- este colectorul sângelui venos din regiunea supradiafragmatică;
- nu are valve; - originea - de-a lungul sternului, în dreptul T2 (posterior), - înapoia primului cartilaj costal (anterior); - rezultă din unirea trunchiurilor venoase brahiocefalice; - are traiect vertical; - se termină în atriul drept – corespunde spațiului 2 intercostal drept (anterior) și T6 (posterior); - este situată în partea superioară a mediastinului anterior, în partea dreaptă. Raporturi: Partea extrapericardică Anterior : - peretele toracic (stern, coaste, spații intercostale); - vasele toracale; - sinususrile costo-mediastinale; - timusul; Posterior: - pediculul pulmonar drept; - limfonodulii peri-traheali; - la stânga – aorta ascendentă; - la dreapta–pleura mediastinală dreaptă; - nervul frenic drept. Partea intrapericardică: - atriul drept; - venele pulmonare dreapte; - artera pulmonară dreaptă.
VENA CAVĂ INFERIOARĂ
- colectează sângele venos de la: membrele inferioare; pelvisul abdominal; abdomen; - se îndreaptă spre inimă; - acompaniază aorta; Origine - rezultă din unirea venelor iliace – dreaptă și stângă, la nivel L4-L5;merge vertical, în partea dreaptă a coloanei vertebrale, trece prin partea posterioară a ficatului, stăbate diafragma și pătrunde în torace, iar apoi se îndreaptă spre atriul drept al inimii. În interiorul toracelui, străpunge pericardul și se deschide în atriul drept. Raporturi: Anterior – peritoneul; - vasele genitale; - duodenul; - pancreasul; - vena portă; - ficatul. Posterior: – coloana vertebrală; - artera lombară; - artera renală; - artera diafragmatică; Medial – aorta abdominală; Lateral – mușchiul psoas; - ureterul; - rinichiul; - glanda suprarenală; - ficatul. În vena cavă inferioară se deschid: - venele diafragmatice; - venele lombare; - venele genitale; - venele renale; - venele suprahepatice. PERICARDUL - este un sac membranos care acoperă inima și vasele sale; - prezintă - o membrană externă – pericardul fibros; - o membrană internă – pericardul seros; PERICARDUL FIBROS - are formă conică, cu baza dispusă pe diafragm; - are raporturi cu: - pleura mediastinală – lateral; - esofagul și aorta –posterior; - coastele, sternul – anterior; Este conectat cu organele din vecinătate prin ligamente: - sterno-pericardice – unul superior și unul inferior; - frenico-pericardice – anterior, stâng și drept; - vertebro-pericardice – de la C6 la T4; - accesorii – traheo-pericardice; - bronho-pericardice; - esofago-pericardice; PERICARDUL SEROS Prezintă: - o foiță parietală – acoperă fața internă a pericardului fibros; - o foiță viscerală = epicardul, primul strat al inimii; - între ele se află cavitatea pericardică, ce conține o peliculă fină de lichid; Pediculul vascular al inimii este unul: - arterial – anterior, format de aorta și artera pulmonară; - venos – posterior, format de vena cavă superioară și venele pulmonare; Aici, epicardul formează sinusuri: - la nivelul aortei – sinusul preaortic; - la nivelul arterei pulmonare – sinusul prepulmonar; - la nivelul venei cave superioare – sinusul precav; - la nivelul venelor pulmonare – sinusul oblic al lui Haller; - între atriul stâng și vena cavă superioară – sinusul transvers. VASCULARIZAȚIE - arterele – ramuri din arterele diafragmatice, bonhice și esofagiene; - venele colectează sângele în vena azigos și venele diafragmatice; - limfa este colectată în limfonoduli mediastinali, diafragmatici și inter-traheo-bronhici; INERVAȚIA - fibre nervoase din nervul vag, nervul frenic și simpaticul cervical. INIMA - este un organ musculo-cavitar; - are 4 cavități; - forma conică, cu baza dispusă posterior și vârful anterior; - este orientată oblic, în față, în jos și la stânga; - are cam 250 gr; - culoare roșie; Prezintă: - 3 suprafețe – anterioară = sternocostală; - inferioară = diafragmatică; - laterală = mediastinală; - 3 margini ; - o bază; - un vârf. Inima este situată asimetric, 2/5 fiind situate la dreapta liniei mediane a corpului, iar restul, 3/5 la stânga. Inima “dreaptă” este numită și „inima venoasă”este situată anterior, iar inima „stângă” este numită și „inima arterială”. Baza inimii este formată de fața posterioară a atriilor și de către venele cave (2) și cele pulmonare (4). vedere posterioară RAPORTURI - anterior – peretele toracic – sternul, cartilajele costale, - coastele, spațiile intercostale; - vasele toracale; - sinusurile costomediastinale; Inferior: – diafragma; - fornixul stomacului; - lobul stâng al ficatului; Posterior : – esofagul; - nervul vag; - aorta descendentă; - vena azigos și hemiazogos; - ductul toracic. CAVITĂȚILE INIMII - raporturi: Atriul drept – peretele toracic și pleura mediastinală; Atriul stâng – diviziunea traheei și esofagul; Ventriculul drept – peretele toracic și sinusurile costomediastinale Ventriculul stâng – diafragma și plămânul stâng. CONFIGURAȚIA INTERNĂ - inima prezintă 2 atrii și 2 ventriculi; - putem vorbi despre o inimă dreaptă și una stângă, deoarece septul interatrial și cel interventricular separă cele două jumătăți ale inimii; între atriul drept și ventriculul drept se află orificiul atrioventricular drept; - între atriul stâng și ventriculul stâng se af lă orificiul atrioventricular stâng; - aceste orificii sunt prevăzute cu valve. Sistemul valvular - orificiul atrioventricular drept este prevăzut cu o valvă tricuspidă (3 pliuri) - anterior, posterior și medial; - orificiul atrioventricular stâng este prevăzut cu o valvă bicuspidă (2 pliuri) - anterior și posterior. Septul interatrial – este subțire, membranos și formează peretele medial al atriilor; - prezintă pe peretele drept o impresiune numită fosa ovală, limitată de o proeminență=inelul lui Viussens. Septul interventricular - este triunghiular, cu vârful orientat în jos; - baza sa continuă septul interatrial; - fața dreaptă este convexă, iar cea stângă concavă; - în dreapta are raporturi cu valva tricuspidă și cu orificiul arterei pulmonare; - în stânga are raporturi cu valva mitrală și cu orificiul aortic. ATRIILE - sunt separate de septul interatrial; Atriul drept – prezintă mușchi pectinați - orificii: - superior – vena cavă superioară; - inferior – vena cavă inferioară; - sinusul coronar; - anterior – orificiul atrioventricular drept. Atriul stâng - anterior – orificiul atrioventricular stâng; - posterior – 4 orificii ale venelor pulmonare. VENTRICULII - au pereți mai groși; Ventriculul drept - prezintă mușchi papilari; - baza prezintă orificiul atrioventricular drept; - anterior și deasupra se află orificiul pentru artera pulmonară, prevăzut cu valvă tricuspidă; Ventriculul stâng - prezintă orificiul atrioventricular stâng=orificiul mitral; - orificiul aortic, prevăzut cu valvă tricuspidă. Structura inimii - tunica externă – epicard; - tunica mijlocie – miocard; - tunica internă – endocard. Epicardul = seroasa viscerală a pericardului. Miocardul – fibrele lui musculare se inseră pe un sistem fibros aflat în profunzime, la baza inimii, formând “scheletul” inimii, fiind alcătuit din 4 inele fibroase. Endocardul = acoperă cavitățile inimii la interior, continuându-se cu endoteliul arterelor. SISTEMUL CARDIONECTOR - este un sistem neuro-muscular care generează impulsuri nervoase intermitent și le transmite atriilor și ventriculilor. - este format de: 1. nodulul sino-atrial Keith și Flack – situat la locul de deschidere a venei cave superioare în atriul drept; 2. nodulul atrio-ventricular – Aschoff-Tawara, situat în peretele interatrial; 3. fasciculul Hiss – coboară prin scheletul fibros dintre atrii și ventriculi și se divide în o ramură dreaptă, pentru ventriculul drept și o ramură stângă pentru ventriculul stâng, aceasta din urmă divizându-se în mai multe ramuri (rețeaua Purkinje); VASCULARIZAȚIE Artere: - coronare – 2 la număr – dreaptă și stângă, ce provin din aorta, din sgmentul ascendent; - coronara stângă trece prin șanțul anterior interventricular spre vârful inimii și apoi se continuă pe fața posterioară, prin șanțul interventricular posterior; - coronara dreaptă se anastomozează cu cea stângă; Venele: – există un sistem colector = sinusul coronar, care este format de venele coronare și alte vene mici, deschizându-se în atriul drept; există și vene mici, accesorii, venele Thebesius. Limfa - colectată în limfonoduli de sub pericard. INERVAȚIE Plexul cardiac format de ramuri din simpatic și din nervul vag. MEDIASTINUL POSTERIOR Este limitat anterior de mediastinul anterior printr-un plan frontal care trece prin fața diviziunii traheei. Conține: - traheea; - esofagul; - nervii vagi; - ductul thoracic; - aorta descendentă; - venele azigos; - trunchiul simpatic toracal. DUCTUL TORACIC - este principalul colector limfatic al corpului uman; - colectează limfa din: - regiunea subdiafragmatică (excepție o parte a ficatului și limfaticele supraombilicale ale peretelui abdominal); - pereții toracali (posterior și laterali); - baza gâtului; Rezultă din joncțiunea a două trunchiuri limfatice lombare: - la nivelul primelor două vertebre lombare – dacă originea este abdominală - la nivelul ultimelor două vertebre toracale – dacă originea este toracală; De obicei, originea este abdominală, constând într-o dilatație, numită cisterna Pequet sau cisterna Chyli, apoi ductul are traiect ascendent în partea dreaptă a aortei, până la baza gâtului, unde descrie un arc cu concavitatea în jos și anterior; apoi se continuă spre stânga, deschizându-se în vena jugulară sau vena subclavie stângă. Raporturi: În abdomen- la stânga, aorta; În torace: – la stânga – aorta; - la dreapta – vena azigos; Superior de aortă – artera subclavie stângă și pleura - lateral; - esofagul și nervul laringeu – medial; Colaterale: – limfonodulii intercostali; - limfonodulii juxtaverterbrali; - limfonodulii mediastinali. VENA AZIGOS - are originea în torace, în spațiul 11 intercostal; - rezultă din 2 ramuri: - una externă, vena lombară ascendentă dreaptă și ultima vena intercostală dreaptă; - una internă, din vena cavă inferioară sau vena renală dreaptă; Traiect – în torace urcă în fața coloanei vertebrale și în dreapta liniei mediane, până la T4, unde descrie un arc de cerc cu concavitatea în față, deasupra pediculului pulmonar drept, deschizându-se în vena cavă superioară; Raporturi: - medial – ductul toracic și aorta; - lateral – pleura dreapt și plămânul drept; - anterior – pediculul pulmonar drept și esofagul; - posterior – coloana vertebrală și arterele intercostale; Vena azigos colectează: – vena bronhică dreaptă; - venele esofagiene; - venele pericardice; - venele intercostale; Micile vene azigos – ele coboară pe partea stângă a coloanei vertebrale, până la a 7-a coastă, unde descriu un arc spre dreapta, trec în spatele aortei și a ductului toracic și se termină în marea venă azigos. TRUNCHIUL GANGLIONAR SIMPATIC - este simetric, paravertebral, la capătul coastelor, în fața vaselor intercostale; - este format din 11 ganglioni (primul ganglion este de regulă unit cu ultimul cervical) și sunt situați lângă articulațiile costo-vertebrale; Trunchiul simpatic toracal are ramuri: - cardiace; - bronho-pulmonare; - esofagiene; - aortice; Din cel de-al 6-lea până la al 9-lea ganglion (câteodată de la al 5- lea până la al 10-lea) se formează nervul marele splahnic; Din cel de-al 10-lea până la al 12-lea ganglion se formează nervul mic splahnic. Raporturi: Anterior – aorta (doar în partea superioară); - vena azigos; Posterior – vasele intercostale; Lateral – pleura; Medial – măduva spinării