Mănunchiul vasculo-nervos al gâtului este format din artera
LP 13 MĂNUNCHIUL VASCULONERVOS AL GÂTULUI
ARTERA CAROTIDĂ
COMUNĂ
Artera carotidă comună
1.nervul frenic; 2. vena jugulară internă; 3. artera carotidă internă; 4. muşchiul
constrictor superior al faringelui; 5. artera carotidă externă; 6. nervul XII; 7.
ramura internă a nervului laringeu superior; 8. pântecele superior al muşchiului
omohioidianş 9. ramura externă a nervului laringeu superior; 10. artera carotidă
comună; 11. ramura descendentă a nervului XII; 12. lobul glandei tiroide; 13.
istmul glandei tiroide; 14. venă tiroidiană inferioară; 15. capul sternal al
muşchiului sternocleidomastoidian; 16. confluentul venos jugulo-
subclavicular; 17. artera sublclavie; 18. muşchiul scalen anetrior; 19. artera
tiroidiană inferioară; 20. nervul X; 21. hioidul; 22. cartilajul tiroid; 23. traheea;
24. nervul laringeu recurent drept;
carotidă comună/artera carotidă internă, nervul vag şi vena
jugulară internă.
Artera carotidă comună
1.Origine. Artera carotidă comună dreaptă are originea din trunchiul brahiocefalic în
dreptul articulaţiei sterno-claviculare drepte. Artera carotidă comună stângă are originea
în crosa aortei.
2.Limite: proximală- în dreptul articulaţiei sternoclaviculare drepte; distală- în trigonul
carotic, la nivelul unei linii care trece între vertebrele C3 şi C4 şi tangent la marginea
superioară a cartilajului tiroid.
3.Traiect. Artera face parte din mănunchiul vasculo-nervos al gâtului împreună cu nervul
vag şi vena jugulară internă. Ea străbate regiunea sternocleidomastoidiană (1/3 inferioară)
şi trigonul carotic.
4.Raporturi:
a.în regiunea sternocleidomastoidiană (1/3 inferioară)
- anterior:
-planul osteo-muscular- este format din articulaţia sterno-claviculară şi capetele
de origine ale muşchiului sternocleidomastoidian, originile muşchilor
sternohioidian şi sternotiroidian;
-planul venos- este format din vena jugulară internă şi confluentul jugulo-
subclavicular;
-antero-medial: lobul glandei tiroide;
-medial: traheea şi esofagul;
-posterior: procesele transverse ale vertebrelor cervicale, muşchii prevertebrali,
fascia prevertebrală ganglionul stelat, artera vertebrală, artera tiroidiană inferioară, nervul
frenic;
-lateral: nervul vag, vena jugulară internă şi artera subclavie (porţiunea prescalenică);
b.în trigonul carotic. Mănunchiul vasculo-nervos al gâtului este învelit de teaca
carotică.
-antero-lateral: muşchiul platisma, rădăcina anterioară a ansei hipoglosului,
pântecele anterior al muşchiului omohioidian;
-antero-medial: laringele;
-medial: muşchiul constrictor inferior al faringelui, nervul laringeu recurent;
-posterior: procesele transverse ale vertebrelor cervicale, muşchii prevertebrali,
fascia prevertebrală;
-postero-lateral: nervul vag;
-lateral: vena jugulară internă, muşchiul sternocleidomastoidian;
4.Ramurile terminale ale arterei carotide comune sunt: artera carotidă internă şi
artera carotidă externă. La nivelul bifurcaţiei artera prezintă o dilataţie numită sinus
carotic. În pereţii acestuia se află baroreceptori cu rol în reglarea presiunii arteriale.
 ARTERA CAROTIDĂ INTERNĂ ÎN
REGIUNILE GÂTULUI
Artera carotidă internă trece din trigonul
carotic în spaţiul retrostilian
1. muşchiul sternocleidomastoidian; 2.
pântecele posterior al muşchiului digastric; 3.
muşchiul stilohioidian; 4. procesul stiloid; 5.
muşchiul stiloglos; 6. muşchiul stilofaringian; 7.
glanda parotidă; 8. artera maxilară; 9. nervul
XII; 10. artera carotidă comună; 11. artera
carotidă externă; 12. artera carotidă internă; 13.
ramura externă a nervului XI; 14. vena jugulară
internă; 15. nervul vag; 16. mandibula; 17.
ligamentul stilohioidian;
Artera carotidă internă în spaţiul retrostilian
(vedere anterioară)
1. nervul XI; 2. ganglionul cervucal superior; 3.
muşchiul lung al capului; 4. artera carotidă internă; 5.
muşchiul constrictor superior al faringelui; 6. nervul
laringeu superior; 7. nervul XII; 8. artera carotidă
externă; 9. ganglionul cervical mijlociu; 10. artera
vertebrală; 11. ganglionul stelat; 12. artera carotidă
comună; 13. nervul frenic; 14. artera tiroidiană
inferioară; 15. ansa subclavie; 16. artera cervicală
ascendentă; 17. muşchiul scalen anterior; 18. nervul
X; 19. ganglionul inferior al nervului X; 20. vena
jugulară internă;
Artera carotidă internă în regiunile gâtului
1.Origine. Artera carotidă internă are origine în artera carotidă comună în
trigonul carotic.
2.Limite. Limita proximală se află în trigonul carotic, la nivelul unei
linii care trece între vertebrele C3 şi C4 şi tangent la marginea superioară a
cartilajului tiroid. Limita distală a arterei carotide interne este situată
endocranian, medial de procesul clinoid anterior.
3.Traiect. Artera carotidă internă traversează următoarele regiuni: trigonul
carotic, spaţiul retrostilian, stânca osului temporal (canalul carotic), fosa
craniană medie şi spaţiul subarahnoidian.
4.Porţiunile arterei carotide comune: cervicală, pietroasă, cavernoasă şi
cerebrală.
5.Raporturi :
a. În trigonul carotic artera are un traiect ascendent spre postero-medial;
ea formează împreună cu nervul vag şi vena jugulară internă mănunchiul
vasculo-nervos al gâtului, cele trei elemente fiind învelite de teaca
carotică ; nervul vag se află în unghiul diedru posterior dintre arteră şi
venă. Din trigonul carotic artera carotidă internă trece profund de
pântecele posterior al muşchiului digastric în spaţiul retrostilian
Raporturile în trigonul carotic sunt:
-anterior: artera carotidă externă iniţial, face o buclă antero-medială
faţă de artera carotidă internă, apoi o încrucişează anterior şi apoi se
dispune antero-lateral.
-posterior: nervul vag se află în unghiul diedru posterior dintre artera
carotidă internă şi vena jugulară internă; lanţul simpatic cervical;
procesele transverse ale vertebrelor C3 şi C4, muşchiul lung al gâtului,
fascia prevertebrală;
-lateral: vena jugulară internă, nervul hipoglos
b.În spaţiul retrostilian:
-anterior: diafragma stiliană
-posterior: nervul vag, nervul hipoglos, ganglionul cervical superior;
-medial: muşchiul constrictor superior al faringelui, nervul laringeu
superior;
-lateral: procesul mastoidian, muşchiul sternocleidomastoidian,
pântecele posterior al muşchiului digastric, nervul hipoglos şi ramura
externă a nervului accesor;
NERVUL VAG (X) Originea reală
1.Pentru fibrele visceroeferente generale (VEG) originea reală se află în nucleul dorsal al vagului din
Originea aparentă a bulb. Acest nucleu este cel mai important centru parasimpatic din trunchiul cerebral. El conţine primul
nervului vag în şanţul neuron al căii parasimpatice de la care emerg fibre parasimpatice preganglionare (VEG) ce străbat nervul
retroolivar
vag şi fac sinapsă cu cel de-al doilea neuron în plexurile juxtaviscerale şi intramurale. De aici pornesc
fibre parasimpatice postganglionare care inervează musculatura netedă a tractului intestinal, a arborelui
traheo-bronşic şi inima (ex. nodul atrioventricular). Fibrele VAG cu originea în tractul digestiv se termină
la nivelul acestui nucleu (mai ales cele de la nivelul esofagului).
2.Pentru fibrele visceroeferente speciale (VES) sau branhiomotorii originea reală se află în nucleul
ambiguu din bulb. De aici pleacă fibre visceroeferente speciale (VES) (branhiomotorii) pentru muşchii
constrictori ai faringelui, muşchiul ridicător al vălului palatin şi muşchii intrinseci ai laringelui. Fibrele VES
Nervul vag în fosa
craniană posterioară
care se îndreaptă spre laringe se împart în două grupuri: primul grup străbate nervii vag, laringeu superior şi
(vedere posterioară) apoi ramura externă a acestuia pentru a ajunge la muşchiul cricotiroidian; cel de-al doilea grup străbate mai
1. nervul IX; 2. nervul întâi nervul accesor (XI), ramura internă a acestuia şi apoi nervul vag şi nervul laringeu recurent pentru a
X; 3. rădăcina craniană ajunge să inerveze toţi muşchii laringelui cu excepţia muşchiului cricotiroidian.
a nervului XI; 4.
rădăcina spinală a
3.Fibrele visceroaferente speciale (VAS) (gustative). Calea gustativă are 3 neuroni. Primul neuron se află în
nervului XI; 5. artera ganglionul inferior al nervului vag. Acest neuron este de tip pseudounipolar şi trimite prelungiri periferice şi
vertebrală; 6. bulbul prelungiri centrale. Prelungirile periferice aduc informaţii de la mugurii gustativi din mucoasa valeculelor şi
rahidian; 7. arcul epiglotei. Prelungirile centrale fac sinapsă cu cel de-al doilea neuron în nucleul tractului solitar din bulb. În
posterior al atlasului;
8. gaura jugulară;
partea superioară a acestui nucleu se individualizează o populaţie de neuroni numită nucleu gustativ Nageotte.
Cel de-al treilea neuron al căii gustative se află în talamus în nucleul ventro-postero-medial.
4.Fibrele somatoaferente generale (SAG)(tactile, termice şi dureroase). Această cale aferentă are trei
neuroni. Protoneuronul căi se află în ganglionul superior al vagului. Acest neuron pseudounipolar emite
prelungiri periferice şi prelungiri centrale. Prelungirile periferice aduc informaţii tactile, termice şi
dureroase de la nivelul zonei Ramsey-Hunt (tegumentul feţei mediale a pavilionului şi a peretelui posterior şi
inferior al conductului auditiv extern şi a epiteliului feţei externe a membranei timpanului). Cel de-al doilea
neuron al căii se află în nucleul tractului spinal al trigemenului din bulb. De aici pornesc fibre pe calea
lemniscului trigeminal şi ajung să facă sinapsă în talamus (nucleul ventro-postero-lateral) cu cel de-al treilea
neuron al căii.
5.Fibrele viscero-aferente generale (VAG). Au primul neuron în ganglionul inferior al vagului. Cel de-al
doilea neuron al căii poate fi situat astfel:
a.fibrele VAG cu originea la nivelul esofagului se termină la nivelul acestui nucleul dorsal al vagului;
b.fibrele VAG gastro-intestinale, pulmonare şi sino-carotidiene se termină în nucleul tractului solitar.

Originea aparentă: şanţul retroolivar;


Nervul vag (traiect la gât)
1. artera carotidă externă; 2. nervul X; 3. ganglionul
cervical superior; 4. nervul 12; 5. artera carotidă internă; 6.
muşchiul constrictor superior al faringelui; 7. ramura
faringiană a nervului X; 8. nervul laringeu superior; 9.
hioidul; 10. muşchiul omohioidian; 11. muşchiul
tirohioidian; 12. muşchiul sternohioidian; 13. muşchiul
sternotiroidian; 14. artera carotidă comună; 15. nervul X;
16. vena jugulară internă; 17. pântecele posterior al
muşchiului digastric;
Traiectul şi raporturile nervului vag
Nervul vag străbate următoarele regiuni: fosa craniană posterioară, spaţiul retrostillian, trigonul
carotic, 1/3 inferioară a regiunii sternocleidomastoidiene, mediastinul superior, mediastinul posterior
şi etajul supramezocolic al abdomenului. La nivelul gâtului nervul vag împreună cu vena jugulară
internă şi cu artera carotidă comună şi/sau artera carotidă internă formează mănunchiul vasculo-
nervos al gâtului.
1. Nervul vag în spaţiul retrostilian:
a.traiect. Nervul X are un traiect descendente vertical în teaca carotică împreună cu artera
carotida internă şi vena jugulară internă. Imediat inferior de baza craniului nervul X se află între
artera carotida internă (situată antero-medial) şi vena jugulară internă (situată postero-lateral). Pe
măsură ce coboară, nervul se dispune în unghiul diedru posterior dintre arteră şi venă.
b.raporturi:
- artera carotidă internă - este situată antero-medial;
- vena jugulară internă- este situată postero-lateral;
- nervul IX- trece între nervul vag (situat postero-lateral) şi artera carotidă internă (antero-
medial);
- ramura internă a nervului XI pătrunde în ganglionul inferior al nervului vag; ramura externă a
nervului XI se află lateral de nervul X;
- nervul XII-trece între nervul vag (situat medial) şi vena jugulară internă (situată lateral);
2.Nervul vag în trigonul carotic:
a.traiect. Nervul vag coboară în unghiul diedru posterior dintre artera carotidă internă/artera
carotidă comună şi vena jugulară internă.
b.raporturi:
- artera carotidă internă - este situată antero-medial;
- vena jugulară internă - este situată antero-lateral;
- nervul XII- trece între vena jugulară internă (situată lateral) şi nervul vag (situat medial);
- lanţul simpatic cervical şi muşchii prevertebrali se află posterior;
3.Nervul vag în regiunea sternocleidomastoidiană (1/3 inferioară):
a.traiect. Nervul vag coboară în unghiul diedru posterior dintre artera carotidă comună şi vena
jugulară internă.
b.raporturi:
-nervul vag drept- încrucişează faţa laterală a arterei carotide comune drepte, apoi trece între
porţiunea prescalenică a arterei subclaviculare (situată posterior) şi joncţiunea dintre vena jugulară
internă şi vena subclavie. La acest nivel se desprinde nervul laringeu recurent drept care face o buclă
pe sub artera subclavie dreaptă. De asemenea nervul vag prezintă raporturi posterioare cu artera
vertebrală, trunchiul tireocervical. Nervul frenic şi ansa subclavie se află lateral de nervul vag.
-nervul vag stâng are raporturi diferite datorită faptului că artera carotidă comună stângă şi
artera subclavie stângă au originea în crosa aortei. Artera subclavie stângă este situată postero-lateral
de nervul vag care în traiectul său descendent încrucişează faţa laterală a arterei carotide comune
stângi. Partea terminală a canalului toracic face o curbă spre anterior, lateral de mănunchiul vasculo-
nervos al gâtului.
Ganglionul inferior al
nervului vag
1. ganglionul inferior al
nervului vag; 2. artera
carotidă internă; 3. vena
jugulară internă; 4. artera
carotidă externă; 5.
pântecele posterior al
muşchiului digastric; 6.
muşchiul stilohioidian; 7.
vârful procesului stiloid; 8.
mandibula; 9. ligamentul
stilomandibular; 10. ramura
externă a nervului XI; 11.
muşchiul stilofaringian;
Ganglionii de pe traiectul nervului vag
1. Ganglionul superior (jugular) este sferic şi din el se
desprind ramurile meningeală şi auriculară. Primeşte filete de la
nervii IX, XI şi ganglionul cervical superior. Ganglionul superior
conţine neuroni pseudounipolari-protoneuronii căii somatoaferente
generale.
2. Ganglionul inferior (nodos, plexiform) este cilindric şi
prezintă conexiuni cu ganglionul cervical superior, nervul XII şi cu
plexul cervical. Ganglionul conţine în principal neuroni
pseudounipolari- protoneuroni ai căilor VAS (gustativă) şi VAG. În
ganglionul inferior pătrunde ramura internă a nervului XI.

Ramurile nervului vag cu origine în ganglionul superior (jugular)

1.Ramura meningeală inervează dura mater din fosa craniană posterioară. Nervul
conţine fibre aberante recurente din plexul cervical.
2.Ramura auriculară este singura ramură cutanată a vagului (conţine fibre somato-
aferente generale SAG). Se uneşte cu o ramură omonimă a nervului IX şi trece
posterior de vena jugulară internă. Ajunge în fosa jugulară şi pătrunde prin ostium
introitus în canaliculul mastoidian din interiorul stâncii temporale. Încrucisează partea
mastoidiană a canalului facialului la 4 mm superior de gaura stilomastoidiană unde i se
alătură o ramura auriculară a nervului VII. Apoi ramura auriculară trece prin fisura
timpano-mastoidiană, stabilind anastomoze cu nervul auricular posterior. Inervează
tegumentul pereţilor inferior şi posterior al conductului auditiv extern şi epiteliul de pe
faţa externă a membranei timpanului şi tegumentul de pe faţa medială a pavilionului
urechii (din jurul conductului auditiv extern) (zona Ramsay Hunt).
 Ramurile nervului vag cu origine în ganglionul inferior
Nervul vag în trigonul carotic. (nodos)
Ramurile nervului laringeu 1.Ramura faringiană conţine fibre VES (cu origine în nucleul ambiguu).
superior
1. nervul X; 2. artera carotidă
Ramura faringiană are traiect spre anterior lateral de artera carotidă internă,
comună; 3. vena jugulară internă; 4. apoi medial de artera carotidă externă şi ajunge pe marginea superioară a
tendonul intermediar al muşchiului muşchiului constrictor mijlociu al faringelui. Se împarte într-o ramură
digastric; 5. muşchiul stilohioidian; superioară şi una inferioară. Ramura superioară se anastomează cu ramuri
6. muşchiul tirohioidian; 7. muşchiul
omohioidian; 8. muşchiul
faringiene ale nervului IX şi ale ganglionului cervical superior şi formează
sternohioidian; 9. artera carotidă partea superioară a plexului faringian situat în raport cu muşchiul
externă; 10. artera carotidă internă; constrictor superior al faringelui. Ramura inferioară se anastomozează cu
11. ramura internă a nervului filete ale ganglionului cervical superior şi ale ramurii externe ale nervului
laringeu superior; 12. ramura externă
a nervului laringeu superior; 13.
laringeu superior participând la formarea părţii inferioare a plexului
artera tiroidiană superioară; 14. faringian. Acesta este situat în raport cu muşchii constrictori mijlociu şi
nervul XII; inferior ai faringelui. Plexul faringian va inerva toţi muşchii faringelui şi ai
palatului moale cu exceptia muşchiului tensor al valului palatin (nervul V).
De la nivelul ramurii faringiene se poate desprinde ramura linguală a
vagului care pătrunde în nervul XII.
2.Ramura carotică ajunge la nivelul sinusului carotic unde formează un
plex împreună cu ramurile carotice ale nervului IX şi ale ganglionului
cervical superior.
3.Nervul laringeu superior are originea la nivelul polului inferior al
Nervul laringeu
superior
ganglionului inferior al vagului. Iniţial are un traiect posterior de artera
1. nervul laringeu carotidă internă. Apoi ajunge medial de aceasta în raport cu muşchiul
superior; 2. ramura constrictor mijlociu al faringelui (situat medial). Nervul laringeu superior
internă a nervului vine în raport medial cu nervul XII, artera linguală şi trunchiul venos tireo-
laringeu superior; 3.
ramura externă a
linguo-facial. Posterior de cornul mare al osului hioid nervul se bifurcă în
nervului laringeu ramurile sale terminale: nervul laringeu intern şi nervul laringeu extern.
superior; 4. muşchiul a.nervul laringeu extern are un traiect descendent în raport cu
tirohioidian; 5. muşchiul constrictor inferior al faringelui. Nervul însoţeşte artera tiroidiană
muşchiul
sternohioidian; 6.
superioară, posterior de muşchiul sternotiroidian. Inervează muşchiul
muşchiul omohioidian; cricotiroidian.
7. muşchiul b.nervul laringeu intern ajunge pe membrana tirohioidiană, superior
cricotiroidian; de artera laringiană superioară. Nervul laringeu intern perforează
membrana tirohioidiană şi ajunge în interiorul laringelui. Aici nervul dă
ramuri superioare şi inferioare. Ramurile superioare se distribuie mucoasei
epiglotei, valeculelor şi plicilor glosoepiglotice. Ramurile inferioare
coboară la nivelul peretelui medial al recesului piriform inervând mucoasa
plicii ariepiglotice şi a feţei posterioare a cartilajului aritenoid. Se
anastomozează cu nervul laringeu inferior (ramură a nervului laringeu
recurent) rezultând ansa lui Galen.

Nevul vag stâng la baza gâtului
1. trahee; 2. artera carotidă comună; 3. vena
brahiocefalică stângă; 4. lobul glandei tiroide; 5.
ganglionul stelat; 6. nervul X; 7. vena jugulară internă;
8. artera vertebrală; 9. trunchiul tireocervical; 10. artera
subclavie; 11. canalul toracic; 12. ansa subclavie;
Ramuri desprinse în 1/3 inferioară a regiunii sternocleidomastoidiene
1. Nervul laringeu recurent drept face o buclă pe sub porţiunea prescalenică a arterei subclavii drepte. Nervul
laringeu recurent stâng se desprinde în torace şi face o buclă pe sub crosa aortei. Medial de nervul laringeu
recurent drept se află bifurcaţia trunchiului brahiocefalic, iar lateral artera vertebrală, trunchiul tircocervical,
vena vertebrală, confluentul venos jugulo-subclavicular, ansa subclavie şi nervul frenic. Nervul are apoi un
traiect ascendent posterior de bifurcaţia trunchiului brahiocefalic şi de artera carotidă comună dreaptă,
apropiindu-se de faţa dreaptă a traheei. Apoi urcă între trahee (situată medial) şi faţa postero-medială a tiroidei
(situată lateral) venind în raport cu artera tiroidiană inferioară şi ramurile sale. Nervul poate trece anterior,
posterior sau printre ramurile arterei. Nervul trece medial de marginea inferioară a muşchiului constrictor
inferior al faringelui şi pătrunde în laringe. De-a lungul traiectului său ascendent nervul este însoţit de
limfonodulii recurenţiali. Nervul laringeu recurent drept inervează toţi muşchii jumătăţii drepte a laringelui cu
excepţia muşchiului cricotiroidian.
a. ramurile terminale:
- nervul pentru muşchiul cricoaritenoid lateral
- nervul pentru muşchiul tiroaritenoid
- nervul pentru muşchiul cricoaritenoid posterior
- nervul pentru muşchii aritenoidieni
- ramura anastomotică cu nervul laringeu intern (ansa lui Galen)
- ramuri pentru mucoasa infraglotică
b.ramurile colaterale:
- nervii cardiaci mijlocii
- ramura anastomotică cu ganglionul stelat
- ramuri esofagiene
- ramuri traheale
- ramura anastomotică cu nervul cardiac superior simpatic
- ramuri pentru muşchiul constrictor inferior al faringelui
- ramuri tiroidiene
2.Ramuri cardiace superioare (cervicale) sunt reprezentate de 1-3 ramuri care emerg din nervul vag în
trigonul carotic imediat inferior de ganglionul inferior al vagului. Ele coboară anterior şi medial trecând lateral
de artera carotidă internă şi de artera carotidă comună, apoi anterior de aceasta şi de trunchiul brahiocefalic (pe
partea dreaptă) sau anterior de crosa aortei (pe partea stângă). Aceste filete ajung în plexul cardiac profund.
VENA JUGULARĂ INTERNĂ
Vena jugulară internă
*Vena jugulară internă drenează sângele venos de la nivelul encefalului,
orbitei, feţei şi a regiunii anterioare a gâtului.
1.Origine. Sinusul sigmoid se continuă cu vena jugulară internă la nivelul părţii
postero-laterale a găurii jugulare.
2.Traiect în următoarele regiuni: spaţiul retrostilian, trigonul carotic şi 1/3
inferioară a regiunii sternocleidomastoidiene.
3.Mod de terminare. La baza gâtului vena jugulară internă se uneşte cu vena
subclavie la nivelul confluentului venos jugulo-subclavicular (confluentul venos
Pirogoff) şi formează vena brahiocefalică. În partea sa terminală vena prezintă o
dilataţie numită bulbul inferior al venei jugulare interne.
4.Raporturi. Vena jugulară internă are un traiect spiralat în jurul axului arterial
format din artera carotidă internă şi artera carotidă comună. Iniţial vena este situată
postero-lateral de artera carotidă internă apoi pe masură ce coboară trece lateral de
artera carotidă comună pentru ca în cele din urmă la baza gâtului să se dispună
anterior. Vena jugulară internă împreună cu artera carotidă internă (în partea
superioară) sau artera carotidă comună (în partea inferioară) şi cu nervul vag
formează mănunchiul vasculo-venos al gâtului. Nervul X se este dispus în unghiul
diedru posterior dintre vena jugulară internă si artera carotida comună sau
internă.
5.Afluenţi:
a.sinusul pietros inferior trece prin partea antero-medială a găurii jugulare în
spaţiul retrostilian şi se varsă în vena jugulară internă;
b.venele faringiene provenind dintr-un plex venos faringian;
c.venele tiroidiene superioară, mijlocie şi inferioară. Vena tiroidiană
superioară se formeaza din ramuri omonime ramurilor arterei tiroidiene
superioare. Vena se varsă fie direct în vena jugulară internă, fie prin intermediul
trunchiului venos tireo-linguo-facial. Acesta se formează prin unirea venelor
tiroidiana superioară, linguală şi facială. Vena tiroidiana mijlocie se varsă direct
în vena jugulară internă dupa ce primeşte ca afluenţi vene laringiene şi traheale. Ea
vine în raport cu muşchiul omohioidian şi încrucişează anterior artera carotidă
comună.
d.venele linguale. Vena linguală profundă are un traiect invers arterei
linguale. Primeşte ca afluent vena sublinguală şi trece prin interstiţiul hiogloso-
milohioidian sub denumirea de venă linguală sau venă comitantă a nervului XII.
Se varsă fie direct în vena jugulara internă, fie prin intermediul trunchiului venos
tireo-linguo-facial. Venele dorsale ale limbii se varsă într-o vena linguală care
însoţeşte artera linguală profund de muşchiul hioglos şi care se varsă apoi direct în
vena jugulara internă.
e.ramura anastomotică cu vena jugulară externă
f.trunchiul venos tireo-linguo-facial se formează prin unirea venelor facială,
linguală şi tiroidiană superioară.
GLANDA TIROIDĂ
1.Localizare. Glanda tiroidă este localizată în partea inferioară a regiunii
infrahioidiene.
2.Configuraţie externă. Este alcătuită din doi lobi uniţi între ei printr-un istm. În
secţiune transversă fiecare lob are 3 feţe: laterală, medială, postero-laterală. Fiecare lob
are o extremitate superioară şi una inferioară, o margine anterioară şi una posterioară.
De la nivelul istmului se desprinde uneori lobul piramidal care are un traiect ascendent;
pe acesta se poate insera muşchiul ridicător al glandei tiroide.
3.Raporturi:
a.faţa laterală: muşchiul sternotiroidian, pântecele superior al muşchiului
omohioidian, fascia pretraheală, marginea anterioară a muşchiului
sternocleidomastoidian;
b.faţa medială: muşchiul constrictor inferior al faringelui, esofagul, traheea,
muşchiul cricotiroidian, nervul larigeu recurent, ramuri glandulare ale arterei tiroidiene
inferioare;
c.faţa postero-laterală: artera carotidă comună;
d.marginea anterioară: ramura anterioară a arterei tiroidiene superioare;
e.marginea posterioară: anastomoza dintre ramura posterioară a arterei tiroidiene
superioare şi artera tiroidiană inferioară; glandele parotide;
*istmul tiroidei raporturi: -posterioare: cartilajele traheale 2-3;
-anterioare: muşchii sternotiroidieni, muşchii sterno hioidieni,
fascia pretraheală, venele jugulare anterioare;
-superioare: anastomoza dintre arterele tiroidiene superioare;
-inferioare: venele tiroidiene inferioare;
4.Vase:
a.arterele tiroidiene superioară şi inferioară;
b.venele tiroidiene superioare şi mjilocii (drenează în vena jugulară internă); venele
tiroidiene inferioare (drenează în vena brahiocefalică stângă);