ANATOMIE FUNCȚIONALĂ

- CURS 7 –

Aparatul cardio-vascular – Inima:

configuraţie, vascularizaţie. Pericardul.

Lector universitar Dr. Remus GLOGOJEANU

remus.glogojeanu@unefs.ro
 Aparatul circulator

APARATUL CIRCULATOR

Reprezintă ansamblul organelor care conţin sângele şi limfa

şi care au rolul de a asigura continua mişcare (circulaţia)
acestor 2 fluide.

Deşi aparatul circulator este un tot unitar, se subdivide în

sistemul sanguin şi sistemul limfatic.

SISTEMUL SANGUIN
Este reprezentat de inimă şi vasele sanguine.
 Aparatul circulator

INIMA

- organul central al aparatului circulator

- asigură circulaţia sângelui, limfei şi a

lichidului interstiţial, prin rolul său
de pompă aspiro-respingătoare
 Aparatul circulator

INIMA
- organ tetracameral cu
pereţi musculoşi

- aşezat în cutia toracică,

în etajul inferior al mediastinului
anterior – compartimentul
pericardic – între cei 2 plămâni şi
deasupra diafragmei

- fixată la peretele toracic

prin intermediul pericardului
fibros
Aparatul circulator

Aspect

- are o culoare roşiatică,

- consistenţă fermă,
- volum de cca 500-600 cm3
- greutate medie 300 g
 Aparatul circulator

- formă aproximativă a unui con

turtit anterior-posterior, cu vârful
îndreptat în jos, înainte şi la
stânga, în dreptul spaţiului
intercostal V stâng, pe linia
medioclaviculară

- baza este îndreptată în sus,

posterior şi spre dreapta
 Aparatul circulator

Raporturi

- prin faţa posterioară vine

în raport cu faţa superioară a
diafragmului

- prin faţa anterioară - cu

peretele toracic şi cu plămânii
 Aparatul circulator

Pericardul
- formaţiune membranoasă care
înveleşte inima şi baza vaselor mari
Pericardul fibros - sac →
membrană conjunctivă fibro-elastică
- con cu baza la diafragmă şi vârful
orientat superior
Pericardul seros
- foiţă viscerală  epicard
- foiţă parietală - alipită de
pericardul fibros
- lichid pericardic
 Aparatul circulator

Configuraţia externă a inimii

- 2 feţe, 2 margini, un vârf şi o bază

Faţa anterioară (sternocostală)

- orientată spre coaste şi stern
- împărţită în 2 porţiuni (superioară şi
inferioară) de un şanţ transversal
atrioventricular - şanţ coronar anterior
- un şanţ longitudinal, de la vârful inimii până
la artera pulmonară – şanţul interventricular
anterior
 Aparatul circulator

Faţa diafragmatică
(posterioară)
- dispusă posterior şi inferior

- separată de baza inimii printr-un şanţ

transversal atrioventricular numit şanţ
coronar posterior care prezintă sinusul
coronar

- sub şanţul coronar posterior se întinde

şanţul interventricular posterior
 Aparatul circulator

Marginile inimii
- Marginea dreaptă → în raport cu
diafragma, este ascuţită şi prezintă o
porţiune verticală şi una orizontală care
se unesc într-un unghi obtuz, de unde
numele de marginea obtuză a inimii

- Marginea stângă → lăţită şi rotunjită şi

vine în raport cu plămânul de aceea a
mai fost denumită şi faţă pulmonară
 Aparatul circulator

Vârful inimii
- orientat în jos, înainte şi
la stânga, în dreptul
spaţiului intercostal V
stâng, pe linia
medioclaviculară

- la dreapta vârfului se află

o mică incizură – incizura
vârfului inimii
 Aparatul circulator

Baza inimii
- orientată superior, posterior şi spre dreapta
şi prezintă 2 segmente, drept şi stâng

- drept, corespunzător atriului drept prezintă

orificiul venei cave superioare şi al celei
inferioare, unite prin prin şanţul terminal

- stâng, corespunde atriului stâng şi prezintă

orificiile celor 4 vene pulmonare
 Aparatul circulator

Structura inimii
A. Cavităţile inimii
Inima este împărţită în 2
jumătăţi dreaptă şi stângă de un sept
longitudinal (atrial + ventricular) →
corespondentul şanţurilor
interventriculare.

Fiecare jumătate este la rândul

ei împărţită de un sept transversal
(corespondentul şanţurilor
coronare) în câte un atriu şi un
ventricul.
Aparatul circulator
 Aparatul circulator

a. Atriul stâng
Peretele posterior - prevăzut cu
orificiile celor 4 vene pulmonare.
Peretele anterior prezintă 2 orificii:
- orificiul atrio-ventricular stâng
cu valvula mitrală (bicuspidă),
- orificiul de comunicare cu
auriculul stâng, situat la unirea
peretelui anterior cu cel extern.
 Aparatul circulator

b. Atriul drept
Peretele intern (septal) - fosa ovală
Peretele inferior - orificiul venei
cave inferioare; spre anterior, orificiul
sinusului coronar
Peretele superior - orificiul venei
cave superioare
Peretele anterior - 2 orificii: orificiul
atrio-ventricular drept cu valvula
tricuspidă şi orificiul de comunicare cu
auriculul drept
 Aparatul circulator

2. Ventriculele
- aşezate cu baza la septul
atrioventricular
şi cu vârful spre vârful inimii
- separate de septul interventricular
- în interior → proeminenţe musculare –
trabecule cărnoase/coloane musculare →
3 ordine:
I – muşchi papilari – formă conică, cu
baza la peretele ventricular şi vârful
legat de valva atrioventriculară prin
cordaje tendinoase
II – arcuri musculare – aderă prin
extremităţile lor la peretele ventricular
III – reliefuri musculare – aderă în
totalitate la peretele ventricular
 Aparatul circulator

1. Ventriculul stâng

- are forma unui con turtit transversal,

cu o bază, un vârf şi 2 pereţi

- baza → superior orificiul aortei

prevăzut cu 3 valve semilunare
→ inferior orificiul atrioventricular
stâng cu valvula mitrală (bicuspidă)
 Aparatul circulator

2. Ventriculul drept
- are forma unei piramide triunghiulare
cu baza la septul atrioventricular şi cu
vârful spre vârful inimii

- baza → inferior orificiul atrioventricular

drept cu valvula tricuspidă
→ superior orificiul arterei pulmonare
prevăzut cu 3 valve semilunare.
 Aparatul circulator

B. Peretele inimii
- constituit din miocard şi endocard

1. Miocardul

- formează peretele inimii, fiind învelit

de foiţa viscerală a pericardului seros
(epicardul) şi căptuşit de endocard

- este divizat în miocard atrial şi

miocard ventricular
 Aparatul circulator

Miocardul atrial - slab reprezentat;

- constituit din fibre proprii fiecărui atriu, cu
dispoziţie circulară şi fibre comune, cu
dispoziţie ansiformă şi transversală

Miocardul ventricular - mult mai bine dezvoltat

- constituit din fibre externe, interne şi circulare
 Aparatul circulator

a. Miocardul embrionar formează

sistemul excitoconductor, care
generează şi conduce influxurile ce
asigură automatismul cardiac.

- reprezentat de fibre care formează

noduli, fascicule şi reţele:

1. Nodulul sinoatrial Keith-Flack

2. Nodulul atrioventricular Aschoff-
Tawara
3. Fasciculul Hiss continuă nodulul
atrioventricular
4. Reţeaua lui Purkinje
 Aparatul circulator

2. Endocardul

- căptuşeşte cavităţile inimii

- se continuă cu endoteliul de la
baza vaselor mari care pleacă de
la inimă
- cele două cavităţi, dreaptă şi
stângă sunt complet separate la
adult
 Aparatul circulator

C. VASCULARIZAŢIA INIMII
1. Arterele
- arterele coronare,
Artera coronară stângă - din bulbul aortei,
- se bifurcă în artera interventriculară
anterioară şi artera circumflexă.
Artera interventriculară anterioară
merge prin şanţul longitudinal anterior,
trece prin incizura vârfului şi se termină
pe faţa diafragmatică a inimii.
Artera circumflexă trece prin partea
stângă a şanţului coronar anterior şi
ajunge pe faţa posterioară
 Aparatul circulator

Artera coronară dreaptă

- porneşte din partea dreaptă a şanţului
coronar anterior şi ajunge pe faţa
posterioară a inimii prin şanţul coronar,
până la originea şanţului interventricular
posterior

- urmează acest şanţ şi se termină

aproape de vârful inimii
 Aparatul circulator

2. Venele
- venele coronare şi venele cardiace
accesorii
- Marea venă coronară – pe faţa
anterioară, aproape de vârful inimii
→ în sinusul coronar
- Sinusul coronar - extremitatea
dilatată a marii vene coronare
- Vena interventriculară posterioară
- pe faţa posterioară aproape de
vârful inimii → în sinusul coronar
- Mica venă coronară - pe faţa
posterioară în şanţul coronar
posterior → în sinusul coronar
Aparatul circulator
Aparatul circulator
Fazele remodel
emodelaarii