Subiectul 1: Anatomia clinica a peretelui toracic si spatelui – linii de proiectie,

palparea reperelor osoase, repere anatomice pentru punctia

rahidiana,repere anatomice pentru numararea coastelor pe viu
Linii de proiectie:
- Verticale:
o mediosternala
o parasternala
o medioclaviculara
o axilara ant
o medioaxilara
o axilara post
o scapulara
o paravertebrala
o mediovertebrala
- Orizontale:
o claviculara
o cervico-toracala
o interspinala
o Louis
o bianguloscapulara
o xifoidiana
o subcostala

Repere osoase:
1. stern:
o incizura jugulara
o unghiul sternal
o corp
o apendice xifoid
2. coastele: de la cst 2 in jos
3. protuberanta occipitala ext
4. procesele spinoase de la C7 in jos
5. scapula: spina scapulei + unghiul inf
6. sacru
Punctia rahidiana se face sub L2 pentru ca acolo se termina maduva spinarii si incepe coada
de cal. Punctia se face intre spatiileL3-L4, L4-L5, L5-S1 si pacientul este asezat in decubit
lateral

Numararea coastelor incepe de la cst 2, deoarece cst 1 se afla sub clavicula

Degetele se afla in spt intercostale sup si inf, Indexul in spt sup si Medius in spt inf
 Subiectul 2: Anatomia clinica a regiunii mamare
(cu exceptia drenajului limfatic)
Regiunea mamara este situata pe peretele anterior al toracelui
Delimitari:
 superior: cst 3
 inferior: cst 5-7
 medial: linia sternala
 lateral: linia axilara ant
 profund: fascia m.pectoral mare
Aceste limite nu sunt fixe putand varia de la individ la individ in functie de marimea gld si de
starea ei de activitate
Vecini:
 superior:regiunea infraclaviculara
 inferior: regiunea inframamara(hipocondrica)
 medial: regiunea presternala
 lateral: regiunea axilara
Stratigrafie:
1. tegument:
- central: papila mamara ce prezinta canalele galactofore
- inconjurata de areola mamara ce prezinta proeminente determinate de glande cutanate
hipertrofiate ( tuberculi Morgangni) sau glande mamare accesorii ( tuberculii
Montgomery)
2. panicul adipos:
- inconjoara glanda ant si post
- lipsind de obicei la nivelul papilei mamare.
In grosimea tesutului adipos se gasesc ligamentele suspensoare ale sanului
 confera stabilitate cat si mobilitate glandei mamara
3. glanda mamara:
- tip acinos
- culoare cenusie-galbuie
- formata din 10-20 lobi despartiti prin tesut conjunctiv,lobuli si acini
- produsul de secretie ajunge prin canalele galactofore la nivelul papilei mamare
4.tesut. adipos retromamar
Mamoplastia este introducerea unei proteze la nivelul t. adipos retromamar

Subiectul 3: Anatomia clinica a drenajului limfatic al regiunii mamare

Limfa mamelei este stransa printr-o retea superficiala si una profunda.
Cea superficiala formeaza 2 plexuri: papilar si subdermal. Fiecare dintre ele are o
componenta centrala si alta perferica.
 Plexul papilar:
- partea centrala  plexul areolar care se varsa in plexul superficial cutanat
- partea periferica  plexul superficial cutanat

 Plexul subdermal:
- partea centrala  plexul
subareolar
- partea periferica  plexul
circumareolar.
 Limfa din aceste plexuri este
drenata in:
- gg. toracici interni
- gg. subclaviculari
- gg. axilari opusi
- gg. axilari de aceasi parte
Sistemul limfatic profund are 2 tipuri de cai: principala si secundara.
 Calea principala (subpectorala) dreneaza limfa catre grupul ganglionar central al
axilei ocolind marginea inferioara a muschiului pectoral mare. Pe aceasta cale se
gasesc constant 2 ganglioni intermdiari: ganglion subpectoral Sorgius si
interpectoral Rotter.

 Caile secundare deneaza limfa profunda a regiunii mamare.

- limfa din cadranul supero
lateral si infero lateral va
merge catre grupul
ganglionilor pectorali si
central al axilei

- limfa din supero medial va fi

drenata catre ganglionii
supraclaviculari

limfa din cadranul infero medial

drenata in ganglionii frenici si ai
cardiei
Subiectul 4: Proiectia recesurilor pleurale costomediastinale
drept si stang
 Subiectul 5: Proiectia recesurilor pleurale costodiafragmatice, repere
anatomice pentru toracocenteza

Se proiecteaza similar in dreapta si stanga, pe linia care uneste urmatoarele puncte:

- coasta XII intersect cu linia paravertebrala
- coasta XI intersect cu linia scapulara
- coasta X intersect cu linia axilara post
- coasta IX intersect cu linia axilara mij
- coasta VIII intersect cu linia axilara ant
- coasta VII intersect cu linia medioclaviculara

Toracocenteza se mai numeste si punctie pleurala. Se foloseste cu scop terapeutic sau

explorator. Se aplica anestezic local. Pacientul se va aseza in decubit lateral cu bratul ridicat
pe cap pentru a mari spatiile intercostale. Punctia se realizeaza la nivelul marginii
superioare a coastei inferioare pentru a nu leza MVN intercostal.
 Subiectul 6: Proiectia pericardului, repere anatomice pentru punctia
pericardica

- mai mare decat AMCR

- proiectia se realizeaza unind 4 puncte intre ele prin linii curbe:
o inf-dr: artic sternocostalal II VI dr – 2 cm lat de stern
o sup-dr: artic sternocostalal II dr – 2 cm lat de stern
o sup-stg: prima articulatie sternocostala
o inf-stg: varful inimii (SIC 5 X LMC)

Repere anatomice pt punctia pericardica:

1. cale toracica: spt intercostal V stg
2. cale epigastrica: unghiul dintre procesul xifoid si rebordul costal stg
 Subiectul 7: Aria matitatii cardiace relativa, aria matitatii cardiace absolute

Aria matitatii cardiace relativa: AMCR

- este proiectia intregii fete sternocostale la nivelul peretelui ant toracic
Aria se delimiteaza unind prin linii curbe 4 puncte externe:
- inf-dr: a VI a artic sternocostala dr
- sup-dr: al III lea cartilaj costal dr – 1 cm lat de stern
- sup-stg: spatiul II intercostal stg – 2 cm lat de stern
- inf-stg: spatiul V intercostal stg pe linia medioclaviculara

Aria matitatii cardiace absolute: AMCA

- proiectia fetei sternocostala a cordului ce vine in raport direct cu peretele ant
toracic, fara intrerpunerea marg ant ale pulmonilor
Limite:
- medial: marg stanga a sternului
- sup-lat: proiectia marg ant a pulomului stg – linie curba cu concavitatea med si inf,
ce uneste cartilajul costal IV stg cu varful cordului (SIC V, LMC)
- inf: hemidiafragmul stang (SIC V stang)
 Subiectul 8: Proiectia orificiilor cordului, focare de auscultatie cardiaca

Orificiile cordului:
- greu de efectuat la omul viu, din cauza permanentelor miscari pe care le presupune
ciclul cardiac
- folosim schema ce are la baza cartilajul costal III stg
Orificiul arterei pulmonare:
- marg sup a art sternocondrale III stg
Orificiul aortic:
- se proiecteaza pe ½ stg a liniei ce uneste artic sternocondrala III stg cu art
sternocondrala IV dr
Orifiiciile atrio-ventriculare:
- se proiecteaza pe linia ce uneste cartilajul costal III stg cu extremitatea ant a spatiului
V intercostal drept:
o valva tricuspida – ½ dreapta a liniei (inf)
o valva mitrala – ½ stanga a liniei (pe mijlocul liniei)

Focare de auscultatie:
- Reprezinta acele zone ale peretelui toracic unde zgomotele fiecarei valve pot fi
percepute cu maximum de intensitate si claritate
- Nu se suprapun zonelor de proiectie a orificiilor
Valva tricuspida:
- pe linia mediosternala in dreptul cartilajului costal V
Valva mitrala:
- la varful inimii
Valva pulmonara:
- in spatial II intercostal stg la marg stg a sternului
Valva aortica:
- in spatial II intercistal dr la marg dr a sternului
- se mai foloseste si un focar aortic accesoriu (FOCARUL ERB) in spt III intercostal stg la
marg stg a sternului
 Subiectul 9: Proiectia cordului la nivelul coloanei vertebrale; proiectia
cupolelor si orificiilor diafragmatice

Cordul se proiecteaza post in dreptul vertebrelor T4-T8, cunoscute sub numele de vertebre
cardiace a lui Giacomini
 T4 = vertebra vaselor mari de la baza inimii
 T5 = vertebra infundibulului pulmonarei
 T6 = vertebra atriala
 T7 = vertebra ventriculelor
 T8 = vertebra vf inimii

Proiectia cupolelor diafragmei: convexitatea m. DTA formeaza 2 cupole:

- In inspir:
o o cupola dr ce ajunge la nivelul cst V dr X cu LMC
o o cupola stg ce ajunge la nivelul spt intercst V stg X cu LMC
- In expir: convexitatea se reduce si mareste toate diametrele toracelui
Orificiile diafragmei:
- Orif VCI – T8
- Orif esofagian – T10
- Orif aortic – T12
 Subiectul 10: Anatomia clinica a zonelor slabe ale
peretelui abdominal ant-lat

1.linia semilunara – sau linia Spiegel:

 linie curbaa, concave sup-med
 situata la limita dintre m si aponevroza MTA

2.linia alba:
 intinsa de la procesul xifoid pana la simfiza pubiana
 rezistenta crescuta pt sutura
 slab vascularizata
 insertie pentru teaca mm. drepti abdominali

3.regiunea ombilicala:
 intarita inf de inelul ombilical prin:
 uraca

 ligamentele ombilicale

4.fosetele inghinale:
- se formeaza intre pliciile ombilicale
- 3 fosete:
o mediana (supravezicala) – hernii oblic int
o mediala – hernii directe
o laterala – hernii oblic ext

5. inelul femural:

- limita sup a canalului femural

- face legatura intre reg abdominala si coapsa
 Subiectul 11: Anatomia clinica a zonelor slabe ale
peretelui abdominal post

Trigon lombar petit:

Limite:
 med: marele dorsal
 lat: oblic extern
 inf: creasta iliaca
Contine:
 nerv subcostal
 nn. ilioinghinal + iliohipogastric
 vene superficiale
 ramura fesiera din a 4 artera lombara

Tetragonul lombar Grynfelf

Limite:

 supero lateral: coasta 12

 supero medial: DPI
 infero lateral: oblic intern
 infero medial: erectorul spinal

 Se poate transforma in pentagon Krause cand DPI este slab dezvoltat si ligamentul
Haller devine vizibil
 se poate transforma in trigon LESGHAFT cand insertiile DPI-ului si oblicului intern
fuzioneaza pe ultima coasta
 Subiectul 12: Anatomia clinica a zonelor slabe ale
peretelui pelvin si perineului

1. Orificiul ischiadic mare:

 Impartit de m. piriform in:
o Orificiu suprapiriform: contine: MVN fesier sup

o Orificiu infrapiriform: contine: MVN fesier inf + nn. sciatic si femural cutanat
posterior + MVN rusinos care iese
2. Orificiul ischiadic mic: contine MVN rusinos care intra
3. Canalul obturator: contine: MVN obturator
4. Centrul tendinos al perineului:
o rol important in sustinerea viscerelor pelvine, dar mai ales a uterului
o se poate rupe in timpul nasterilor
 Subiectul 13: Anatomia clinica a spatiilor cavitatii peritoneale;
tuseul rectal

- peritoneul este una dintre cele 3 seroase ale organismului

- este situat in cav. abdominala si pelvina
- reflexiile peritoneale si mezourile impart cav peritoneala in 3 etaje, care se impart la
randul lor in alte recesuri

A. ETAJUL SUPRAMEZOCOLIC:
o de la p.p de pe fata abd a DTA pana la mezocolonul transvers
o recesuri:
 recesul subfrenic dr: intre lig coronar si lig falciform
 recesul subfrenic stg: intre lig falciform si lig pancreatico-splenic
 recesul subhepatic (firida Morrison):
 comunica cu recesul subfrenic stg
 limite:
o sup: p.v. hepatic
o inf: mezocolon transvers
 B.O:
 se afla post de stomac
 inchisa in fund de sac
 calea de acces in B.O este orif epiploic Winslow
 descrie:
o o portiune principala
o 3 prelungiri:
 vestibulul B.O
 prelungirea lienala
 prelungira sup
o 2 orificii:
 orif epiploic Winslow
 orif B.O
 B. ETAJUL INFRAMEZOCOLIC:
o de la mezocolonul transvers la stramtoarea sup a bazinului
o prezinta 4 spatii:
 paracolic dr – intre p.p.a si colon ascendent
 paracolic stg – intre p.p.a si colon descendent
 mezenterico-colic dr – triunghi cu vf la unghiul ileocolic, nu comunica
cu niciun alt spatiu
 mezenterico-colic stg – triunghi cu vf la flexura colica stg, baza lui
comunica cu etajul pelvin

C. ETAJUL PELVIN:
o intre stramtoarea sup a bazinului si FSD
o recesuri:
 la barbat:
 recesurile pararectale
 recesul rectovezical (FSD)
 la femeie:
 recesurile pararectale
 recesul rectocolpouterni (FSD)
 recesul uterovezical

Tuseul rectal: introducerea indexului prin canalul anal in rect pentru a obtine informatii
despre acesta,FSD si:
- la barbat: prostata, vezicule seminale, ducte deferente si fund V.U
- la femeie: perete vaginal post
 Subiectul 14: Proiectia stomacului

- la nivelul epigastrului si hipocondrului stg

Trigonul Labee:
- stomacul vine in raport direct cu peretele abd ant
- limite:
o sup-lat dr: marg inf ficat
o sup-lat stg: cst 9
o inf: linia ce uneste vf cst 10

Spatiul semilunar Traube:

- raport cu peretele toracic
- limite:
o sup: spt intercostal 5
o inf: cst 9
o stg: matitatea splenica

Cardia:
- post: marg stg T11
- ant: artic sternocostala 7 stg

Pilor: la dr de L1
 Subiectul 15: Proietia ficatului

- la nivelul hipocondrului dr + epigastru + hipocondru stg

- proiectia = aria de matitate hepatica
o limite:
 sup: linia intre cst 5 pe LMC dr cu spt intercst 5 pe LMC stg
 inf: linia intre cst 10 pe LMC dr si extremitatea cartilaj cst 8 stg
 lat: linia axilara mediana, intre coasta 5 si 2 cm inf de rebordul costal
 Subiectul 16: Proiectia duodenului si a cailor biliare extrahepatice,
puncte dureroase

A. Duodenul:
o se intinde de la orif pilor la flexuroa dd-jejunala
o descrie potcoava dd ce inconjoara capul pancreasului
o este intersectat de mezocolonul transvers deci apartine atat de etajul SMZ
cat si de etajul IMZ
DD1 – la dr vert T12-L1
DD2 – coboara pana la L2
DD3- L2-L3
DD4 – la stg de L1

B. Cai biliare:
o zona pancreatico-coledociana:
 la unghiul dintre linia orizontala ombilicala si ombilico-xifoidiana,
trasam bisectoarea  zona este reg dintre bisectoare si verticala

o proiectie colecist:
 sup: linia oriz intre cst 9
 inf: linia oriz ombilicala
 dr: linia pararectala
 stg: linia mediosternala

Punctul dureros cistic:

- la interscetia rebordului costal dr cu marg lat m. DA
 Subiectul 17: Puncte dureroase apendiculare

1 – Mc Burney 1 = la 1/3 dr al liniei ombilicospinoase

2 – Mc Burney 2 = la ½ dr al liniei ombilicospinoase
3 – Moriss = la 1/3 stg al liniei ombilicospinoase
4 – Monro = la intersectia liniei pararectale cu linia ombilicospinoasa
5 – Lanz = la 1/3 dr al liniei bispinoase
6 – Sonnenburg = la intersectia liniei pararactale cu linia bispinoasa
 Subiectul 18: Proiectia pancreasului; proiectia splinei

A. Pancreasul:
o la nivelul epigastru + mezogastru + hipocondru stg
o limite:
 sup: orizontala prin cst 8
 inf: orizontala la 3 cm supraumbilical
 stg: verticala la 2 cm de LMC stg
 dr: verticala la 3-4 cm de linia parasternala dr
 post: T12- L2
B. Splina:
o la nivelul hipocondrului stg
o nu este palpabila
o limite:
 marg sup: cst 9
 marg inf: cst 11
 pol sup: la 2 cm lat de T10
 po inf: rebord costal
 Subiectul 19: Proiectia rinichiului si pelvisului renal,
puncte dureroase reno-ureterale

Proiectie:

RINICHI DR RINICHI STG

POL SUP T12 T11
POL INF L3 L2
MED linia verticala la 3 cm de linia verticala la 3 cm de
procesul spinos procesul spinos
PELVIS L1-L2 T12-L1

Puncte dureroase:

o punct superior Bazy:

 pentru jonctiunea pielo-ureterala
 orizontala prin ombilic intersectata cu linia pararectala

o punctul mijlociu Haller:

 linia ridicata prin tuberculul pubic intersectata cu linia bispinoasa
 pentru portiunea sacroiliaca

o punctul inferior:
 prin tuseu rectal la barbat si prin tuseu vaginal la femeie
 pentru segmental intramural
Subiectul 20: Proiectia uterului gravid la nivelul peretelui abdominal anterior;
tuseu vaginal

Proiectia uterului:
- in luna 2: post de simfiza pubiana
- in luna 3: suprasimfizar
- in luna 5: fundul ajunge in dreptul ombilicului
- in luna 7: ½ liniei ombilico-xifoidiene
- in luna 8: procesul xifoid
- in luna 9: coboara 2-3 degete sub xifoid

Tuseul vaginal:
- ofera informatii despre uter, col uterin si vagin
- este o metoda bimanuala:
o pacienta sta in decubit dorsal pe scaunul ginecologic
o mana nondominanta pe abd la 3-4 degete de simfiza pubiana
o cu mana dominanta introducem index si medius in vagin
 Subiectul 21: Pelvimetrie interna si externa

Pelvimetria interna:
A. Diametrele stramtorii superioare a pelvisului sunt:
1. Diametrele sagitale(antero-posterior) se mai numesc si conjugate.
 Conjugata anatomica –intre promontortiu si marginea superioara a simfizei
pubiene; masoara 11 cm
 Conjugata verra –intre promontoriu si jumatatea simfizei pubiene; masoara
10.5 cm
 Conjugata diagonalis –distanta dintre promontoriu si marginea inferioara a
simfizei pubiene; masoara 12-12.5cm

2. Diamterul transversal = intre punctele cele mai departate ale linie

terminale,respective arcuate 13.5 cm
3. Diametrele obilce sunt in numar de doua, drept si stang. Ele se intaind intre
articulatia sacroiliaca dintr-o parte si eminenta iliopectinee de parte opusa si
masoara in media 12.5 cm

Pelvimetria externa se realizeaza cu ajutorul pelvimetrului:

1. Diametrul antero-posterior (conjugata externa) – se intinde intre procesul spinos al
vertebrei L5 si merginea superioara a simfizei pubiene; masoara 19-20 cm

2. Diametrul bispinos – dintre cele doua spine iliace antero-superioare; masoara 24 cm

3. Distanta bicreta – cuprinsa intre punctele cele mai departate ale crestelor iliace;
masoara 28 cm

4. Distanta bitrohanterica – intre cei doi trohanteri; masoara 32 cm

5. Rombul sacral descris de Michaelis – este cuprins intre procesului spinos al vertebrei
L5, varful cocisului si lateral spinele ischiatice posterosuperioare.
Diagonala verticala a acestui romb masoara 11 cm, iar cea orizontala masoara 8 cm la
barbat si 10 cm la femeie.
Diagonala orizontala intersecteaza pe cea verticala si formeaza baza unui trigon superior cu
inaltimea de 4 cm si altul inferior cu inaltimea de 7cm.
 Subiectul 22: Repere osoase palpabile la nivelul membrului superior
1. Clavicula:
 fata superioara
 marginiile ant si post
 extremitatea sternala
2. Scapula:
 marginea post
 acromionul
 marg mediala
 unghiul inferior
 procesul coracoid
 spina scapulei
3. Humerusul:
 epicondilii
 santul nervului ulnar
 marginiile corpului prin palpare puternica
4. Radiusul:
 capul
 procesul stiloid
 corpul
5. Ulna:
 olecranul
 marginea post a corpului
 capul
 process stiloid
6. Carpienele:
Cele 2 randuri:
- primul: scafoid,semilunar,piramidal,pisiform
- al doilea: trapez,trapezoid,osul capitat, osul cu carlig
7. Metacarpienele si Falangele:
- fata dorsala a acestora
 Subiectul 23: Repere osoase palpabile la nivelul memb inferior
Din pelvis se palpeaza:

- sias
- creasta iliaca
- tuberculul pubic
- simfiza pubiana
- tuberozitatea ischiatica

La nivelul genunchiului se palpeaza:

- epicondilii si condilii femurali

- patela
La nivelul gambei se poate palpa:

- tuberozitatea tibiala
- condili tibiali
- marginea anterioara a tibiei
- capul fibulei
- maelolele tibiala si fibulara

La nivelul piciorului se pot palpa:

- tuberozitatea calcaneeana
- oasele metatarsului
- falangele
 Subiectul 24: Manevrele clinice pentru palparea pulsului

- se realizeaza comprimand o artera pe un plan dur – osos

A. Membrul superior:
1. a. axilara – in ultima sa portiune pe fata med a m. coracobrahial, cand memb sup
este in abductie
2. a. brahiala – in santul bicipital med
3. a. ulnara – in reg distala a antebratului, intre mm. flexor ulnar al carpului (FUC) si
flexor superficial al degetelor (FSD)
4. a. radiala – in santul pulsului

B. Membrul inferior:
1. a. femurala – in trigonul femoral, in flexie usoara a coapsei
2. a. poplitee – in fosa poplitee, in flexie usoara a gambei
3. a. tibiala post – in santul retromaleolar med
4. a. dorsala a piciorului – la trecerea peste oasele tarsului, intre linia bimaleolara
ant si spatial interosos 1

C. Extremitatea cefalica:
1. a. carotida – in trigonul carotic
2. a. temporala superficiala – la nivelul tamplei
 Subiectul 25: Anatomia clinica a santului bicipital medial
Intre muschii epicondilieni mediali si laterali se delimiteaza fosa cubitala
Tendonul muschiului biceps brahial o imparte in 2 santuri:
 santul bicipital medial
 santul bicipital lateral

Santul bicipital medial:

Continut:
1. superficial:
- vena bazilica
- nervul cutanat antebrahial medial

2. prodund:
- vasele brahiale ( artera brahiala si 2 vene brahiale)
- nervul median
- artera colaterala ulnara inferioara
- artera recurenta ulnara ant
 Subiectul 26: Anatomia clinica a santului pulsului

Santul pulsului: apartine regiunii anterioare a antebratului

 Delimitare: tendoanele de insertie a mm. brahioradial si flexor radial al carpului
 Are importanta in pratica medicala: la acest nivel se palpeaza pulsul arteri radiale
 Prin sant trece a. radiala si n. radial
 Subiectul 27: Anatomia clinica a tabacherei anatomice

Tabachera anatomica: regiune situate pe fata laterala a articulatiei pumnului

Artera radiala patrunde in tab.anatomica trecand sub tend. m. lung abd. si scurt
extensor al policelui apoi patrunde in primul spatiu interosos.

Vena cefalica si nervii digitali dorsali sunt elemente superficiale ale tabacherei
anatomice

Delimitari:

medial: tendoanele mm. lung extensor al policelui

lateral: tendoanele mm. lung abductor al policelui si scurt extensor al policelui
 Subiectul 28: Anatomia clinica a regiunii poplitee

 Aceasta este o regiune patrulateră, situată posterior de articulația genunchiului.

Delimitare:

 supero- medial:
- mușchiul semitendinos
- mușchiul semimembranos
 supero-lateral: biceps femural
 infero-medial: gastrocnemian medial
 infero-lateral: gastrocnemian lateral
 podea: m. popliteu si f post art genunchi

Conținut:
Superf: vena safena mica, nerv cutanat sural med + lat
profund:MVN popliteu:(nervul tibial, vena poplitee, artera poplitee) + n. peronier comun
În jurul vaselor se găsesc ganglionii limfatici poplitei
Subiectul 29: Anatomia clinica a circulatiei arteriale in teritoriul coronarian

- originea in valeculele sigmoidiene ant dr + stg ale valvei aortice, la nivelul celor 2
sinusuri Valsalva
- formeaza retele de tip terminal, fara anastomoza intre ele

A. a. coronara stg:
 mai voluminoasa decat cea dr
 merge post de tr. pulmonar
 patrunde in segm stg al santului coronar
 da ramuri pt fasc His si mm. papilari
 da 2 rr:
 a. interventriculara ant:
o in santul interventricular ant
o trece peste incizura apexului
o se continua ca a. apexiana post
o vasc: VS, 1 cm VD, 2/3 sept IV

 a. circumflexa coronara:
o continua traiectul in santul coronar
o vasc: VS + AS

B. a. coronara dr:
 trece printer tr. pulmonar si auricula dr
 patrunde in segm dr al santului coronar
 se termina ca a. interventriculara post in santul interventricular post
 vasc: 1/3 sept IV, AD, restul VD, mm. papilari
 Subiectul 30: Anatomia clinica a intoarcerii venoase
la nivelul membrului superior

Sunt:
- superf (subcutanate)
- profunde (insotesc arterele)

Venele profunde:
- vv. digitale palmare  arc venos palmar superf
- vv. metacarpiene:
o palmare  arc venos palmar prof
o dorsale  vv. dorsale + radiale
- 2 vv. radiale + 2 vv. ulnare  se anastomozeaza la plica cotului cu venele superf si
formeaza vv. brahiale  v. axilara
- v. axilara  v. subclavie

Venele superf:
- vv. digitale dorsale  arcuri v. digitale  vv. metacarpiene + vv. intercapilare
- vv. metacarpiene  reteaua venoasa dorsala a mainii
- arcul venos palmar superf  v. mediana a antebratului  vv. mediocefalica si
mediobazilica
- v. cefalica  v. axilara
- v. basilica  v. brahiala
 Subiectul 31: Anatomia clinica a intoarcerii venoase
la nivelul membrului inferior
Vene profunde: (insotesc artera)
- vv. digitale plantare  4 v. metatarsiene plantare  arc venos plantar  vv.
plantare med + lat
- vv. tibiale post + tibiale ant + peroniere  se unesc in fosa poplitee  v. poplitee 
v. femurala  v. iliaca externa
- v. femurala – prezinta anastomoze cu v. iliaca interna

Vene superficiale:
- v. safena mica  origine in partea lat a arc venos dorsal, se varsa in v. poplitee
- v. safena mare  origine in partea med a arc venos dorsal, se varsa in v. femurala
 Subiectul 32: Anatomia clinica a grupurilor limfatice superficiale ale
extremitatii cefalice
Cap:
- ln. submentali
- ln. submandibulari
- ln. parotidieni
o superf
o profunzi  gld. parotida
- ln. retroauriculari
- ln. occipitali
Toti dreneaza in ln. cervicali profunzi

Gat:
- 2 lanturi:
o superf  ln. cervicali profunzi
o profund  tr. Jugular  canal toracic
- cei mai mari ln: jugulo-digastric + jugulo-omohioidian

Sunt 6 cadrane:
1a = submental
1b = submandibular
2 + 3 + 4 = reg SCM, 2 = cervical sup, 3 = cervical mij, 4 = cervical inf
5 = cervical post
6 = cervical ant
7 = reg mediosternala sup

1a 1b

3
5 6

7
 Subiectul 33: Anatomia clinica a grupurilor limfatice la nivelul membrelor

Membrul superior:
1. ln. cubitali  pe traiectul v. bazilice, dreneaza in ln. axilari
2. ln. axilari:
o lat  med de v. axilara
o post  in jurul vaselor subscapulare
o ant  in jurul a. toracice lat
- acestia dreneaza in ln. axilari centrali ce se gasesc in jurul nn. intercostobrahiali
- ln. centrali  ln. apicali ( med de vasele axilare)  ln. subclaviculari

Membrul inferior:
1. ln. inghinali:
a. superficiali: 4 cadrane
 sup-med: dreneaza limfa din perineu,anus si org. genitale ext
 sup-lat: limfa din regiunea fesiera
 inf-med + inf-lat: limfa din memb inf liber
b. profunzi:
 sub crosa v. safene mari
 in inelul femoral
2. ln. tibiali ant  ln. poplitei
3. ln. poplitei  in fosa poplitee, dreneaza in ln. inghinali prof
Subiectul 34: Hiperestezia, iradierea, durerea referita