CAPITOL UL

Notiuni de anatomie a cordului

1

Pericardul ......... ........... ... ... . .. .... ............ ............ 17 Sistemul excitoconductor al inimii ................ 28
Cordul .. ................................. .. ......................... 18 Arterele cordului .. .......... .... .. ....... .................... 30
Configuratie externa .. .. .. .. .. .... .... .... .. .......... .... 18 Artera coronara stanga ... .. .... .. .... .. ........... ...... 30
Atriul drept . . ... ...... .. . ...... .. .... ...... .. .... ...... ........ 20 Artera coronara dreapta .. .. .. .. . .. .. . .. .. .. .. .. .. .. .... . 31
Ventriculul drept.. . ..... .. ... ... ..... ..... . .. . .. . .......... .. 22 Venele cordului ................ .... ........ .... .......... ...... 32
Atriul Stang .......... ........ ... .............. ............ ..... 23 Limfaticele cordului ..... ............. ................ ...... 33
Ventriculul stang ...... ......... .... ...... ................... 24 Inervatia extrinseci a cordului .. ...... ...... .. ..... 33
Va Iva tricuspida .............................. .............. ..... 25 Proiectia inimii, a pericardului ~i a zonelor
Valva mitrala... .... . .. ...... .... . .. . .... . ........ ... .......... 25 de auscultatie cardiaci ............... ..... ........ .. ..... 33
Valva aortic a . .. . .. .. . .. . .. .. .. .. .. .. .. . .. .. ... .. ... .. .. .. .. .. . 26 Proiectia orificiilor inimii .. ... .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . .. .. 34
Valva pulmonara ........................ .......... ............. 27 Bibliografie ..... .......... ................ ........ .......... ... ... 35
Scheletul fibros al inimii .......................... ..... 28

PERI CARD UL - Nervii vagi ~i plexul vagal periesofagian;

- Bronhiile principale;
Pericardul este structura membranara fibro- - Aorta descendenta toracica.
seroasa care inconjoara inima. El este situat in Inferior:
mediastinul mijlociu ~i este format din: - Diafragma toraco-abdominala.
- Pericardul fibros, la exterior; Superior:
- Pericardul seros, la interior. - Bifurcatia traheei;
Raporturile pericardul ui:
- Vena brahiocefalica stanga;
Anterior:
- Crosa aortei, unde se continua cu adven-
- Peretele anterior al toracelui;
- Recesurile pleurale costo-mediastinale cu ticea vaselor mari.
prelungirile pulmonare corespunzatoare; Pericardul fibros are forma generala de
- Ligamentele sterno-pericardice. trunchi de con, cu baza mica orientata supe-
Lateral: rior ~i baza mare orientata inferior. Este for-
- Fata mediastinala a pulmonilor; mat din fibre de colagen ~i elastice dispuse in
- Nervii frenici; doua straturi:
- Vasele pericardico-frenice. - La exterior sunt fibre longitudinale, ce
Posterior: se intind intre baza mica ~i baza mare a peri-
- Esofagul toracic; cardului;
17
 :\lanunl de cardioloJ!ll'

- La interior sunt fibre circulare, dispuse - Venele azygos. ~i hemiazygos·

orizontal, perpendicular pe primele. - Venele brah10cefalice drea r' .
1
Pericardul seros este format din doua Inervatia pericardului fibr/ a ~ 8!anga
. . . S ~l a ,
foite: panetale a pencardulu1 seros este . foi!ei
- Foita parietala, ce tapeteazii la interior - Nervii frenici; reahzata de·
pericardul fibros; - Nervii vagi; ·
- Foita viscerala, numita ~i epicard, ce - Siste~ul n~r~os ~impatic toracal
acoperii miocardul. lnervat1a fo1te1 v1scerale a .'
Cele doua foite se continua una cu cea- seros (ep1car u m este realizata de ramu .uIUi
. d l ') pencard
lalta la baza cordului. Linia de reflexie a celor plexul cardiac. ' 1 din
doua foite delimiteaza la baza cordului doi
pediculi:
- Anterior se gase~te pediculul arterial,
format de aorta ascendenta ~i de trunchiul pul-
CORDUL
monar;
- Posterior se gase~te pediculul venos, for-
CONFIGURATIE EXTERNA
mat de venele cave superioarii ~i inferioarii c ordul este un organ musculo-cavita .
precum ~i de cele patru vene pulmonare: vena tuat in mediastinul mijlociu, in torace cur 51•
pulmonarii superioarii stangii, vena pulmonarii , ro1
de pompii aspiro-respingiitoare a sangelu,·
inferioara stanga, vena pulmonarii superioarii ~ . , ce
dreapta ~i vena pulmonarii inferioarii dreaptii. 1ucreaza Slmu1tan pe douii circuite. Cordul
Elementele pediculului venos sunt situate contine patru cavitati: douii atrii ~i doua ven-
la distanta unul de celalalt, astfel incat linia tricule.
de reflexie a pericardului seros ce muleazii Cordului ii descriem: o fata stemo-costala
acest pedicul are forma generalii a literei ,,T" o fatii pulmonarii, o fata diafragmatica, o mar'.
culcat. gine dreaptii, o bazii ~i un varf.
La baza cordului reflexia foitelor pericar- Miirimea cordului este aproximativ egala
dului seros determina aparitia a doua sinusuri: cu marimea pumnului drept al respectivei per-
- Sinusul transvers, situat superior, intre soane, avand aproximativ urmatoarele diame-
pediculul arterial ~i partea anterioara a pedicu- tre:
lului venos; - Diametrul longitudinal 8,5-9 cm, masurat
- Sinusul oblic, situat posterior, delimitat de la originea aortei pana la varful inimii;
superior de ramura orizontala ~i la dreapta de _ Diametrul transversal 9,2-10,5 cm, ma•
ramura verticala a pediculului venos. Daca surat in partea inferioara a ventriculilor;
introducem mana sub cord, ne aflam in sinusul _ Grosimea 6_7 cm miisuratii la baza ven·
oblic. triculilor, intre origin~a aortei ~i fata dia·
Vascularizatia arteriala a pericardului este .
fragmatica.
asigurata de: · , f ~1
· · Axul inimii se intinde intre baza ~1 var
- Artera torac1ca mterna, in special pnn d la
ramura pericardico-frenica; are directie oblicii, fiind orientat fata e Pd·
- Arterele frenice superioare; nurile cartez1·ene la aproximativ 45 de g~a 111-~
• • l'c • • l A u mari vana
- Arterele bron~ice; antenor, m1enor ~1 a stanga, c
- Arterele esofagiene. individuate. 'fi • un ~anl
Drenajul sangelui venos se realizeazii Pe suprafata cordului se identi ic~ de eel
catre: circular incomplet ce separii etajul atnal ·ropar·
- Vena toracicii internii; ventricular, numit ~ant cor~nar, ce
st3
::te
~e:
- Vena frenicii superioarii; tit intr-un segment drept ~1 altul g
18 ------------------- ------~.....--,,
 - Emergenta aortei ~i a trunchiului pulmo-
nar, pe fata stemo-costala;
- Intersectia cu ~antul interventricular pos-
terior, pe fata diafragmaticii.
Santul coronar se intinde pe fata sterno-
costalii de la stanga emergentei trunchiului pul-
monar ~i se continua intre auriculul stang ~i
peretele ventriculului stang, trecand astfel pe
fata pulmonarii. Aici are traiect posterior ~i
inferior, ajungand pe fata diafragmaticii, pe
care o striibate de la stanga la dreapta. Depii-
~e~te limita dintre cavitatile stangi ~i drepte ~i
se continua intre peretele ventriculului drept ~i
al atriului drept. Ulterior intersecteazii margi-
nea dreapta a cordului ~i revine pe fata ster-
no-costalii, pentru a ajunge la dreapta emer-
gentei aortei.
Santul coronar contine:
- in partea stangii artera coronarii stangii ~i
artera circumflexii, insotite de segmentul ter-
minal al venei mari a inimii ~i de sinusul
coronar;
- in partea dreapta artera coronarii dreaptii
~1 vena mica a inimii.
Fa/a sterno-costalii este orientatii anterior
~1 are raport cu stemul, cu cartilajele costale
~i cu arcurile anterioare ale coastelor. Aceastii
fatii este reprezentata in treimea superioarii de
peretele atriilor iar in doua treimi inferioare de
peretele ventricular, in special al ventriculului
drept. Pe aceasta fata, peretele ventriculilor
este separat de ~antul interventricular anterior,
care incepe de la stanga infundibulului pul-
monar ~i ajunge pana la nivelul marginii drep-
te a cordului, la 1-2 centimetri la dreapta var-
fului inimii. Prin ~ant sau u~or la stanga lui
tree artera interventricularii anterioarii ~i vena
mare a m1m11.
In partea superioara a fetei costale, in
vecinatatea bazei cordului se observa douii pre-
lungiri atriale, numite urechiu~e sau auricule:
drept ~i stang. Acestea sunt dispuse superior
de ~antul coronar ~i inconjoarii partial pedicu-
lul arterial al cordului, formand corona cordis.
Fa/a pulmonarii se mai nume~te ~i margi-
nea obtuza a cordului, este situatii la stanga,
are raport cu fata mediasti nala a plamanului
stang, pe care lasa impresiunea cardiaca ~i este
formata in cea mai mare parte de peretele ven-
triculului stang.
Fa/a diafragmatica este situatii inferior,
este planii, orientata aprox imativ orizontal ~i
are raport cu centrul tendinos al diafragmului.
Aceastii fatii este formatii in principal de pere-
tele ventriculului stang, in mai mica masura de
peretele ventriculului drept ~i posterior de ~an-
tul coronar de o mica parte formata de atrii .
Limita dintre cei doi ventriculi este reprezen-
tata pe fata diafragmaticii de ~antul interven-
tricular posterior, prin care tree artera inter-
ventricularii posterioara ~i vena medie a cor-
dului. Santul interventricular posterior se intin-
de de la intersectia cu ~antul coronar, (inter-
sectie numitii crucea cordului) panii la margi-
nea dreapta a cordului, in adiacenta varfului
inimii, corespunziitor incizurii varfului inimii.
Margin ea dreapta a inimii se mai nume~-
te marginea ascutitii sau marginea acuta, dato-
rita aspectului pe care il are la cadavru. Ea
corespunde peretelui cavitatilor drepte ~i sepa-
rii fata stemo-costalii de fata diafragmatica.
Marginea dreaptii se intinde de la varsarea
venei cave inferioare in atriul drept panii la
varful inimii, in adiacenta ciiruia prezintii inci-
zura varfului inimii, unde intersecteaza ~antu-
rile interventriculare anterior ~i posterior.
Baza inimii este orientatii superior ~i pos-
terior, avand raport cu atriul stang, nervii vagi,
bifurcatia traheei ~i bronhiile principale. Este
formata in cea mai mare parte de peretele pos-
terior al atriului stang, in care se varsa cele
patru vene pulmonare ~i de peretele partii
sinusale a atriului drept. Limita dintre cele
doua atrii este dificil de identificat ~i poartii
numele de ~ant interatrial.
Varful inimii este orientat anterior, inferior
~i la stanga, avand raport cu peretele anterior
al hemitoracelui stang ~i cu marginea ante-
rioara a plamanului stang. El poate avea aspect
variabil ~i poate corespunde fie ventriculului
19
 Manual de ca,·diologic
stang, fie ambilor ventriculi , situatie in care
prezinta incizura varfului m1m11.
ATRIUL DREPT
Este cavitatea inimii ce formeaza partea
dreapta a reliefului radiologic al cordului ~i
care prime~te sangele venos provenit din marea
circulatie .
Este pozitionat :
- anterior ~i la dreapta fata de atriul stang;
- posterior ~i putin superior fata de ven-
triculul drept.
Cavitatea atriului drept are forma aproxi-
mativ sferica ~i prezinta o prelungire anteri-
oara, numita auricul drept (urechiu~a dreapta).
1 ;~
Figura 1. - Vedere anterioara a fetei sterno-
costale a inimii. Artera interventri culara anterioara
coboara prin ~antul omonim, trecand pe sub o
punte miocardica . La baza inimii intre cele doua
urechiu~e atriale se gasesc: trunchiul arterei pul-
monare (anterior ~i la stanga) ~i aorta ascendenta
(posterior ~i la dreapta) (Poze de anatomie din
colectia Prof. Dr. Florin Filipoiu).
20
Figura 2. - Vedere dinspre stanga a fetei obtuze
a inimii. Artera coronara stanga se bifurca in doua
ramuri - artera circumflex a ~i artera interven-
triculara anterioara. Din artera interventriculara
anterioara se desprind arterele diagonale D 1 ~i D2.
Artera circumflex a coboara pe fata diafragmatica a
ventriculul ui stang.
~~\~
·- ~.,. -
--:~
'
-
Figura 3. - Vedere dinspre dreapta a fetei stemo-
costale a inimii. Marginea dreapta a inimii este
intersectat a de jumatatea dreapta a ~antului coronar
ce contine artera coronara dreapta. in ~antul inter-
ventricular anterior coboara o artera interven-
0
triculara anterioara de mici dimensiuni, ce ~
ajunge pana la varful inimii. La baza pira~idet
ventricular e se observa corona cordis, unde mtr~
cele doua urechiu~e atriale apar originile celor_~oua
vase mari. Anterior ~i la stanga este ongine~ 8
arterei pulmonare . Remarcati conturul extern
unui sinus valvular de la nivelul valvei puhnonare.
Posterior ~i la dreapta este aorta ascendenta.
 Din punct de vedere embriologic, atriul
drept prezinta doua parti:
- o parte sinusala, posterioara, ce provine
din cornul drept al sinusului venos, denumita
~i sinus venarum , situata intre ostiile celor
doua vene cave;
- o parte anterioara ce provine din atriul
primitiv.
Limita dintre cele doua parti este repre-
zentata la suprafata externa de un ~ant putin
adanc, orientat aproximativ longitudinal, numit
$an/ terminal iar in interior de o proeminenta
cu aceea~i orientare, numita creastii terminalii.
Aceasta se intinde intre partea superioara a
septului interatrial ~i extremitatea dreapta a
valvulei venei cave inferioare, trecand anterior
~i la dreapta orificiului venei cave superioare
~i respectiv la dreapta orificiului venei cave in-
ferioare, ajungand pana la extremitatea dreapta
a valvulei venei cave inferioare.
La interior:
peretele partii sinusale este neted ~i pre-
zinta in spatiul dintre orificiile celor doua
vene cave o proerninenta endocardica numita
tubercul intervenos, ce are rolul de a dirija
fluxul sanguin in viata intrauterina astfel: san-
gele provenit din vena cava inferioara prepon-
derent catre orificiul interatrial iar eel prove-
nit din vena cava superioara preponderent catre
orificiul atrioventricular drept;
- peretele partii provenite din atriul prirni-
tiv prezinta mu~chi dispu~i in forma de dinti
de pieptene, nurniti mu$chi pectina/i, ce sunt
orientati perpendicular pe directia crestei ter-
minale. Ace~tia se intind anterior de creasta
terminala, catre orificiul atrioventricular drept
~i se continua sub forrna de retea pe peretele
auriculului drept.
Peretele postero-lateral stang al atriului
drept este format de septul interatrial. Acesta
prezinta in partea postero-inferioara o depre-
siune, nurnita fosa ova/a, la nivelul careia
peretele este subtiat. Anterior, superior ~i pos-
terior de fosa ovala se observa o creasta proe-
rninenta, denumita limbul fosei ovale. Uneori
persista in aria fosei ovale o comunicare in-
teratriala, mai frecvent intalnita in portiunea
superioara.
Vestibulul tricuspidian reprezinta portiunea
din podeaua atriului drept ce inconjoara orifi-
ciul tricuspidian. in partea lui stanga se defi-
ne~te trigonul lui Koch , ce reprezinta proiec-
tia intraatriala dreapta a nodulului atrioventri-
cular.
Trigonul lui Koch are urrnatoarele limite:
- Insertia cuspidei septale a valvei tricus-
pide;
- Insertia valvei sinusului coronar;
- Un fascicul fibros subendocardic denumit
tendonul Lui Todaro ce une~te cele doua struc-
turi ~i se insera eel rnai frecvent pe trigonul
fibros drept.
Anterior de trigonul lui Koch, vestibulul
tricuspidian prezinta o mica portiune rnembra-
noasa, numita sept atrioventricular membranos,
ce separa atriul drept de ventriculul stang.
Acesta este situat:
- pe partea dreapta superior de insertia
cuspidei septale a tricuspidei. Aceasta ii sepa-
ra de septul interventricular membranos;
- pe partea stanga inferior de comisura
valvelor coronariana dreapta ~i noncoronariana
ale aortei.
Anterior, atriul drept prezinta o prelungire
in deget de manu~a, dispusa deasupra partii
drepte a ~antului coronar, numita auricul drept
(urechiu~a dreapta). Acesta este mai latit ~i
mai putin alungit comparativ cu eel stang ~i
are perete neregulat prin prezenta mu~chilor
pectinati.
Comunicarile atriului drept:
- cu vena cavii superioarii, prin orificiul
venei cave superioare, situat superior ~i poste-
rior (in vecinatatea ostiului venei cave supe-
rioare, la stanga ~i anterior de acesta se gase~-
te nodulul sinoatrial).
- cu vena cavii inferioarii, prin orificiul
venei cave inferioare, situat inferior ~i poste-
rior. Orificiul poate fi obturat incomplet de o
valvula semilunara, numita valvula venei cave
21
 Manual de cardiolo~ic

trabecu le ciimoa se, dispuse b

inferio are sau valvula lui Eustac hio. Aceast a . l . su t0
unor benz1 mus cu are _nes1stematizate c ttna
deriva din valva dreapta a sinusului venos prind de perete 1e ventnc ular fie pe ,intre se
1

embrio nar, are dimens iuni variabi le putand · ·

lungim e, fi1e d oar pnn mtermediul extre ....eaga
lipsi iar uneori poate fi exuberanta, perfora ta ·
ti lor; '"Ila.
sau de forma unor fascicule endoca rdice anas- - mu~chi papilari , in numar de tre·1 ce p
tomoza te, ~i poarta numele de retea Chiari. - · -
zinta o b aza ma1 evazat a cu care se . re.
,

- cu sinusu l corona r, ce se deschid e in •

,ata mterna
&- -
a pere t e Im· ventnc . ular ~- Pnnd de
1
partea inferio ara a peretel ui posterior, intre pe care se insera cordaje tendino as; ~n varr
ostiul venei cave inferioare ~i orificiul tricus- travers eaza lumenu l ventric ular, pen.t cestea
pidian (inferi or de creasta termin ala). Acesta ata~a de margin ea libera ~i de fata i~ ~ se
poate fi paqial inchis de valvula sinusul ui a cuspid elor valvei tricuspide: erioara
corona r sau valvula lui Thebes sius, ce deriva - mu~chiul papilar anterior' ce se IIlse •
tot din valva dreapta a sinusului venos embrio - ·
pe peretel e anterio r ~i ale ciirui c d ~a
nar. . - or a1e
ten d moase se ata~eaza eel mai fre event
- cu ventric ulu/ drept, prin orificiul atrio- 'd I . - . •.
pe cuspt e e anteno ara ~t posterioara,
ventric ular drept, ce este inchis de valva atrio- . I papt· 1ar posterior, ce se ·
- mu~c b JU . 1nse.
ventric ulara dreapta - valva tricuspida. r ~i ale c· .
ra pe perete Ie postero-mferio . anll
. d" prepond ereat
cordaJe .d ten moase se mserii
. _ .
VENT RICU LUL DREP T pe cuspt e 1e posten oara ~t septalii·
- mu~chiul papilar .septa!, ce este c~I 01 ·
Este cavitat ea cordulu i situata eel mai d
ttn deseori inlocuit de
fi
a1
slab repreze ntat,
anterio r (anteri or ~i la dreapta fata de ventri- .
culul stang). cateva proemm ente musculare nesistema.
Ventric ulul drept are forma unei piramide tizate. Cordaj ele acestuia se insera pe
aplatiz ate, mulate pe ventric ulul stang, cu var- toate cele trei cuspid e, cele ce fixeaza
ful orienta l catre varful inimii ~i baza in drep- cuspid a septala fiind mai numeroase.
tul orifici ului atriove ntricul ar drept. Peretel e Una dintre trabecu lele carnoase septale
anterio r coresp unde fetei sterno- costale a cor- este mai proem inenta in ventricul, poarta
dului, peretel e postero -inferi or fetei diafrag - numele de trabecu la septo-marginalii ~i se
matice iar peretel e stang este format de septul intinde intre baza mu~chiului papilar anterior
interve ntricul ar, ce este convex , proemi nand ~i peretel e septal: Aceas~a cont_ine . in grosimea
catre lumenu l ventric ulului drept. sa ramura dreapta a fasc1cululu1 Hiss. In bifur-
Perete le septa) prezint a in portiun ea pos- carea extrem itatii superio are a acestei trabecu-
tero-su perioa ra o mica zona cu structu ra mem- le pe peretel e septa! se observ a o proeminen-
branoa sa, numita sept interve ntricul ar membr a- ta miocar dica in banda, acoperita de endoteliu,
nos, situata : ce se intinde panii in apropie rea ostiului arte-
- pe fata dreapta a septulu i interventricu- rei pulmon are ~i poarta numele de creasta
lar: inferio r de insertia cuspidei septale a tri- suprav entricu lara. Extrem itatea inferioarii a tra-
cuspid ei; becule i este conect ata de baza mu~chiului
- pe fata stanga a septului interventricular: papilar anterio r prin bandel eta moderatoare.
inferio r de comisu ra valvelo r corona riana dre- Aceast a distrib uie ramura dreapta a fasciculu-
apta ~i noncor onarian a ale aortei. lui Hiss catre mu~chiul papilar anterior.
Peretii ventric ulului drept au suprafa ta Cavita tea ventric ulului drept este sisterna-
neregu lata, accide ntata, prin prezen ta de struc- tizata de trabecu la septomarginala, impreunii cu
turi muscu lare endote lizate ce proemi na in mu~cbiul papilar anterio r ~i cu marginea libera
lumenu l ventric ular: a cuspid ei anterio are in doua compartimente:

22

~ gura 4. - Veder_e dinsp~e stan~~ a raporturilor vasculare
complexe de la mvelul b1furcat1e1 arterei coronare stangil
r ensa suspne urechiu~a stiinga. Trunchiul arterei
(
pulmonare este departat manual. Vena mare a inim.ii
culoare albastra) urea din ~antul interventricular anterioii
ti este incruci~ata superficial de primele artere diagonale
le ventriculului stang (ramuri din artera interventriculiri
!mterioara). Ulterior se a~aza superficial de arted
E~umflexa ~ patrunde in jumatatea stanga a ~antului
i::oronar unde se continua cu sinusul venos coronarian1
~era interventriculara anterioara patrunde descendent
rub o punte miocardica.
- un compartim ent de pnm1re sau de re-
ceptie, ce prime~te sangele din atriul drept ~i
este situat inferior ~i la dreapta acestui orificiu;
- un compartim ent de ejectie sau de eva-
cuare, situat superior ~i la stanga ~i care are
peretii mai netezi decat restul ventriculul ui
drept, rara trabecule carnoase. Portiunea ini-
tiala a acestui compartim ent poarta numele de
con arterial iar cea terminala se nume~te
infundibul ~i se i'ntinde pana la valva trun-
chiului pulmonar. Unele tratate de anatomie nu
diferentiaz a intre cele doua porti uni .
ATRIUL STA.NG
Atriul stang are peretii mai rotunJ1t1 ~i mai
gro~i decat eel drept. Anterior ~i la dreapta
Notiu111 de anatomic a cordului
este separat de atriul drept prin septul inter-
atrial. Posterior de atriul stang se atla esofa-
gul, raportul realizandu -se prin intermediu l
sinusului oblic al pericardulu i .
Atriul stang are ongme embriolog ica
dubla, fapt ce se reflecta in aspectul sau la
interior:
- teritoriul situat fntre ostiile venelor
pulmonare , ~i in jurul acestora se formeaza
prin incorporar ea venei pulmonare primitive. in
consecinta , cea mai mare parte a atriului stang
are peretii netezi, de tip venos;
- auriculul stang impreuna cu un mic teri-
toriu vecin provin din atriul primitiv. Aceasta
regiune prezinta rari mu~chi pectinati ~i cate-
va fascicule musculare ce patrund in urechiu~a
stanga.
Cavitatea atriului stang are un aspect glo-
bulos, acesteia descriindu -s e urmatorii pereti:
- peretele anterior corespunde aortei ~i este
subtire;
- septul interatrial este a~ezat oblic intre
planul frontal ~i eel sagital. Pe sept se gase~te
o cuta endocardic a cu aspect falciform ( con-
cav) numita valvula fosei ovale-falx septi.
Aceasta ,,valvula" are concavitat ea spre an-
terior ~i superior, reprezenta nd marginea libe-
1 ra a fostului sept prim;
- peretele posterior prezinta cele patru ori-
ficii de deschidere ale venelor pulmonare , a~e-
zate in doua perechi . Orificiile venelor stangi
sunt a~ezate superior fata de orificiile venelor
drepte. Destul de frecvent orificiile de aceea~i
parte pot fuziona;
- peretele inferior al atriului stang este
format in cea mai mare parte de orificiul atrio-
ventricular stang.
La unirea peretelui anterior cu eel lateral
se gase~te orificiul de comunicar e cu auriculul
stang ce prez inta, in comparatie cu auriculul
drept, o forma mai lunga , mai ingusta ~i cu
margini crenelate.
In peretii atriilor se gasesc orificii de des-
chidere ale venelor mici ale m1m11 numite
foraminule .
23
 Mnnual de cnrdioloJ:ic

VENTRICULUL STANG
Ventriculului stang ii este atribuita functia
de principala pompa a inimii ce impinge san-
gele in marea circulatie. Structura sa va res-
pecta pe deplin conditiile tndeplinirii functiei .
Forma este de con cu varful in jos fiind mai
lung decat ventriculul drept. El se intinde de
la ~anp.il atriove ntricular la varful inimii pe
care ii ~i formeaza (uneori in totalitate). Axul
sau lung este orientat anterior, inferior ~i la
stanga. In sectiun e transversala ventriculul
stang este aproape circular, cu pereti de pana
la de trei ori mai gro~i decat ai ventriculului
drept.
Clasic ventriculului stang i se descriu doi
pereti, o baza ~i un varf.

figura 6. - Fata diafragmatica a inimii ~i venele sale

Vedere po~teri o~. ~ ~~~l interventricular posterior ~
vena medie a lDlillll pana la ,,crucea cordului". Pens,
orizontala din partea dreapta evidentiaza prelungirea
peretelui atrial in jurul pl'irtii terminate a sinusului ven~
coron~ ~- in jumatatea dre~pta ~ a ~antului coronar ~
observa smusul venos coronanan 10 care se varsa o vena
diafragmatica a ventriculului stang. in jumatatea stanga a
~antului coronarian se observa vena mica a cordului. Pe
situata superior indica vena cava inferioara.

Peretii sunt urmatorii:

rigura 5. - Ramuri ventriculare ale arterelor
coronare. Vedere dinspre dreapta ~i anterior a fetei
sternoco stale. Artera interventriculara anterioara
coboara in ~antul interventricular anterior ~i la var
ful inimii se continua prin incizura varfului inimi11
spre fata diafragmatica. Artera da in acest traiect
ramurile septale care patrund in masa ventriculara.
fo ~antul coronar drept artera coronara dreapta
emite ramuri pentru conul pulmonar ~i artera mar-
ginii drepte.
24
- peretele antero-medial al ventriculului
stang corespunde septului interventricular;
- peretele postero-lateral formeaza la supra-
fata fetele pulmonara ~i diafragmatica ale cordului.
Cu alte cuvinte, ventriculul stang are un
perete septal ~i unul neseptal (mural). Fiecarui
perete ii va corespunde una din cele doua cus-
pide ale valvei mitrale .
Baza ventriculului este formata de ostiul
atrioventricular stang ce prezinta valva atrio-
ventriculara stanga numita ~i valva mitrala.

Varful ventriculului stang formeaza in ge-
neral singur varful cordului.
Ventriculul stang prezinta doua grupuri de
mu~chi papilari, mai dezvoltati decat cei din
dreapta: grupul papilar anterior ~i grupul papi-
lar posterior. Fiecare grup este format din unul
sau mai multi mu~cbi papilari solidarizati intre
ei, la baza, de trabecule camoase musculare.
Ace~tia se desprind de pe peretii ventriculari
corespunzatori ~i se continua cu cordajele lor
tendinoase ce se insera pe ambele cuspide,
anterioara ~i posterioara ale valvei mitrale.
Marginea libera a cuspidei anterioare im-
preuna cu septul interventricular delimiteaza un
orificiu prin cavitatea ventriculara ce este sub-
impartita in doua compartimente cu aspect ~i
functie diferite:
- un compartiment de receptie (sau atrial) ~i
- unul de ejectie (sau arterial) .
Primul este situat posterior ~i la stanga
cuspidei anterioare, imediat sub ostiul atrio-
ventricular. Cel de ejectie se continua cu bul-
bul aortei ~i are peretii netezi, spre deosebire
de compartimentul de receptie acolo unde
gasim trabeculele musculare, mult mai bine
reprezentate ~i mai organizate decat in ventri-
culul drept.
Ultima portiune a compartimentului de
ejectie are o podea aproape transversala, este
situata imediat sub inelul aortic ~i poarta
numele de vestibul aortic.
VALVA TRICUSPIDA
Orificiul tricuspid reprezinta comunicarea
dintre atriul drept ~i ventriculul drept. El este
inchis de valva atrioventriculara dreapta sau
tricuspida.
Orificiul tricuspid este dispus in ,,planul
ventil" al cordului ~i are deschiderea orienta-
ta aproximativ in plan frontal , privind catre
anterior ~i u~or la stanga (planul ventil este
planul orificiilor atrioventriculare, ce coboara
in sistola spre varful cordului).
Valva tricuspida ce inchide acest orificiu
este formata din:
Notiuni de anatom ic a cordului
- cuspida anterioara, mai intinsa;
- cuspida posterioara;
- cuspida septalii.
Cele trei cuspide
- sunt convexe pe fata atrialii ~• concave
pe fata ventricularii;
- au fata superioarii netedii;
- marginea liberii ~i fata inferioarii su~t
neregulate din cauza insertiei cordaj~l_or te?d•~
noase ce fixeazii cuspidele de mu~chn papilan
din ventriculul drept.
VALVA ATRIOVENTRICULARA
STA.NGA-MITRALA
Aparatul valvular mitral are rolul de a
impiedica revenirea sangelui in atriul stang ~•
este format din:
- inelul atrioventricular stang sau mitral ;
- cuspida anterioarii ~i cea posterioarii;
- cordajele tendinoase ~i mu~chii papilari a1
ventriculului stang.
Ostiul atrioventricular stang este ma1
ingust decat eel drept iar inelul mitral are
forma literei ,,D".
Ostiile mitral, tricuspid ~i aortic sunt anco-
rate strans la centrul tendinos al inimii.
Inelul atrioventricular stang (ca §i eel
drept de altfel) are de cele mai multe ori
aspectul unui pliu circular format de endocar-
dul atrial ce se continua inferior cu endocar-
dul celor doua cuspide. In acest pliu conjun-
ctivul din axul cuspidelor diverge in doua
lame. Lama superioara se continua cu endo-
cardul atrial iar lama inferioara se insera la
baza ventriculului stang. Rezulta o structura
conjunctiva rezistenta ~i izolatoare electric
intre teritoriul atrial ~i eel ventricular. Inelul
mitral are insa in structura sa ~i fila corona-
ria, formatiuni de tesut conjunctiv fibros dens,
ce se pot calcifica. Ca ~i in cazul inelului tri-
cuspid insa, fila coronaria nu circumscrie intre-
gul inel mitral.
Un segment din inelul mitral (spre vesti-
bulul aortic) este reprezentat de continuitatea
mitroaortica (va fi descrisa la orificiul aortic) .
25
 Cuspidele atrioventriculare au un aspect
foarte variabil dar in general:
- cuspida anterioarii este mai mare, semi-
circularii cu incizuri mici ~i inconstante ce
delimiteaza lobuli;
- cuspida posterioara este mai mica ~i are
douii incizuri aproape constante, ce o subim-
part in trei lobuli.
Fiecare cuspida ( de la nivelul inelelor
atrioventriculare) prezintii:
- o zonii bazala;
~ r a 7. - Vedere postero-superioara a bazei piramidei
~entriculare dupii indepiirtarea atriilor. in partea stanga sJ
bbservii dinspre superior {din ,,vide supra") cuspideiJ
r alvei mitrale. Cuspida posterioarii (muralii) cu J
clesfli~urare mai largii pe inelul atrio-ventricular ~i lobuli
separati prin incizuri. Cuspida anterioara are ~i ea lobuli p◄
marginea liberii separati prin incizuri. Baza cuspidei s~
;nsera pe continuitatea mitro-aorticii. La nivelul orificiului
fricuspid valva a fost rezecatii ~i se observii corzilJ
tendinoase venind dinspre ventricul. in centrul imagini!
este riidacina aortei. Se observii pe partea stangii a aortei
originea arterei coronare stangi. Inferior de aceasta se
observa contururile sinusului coronarian stang ~i al celui
pon coronarian. lntre cele doua contururi sinusale este
j'septul intervalvar- cortina aortica" care se insera inferio~
pe continuitatea mitro-aorticii. Anterior de aorta se observ4
o parte din valva pulmonara.
26
- o zona intermediarii subtire denumita· .
,,clara" ~i ~1
- o zonii liberii ce este ingro~atii .
zintii lobuli. ~1 Pre.
Mu~chii papilari sunt reprezentati d
• ~•· unul posteri e dou·a
grupun,· unu J antenor or.
,,_
Figura 8. - Vedere postero-superioarii a orificiulu1
hlitro-aortic dupa indepartarea atriilor. in partea
f1reapta este orificiul tricuspid dupii indepartare
r alvei. 1n partea stangii, la baza ventriculului stang1
este un singur orificiu num.it mitro-aortic
~ubimpartit de o baoda fibroasa in orificiul mitraj
(la stanga) ~i vestibulul aortic (la dreapta). Aceasta
banda fibroasa une~te trigonul fibros stang cu eel
prept (numit ~i centrul tendinos al inimii). I
Cordajele tendinoase ale mu~chilor papilari
se vor insera la nivelul tuturor celor trei zone
ale cuspidelor. Exista ~i cordaje false care
pleaca de pe peretii ventriculari ~i se terrnina
tot pe pereti. Corzile tendinoase ce apartin
unui mu~chi papilar se insera la nivelul ambe-
lor cuspide, dominant insa pe cuspida cores-
punzatoare.
VALVA AORTIC.A
Anterior ~i Ia dreapta orificiului atrioven·
tricular se afla ostiul aortei prevazut cu val va
aortei.
Valva aortica se gase~te la limita d!nt~e
vestibulul aortei ~i aorta ascendenta, imp1edt·
cand reintoarcerea sangelui in ventriculul

stang. Yaiva aortica este formata din trei val-
vule semilunare $i un inel fibros pe care aces-
tea se insera.
Valvulele semilunare sunt:
- doua anterioare - stanga $i dreapta $i
- una posterioara .
Ca $i in cazul valvei pulmonare, valvulele
semilunare prezinta noduli $i lunule la nivelul
marginii lor libere.
intre cuspidele aortice $i peretele aortic
corespunza tor se gasesc sinusurile aortice (ale
lui Yalsalva), mai proeminen te decat sinusuri-
le trunchiulu i arterei pulmonare . Li.mita lor su-
perioarli pe peretele aortic, este situata supe-
rior de marginea libera a cuspidei corespunza-
toare ~i se nume$te creasta supravalvara.
Sinusurile aortice au fost denumite in fun-
ctie de originea arterelor coronare astfel:
- un sinus coronarian drept;
- un sinus coronarian stang $i
- un sinus posterior denumit noncoronarian.
Ostiile arterelor coronare se gasesc in par-
tea superioarli a sinusurilor, frecvent sub creas-
ta supravalva ra dar pozitia $i numarul acestor
orificii poate fi variabil.
Jnelul aortic este reprezenta t de o con-
densare de fibre conjunctiv e in peretele aortic
in dreptul careia se insera marginea fixa a fie-
clirei valvule semilunare . El nu are aspectul
unui cerc ci este format din trei segmente de
cerc, concave superior $i reunite la nivelul
unor comisuri valvulare. Sub fiecare comisura
existli un spa/iu subcomisu ral sau intervalvu-
lar de formli triunghiularli, cu aspect membra-
nos.
Intre sinusul coronarian stang $i eel non-
coronarian spatiul subcomisu ral stang se nu-
me$te cortina aorticii (sau septul intervalvar).
Acesta se terminli inferior la continuitat ea
mitro-aorticli, ce corespunde plirtii mijlocii a
bazei cuspidei anterioare mitrale. Practic cor-
tina aorticli se nume$te sept intervalvar deoa-
rece solidarizeazli inelul aortic cu eel mitral,
intinzandu -se ca un perete membrano s intre
cele douli valve.
No\iuni de anatomic a corclulu1
Fiecare sinus aortic bombeaza spre exte-
rior, ansamblul acestor dilatatii formand bu/bu/
aortei. Acesta este localizat deasupra inelului
aortic.
Yaiva aortica se glise$te intr-o regiune mai
larga denumita rlidacina aortei, integrativa , ce
solidarizea za $i face sli lucreze impreuna atat
structurile prin care sangele intra in inima cat
$i cele prin care sangele parase$te inima.
Structurile ce compun radlicina aortei sunt
urmatoarele:
- continuitat ea mitroaorticli;
- linia de insertie a miocardulu i atrial pe
trigonul drept;
- tendonul conului pulmonare i;
- simfiza aortico-pulmonarli;
- trigonul stang;
- spatiile membrano ase subcomisu rale;
cortina aortica;
- septul membrano s atrioventri cular $i
- septul interventri cular.
La baza ventriculului stang, dupli indepar-
tarea atriilor $i a aortei se poate observa exis-
tenta unui singur orificiu mitroaortic . Acesta,
este subimplirtit de continuitat ea mitroaortic a
in cele douli orificii, unul aortic $i altul mitral.
Acest orificiu are o individuali tate anatomicli
dar $i una functionala.
Continuita tea mitroaorticii este locul in
care fuzioneazli cortina aorticli cu peretele atri-
ului stang. Aceasta contine prelungiri ale celor
doua trigoane fibroase (coamele) $i serve$te ca
origine cuspidei aortice a valvei mitrale.
VALVA PULMO NARA
Aceastli valva este situatli la distanta fata
de celelalte valve cardiace, in plan oblic $i
este formatli din trei valvule semilunare care
se prind cu marginea fixa pe inelul valvular
pulmonar. Yaiva pulmonarli separli comparti-
mentul de ejectie al ventriculul ui drept denu-
mit $i conul arterei pulmonare sau infundibul ,
de trunchiul arterei pulmonare avand rolul de
a impiedica reintoarcer ea sangelui in ventricul.
27
 \lanual ,k c:mliologil'

Valvulele semilunare sunt: . - sep~ril e membranoase .

atnoventncular·, ·
interventncular .
- una anterioara ~i 1
- tendonu] Todaro · ~
- doua posterioare - dreapta ~i stanga. '
Fiecare valvula limiteaza impreuna cu pe- - te_ndonu~ conului arterial;
retele trunchiului pulmonar un spatiu numit - tngonu nle fibroase stang 1.
Trigonurile fibroase stang ~1. drept.
sinus valvular. La nivelul marginii libere a fie- mase de tesut conjunctiv fibr os~ cedrept suni
carei valvule se regase~te un mic nodul val- -d-acma .
· - aorte1.. Tngonu mu1eaza
ra l fibros tA
vular, care imparte aceasta margine in doua la exteriorul aortei baza sinusu:u1~ngcorona muleaza
,. ·
jumatati numite lunule. stang, are un corn anterior dre t cu tra~1an
Valvulele semilunare sunt unite la extre- ca· tre s1m · -pulmonara P
· fi1za aort1co u 1ec1
. - d n corn p 5
mitati prin comisuri. Inferior de fiecare comi- 1 o-aort1? ·•
,

tenor ce patrun e m continuitatea m·tr

A

· · ce se contin - ca
sura se gase~te cate un spa/iu subcom isural ~1 un com antenor
.
stang
.
. de melul ua cu fil a
membranos, de forma triunghiulara: drept, stang coronana anteno r mitral
~i posterior. Trigonul fibros drept, conside~ at ~1·
fibros central al inimii, muleaza baza smusu. ~orpul
Aceste spatii sunt ocupate de structuri cu • . .
1u1 aortic noncoronanan . Este mai mare d .
aspect membranos, ce contin o mare cantitate A 1t ma1• b.me conturat (:i
ecat
ce1 sc.tang, mu are o
de tesut conjunctiv fibros ~i elastic. Prin inter- _ d .
1cm patrat.
v
Sinusul a n·
supra1ata • e cuca
mediul lor inelul pulmonar este ancorat de ,. _ . 0 IC
n~n:oronanan ~mpre_una cu tngonul drept deter-
miocardul ventricular infundibular (similar cu ~ma ~ proem1~e~ta a peretelui atriului drept
situatia de la aorta). m cav1tatea atnala num1ta torus aortic.
Inelul valvular pulmonar este solidarizat Trigonul drept are un com posterior ce se
posterior de inelul valvular aortic prin fasci- prelunge~te pe treimea posterioara a crestei
cule scurte de tesut conjunctiv dens ce for- septului interventricular. De la varful acestui
meaza ligamen tul conal, numit ~i tendon infun- com pleaca in general fila coronaria ce patrun-
dibular sau simfiza aortico-pulmonara. de in partea posterioara a inelului mitral. Cor-
nul anterior stang patrunde in continuitatea
mitroaortica, iar cornul anterior drept, mulea-
SCHELETUL FIBROS AL INIMII za partea superioara a septului membranos ~i
se continua cu fila coronaria pentru partea
Scheletul fibros al cordului prezinta mul- anterioara a inelului tricuspid.
tiple functii, printre care: In vecinatatea comului posterior al trigo-
- reprezinta o baza stabila dar deformabila nului drept, subendocardic, pe podeaua atriului
pentru fixarea valvelor cardiace; drept, se poate palpa uneori o mica pro-
eminenta (3-4 mm lungime ~i 1-2 mm grosi-
- constituie un teritoriu de inserfie pentru
me), cu structura fibroasa densa sau cartilagi-
miocard ; noasa numita tendon ul Todaro . Acest tendon
- mentine pozitia inimii in interiorul peri- este inconstant, insa prezenta sa constituie ~
cardu]ui ~i punct de reper pentru delimitarea trigonului
- asigura discontinuitatea electrica dintre atrii Koch.
~i ventricule.
Acesta cuprinde un ansamblu de structuri
ce au in componenta ]or o cantitate semni- SISTEMUL EXCITOCONDUCTOR
ficativa de tesut conjunctiv fibros, precum : AL INIMII
- inelele atrioventriculare;
inelele arteriale pulmonar ~i aortic; Sistemul excitoconductor al inimii eSle ~e-
,. e cardIO·
- spatiile subcomisurale; prezentat de un ansamblu celular m car
28

miocitii modificati sunt grupati in noduli ~i
fascicule ce genereazli ~i conduc stimulul elec-
tric in masa cordului. Aceste celule musculare
cardiace modificate se numesc cardiomioc iti de
tip ,,P". In afara celulelor de tip ,,P" fac parte
din acest sistem ~i celule de tranzitie precum
~i fibrele Purkinje.
Celulele de tranzitie se glisesc atat in peri-
feria nodulilor cat ~i in traseele internodale
realizand practic intermedie rea legaturii intre
celulele P, miocitii de lucru ~i celulele Pur-
kinje.
Sistemul excitocond uctor cuprinde urmli-
toarele component e:
- nodulul sinoatrial;
- nodulul atrioventri cular;
- fasciculul Hiss, cu ramurile sale dreaptli
~1 stanga;
- reteaua Purkinje.
Nodulul sinoatrial este considerat pacema-
ker-ul cardiac principal, fiind responsabi l de
existenta ritmului sinusal. El este situat sub-
epicardic in grosimea peretelui atrial drept, an-
terior de orificiul venei cave superioare , la
limita dintre partea sinusalli ~i cea primitivii a
atriului drept. Este format din celule P ~i celu-
le intermedia re, are formii variabilii, de multe
ori ovoidala, o lungime de 1-2 cm ~i o gro-
sime de 2-3 mm. Acesta poate fi identificat
urmiirind portiunea distala a arterei nodulului
sinoatrial.
Impulsul electric generat de principalu l
pacemaker al inimii ajunge la ambele atrii ~i
la nodulul atrioventri cular din aproape in aproa-
pe, prin miocitii de lucru atriali.
Nodulul atrioventricular corespunde (ca pro-
iectie in atriul drept) trigonului Koch. Are for-
ma ovala, circa 0,5-1 cm lungime ~i 2-3 mm
grosime. Polul posterosup erior al nodulului
atrioventri cular proemina in podeaua atriului
drept ~i este in continuare cu miocitii de lucru
atriali (prin care nodulul prime~te impulsul
nervos). Polul anterior se gase~te pe centrul
tendinos al inimii ( care ii izoleaza electric de
miocardul ventricular ) . Nodulul atrioventri cular
este situat pe centrul tendinos al inimii la var-
No1iu111 de anatomic a coruulu1
ful spatiului piramidal (spatiu cuprins intre
podeaua atriului drept ~i miocardul ventricu-
lar).
Fasciculul atrioventricular Hiss reprezinta
in mod obi~nuit singura legliturii electricii intre
atrii ~i ventriculi. El continua pentru o scurtii
distantii polul anteroinfer ior al nodulului atrio-
ventricular, ajunge la fata posterioarii a septu-
lui membranos, perforeaza septul ~i piitrunde
in grosimea acestuia. In consecintii fasciculul
Hiss are trei parti: preperforantii, perforantii ~i
postperforanta. Ultima dintre ele se bifurca in
ramura stangii ~i cea dreaptii.
Ramura dreaptii denumitii ~i stalpul drept,
coboara subendocardic pe fata dreapta a sep-
tului muscular interventri cular, patrunde in tra-
becula septomarg inala ~i apoi ajunge prin ban-
deleta moderatoa re la baza mu~chiului papilar
anterior. Aici emite ramuri, formand partea
dreapta a refelei Purkinje, care subendoca rdic
ajunge la miocitii de lucru.
Ramura stangii sau stalpul stang sau ramu-
ra latii, coboara subendoca rdic pe fata stangii
a septului interventri cular muscular unde for-
meaza o retea subendoca rdicii ce se concen-
treaza in trei segmente:
- segmentul septa! (mijlociu), ce coboarii
spre varful inimii;
- segmentele anterior ~i posterior, ce se
indreaptli spre baza papilarilor omonimi.
Toate cele trei segmente se epuizeazii for-
mand partea stanga a refelei Purkinje, care
subendoca rdic ajunge la miocitii de lucru.
Fasciculul Bachmann este descris ca un
fascicul subtire de fibre musculare ce une~te
anterior cele douii atrii din veciniitate a orifi-
ciului venei cave superioare pana in partea
anterosupe rioara a atriului stang.
Sistemul de conducere atrial cuprinde fas-
ciculul interatrial Bachmann precum ~i alte
fascicule interatriale , cele mai multe dintre
acestea giisindu-se in ~antul interatrial dea-
supra locului in care sinusul coronar perforea-
zii peretele atriului drept. Fasciculel e inter-
atriale nu sunt alcatuite din tesut excitocon-
ductor ci din miocard de lucru.
29
 "anual de cardiolo gic

.
Artera circumjlexa inconjo ara cordul Pnn
in literatu ra se vorbe~t e despre fascicu lele I I . aco ..
segmen t u I s ang a ~antu UJ
t coronar
A

intemo dale anterio r, mijloci u ~i posteri or ce . ~a stanga ~1 vena mare apenta

· · · I d e urec h m A - • '

pomesc de la nodulu l sinoatr ial, coboar a pe m1pa

fafa dreapta a septulu i interatr ial ~i conver g dului, inso!e~ te apoi s!n:1sul venos prin ~a~;~
apoi in nodulu l atriove ntricula r. in realitat e nu corona r _stang, _acopen ta_ ~e o acumulare de
tesut ad1pos, ~1 se termma variabil la stan a
exista fascicu le structu rate sub forma unor cai
sau la dreapta fatii de crucea inimii . Une; ·
anatom ice. Aceste descrie ri corespu nd unor tra-
coboari i in ~antul interve ntricula r posterior :~
see prefere ntiale ale impulsu lui electric prin arterii interve ntricula rii posteri oara.
miocar dul de lucru atrial. Ramuri le ventric ulare ale arterei circum-
flexe sunt repreze ntate de artera diagonala a
ventric ulului stang ~i artera margini i obtuze.
ARTE RELE COR DULU I
Aceste a pot avea origine ~i in artera interven-
Vascul arizatia cordulu i este repreze ntata de tricular ii anterio arii sau direct din coronara
cele doua artere coronar e ~i ramuril e acestor a. stanga. De asemen ea artera circumf lexa emite
o ramura termina la mare in mijlocu l fetei dia-
fragma tice a ventric ulului stang, artera dia-
ARTER.A CORO NARA STAN G.A fragma tica a ventric ulului stang, ~i o ramura
termina la mica, repreze ntatii de artera nodulu-
Origine a arterei corona re stangi este situa-
lui atriove ntricula r. Aceast a din urma patrunde
tii la jumiita tea peretel ui sinusul aortic coro-
narian stang, deasup ra margin ii superio are a
valvule i semi lunare. Artera are traiect prin par-
tea stangii a ~antulu i coronar , intr-o masii de
tesut adipos, fiind situata intre trunchi ul arte-
rei pulmon are ~i urechiu ~a stangii. Dupii acest
scurt traseu corona ra stangii se imparte de obi-
cei in douii ramuri :
- artera interve ntricula rii anterio arii ~i
- artera circumf lexii.
Artera interventriculara anterioara (descen -
d en ta anterio arii) coboari i in ~antul omonim
impreu nii cu vena mare a inimii, fata de care
are un raport variabi l. Ajunge la incizur a var-
fului inimii ~i se continu a pe fafa diafrag -
maticii cu ceea ce numim artera recuren ta, ce
se poate anastom oza sau nu cu interve ntricu-
lara posteri oara ~i cu artera circum flexa la var-
ful cordulu i. Fi_gura 9. - Vedere postero-superioar~ ~sup~a v~~vei 8
Ramuri le arterei interve ntricula re anterio a- matrale. Se observii aspectu l caractenst1c ,,ID D
re sunt repreze ntate de: orificiu lui mitral, cu zonele de apozitie valvul
- ramuri ventric ulare drepte anterio are· eu lobuli, incizuri interlob ulare ~i cele ~OU'
comisu ri- anterioa ra ~i posterio ara. In partea stangJ
- ramuri ventric ulare stangi anterio are-'
' ~ orificiu lui am prezerv at un fragment ~e se~
- ramuri septale anterio are· ;,nteratr ial pe care se observi valvula fose1 oval"l
. '
-_ ramun septale posteri oare, ce provin din fals septi. Artera circum flexi este in raport strin
artera recuren ta. cu inelul valvula r.
30

f ~gura ~O. - Mu~chi papilar unic in cavitatea ve'ii1
tncululu1 drept. Vedere postero-superioara. La baza
~u~chiului papilar ajunge dinspre partea stanga o
panda muscularii numita bandeleta moderatoare, ce
!Iansporta ramura dreapta a fasciculului Hiss. La
paza mu~chiului papilar sunt vizibile numeroase
r abecule musculare ,,false" ce distribuie tesutul
f XCitoconductor spre reteaua Purkinje.
pe sub septul interatrial ~i ajunge prin spatiul
piramidal la nodulul atrioventricular.
Uneori artera circumflexii se poate termina
ca arterii interventricularii posterioarii.
Ramurile atriale ale arterei circumflexe
sunt reprezentate de:
- artera nodulului sinoatrial (inconstantii);
- artera anastomoticii a lui Kugel (cu coro-
nara stangii);
- artere ale urechiu~ei stangi;
- ramuri atriale anterioare, ramuri atriale
laterale ~i ramuri atriale posterioare.
ARTERA CORONARA DREAPTA
Artera coronarii dreaptii focepe in regiunea
mijlocie a sinusului coronarian drept, printr-un
ostiu a ciirui suprafatii este a~ezatii in general
deasupra marginii valvulei semilunare. De fapt
ostiul poate ocupa orice pozitie in sinusul
coronarian.
'.\Jo1rnni <le anato1111c a cordului
Coronara dreaptii este in conj urata mai ales
la origine, dar ~i in restul traseului siiu subepi-
cardic, de o atmosferii adipoasa mai bine
reprezentata decat in cazul coronarei stangi.
Artera se angajeaza in jumatatea dreapta a
~antului coronar, apoi inconjoara marginea
dreaptii a inimii ~i ajunge pe fata diafragma-
ticii, urmand una dinte modalitiitile descrise in
continuare:
- piitrunde in ~antul interventricular pos-
terior ~i devine arterii interventriculara pos-
terioarii (sau descendentii posterioarii), ce va
emi te arterele ventriculare septale posterioare
pentru treimea posterioarii a septului interven-
tricular;
- se terminii inainte de crucea inimii, fie
in ~anful coronar, fie coborand pe fafa diafrag-
maticii a ventriculului drept;
- se termina distal de crucea inimii, fie in
~antul coronar, fie pe fafii diafragmatica a ven-
triculului stang.
In privinta ramurilor coronarei drepte, aces-
tea pot fi grupate in ramuri ventriculare ante-
rioare, ramuri ventriculare posterioare sau dia-
j fragmatice ~i ramuri atriale anterioare, margi-
nale ~i posterioare.
Rarnurile ventriculare anterioare sunt repre-
zentate de:
- artera dreaptii a conului pulmonarei;
- artera diagonala a ventriculului drept, ce
are un traseu subepicardic pe suprafata ven-
triculara sternocostalii ~i se poate anastomoza
cu o rarnurii din descendenta anterioarii;
- arterii ventricularii a marginii drepte, ce
are un lung traseu subepicardic pe marginea
dreaptii a inimii;
- rarnuri ventriculare de mici dirnensiuni ,
fiirii traseu subepicardic, care piitrund rapid,
incii din ~antul coronar in rnasa ventricularii.
Rarnurile ventriculare posterioare se des-
prind in general ,,in palisadii", pornind din
convexitatea descrisii de arterii ~i avand un tra-
seu subepicardic pe fata diafragrnaticii a ven-
triculului drept.
Rarnurile atriale se impart in anterioare,
rnarginale ~i posterioare. Din grupul anterior
31
 '.\lnnu:11 de c:1rdiologic

face parte artera nodulului sinoatrial (artera ce Vena medie a inimii ocupa ~antul i t
. . .
poate fi unica sau dubla) . . . ventncu 1ar postenor ~1 dreneaza in sinn er-
Arterele atriale ce fac parte dm grupunle A • - 0 , usu1
coronar m vecm_at_at~~ crucu cordului. In apro.
marginal ~i posterior, sunt putin numeroas e, de pierea varfului m1m1t se poate anastomoza cu
dimensiun i mici, ce patrund rapid in peretele vena mare.
atrial, fiind in general greu evidentiab ile prin Vena mica a inzmll se gase~te in partea
disectie. dreapta a ~antului coronar, inconjoara marginea
dreapta a inimii, ajunge pe fata diafragmatica
~i se termina in sinusul coronar.
VENELE CORDU LUI
Vena ob/icii a atriului st<ing are originea
Sistemul venos al cordului este reprezenta t pe fata posterioar a a atriului stang, in vecina-
in principal de: sinusul venos, vena mare a tatea varsarii venelor pulmonare stangi ~i dre-
101m11, vena medie a inimii, vena mica a ini- neaza in sinusul coronar. Originea sa este con-
mii, vena marginii stangi, vena posterioar a a tinuta in ligamentu l Marshall.
ventriculu lui stang, vena oblica a atriului Vena posterioar ii a ventriculu lui stang, a~a
stang, venele cardiace mici ~i venele cardiace cum ii arata ~i numele, este cea mai mare
anterioare . vena de pe fata diafragma tica a ventriculului
Sinusul coronar reprezinta cea mai mare stang, avand drenaj catre sinusul coronar.
vena a inimii. Se gase~te in jumatatea stanga Exista ~i vene ce nu dreneaza in sinusul
a ~antului coronar, subepicar dic, pe fata dia- coronar, acestea sunt venele anterioare ~i vene-
fragmatic a , situat superior de artera circum- le mici.
flexa. Uneori acopera ramura pentru nodulul
atrioventr icular a arterei circumfle xe. Extremi-
tatea terminala a sinusului ajunge la crucea
cordului, strabate spatial piramidal ~i patrunde
in peretele atriului drept. Ostiul sinusului este
flancat pe partea dreapta de o valvula incom-
pleta numita valvula ostiului sinusului coronar.
Sinusul dreneaza circa doua treimi din de-
bitul venos coronaria n. La originea sa, sinusul
prime~te vena mare, iar in dreptul crucii cor-
dului prime~te vena medie ~i vena mica a ini-
mii. In treimea medie a sinusului se varsa
vena oblica a atriului stang ~i vena posterioa-
ra a ventriculu lui stang.
Vena mare a inimii i'ncepe i'n regiunea ape-
xului, apoi urea i'n ~antul interventr icular ante-
rior, unde are raport variabil cu artera inter-
ventricula ra anterioara . Trece peste ramurile
din coronara stanga, intra i'n jumatatea stanga lgura 11. - Sectiune transversalii prin . cor1
a ~antului coronar ~i se termina fara limita fnferior de jumiitatea ventr~cululu~ s~ng. Cav1tatea
A

aparenta in extremita tea stanga a sinusului
coronar. Dreneaza sangele venos din teritoriile
vecine ~i uneori prime~te o vena distincta a
margmn obtuze.
32
i:iominantA este cea a ventncululu1 stang m c~rc 51
pbservA sectionati mu~chii papilar anterior ~• pos-
terior. ln partea de sus a imaginii este arte~
interventricularA anterioarA. ln partea dreapta eSt
partea trabecularA (apicals) a ventriculului drept,

Venele anterioa re ale inimii dreneazii san-
gele ~enos de. pe fata _sternocostalii a ventri-
cululm drept ~1 se termma fie in vena mica a
inimii . fie in atriul drept prin orificii num·t
1e
foramme.
Cea mai mare dintre aceste vene este vena
marginii drepte, ce se varsii ~i ea in atriul
drept.
Venele mici ale inimii sunt destul de
numeroase, se formeazii in grosime a miocar-
dului ~i se deschid in toate cavitati le inimii
in special in atriu drept, prin orificii numit~
foraminule.
LIMFATICELE CORDULUI
Reteaua limfatic a a cordulu i este formata
dintr-un plex limfatic subendo cardic, unul
intramio cardic ~i unul subepic ardic, unite intre
ele. Sensul drenaju lui este dinspre endocar d
spre epicard .
Drenaju l pentru inima dreaptii ~i inima
stanga sunt relativ individu alizate. in partea
stanga colecto arele limfatic e se reunesc intre
trunchiu l pulmon ar ~i urechiu~a stanga ~i dre-
neazii apoi intr-un ganglio n traheobron~ic infe-
rior.
In partea dreaptii colecto arele se reunesc
anterior de aorta ~i ajung intr-un ganglio n
mediast inal anterior sau brahioc efalic.
Existii ganglio ni interme diari subepic ardici,
situati posterio r de trunchiu l pulmon ar, anterior
de aorta ~i intre orificiil e venelor pulmon are.
INERVATIA EXTRINSECA A
I
CORDULUI
Ambele sisteme vegetati ve, simpati c ~i
parasim patic, participii la inervati a extrinsecii a
cordului. Aceastii inervati e este atat senzitivii
cat ~i motorie.
Existii un plex nervos cardiac la baza cor-
dului, in care ajung atat fibrele simpati ce cat
~i cele parasim patice. Plexul este localiza t in
Nopu111 de analom 1c a cordulu i
jurul vaselor mari ~i poate fi sistematizat intr-o
componentii superficialii, intre aorta ~i trun-
chiul pulmonar, ~i o componentii profundii in
jurul venei cave ~i posterio r de aorta ascen-
dentii. Plexul contine ~i ganglioni conside rat i
in general ganglioni parasim patici paraviscerali
~i intramurali.
Inervatia parasimpaticii se realizeazii prin
intermediul ramurilo r cardiace cervical e ~i to-
racale ale celor doi nervi vagi. Ramurile vaga-
le drepte ajung mai ales in partea superficialii
a plexului cardiac, iar cele din vagul stang in
partea profundii. Nervii cardiaci cervical i supe-
riori se desprind din nervul vag, inferior de
ganglionul inferior al vagului. Ramurile vaga-
le cardiace inferioare se desprin d din nervul
laringeu recurent.
Inervatia simpaticii se realizea za prin nervi
cardiaci cervicali superiori, mijlocii ~i inferior i
precum ~i prin 3-4 nervi cardiaci toracici. Din
plexul cardiac ramurile nervoas e formeaza ple-
xuri in jurul arterelo r coronar e ~i ramuril or
acestora.
Din plexurile periarte riale, filetele nervoa-
se ajung la miocardul atrial ~i eel ventricu lar
precum ~i la nodulii sistemului excitoconductor.
PROIECTIA INIMII, A
PERICARDULUI SI A ZONELOR I '-'
DE AUSCULTATIE CARDIACA I
Proiecti a pericard ului are aspectu l unui
patrulat er cu margini convexe ce se obtine
unind patru puncte:
- punctul superio r drept este pe marginea
superioarii a celei de-a doua coaste drepte, la
doi centimetri de stern;
- punctul inferior drept este pe marginea
superioarii a coastei ~apte, la doi centimetri de
stem;
- punctul superio r stang este marcat de
prima articula tie condrosternalii stangii;
- punctul inferior stang se giise~te in spa-
tiul cinci intercostal stang, pe linia mediocl a-
vicularii.
33
 ~lunu:11 ck l'ardiol o~k
Proiectia recesurilor costomediastinale pleu-
rale acoper a partial anterio r perica rdul ~i de-
seneaz a pe perete le anterio r al torace lui doua
triungh iuri:
Triunghiul superi or se nume~te ,,timic ", are
varful inferio r spre unghiu l sterna l ~i baza
superi or spre incizu ra jugula ra.
~
Figura 12. - Vedere posterioari asupra hazel
, 1nimii . La dreapta in plan vertical se observa cele
doua vene cave- superio ara ~i inferioara. ln centrul
imaginii este peretel e posteri or al atriului stang cu
varsare a celor doua perechi de vene pulmon are.
Triunghiul inferio r se nume~te ,,peric ardic",
are varful superi or in dreptu l articul atiilor con-
droste male numar ul patru, iar baza inferio r
spre baza apendi celui xifoid . Latera l, acest tri-
ungbi este delimi tat de margin ile recesu rilor
pleura le costom ediasti nale. in supraf ata trigo-
nului, perica rdul are raport direct, nemed iat, cu
perete le sterno costal.
Datori ta interpu nerii recesu rilor pleura le
costom ediasti nale, proiec tia inimii obtinu ta prin
percut ie se inscrie in a~a numita arie a
matitiifii relative. Aceas ta arie are o supraf ata
34
mai mica decat proiec tia perica rdului ~i este
delimi tata prin unirea a patru puncte astfel:
- punctu l superi or drept este situat in drep-
tul articul atiei trei condro costale drepte;
- punctu l inferio r drept este situat in drep-
tul articul atiei condro sterna le ~ase drepte ;
- punctu l superi or stang in spatiul doi 10•
tercos tal stang, la doi centim etri lateral de
stern;
- punctul inferior stang este in spatiul cinci
interco stal stang, pe linia medio clavicu lara.
Aria matitiifii cardiace absolu te este con-
tinuta de aria matita tii relativ e ~i reprezinta
regiun ea in care cordul vine in raport neme-
diat cu perete le toracic. Aceas ta arie are aspect
triungh iular ~i poate fi obtinu ta prin unirea a
trei puncte :
- varful aceste i arii coresp unde articulatiei
sterno costale patru stangi;
- punctu l inferio r drept coresp unde articu-
latiei ~ase sterno costala dreapt a;
- punctu l inferio r stang spatiul ui cinci in-
tercost al stang la 2 centim etri lateral de stern.
PROIECTIA ORIFICIILOR
I
INIMII
- Orific iul mitral se proiec teaza pe mar-
ginea stanga a stemu lui, in spatiul trei inter-
costal stang. Axul sau este pe linia care une~te
extrem itatea spatiul ui trei interco stal stang cu
extrem itatea spatiul ui patru interco stal drept.
- Orifici ul tricusp id se proiec teaza pe ju-
matate a inferio ara a liniei care une~te extremi-
tatea spatiul ui patru interco stal stang cu extre-
mitate a spatiul ui ~ase interco stal drept.
- Orifici ul aortic se proiec teaza pe o linie
transv ersala ce trece prin extrem itatea spatiului
trei interco stal stang. Numa i o treime din axul
lung al acestu i orifici u depa~e~te la stanga
margin ea stema la.
- Orific iul pulmo nar se proiec teaza pe o
linie transv ersala ce trece prin articul atia trei
stemo costal a stanga ~i numai o jumata te din

axul lung al acestui orificiu depa~e~te la stan-
ga marginea sternala.
Focarele de auscultafie sunt regiuni in
care se realizeaza cea mai buna perceptie a
zgomotelor cardiace. Aceste focare nu cores-
pund cu proiectia orificiilor respective datori-
ta raporturilor diferite ale orificiilor ~i carac-
teristicilor fizice de transmitere a sunetului.
Proiectia focarelor de auscultatie este re-
prezentata de:
- focarul mitral - in spatiul cinci inter-
costal stang pe linia medioclaviculara;
- focarul tricuspid - la varful sternului, in
plin stern;
- focarul pulmonar - parasternal in spatiul
doi intercostal stang;
No\iuni de anatomic a cordului
- focarul aortic - parasternal in spatiul doi
intercostal drept.
BIBLIOGRAFIE
1. Filipoiu, F.M. (2013). Atlas of heart anatomy
and development. Springer Science & Busines
Media.
2. Filipoiu, F.M. (2012). Cordul - Anatomie, repere
embriologice ~i notiuni de infrastructurii a mio-
cardului. Atlas explicitat ~i comentat. Prior &
Books.
3. Richard L. Drake, A. Wayne Vogl, Adam W. M.
Mitchell, -Cordul anatomic. Traducator: Filipoiu,
F.M. (2010). Editura Prior & Books.
35