Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chirurgie toracic,
cardiovascular i
nursing specializat
Clasa 2 A AMG
2014
3 lobi:superior,mijlociu,inferior
-plamanul stang o singura fisura-oblica-care il imparte in 2
lobi-superior si inferior.
Segmentatia plamanilor
Plamanul drept-3 lobi-superior-3 segmente-apical
-anterior
-posterior
-mijlociu-2 segmente-medial
-lateral
-inferior- 5 segmente-apical inferior (Fowler)
-4 bazale-anterobazal
-laterobazal
-posterobazal
-mediobazal(paracardiac)
10 segmente
Plamanul stang-2 lobi-superior-5 segmente-apical superior
-apical posterior
-anterior
-lingular superior
-lingular inferior
-inferior-5 segmente-la fel ca lobul inferior
drept (apical,anterobazal,laterobazal,posterobazal,mediobazal)cu precizarea
ca segmentul paracardiac uneori poate lipsi si atunci plamanul stang are
doar 9 segmente.)
aparatului c.-v. si vase de sange;se mai numeste circulator transporta sange in tot corpul.
Circulatia sangelui la om este dubla si inchisa: - marea
circulatie sau sistemica- conduce sangele oxigenat din ventriculul stang(Vs) al
inimii prin aorta in tot organismul, iar de acolo preia sangele sarac in oxigen, pentru
a-l transporta inapoi in atriul drept(Ad) si apoi in ventriculul drept(Vd);
mica circulatie sau pulmonara: conduce sangele sarac in oxigen din
ventriculul drept(Vd) al inimii in plamani, iar din plamani conduce sangele
oxigenat atriul stang(As) si apoi in ventriculul stang(Vs).
CORDUL
este un organ musculo-cavitar,de forma unui con turtit
,cu rol de pompa aspiratoare-respingatoare;
localizare-in mediastin,intre cei 2
plamani,deasupra diafragmei; este invelit intrun sac fibros numit pericard;
dimensiunea si capacitatea variaza in functie de individ,sex si
varsta;greutate medie=300g;capacitate medie=500
cm3;volumul asemanator pumnului drept
configuratie interna-cordul are o structura tetracamerala-2
atrii-asezate superior si 2 ventriculi-dispusi inferior , camerele
fiind separate ntre ele prin septurile interventricular i
interatrial. Atriul i ventriculul de aceeai parte comunic ntre
ele prin oficiul atrio-ventricular corespunztor.
-atriile-dr si stg-au capacitate mai mica decat a
ventriculilor, peretii mai subtiri si prezinta cate o
prelungire,numite urechiuse(auricule);
-la nivelul Ad-se gasesc 5 orificii:orificiul VCS,orificiul
VCI(prevazut cu valvula lui Eustachio), orificiul sinusului
coronar(prevazut cu valvula Thebesius), orificiul urechiusei drepte
si orificiul atrioventricular drept (prevazut cu valvula
tricupsida,care proemina ca o palnie in ventricul);valvula
tricuspida-formata din 3 valvule numite cuspide;
configuratie externa-inima prezinta: - fata anterioara=sternocostala- la nivelul ei se afl anul interventricular anterior care
desparte VS de VD i anul atrioventricular(santul coronar), care
desparte atriile de ventricule; - fata inferioara=diafragmatica-pe
care se continua santurile de pe fata anterioara;
-o
baza sau fata posterioara- care corespunde atriului stng i drept. 2 margini-dr si stg;cea stg este rotunjita si se prezinta ca o
adevarata fata=fata
pulmonara
-un
varf-care corespunde ventriculului stang;este situat in sp. V
intercostal stg ,pe linie medioclaviculara .
VASCULARIZATIA INIMII
Vasculatizatia arteriala- 2 aa.coronare-dr si stg,care
pleaca din prima parte a aortei ascendente,numita bulbul aortic si
care sunt dispuse in santul coronar; ultimele ramificaii ale vaselor
coronare sunt de tip terminal, adic reprezint unica surs de vascularizaie a unui
teritoriu de miocard-aceasta explic de ce, n obstrucia ramurilor arterelor
coronare, teritoriul muscular deservit de ele, neavnd alt surs de vascularizaie se
necrozeaz, producndu-se infarctul miocardic;n realitate, ntre vasele coronare
pot exista anastomoze, dar de calibru mic i ineficiente practic.
SISTEMUL CIRCULATOR
a.subclavie stg.
-aorta
toracic-coboara
descendenta-are 2 mari segmente:
prin
torace cuprinsa intre esofag-ant. si coloana vb-post.;da ramuri
pelvine.
Sistemul venos profund al membrului inferior:
-arc venos plantar2vv.plantare mediale si 2
vv.plantare laterale 2vv.tibiale posterioare -
tuse
stang, bratul stang sau ambele brate, torace anterior, gat sau
mandibula;localizarile precordiala(in zona inimii) sau in spate
sunt atipice ,dar posibile.
-caracterul durerii- constrictiv, de apasare, pe
o suprafata mai mare si nu este asemenea unui junghi in punct
fix.
- durata durerii-in angina pectorala stabila criza
dureroasa tine de obicei cateva minute (sub 15 minute), in timp
ce in cazul anginei instabile si in infarctul miocardic durerea
dureaza peste 20 - 30 minute.
-factori declansatori- durerea apare de
obicei la efort, cedand la intreruperea acestuia, dar poate
aparea si in repaus;ea mai poate sa apara si in conditii
echivalente efortului (frig, postprandial, mese copioase).
-cianoza poate fi :
-discretala lobii urchilor si la extremitatea degetelor;
-marcata apare la nas, buze si in jurul ochilor;
-intensa acopera toata fata, inclusiv limba.
in raport cu modul de instalare cianoza este:
=acuta -se instaleaza brusc; in obstructii ale cailor aeriene superioare,
pneumopatii acute masive, EPA, embolia pulmonara , pneumotoraxul =cronica
-se instaleaza lent la bolnavii cu suferinte cronice pulmonare cum
ar fi astmul bronsic, bronsitele cronice, bronsiectezii, simfize pleurale
intinse, emfizem, scleroze pulmonare, silicoza, tuberculoza.
edem-retentie patologica de lichid in tesuturile organismului in
special t.conjunctiv;cauze-IC,IR,carente de proteinebilateral;tromboflebita-unilateral.
fatigabilitate-scaderea anormal de rapida a fortei
musculareoboseala la cel mai mic efort.
lipotimie(lesinul)- este o pierdere de cunostinta usoara,
incompleta, care apare la persoane emotive, cu labilitate psihica,
dupa emotii puternice, urmata de o cadere la intamplare care se
poate solda cu accidente grave;
-pulsul, bataile cardiace si respiratia sunt
perceptibile, iar T.A. masurabila; - este precedata de ameteli,
sudori reci, tulburari vizuale, bolnavul avand timp sa se aseze
inainte de a se prabusi;
- de cele mai multe ori lipotimia are o durata
foarte scurta, de numai cateva secunde.
In general hipotensiunea asociata cu hipocalcemie si cu
asezarea bolnavului cu fata in sus, cu capul ceva mai jos decat picioarele, intr-un loc linistit si bine aerisit;
- desfacerea hainelor;
- stropirea fetei cu apa rece sau lovirea usoara cu palma pe obrazul bolnavului;
- strangerea usoara a mamelonului, cu rasucirea sa (tot usor) de cateva ori;
Fiziopatologie si etiologie
Simptome
Primelesimptome de dispneeaparobinuit precipitate de efort, emoii, stress, activitatesexual,
infecie,
sarcinsaufibrilaieatrialrapiddatoritcreteriigradientuluitransmitral.
Infeciilerespiratoriirepetatesuntcaracteristice. Hemoptizia a fostatribuitinfeciilorpulmonare,
infarctelorpulmonare,
edemuluipulmonaracutirupturiiunor
vase
pulmonaremici.Embolismulsistemicestefrecventn special nprezenafibrilaieiatriale. In tabloul
clinic al stenozeimitraleapar:
a)Insuficienaventricularstng- dispneea de efort, orto-pneea, dispneeaparoxisticnocturn,
care se datorescsc-deriidebitului VS icreteriipresiunii AS. Simptomele de
insuficienventricularstngn mod obinuitnu se dato-rescdisfuncieiventricularestngi, ci
maidegrab
SM
propriuzise
cu
consecinele
sale.
In
plus,
ntimp,VSscadendimensiunidatoritfluxuluisanguindiminuatprinvalvamitral.
b)Insuficienaventriculardreaptaparencadrulhiperten-siuniipulmonarecnd
devineinsuficientproducnd he-patomegalie, turgescenjugular, edemeperiferice,
oboseal.
VD
ascit,
Semnelestenozeimitrale au fostdescriseca:
- scdereaamplitudiniipulsului, fibrilaiaatrial,ocapexianvizibil,
- zgomotul I (S1) accentuat - stenozalimiteaznchidereaspontan a valveimitrale,
valvarmnedeschispn la nchidereaforat a acesteia de ctresistolaventricular ;
tardivprogresiuneastenozeiimpiedecfuncionareavalveiiintensitatea S1 scade,
- clacment de deschidereaccentuat la margineainferioarstng a sternului, dup S2 (zgomotul 2),
cndvalvamitral se deschideforatndiastolprinpresiuneacrescut din AS.
- Intervalul S2 - clacment de deschiderepoateindicanivelulpresiuniin AS igradulstenozeimitrale
- suflupresistolic, uruiturdiastolicaudibildupefort, ndecubit lateral stng, la focarul mitral,
dupclacmentul de deschidere
componentapulmonar a S2 estecrescutnintensitatenprezenahipertensiuniiipulmonare
- raluripulmonare bilateral suntsecundarecreteriipresiunii AS i a presiuniivenoasepulmonare
- embolismsistemic cu originen AS dilatat,nprezenafibrilaiei a- triale cu semne de
ischemieacutperiferic.
- mrirea VD produce o micaresistolic a sternului
Indicaiile de tratament chirurgical constaun:
- Contraindicaii ale valvotomieimitralepercutaneieeculacesteia
- SM semnificativ (avm<1,5 cm2; NYHA III; HTP >60 mmHg)
- Bolnavisimptomatici NYHA II IV
- SM cu risc de tromb-embolism (FA, trombAS, emboliiantece-dente)
- Leziunivalvulareicoronarieneasociate
- Hipertensiunepulmonarsever, Insuficiencardiacnantecedente
- Contraindicaii ale valvotomieimitralepercutaneieeculacesteia
Tratamentul chirurgical esteeficientn:
- eliminareasimptomelori
- prelungireaduratei de via la bolnaviisimptomatici.
Acestaconstn - valvuloplastiemitralpe cord-deschissau - nlocuirevalvularmitral.
Procedeul chirurgical realizeaz:
1.
Deschiderea
la
vedere
a
comisurilorpstrndintegritateavalvuleloricordajetendinoasepeambeleversante ale valvulelor,
Afeciuni care favorizeaz tromboflebita: caexia afeciuni ale sngelui (anemii, leucemia)
n care se produc tulburri de coagulare
Manifestri de dependen:
Simptomatologia difer n funcie de vasele afectate putnd aprea: subfebrilitate tahicardie
local durere pe traiectul venei, ce poate fi spontan sau provocat de mers, micri, intesificnduse n stadiul edematos impoten funcional edeme
Examinri paraclinice: flebografie ECO Doppler
Problemele pacientului: diminuarea mobilitii fizice care duce la impoten funcional
alterarea perfuziei tisulare periferice inflamaia pereilor venoi disconfort durere
potenial de complicaii prin migrarea trombului
Obiective: combaterea stazei venoase corectarea tulburrilor biologice favorizante
promovarea comfortului prevenirea complicaiilor
Intervenii: repaus la pat n perioadele febrile i dureroase poziionare care s favorizeze
ntoarcerea venoas dup 10 zile de repaus se poate ncepe mobilizarea progresiv, dac
semnele locale s-au diminuat iar pulsul i temperatura sunt normale se vor observa semnele i
simptomele complicaiilor (semne de embolie pulmonar sau renale, ca hematuria) aplicarea de
msuri de combatere a imobilizrii prelungite la pat ngrijiri corect aplicate pre i
postoperatorii educarea pacientului n purtarea de ciorapi elastici, masajul membrelor, mers
zilnic pe jos, evitarea ortostatismului i alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus
VARICELE sunt caracterizate prin dilatarea superficial a venelor la nivelul gambelor
Circumstane de apariie: insuficiena venoas ereditar compresiuni venoase (datorate
ortostatismului prelungit) tumori abdominale i pelviene
Manifestri de dependen: senzaii de tensiune i amoreli la nivelul gambei dureri
accentuate n ortostatism care se diminueaz pe msura dezvoltrii cordoanelor venoase local
pot aprea dilatarea venelor superficiale edem accentuat dup ortostatism prelungit i care se
pot diminua n repaus
Problemele pacientului: disconfort durere alterarea perfuziei tisulare staz venoas
potenial de complicaii prin ruperea pereilor venoi
Obiective: favorizarea circulaiei venoase prevenirea complicailor venoase promovarea
confortului
Intervenii: alternarea perioadelor de repaus cu membrele inferioare ridicate observarea
semnelor i simptomelor complicailor (tromboflebit sau ruperea varicelor) educaia
pacientului n evitarea ortostatismului prelungit, purtarea de ciorapi elastici, alternarea
perioadelor de repaus-activitate, masajul membrelor, mersul pe jos i combaterea obezitii
NGRIJIREA PACIENTULUI CU PLEUREZIE
Afeciuni caracterizate prin existena lichidului intrapleural cu caracter de exudat, secundare unui
proces inflamator de la nivelul foielor pleurale
Circumstane de apariie: n cursul unor afeciuni ca: pneumopatii bacteriene sau virotice
cancer pulmonar infecii TBC reumatism articular acut post-traumatic sau secundar unor
abcese de vecintate (abces hepatic)
Manifestri de dependen:
1. Pleurezia subfibrinoas de origine TBC: frisoane febr transpiraii nocturne
inapeten slbiciune oboseal durere toracic accentuat de micare scdere ponderal
dispnee tuse la examenul fizic se observ bombarea toracelui i limitarea micrilor
respiratorii la nivelul hemitoracelui afectat
2. Pleurezii purulente: frisoane repetate febr remitent durere toracic tahicardie
paloare HTA alterarea strii generale
Explorri paraclinice: examenul lichidului pleural biopsie pleural radiografie toracic
IDR-PPD examinri de laborator (recoltri de snge)
Problemele pacientului: disconfort alterarea respiraiei i nutriiei intoleran la efort
Obiective: mbuntirea respiraiei i a schimburilor gazoase favorizarea expansiunii
toracice combaterea infeciei cauzale diminuarea manifestrilor clinice prevenirea
complicaiilor
Intervenii: asigurarea repausului la pat n perioadele febrile alimentarea pacientului cu o
diet uor digerabil, bogat n vitamine asigurarea unei poziii care diminueaz durerea i
faciliteaz o ventilaie maxim tratament simptomatic de combatere a transpiraiilor, tusei i a
durerilor administrarea unui tratament etiologic cu tuberculostatice i antibiotice tratament
patogenic (corticoterapie) pregtirea pacientului pentru examinri paraclinice recoltarea
produselor biologice pt. examenul de laborator nvarea pacientului n efectuarea gimnasticii
respiratorii educarea pacientului cu privire la administrarea tratamentului la domiciliu,
necesitatea continurii exerciiilor fizice respiratorii i importana expectorrii sputei
EXPLORAREA FUNCIONAL A APARATULUI RESPIRATOR
Obiective: determinarea modului n care acesta satisface nevoile organismului n starea de
repaus sau n condiiile unei suprancrcri funcionale descoperirea strilor incipiente de boal
determinarea patogeniei insuficienei respiratorii stabilirea capacitii de munc a bolnavului
Funcia cea mai frecvent explorat este ventilaia pulmonar, care reprezint circulaia aerului
prin cile respiratorii superioare i plmni.
Spirometria: examinarea cu spirometrul, alctuit dintr-un cilindru gradat, care comunic cu
exteriorul printr-un tub de cauciuc prin care se sufl. Cilindrul gradat este scufundat ntr-un
cilindru mai mare, plin cu ap. Aerul expirat face ca cilindrul s se ridice peste ap, asistenta
citind pe gradaie volumul de aer respirat.
Spirografia: permite nregistrarea micrilor respiratorii, executndu-se msurtori statice i
dinamice.
DETERMINAREA PROBELOR VENTILATORII LA APARATUL EUTEST
Materiale necesare: piese bucale, piese de pensat nasul, pens de servit, recipient cu soluie
dezinfectant, scaun, aparat
Pregtirea pacientului: cu o zi nainte bolnavul este informat s nu mnnce dimineaa sau c
investigaia va fi executat la 3-4 ore dup mas nu se va administra nici o medicaie excitant
sau depresiv a centrilor respiratorii cu cel puin 24h nainte n ziua examinrii bolnavul va fi
n repaus fizic i psihic 30min se aeaz bolnavul n poziie eznd i se pregtete psihic
Executarea probei: piesa bucal se prinde cu pensa i se adapteaz la aparat pacientul preia
n mn tubul cu piesa bucal adaptat, se va pensa nasul iar la comanda asistentei va inspira
adnc i tot la comand va introduce piesa bucal n gur buzele se vor strnge s nu ias aer pe
lng pies, apoi se expir maxim i profund se scoate piesa din gur iar bolnavul este lsat s se
odihneasc se repet procedura de mai multe ori rezultatul se citete pe hrtie, curba nscris
numindu-se expirogram.
APARATUL GODARD: se racordeaz bolnavul la aparat cu ajutorul piesei bucale acesta
este rugat s respire linitit cteva secunde pentru acomodare, dup care se penseaz nasul
bolnavul respir 30-40sec. cu supapa deschis dup care se nchide circuitul i se nregistreaz
nregistrarea volumului curent: se face timp de 2-3min prin respiraie normal.
nregistrarea capacitii vitale: pacientul inspir maxim urmat de o expiraie maxim. Proba se
repet, iar curba nscris arat capacitatea vital real umit spirogram. Bolnavul este lsat s
se odihneasc.
Determinarea VEMS: solicitm bolnavului s fac o inspiraie maxim urmat de expiraie
foat maxim proba se repet i se msoar cantitatea de aer expirat din prim secund.
Determinarea volumului rezidual: se face utiliznd metode indirecte. Se folosete heliu care se
introduce n rezervorul de aer al spirografului. Heliul nu particip la schimbul de gaze ci se
amestec n timpul ventilaiei cu aerul rmas n plmni, pe spirograf concentraia urmrindu-se
cu analizatorul de gaz.
SPIROERGOGRAFIA: test de efort cu ajutorul cruia se analizeaz capacitatea de adaptare a
respiraiei la solicitri suplimentare. Se urmresc parametrii respiratori, cardiaci i umorali
(concentraia de CO2, saturaia sngelui arterial, pulsul i TA). Persoanele nu trebuie s prezinte
afeciuni care contraindic efortul.
Materiale necesare: spirograf, oximetru, biciclet
Tehnica: bolnavul se racordeaz la spirogrf se aplic oximetrul pe lobul urechii se determin
probele obinuite spirografiei nainte de efort pacientul este invitat s execute un efort dozat cu
aceeai intensitate
Se trece prin 3 faze funcionale la efort:
a). F. de adaptare: 2-3min caracterizat prin creterea valorilor
b). F. de echilibru: parametrii funcionali rmn la valori crescute
c). F. de revenire: ntreruperea efortului, n care parametrii revin la valorile iniiale de
repaus (3-5min.). Dac aceasta este mai lung atunci organismul are o capacitate de efort
deficitar.
Analiza gazelor se face pt. a explora cantitatea de oxigen i CO2 din sngele arterial, care
furnizeaz relaii importante privind funcia pulmonar. Determinarea se poate face cu aparatul
ASTRUP, n care se recolteaz snge capilar, n tuburi heparinizate.
PROBE FARMACODINAMICE folosite n special pt. diagnosticarea formelor latente de astm
bronic
Materiale necesare: spirograf, subst. bronhodilatatoare sau bronhoconstrictoare, trus de
urgen
PLAN DE NGRIJIRE
Nume: B.A.
Sex: Feminin
Vrsta: 39 ani
Religie : Ortodox
Naionalitate: Romn
Inlime: 1.65m
Greutate: 61kg
Alergii - Pacinetul nu se tie sensibil la alergii
Domiciliul: Piarta Neamt
Ocupaia: Somera
Alimentaie: Inadecvat
Condiii de viaa : Corespunzatoare
Nivel de instruire: Superior
Familie: Este cstorit i are 1 copil
Data internrii: 12.09.2013
Data externrii: 25.09.2013
Motivele internrii: : durere toracica, febra, dispnee, cianoza, tuse, hemoptizie, inapetenta
Istoricul bolii: Pacienta, n urm cu 2 zile s-a prezintat la UPU al SJU NT cu urmtoarele
simptome: durere toracica, febra, dispnee, cianoza, tuse, hemoptizie, inapetenta. Dup o
examinare primar se constat o deformarea toracelui. Pacienta este trimisa pe secia chirurgie
pentru mai multe investigaii. n urma investigaiilor pacineta este diagnosticata cu chist hidatic
pulonar.
Diagnostic medical: Chist hidatic pulmonar
Nevoi afectate
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
1) P: Dispnee
E: Prezentei chistului
S: Facies crispat, pozitie fortata, disconfort
O: Pacientul s nu mai prezinte dispnee
I: - Asez pacientul intr-o pozitie care sa ii favorizeze circulatia
- Educ pacientul sa faca exercitii usoare de inspiratie-expiratie
- Creez un microclimat adecvat evitand umezeala si temperaturile scazute
I.R.D: La indicatia medicului administrez oxigen prin masca
Evaluare: n urma ngrijirilor acordate, pacinetul nu mai prezinta dispnee
2) P: Durere toracica
E: Deformarea toracelui
S: Stare de disconfort, facies crispat, agitaie
O: Pacientul s nu mai prezinte durere
I: - Aez pacientul ntr-o poziie antalgic(care s-i calmeze durerea)
- ncurajez pacientul spunndu-i c este o stare trectoare
Evaluare: Pacientul B.A, 39 ani, internata la secia chirurgie al SJU NT pe data de 12.09.2011 i
externat pe data de 25.09.2011, s-a prezentat n secie cu urmtoarele simptome: durere toracica,
febra, dispnee, cianoza, tuse, hemoptizie, inapetenta, diagnosticata cu chist hidatic pulmonar. Pe
perioada spitalizrii pacienta beneficiaz de un mediu de siguran i securitate. Urmeaz un
tratament medicamentos i se externeaz cu stare general bun.
Bibliografie
www.sfatulmedicului.ro
www.referate.ro
www.referat.clopotel.ro
www.scribd.com
www.ghidmedicina.ro
www.biblioteca.regielive.ro
www.doctorbun.ro
www.preferatele.com