialiştilor.
TIPURI DE CONȘTIINȚĂ

• Psihologia socială - este o totalitate de viziuni şi reprezentări nesistematizate,

diferite sentimente, dispoziţii, obiceiuri,tradiţii care reflectă realitatea obiectivă
şi se formează nemijlocit în condiţiile activităţii cotidiene. Psihologia socială
este conştiinţa anumitor grupuri sociale, popoare şi naţionalităţi, este specificul
modului lor de viaţă. Ea este la un nivel cu conştiinţa obişnuită, dar exprimă
mai mult atitudinea apreciativă a oamenilor faţă de această realitate. Psihologia
socială este un fenomen relativ stabil şi nu se schimbă odată cu schimbarea
existenţei sociale
TIPURI DE CONȘTIINȚĂ

• Ideologia - este o totalitate de

concepţii şi idei sistematizate, care
reflectă existenţa socială în
corespundere cu interesele şi
scopurile claselor şi grupurilor
 Formele conştiinţei sociale reflectă diferite laturi a vieţii sociale şi se
deosebesc prin obiectul care îl reflectă, modalitatea cum reflectă, particularităţile
dezvoltării lor, rolul şi funcţiile lor sociale.
Formele conştiinţei sociale includ în sine următoarele componenete:
• Relaţii (politice, juridice, morale ş.a.),
• Activitate (politică, juridică, religioasă ş.a.)
• Idei şi teorii (politice, juridice, morale ş.a ).
Primele (relaţiile şi activitatea) sunt latura obiectivă, iar ideile şi teoriile –
latura subiectivă a conştiinţei. La formele conştiinţei sociale se referă politica,
dreptul, morala, religia, arta şi filosofia
POLITICA

• Politica este sfera activităţii claselor şi grupurilor sociale referitor la cucerirea,

menţinerea şi folosirea puterii de stat. Conştiinţa politică este totalitatea de
concepţii şi teorii privind organizarea şi conducerea societăţii, natura şi rolul
puterii de stat, relaţiile dintre clase şi grupuri sociale referotor la realizarea
intereselor lor. Politica este expresia concentrată a economiei, a intereselor
economice a grupurilor sociale şi partidelor politice.
DREPTUL

• Dreptul este totalitatea de norme şi legi juridice ce reglementează relaţiile

dintre indivizi, relaţiile dintre individ şi colectivitate, dintre diferite instituţii
sociale. El este determinat de o rînduirea economică a societăţii, structura ei
social-politică. Conştiinţa jurudică este totalitatea de concepţii şi teorii referitor
la rînduirea de drept existentă, la normele şi legile juridice, la ceea ce este drept
sau nedrept, legal sau ilegal, echitate sau inechitate. Dreptul ca şi politica are
caracter de clasă, el consolidează şi protejază acele relaţii sociale şi modele de
comportament ce corespund intereselor anumitor clase.
MORALA
• Morala este totalitatea de reguli şi norme ce reglementează
comportamentul oamenilor în viaţa lor personală şi socială, ea reflect
realitatea prin noţiunile de bine şi rău. Conştiinţa morală- latura
subiectivă a moralei care prezintă totalitatea de idei, noţiuni şi principii
morale ce formează idealul moral. Conştiinţa morală reflectă activitatea
şi relaţiile morale, ce se formează în procesul vieţii sociale, formulează
principiile şi cerinţele care au un caracter normative şi reglementează
comportamentul oamenilor. În structura conştiinţei morale deosebim
următoarele componente: norme, reguli, principii, orientări valorice
morale, motivarea, aprecierea şi autoaprecierea, conştinţa de sine şi
datoria.
 RELIGIA
• Religia – formă specifică a conştiinţei sociale, care se caracterizează prin
credinţa în fiinţe sau forme spirituale, prin oficierea unui cult şi prin existenţa
unor instituţii şi organizaţii corespunzătoare; confesiune, credinţă. Religia se
mai caracterizează printr-o concepţie specifică despre lume şi percepţie a lumii,
de asemenea printr-o conduită şi cult specific, ce se bazează pe credinţă în
existenţa (a uneia ori cîteva) divinităţi. Religia reprezintă o concepţie despre
lumea idealistă bazată pe credinţe în supranatural.
ARTA

• Arta - una din formele conştiinţei sociale; o reflectare a realităţii prin imagini
concret-senzoriale; formă specifică de activitate, în procesul căreia se crează
imagini artistice şi se personifică atitudinea estetică a omului faţă de lume.
Obiectul artei este întreaga realitate cu calităţile şi însuşirile ei estetice. Forma
specifică de reflectare a realităţii este imaginea artistică, care exprimă existenţa
prin prizma patimilor şi emoţiilor umane. Arta este modul de generalizare a
realităţii într-o formă concret-senzorială spre deosebire de ştiinţă, care o
generalizează în noţiuni abstracte şi legi. Fiind o reflectare a realităţii arta posedă o
independenţă relativă faţă de ea.
FILOSOFIA

• Filozofia - formă a conîtiinţei sociale; domeniu al culturii spirituale; învăţătură

despre principiile fundamentale ale existenţei şi cunoaşterii, despre lumea şi
omul în ansamblu, despre raportul omului faţă de lume; ştiinţă despre cele mai
generale legi de dezvoltare a naturii, societăţii şi gîndirii umane. Filozofia
elaborează un sistem generalizat de cunoştinţe teoretice despre lume şi locul
omului în lume, constituind temelia concepţiei despre lume. Ea cercetează
atitudinea gnoseologică, social-politică, morală şi estetică a omului faţă de
lume.
CONŞTIINŢA DE MASĂ

• Conştiinţa de masă - totalitatea de cunoştinţe, reprezentări, norme, valori a unei

mase de indivizi ce se formează în procesul comunicării şi activităţii comune
între ei. Ea se formează ca rezultat a conştiinţei obişnuite şi cunoştinţelor
teoretice. Conştiinţa de masă se deosebeşte de conştiinţa socială care este
totalitatea cunoştinţelor indivizilor din trecut, prezent şi viitor, totalitatea
cunoştinţelor din diferite domenii ce reflectă existenţa socială.