Modulul 27 CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIEGENERALA

Anexa nr. 3 la OMEdC nr. 4760/26.07.
2006
MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII
CURRICULUM
ANUL AL II LEA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

2006
Domanial: Sanative si asistenta pedagogica

Calificarea: Asistent medical generalist
Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
PLAN DE INVATAMANT ANUL II
Nr. Denumirea modulului Nr. De Detaliere ore
crt. credite (T + P)
1 Comunicare in limba moderna 2 C 48 +72 pe tot anul scolar
2 Management si legislatie 1C 24+36
sanitara
3 Epidemiologie si sanatate 1C 24+36
publica
4 Principii de baza ale cercetarii 1C
5 Pneumologie si nursing 2C
specific
6 Cardiologie si nursing in 2C 60+60
cardiologie
7 Gastroenterologie si nursing in 2 C 60+60
gastroenterologie
8 Nefrologie si urologie si 2C 60+60
nursing in afectiunile renale
9 Chirurgie generala si nursing in 2 C 60+60
chirurgia generala
10 Chirurgie toracica si 1C 24+36
cardiovasculara si nursing
specific
11 O. R. L. si nursing O. R. L. 1C 24+36
12 Oftalmologie si nursing in 1C 24+36
oftalmologie
13 Hematologie si nursing in 1C 24+36
hematologie
14 Ortopedie, traumatologie si 1 C 24+36
nursing specific
15 Reumatologie si nursing in 1C 24+36
reumatologie
16 Dermatologie, B T S si nursing 1 C 24+36
specific
17 Boli infecto- contagioase si 1C 24+36
nursing infecto-contagios
18 Endocrinologie si nursing in 1C 24+36
endocrinologie
19 Boli metabolice, de nutritie si 1C 24+36
nursing specific
20 Nutritie si dietetica 1C 24+36
TOTAL 26 C
Consemnarea orelor cu scris italic si subliniat este pe semestrul IIAn scolar: 42 saptamani din care, Sem I si Sem II: cate 12 saptamani teorie si
9 saptamani de practica
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

ASISTENT MEDICAL GENERALIST ANUL II SEMESTRUL I 21 SAPTAMANI
NR. UNITATEA DE COMPETENTA NR. NR. TOTAL TEORIE 12 PRACTICA 9 OBSERVATII
CRT. CREDITE ORE TEORIE / SAPTAMANI SAPTAMANI
PRACTICA NR. ORE TOTAL ORE / NR. ORE INSTRUIRE TOTAL ORE /
TEORIE SAPTAMANA PRACTICA SAPTAMANA
+PRACTICA
x 12
SAPTAMANI
1. Comunicare in limba moderna 2C 48+72 2 h teorie+ 5 - - -
pe tot anul scolar 3h lab.
(24+36/semestru) tehnologic
2. Management si legislatie sanitara 1C 24+36 2h teorie+ 5 - - -
3h lab. tehnologic
3. Pneumologie si nursing specific 2C 60+60 3h teorie m.instr. 5 60 - -
2h teorie medic
4. Cardiologie si nursing in cardiologie 2C 60+60 3h teorie m.nstr. 5 60 - -
2h teorie medic
5. Chirurgie toracica si cardiovasculara si 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 - -
nursing specific 1h teorie medic
6. O. R. L. si nursing O. R. L. 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 - -

1h teorie medic
7. Oftalmologie si nursing in 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 - -
oftalmologie 1h teorie medic
8. Ortopedie, traumatologie si nursing 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 - -
specific 1h teorie medic
9. Reumatologie si nursing in 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 -

reumatologie 1h teorie medic
10. Boli metabolice, de nutritie si nursing 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 - -
11 Nutritie si dietetica 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 - -
1h teorie medic
TOTAL 14 C 24+36 28 h teorie + 34 372 - Se va efectua
312+408 6h lab.tehnologic 1 garda de 12h
ASISTENT MEDICAL GENERALIST ANUL II SEMESTRUL II 21 SAPTAMANI
NR. UNITATEA DE COMPETENTA NR. NR. TOTAL TEORIE 12 PRACTICA 9 OBSERVATII
CRT. CREDITE ORE TEORIE / SAPTAMANI SAPTAMANI
PRACTICA NR. ORE TOTAL ORE / NR. ORE INSTRUIRE TOTAL ORE /
TEORIE SAPTAMANA PRACTICA SAPTAMANA
+PRACTICA
x 12
SAPTAMANI
1. Comunicare in limba moderna - - Vezi semestrul I
2. Epidemiologie si sanatate publica 1C 24+36 2h teorie+ 5 - - -

3h lab. tehnologic
3. Principii de baza ale cercetarii 1C 24+36 2h teorie 2 36 - -
4. Gastroenterologie si nursing in 2C 60+60 3h teorie m.nstr. 5 60 - -
gastroenterologie 2h teorie medic
5. Nefrologie si urologie si nursing in 2C 60+60 3h teorie m.instr. 5 60 - -
afectiunile renale 2h teorie medic
6. Chirurgie generala si nursing in 2C 60+60 3h teorie m.instr. 5 60 - -

chirurgia generala 2h teorie medic
7. Hematologie si nursing in hematologie 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 - -
1h teorie medic
8. Dermatologie, B T S si nursing 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 - -
9. Boli infecto- contagioase si nursing 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 -

infecto-contagios 1h teorie medic
10. Endocrinologie si nursing in 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 - -
endocrinologie 1h teorie medic
TOTAL 12 C 324+396 27 h teorie + 30 360 - -
3h lab.tehnologic
Modulul 19: COMUNICARE N LIMBA MODERN
Not introductiv
Modulul COMUNICARE N LIMBA MODERN face parte din pregtirea
anului II, coala postliceal, pentru calificarea asistent medical generalist.
n modulul COMUNICARE N LIMBA MODERN se regsesc abilitile din
unitatea de competen COMUNICARE N LIMBA MODERN. Modulul are
alocate 120 de ore din care 48 de ore teorie si 72 de ore de laborator tehnologic . Prin
parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n
standardele de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu
standardul de pregtire profesional specific calificrii.
Lista competentelor specifice unitatii de competenta

corespunzatoare modulului:
1. Obtine informatii prin receptarea de mesaje orale, legate de

indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale
semnificative
2. Obtine informatii prin receptarea de mesaje scrise specializate,
legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte
profesionale
3. Exprima mesaje orale in limbaj complex, in contexte profesionale
semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu
4. Elaboreaza mesaje scrise specializate, in contexte profesionale
semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu
5. Participa la interactiuni orale si in scris legate de indeplinirea de
sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative
Tabel de corelare a
competenelor si coninuturilor Unitatea de competenta:
COMUNICARE IN LIMBA MODERNA ( 120 de ore din
care 72 de ore laborator tehnologic)
Nr Unitatea de Competene Coninuturi
crt competen

1. Comunicare n C.1. Obine 1. Tipuri de informaii:
limba modern informaii prin - informaii, inclusiv numerice,
receptarea de pe teme profesionale: instruciuni,
mesaje orale, solicitri, ntrebri, explicaii;
legate de - informaii factuale, inclusiv
ndeplinirea de numerice, privind specificaii de
procese, produse i servicii;
sarcini de
-opinii, puncte de vedere, atitudini (pro,
serviciu, n
contra, neutr), prioriti.
contexte 2. Surse i tipuri de mesaje orale:
profesionale -mesaje, formale i informale directe,
semnificative emise clieni, colegi sau de cei din jur;
-discursuri, rapoarte, conferine (inclusiv
video-conferine);
-prezentri (formale / informale) de
produse / servicii;
-transmisiuni radio i TV, anunuri
publice;
-conversaii telefonice, inclusiv mesaje
telefonice nregistrate.
C.2. Obine 1. Tipuri de texte:

informaii prin - documente profesionale specifice
receptarea de specializrii: manuale, rapoarte, reclame,
mesaje scrise oferte, fie tehnice;
specializate, - texte de popularizare pe teme
legate de profesionale: articole de pres, prezentri,
ndeplinirea de reclame, anunuri;
- texte cu coninut operaional
sarcini de
profesional: coresponden, faxuri,
serviciu, n
circulare, formulare, instruciuni cereri,
contexte reclamaii, procese verbale. 2. Tipuri de
profesionale informaii scrise:
semnificative - elemente cheie din documente
relevante; - informaii factuale, inclusiv
numerice,
relativ complexe, pe teme de interes
comun;
- informaii profesionale:
instruciuni, explicaii, date tehnice ale
unor produse i servicii, evaluri;
- date privind: materii prime,
materiale i produse finite, operaii i
procese tehnologice.

C.3. Exprim 1. Tipuri de informaii:
mesaje orale n - informaii factuale , idei, opinii;
limbaj complex, - instruciuni, explicaii, detalii de
n contexte operare, sfaturi; descrieri i specificaii de
profesionale obiecte, procese, operaii. 2. Tipuri de
semnificative, n discurs:
scopul ndeplinirii - discuii profesionale formale i
informale.
de sarcini de
- prezentri.
serviciu
- scurte rapoarte profesionale.
3. Moduri de comunicare:
- fa n fa, individual sau n grup;
- la telefon, robot telefonic.
C.4. Elaboreaz 1. Tipuri i formate de documente i texte
mesaje scrise funcionale:
specializate, n - formulare i alte documente
contexte specifice specializrii (facturi, facturi pro-
profesionale forma, oferte, fie tehnice, fie de
eviden, fie de producie, documente de
semnificative, n
eviden, specificaii, evaluri);
scopul ndeplinirii
- coresponden profesional:
de sarcini de scrisori, note circulare, faxuri, mesaje
serviciu (inclusiv email);
- dri de seam, procese verbale,
minute, referate, rapoarte.
- formate formale;- formate
informale.
2. Tipuri de informaii:
- informaii factuale de specialitate
(inclusiv descrieri i date tehnice), despre
produse i servicii;
- aranjamente i instruciuni de
serviciu;
- idei, opinii, puncte de vedere;-
raportri privind desfurarea unor
evenimente, edine, procese.
3. Teme specifice:
- organizarea locului de
munc;- operaii, activiti i procese
de producie;
- calitatea serviciilor /
produselor.

C.5. Particip la 1. Discuii profesionale:
interaciuni orale - situaii sociale si profesionale
i n scris legate formale i informale;
de ndeplinirea de - interviuri individuale sau n
sarcini de serviciu, grup;- ntlniri formale / informale
n contexte profesionale de rutin, activiti
profesionale zilnice.
profesionale
2. Comunicare telefonic:
semnificative
- contacte de rutin cu colegi,
subalterni, superiori, n activiti
profesionale zilnice;
- comunicri formale / informale cu
parteneri i clieni;
- interviuri telefonice individuale.
3. Coresponden profesional:
- formal i informal, legat de
sarcini de serviciu;
- n interiorul organizaiei: cu
subalterni, cu colegi, cu superiori;
- n afara organizaiei: cu clieni, cu
parteneri, cu poteniali clieni / parteneri.
Conditii de aplicare
didactica si de evaluare
Modulul COMUNICARE N LIMBA MODERN va fi parcurs cu aceleai
coninuturi la toate calificrile de nivel 3 avansat fiind dezvoltat pe baza unei uniti
de competen pentru abiliti cheie. Parcurgerea coninuturilor se va face n ordinea
prezentat n tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor , dar abordarea
acestora trebuie s fie flexibil, difereniat innd cont de nivelul iniial de pregtire.
Coninuturile se vor exemplifica n funcie de domeniul profesional, respectiv

informaiile, mesajele orale sau scrise n limb strin exersate vor corespunde
domeniului profesional, respectiv Sanatate si asistenta pedagogica.
n elaborarea strategiei didactice, pentru modulul COMUNICARE N LIMBA
MODERN profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale
educaiei:
- elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de
nvare
- elevii au stiluri diferite de nvare
- elevii particip cu cunotinele lor, dobndite anterior, la procesul de
nvare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea
informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de
nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: conversaia, jocul
de rol, simularea, proiectul.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor
de evaluare care sunt precizate n Standardul de pregtire profesional.
Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene
nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluare formativ, iar la sfritul lui se
realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor.

Sugestii metodologice
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore pe an si se
va desfasura astfel: 2 ore de teorie/ saptamana/ an i 3 ore de laborator tehnologic/
saptamana/an. Profesorii au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat
fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine
anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de nelegere i asimilare a
cunotinelor i formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii.
Nivelul de pregtire este realizat corespunztor dac sunt ndeplinite criteriile de
performan ce pot fi atinse numai dac n procesul de nvmnt sunt asigurate
condiiile de aplicabilitate descrise n standard.
MODULUL II: MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR
Not introductiv
Modulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR face parte din

pregtirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist.
n modulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR se regsesc
abilitile din unitatea de competen tehnic specializat MANAGEMENT I
LEGISLAIE SANITAR. Modulul are alocate 24 de ore teorie i 36 de ore de
laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea
competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa colar se
va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii.
Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare

modului:
1. Precizeaz principiile managementului general
2. Identific politicile i sistemele de sntate
3. Analizeaz caracteristicile managementului sanitar
4. Aplic legislaia sanitar Tabelul de corelare a competenelor

i coninuturilor Unitatea de competen: MANAGEMENT I
LEGISLAIE SANITAR (60 de ore din care 36 de ore de laborator
tehnologic).

Nr. Unitate de Competene Coninuturi
Cr competen
t.
1 MANAGE- C.1. 1. Management general:
MENT I Precizeaz1.1. Definiie, motivarea existenei
LEGISLAI principiile managementului, funciile managementului
E managemen (dup Henri Fayol - planificare, organizare,
SANITAR -tului conducere i control), principii generale ale
general. conducerii.
1.2. Abiliti necesare managerului, rolurile
managerului (interpersonale, informaionale,
decizionale).
1.3. Factori implicai direct n desfurarea
activitii: competena, autoritatea (surse ale
autoritii, tipuri de autoritate n
management), responsabilitatea, delegarea
autoritii (principii, variabile care
influieneaz gradul de delegare), tipuri i
mecanisme de luare a deciziei.
1.4. Sistemul de informaii: (structuri formale i
informale).
1.5. Comunicarea managerial.
1.6. Management organizaional (definiie i
obiectiv, activiti, organizaii formale i
informale, parametri de caracterizare a
organizaiei, componentele principale ale
organizaiei, cultura organizaional,
managementul echipei, stresul
organizaional), managementul timpului de
lucru (folosirea eficient a timpului,
stabilirea obiectivelor i prioritilor,
instrumente utilizate, metode de
raionalizare a timpului), managementul
schimbrii (tipuri de schimbare,
metode/abordri dup Mintzberg, strategii
clasice ale procesului schimbrii).
2. Etapele procesului de management:
2.1. Planificarea: definiie, noiuni de baz n
utilizarea planificrii, tipuri de planificare
(strategic, tactic, operaional).
2.2. Organizarea: mprirea sarcinilor i
aplicarea mecanismelor de coordonare.
2.3. Dirijarea: coordonarea personalului.

Cr competen
t.

C.2. 1. Tipologiile i caracteristicile sistemelor de
Identific sntate:
politicile i1.1. Relaia sntate-boal-ngrijiri de sntate,
sistemele de servicii de sntate, furnizori de servicii de
sntate. sntate, beneficiari de servicii de sntate,
definirea sistemelor de sntate,
performana sistemelor de sntate, eficiena
sistemelor de sntate, modele de sisteme de
sntate.
2. Principiile economiei sanitare:
2.1. Noiuni i termeni de baz privind definiia
i particularitile economiei sanitare,
sistemul pieei libere, piaa ngrijirilor de
sntate (beneficiar, furnizor, administraia
de sntate), cumprarea i contractarea
serviciilor (practica independent a
asistentului medical, pachetul de servicii de
ngrijiri de sntate furnizate de asistentul
medical), evaluarea economic a ngrijirilor
de sntate (analiza costeficacitate, analiza
cost-beneficiu, analiza cost-utilitate, analiza
echitii n finanarea serviciilor publice de
sntate).
2.2. Finanarea serviciilor de sntate,
mecanisme de alocare a resurselor,
mecanisme de plat (plata per serviciu, plata
bazat pe diagnostic, capitaia, bugetul
global, salariul, plata dup timpul lucrat),
principii de realizare a sistemelor de plat.
3. Reforma sistemelor de sntate:
3.1. Principii pe care se bazeaz reformele
sistemelor de sntate, scopurile i
obiectivele reformelor, stabilirea
prioritilor, criterii de evaluare n
compararea reformelor din diferite ri
(coerena SIS, universalitatea asigurrii cu
servicii, caracterul cuprinztor al serviciilor,
limitarea costurilor cu meninerea calitii
ngrijirilor de
sntate).
Cr competen
t.

C.3. 1. Managementul serviciilor sociale i de
Analizeaz sntate:
caracteristicil Definiie, scopul i obiectivele, funciile,
e roluri manageriale, unitile medico-
managemen sanitare ca organizaii, nivelurile
-tului sanitar. ngrijirilor de sntate (primar, secundar i
teriar).
Leadership n ngrijirile de sntate.
2. Domeniile de aplicare a managementului
sanitar: management strategic i financiar
n organizaiile de sntate, managementul
calitii serviciilor de sntate,
managementul timpului, managementul
resurselor umane, managementul stresului.
3. Managementul sanitar pe cele trei nivele
ale sistemului de ngrijiri de sntate:
Managementul serviciilor de ngrijiri
primare de sntate: serviciul de primire al
pacienilor, modul de organizare al
ngrijirilor primare de sntate (cabinetele
de medicina de familie, cabinetele
stomatologice, cabinetele de specialitate
private, ngrijirile de sntate comunitare i
ngrijirile le domiciliu), nregistrrile
medicale, sistemul informaional,
interrelaiile profesionale.
Managementul serviciilor de
ngrijiri secundare de sntate: spitalul
ca organizaie (scopurile generale,
structura, componente, tipuri, circuitul
bolnavului, roluri), finanarea
spitalului (spitalul public/non-profit,
spitalul privat/pentru profit,
parteneriatul public-privat), aprecierea
performanei unui spital (indicatori de
eficien pentru paturile de spital,
indicatori financiari, indicatori ai
calitii serviciilor, satisfacia
pacientului), alte uniti medicale i
medico-sociale cu paturi (centre de
ngrijire i asisten
pentru copii, vrstnici, persoane cu

Cr competen
t.

C.4. Aplic1. Noiuni de drept medical:
legislaia 1.1. Definiie, noiuni despre stat i
sanitar. drept, izvoare de drept medical
(Constituia Romniei, legi organice i
ordinare, hotrrile de guvern, ordine
de ministru, actele cu caracter normativ
elaborate de O.A.M.M.R.), drepturile i
obligaiile cetenilor, asistena
medical acordat populaiei, asistena
social, drepturile pacienilor.
1.2. Domenii medicale cu reglementri
speciale: medicina muncii, sntatea
mintal, activitatea de medicin legal,
medicina experimental, transplantul de
organe i esuturi.
2. Legislaia privind organizarea i
funcionarea sistemului de asigurri sociale
de sntate: asigurrile sociale de sntate,
casele de asigurri sociale de sntate,
administraia de sntate public, drepturile
i obligaiile asigurailor, furnizorii de
servicii de sntate
2.1. O.U. nr. 150/2002 modificat i
completat prin actele ulterioare
succesive.
2.2. Legea nr. 95/2006 privind reforma n
domeniul sntii.
3. Principalele acte normative care
reglementeaz exercitarea profesiei n
domeniul ngrijirilor de sntate:
3.1. Formarea profesional (H.G.
458/2000, Legea nr. 307/2004, Ord.
M.E.C. nr. 4104/2001), nvmnt
post-baz (Ord. M.S.F. Nr. 66/2002,
Ord. M.S.F. Nr. 93/2003, Ord. M.S.F.
nr. 716/2002, programul Naional de
Educaie Medical Continu a
O.A.M.M.R.).
3.2. Autorizarea (Ord. M.S. nr.
979/2004), acreditarea (Ord. Nr.
868/2001), atestarea i reatestarea
profesional (Ord. M.S. nr. 501/2005,
H.G. nr.
970/2004).
3.3. Desfurarea activitii: codul muncii
Condiii de aplicabilitate didactic i de
evaluare
Modulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR poate fi parcurs n
mod independent.
n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de
urmtoarele principii moderne ale educaiei:

elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai n mod activ n procesul de
nvare;
elevii au stiluri diferite de nvare;
elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare;
elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor.
nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia,
descoperirea, demonstraia, problematizarea, dezbaterea, proiectul.
nvare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative
(scheme, reprezentri grafice, algoritmizarea (algoritmi de recunoatere, algoritmi
optimali, scheme de desfurare), studiul de caz, proiectul, turul galeriei.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise
(test, referat), probe practice (studiu de caz - problema de sntate, poster, proiect).
de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional.
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l
demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea,
SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat
pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire.
Pe parcursul modului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se
Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul, i stabilesc durata
evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe
parcursul anului colar.
Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea,
coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor
care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a
comunicrii, tema n cas, investigaia.
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an i se va
desfura astfel: 2 ore/sptmn de instruire teoretic/semestru I i 3 ore/sptmn
de laborator tehnologic/semestrul I. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra
numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i
nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii.
Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n
tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.
Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material.
Instruirea n laboratoare are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a
competenelor pentru viitorii "asisteni medicali generaliti".
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i
activitilor privind MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca
independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care
stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, proiectul, etc. se va urmri
aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai
mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie s conin o gam ct mai variat: modele, casete
video, filme, diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer,
soft, etc.
Bibliografie recomandat:
1. Dan Enchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sntate public i management sanitar",

Ed. ALL, 1994, 1995, 1997, 1998
2. Cristian Vldescu (coordonator) - "Managementul serviciilor de sntate" - Ed.

Expert, 2000
3. European Trening Foundation SJEP 9628 - "Management sanitar" - Ovidius

University Press, Constana, 1998
4. Liviu Cocora - "Legislaie medical i social" - Ed. Universitii "Lucian

Blaga" din Sibiu, 2004
5. Monitorul Oficial al Romniei
MODULUL III: EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC
Not introductiv
Modulul EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC face parte din

pregtirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist.
n modulul EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC se regsesc
abilitile din unitatea de competen tehnic specializat EPIDEMIOLOGIE I
SNTATE PUBLIC. Modulul are alocate 24 de ore teorie i 36 de ore de
laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea

modului:
1. Descrie conceptele de baz ale epidemiologiei.
2. Explic starea de sntate i caracteristicile sntii publice.
3. Monitorizeaz starea de sntate.
4. Msoar i analizeaz morbiditatea.
5. Aplic programe de sntate public..

Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor
Unitatea de competen: EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC (60 de

ore din care 36 de ore de laborator tehnologic).

Crt. competen
1 EPIDEMIOLOGIE C.1. Descrie 3. Noiuni de baz ale epidemiologiei:
I SNTATE conceptele de3.1. Definire, obiectul preocuprilor
PUBLIC baz ale (grupurile populaionale - populaie
epidemiologiei. int de referin, grup particular de
bolnavi).
3.2. Obiective: descrierea distribuiei
bolilor/factorilor de risc n populaiile
umane, explicarea etiologiei
bolilor/modului de transmitere a
acestora, predicia n legtur cu
numrul probabil al bolilor,
fundamentarea programelor de
prevenire i combatere a
bolilor/ameliorare a serviciilor de
sntate.
3.3. Domenii de aplicare: n sntatea
public, n medicina clinic.
3.4. Nivelele cercetrii epidemiologice:
nivelul cunoaterii (cercetarea
fundamental) i nivelul interveniei
(cercetarea aplicativ).
4. Caracterul cauzal al unor asociaii.
4.1. Termenul de inferene (generalizri) de
tip cauzal elemente luate n
consideraie n cazul asocierii
epidemiologice, relaia de cauzalitate
dintre un factor i boal (argumente:
fora asociaiei, consistena asociaiei,
specificitatea, relaia temporal, relaia
tip doz-efect, plauzibilitatea,
coerena, insuficiena altor explicaii,
dovada experimental).
4.2. Strategia bazat pe factori de risc
comuni mai multor boli, strategia
ecologic.
5. Epidemiologia bolilor infecioase:
5.1. Procesul epidemic, clasificarea
epidemiologic a bolilor
infecioase, activitatea i asistena

Crt. competen

C.2. Explic 1. Modele de sntate public:
starea de 1.1. Modelul epidemiologic Denver (starea
sntate i de sntate influienat de biologia
caracteristicile uman, mediu, comportament i
sntii serviciile de sntate).
publice. 1.2. Modelul integrat al strii de sntate
(starea de sntate influienat de
srcie, factori sociali, stilul de via,
omajul, locuinele nesntoase,
poluarea mediului, nivelul de
educaie).
1.3. Modelul strii de sntate, a
determinanilor i a interveniilor
(determinani direci - fumatul,
nutriia, alcoolul, consumul de
droguri, accesul la apa potabil,
sanitaia, habitatul, violena mai ales
n familie, accesul la ingrijiri de
sntate i determinani indireci -
produsul intern brut, distribuia
veniturilor ntre judee/n interiorul
judeului, srcia, modificrile climei,
factori socio-demografici, educaia,
situaiile de criz).
1.4. Conceptul "structur-procesrezultate"
de analiz a determinanilor sntii
n relaie cu calitatea vieii.
2. Managementul datelor i al
informaiilor medicale. Managementul
sistemelor de informaii.
2.1. Definiie, concepte, tipuri de
informaii (clasificarea dup surs,
dup natur, dup nivelul managerial,
dup temporalitate, dup frecvena de
colectare, dup utilizare, dup format,
dup apariie, dup tip).
2.2. Calitatea datelor (relevana,
corectitudinea, exhaustivitatea,
ncrederea n sursa informaiei),
metode de comunicare a
Crt. competen

C.3. 1. Indicatori utilizai n monitorizarea
Monitorizeaz strii de sntate a comunitii:
starea de 1.1. Propui de U.E. (indicatori ai strii de
sntate. sntate, indicatori ai stilului de via,
indicatori de caracterizare a condiiilor
de via i munc, protecia sntii,
caracteristici demografice i sociale);
1.2. Propui de O.M.S. - strategia
"Sntatea pentru toi n secolul
XXI", ngrijirile de sntate
(nursingul) n contextul strategiei
"Sntate XXI".
1.3. Strategia naional de sntate public:
starea de sntate a populaiei, politica
de sntate a guvernului, principii
directoare, scopul i obiectivele
strategiei naionale de sntate public,
domenii prioritare de intervenie (boli
netransmisibile, boli transmisibile,
sntatea mintal, sntatea familiei,
servicii preventive, implementare,
monitorizare, evaluare, statistica
populaiei, dinamica populaiei,
(concepte, msurarea natalitii i
fertilitii, ani poteniali de via
pierdui, anii de via ajustai cu
incapacitatea, msurarea mortalitii
infantile).
2. Metode de monitorizare a strii de
sntate bazate pe rate demografice:
2.1. Statistica populaiei (numrul,
repartiia teritorial, ponderea n
mediul urban/rural, densitatea,
structura pe sexe, structura pe grupe de
vrst).
2.2. Dinamica populaiei (concepte,
msurarea natalitii i fertilitii, ani
poteniali de via pierdui,
anii de via ajustai cu

Crt. competen

C.4. Msoar 1.
i Morbiditatea i tipurile de morbiditate:
analizeaz supravegherea bolilor acute i cronice
morbiditatea. (caracteristici comune i difereniate),
definiia morbiditii, co-morbiditatea,
utilizarea morbiditii n studiile
epidemiologice descriptive.
2. Msurarea morbiditii observate:
Determinarea factoriilor de
risc ca precursori ai bolilor,
calcularea relaiei dintre factorii
de risc i boal, abordarea
transversal i abordarea
longitudinal, populaia la risc.
Abordarea morbiditii observate:
unitatea de observare =
evenimentul (cazul de
mbolnvire, persoana bolnav) i
aspectul morbiditii = fenomenul
(incidena, prevalena,
morbiditatea cu ITM,
morbiditatea cu invaliditate,
morbiditatea spitalizat,
mortalitatea specific,
morbiditatea individual - pe
contingent, morbiditatea succesiv
- n dinamic), sursa datelor i
informaiilor (date de rutin i
date obinute prin studii speciale -
cercetri, screening, anchete
medicale).
3. Indicatorii de morbiditate:
Incidena, prevalena, morbiditatea
spitalizat, morbiditatea cu
incapacitate de munc, indici de
structur pentru inciden/prevalen -
obiective, formule de calcul,
reprezentri grafice.
Conceptul de vizualizare a
informaiilor referitoare la sntate
(aplicabil la nivelul individului,
familiei, comunitii,
cu evaluri la nivel regional i

Crt. competen

C.5. Aplic 1. Iniierea:
programe de 1.1. Prezentarea situaiei existente,
sntate (elemente de biostatistic, analiza
public. statistic, reprezentarea grafic a
informaiilor, utilizarea softwareului
specializat).
1.2. Identificarea problemelor, descrierea
prioritilor i formularea problemei
de sntate.
1.3. Specificarea participanilor i
colaboratorilor, stabilirea populaiei
int i a beneficiarilor, durata
programului.
1.4. Oportuniti i constrngeri 2.
Planificarea:
2.1. Scop, obiective (generale,
intermediare, specifice,
operaionale), rezultate ateptate.
3. Implementarea:
3.1. Instrumente urmrite, organizarea
implementrii (resurse umane,
materiale, financiare,
informaionale).
3.2. Structura organizaional,
responsabiliti, planul activitilor.
3.3. Estimarea bugetului, monitorizare.
4. Evaluarea: indicatori de monitorizare,
criterii i norme utile n control i
evaluare, evaluri pariale, evaluare
final, concluzii i propuneri.
Condiii de aplicabilitate didactic i de evaluare

Modulul EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC poate fi parcurs n
mod independent.
elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai n mod activ n procesul de
nvare;
elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare;
elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor.
nvare cu caracter interactiv. se recomand urmtoarele metode: observaia,
descoperirea, demonstraia, problematizarea, dezbaterea, proiectul.
nvare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative

(scheme, reprezentri grafice, algoritmizarea (algoritmi de recunoatere, algoritmi
optimali, scheme de desfurare), studiul de caz, proiectul, turul galeriei.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise
(test, referat), probe practice (studiu de caz - problema de sntate, poster, proiect).
de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional.
SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat
Pe parcursul modului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se
Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul, i stabilesc durata
care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a
comunicrii, tema n cas, investigaia.
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an i se va
desfura astfel: 2 ore/sptmn de teorie/semestru II i 3 ore/sptmn de laborator
tehnologic /semestrul II. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului
de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de
cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic,
ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se
recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n
Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material.
Instruirea n laboratoare are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a
competenelor pentru viitorii "asisteni medicali generaliti".
activitilor privind EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca
stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, proiectul, etc. se va urmri
aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai
mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie s conin o gam ct mai variat: modele, casete
video, filme, diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer plus
soft specializat de prelucrarea datelor biostatistice, etc.
Bibliografie recomandat:
6. Dan Enchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sntate public i management sanitar",

Ed. ALL, 1994, 1995, 1997, 1998

7. Aurelia Marcu, Mihai Gr. Marcu, Anca-Gabriela Vitcu - "Metode utilizate n
monitorizarea strii de sntate" - Ed. Institutului de Sntate Public Bucureti,
2002
8. Beaglehole, R. Bonita, T. Kjellstrom - "Bazele epidemiologiei" - Editura ALL,

1997
9. E. Mgureanu, C. Bususioc, C. Bocrnea - "Practica epidemiologic n bolile

transmisibile" - Ed. Medical, 1988
10. Strategia naional de sntate public - Document elaborat pentru Ministerul

Sntii de ctre Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate, n cadrul
mprumutului Bncii Mondiale, Iunie 2004
Modulul 22: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII
Nota introductiva
Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII face parte din
pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist.
In modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII se regasesc

abilitati din unitatea de competenta specializata PRINCIPII DE BAZA ALE
CERCETARII. Modulul are alocate 60 ore din care 24 ore de teorie si 36 ore de
pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea
competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara
se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii.

1. Argumenteaza importanta cercetarii stiintifice.

2. Explica notiunile de metodologie si metoda, tehnica, procedee si
instrumente de investigare.
3. Utilizeaza etapele unei cercetari stiintifice.
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competenta: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII
(60 ore din care 24 ore de teorie si 36 ore de pregatire practica )

Nr. Unitatea de Competente Continuturi
crt. competenta

22. Principii de baza C.1. 1. Caracteristicile cunoasterii
ale cercetarii Argumenteaza comune:
importanta caracterul iluzoriu, caracterul
cercetarii pasional, caracterul
stiintifice contradictoriu, caracterul
limitat.
2. Postulatele cunoasterii
stiintifice:
principiul realismului,
principiul
determinismului, principiul
cognoscibilitatii, principiul
regularitatii.
3. Concepte si termeni: teorie,
ipoteza, variabile, date
cantitative si calitative.
C.2. Explica 1. Principii metodologice:

notiunile de unitatea
metodologie si dintre teoretic si empiric,
metoda, tehnica, unitatea dintre intelegere si
procedee si explicativ, unitatea dintre
instrumente de cantitativ si calitativ,
investigare unitatea dintre judecatile
stiintifica. constatative si cele evaluative.
C.3. Utilizeaza 1. Etape: definirea problemei,
etapele unei selectarea bibliografiei,
cercetari stiintifice formularea
ipotezei, alegerea planului de
cercetare, efectuarea cercetarii,
interpretarea rezultatelor, redactarea
raportului final, comunicarea
concluziilor cercetarii.
Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII poate fi parcurs in

mod independent.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si
activitatilor privind PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII.
Continutul modulului este proiectat pentru 60 ore pe an si se va desfasura
astfel: 2 ore /saptamana teorie / semestrul II si 36 ore / semestrul II de pregatire
practica (stagiu clinic).
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat
fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte,

deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de
formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.
Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea
stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.
In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de
urmatoarele principii moderne de educatie:
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de
invatare
- elevii au stiluri diferite de invatare
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de
invatare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea,
analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de
invatare
cu caracter interactiv recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea,
demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul dar si activitati de invatare cu
caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, simulari.
Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o
buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in
realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitori asistenti medicali
generalisti.
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca
independenta, simularea, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in
grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub
indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme
reale, existente.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse,
scheme, casete video, C.D uri, folii de retroproiector, carti, reviste, etc.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul
probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l
demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea,
SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat
pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente
nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se
realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris,
probe practice (studiu de caz, problematizare).
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata
evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe
parcursul anului scolar.
Modulul 23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
Nota introductiva
Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din
pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist.
In modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc

abilitati din unitatea de competenta specializata PNEUMOLOGIE SI NURSING
SPECIFIC. Modulul are alocate 120 ore din care 60 ore de teorie si 60 ore de
pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea
competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara
se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului

respirator.
2. Identificaproblemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire

(nursing) la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator.
3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing).
2. Aplica interventiile proprii si delegate planificate.
3. Evalueaza indeplinirea obiectivelor stabilite in planul de ingrijire.

Unitatea de competenta: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
(120 ore din care 60 ore de teorie si 60 ore de pregatire practica )

Nr. Unitatea de Competente Continuturi

crt. competenta
23. Pneumologie si C.1. Analizeaza 1. Semnele si simptomele

nursing specific semnele si afectiunilor
simptomele aparatului respirator: tuse,
specifice expectoratie, dispnee, ortopnee,
afectiunilor cianoza, junghi thoracic,

aparatului modificari
respirator. toracice, febra.
2. Principalele afectiuni
respiratorii: bronsite,
pneumonii, BPOC, astm
bronsic, TBC, pneumotorax,
cancer
pulmonar (definitie,
etiopatogenie,
simptomatologie, investigatii,
principii de tratament).
C.2. Identifica 1. Culegere de date prin:

problemele de interviu, observatie clinica,
dependenta si cercetare documente medicale,
stabileste discutii cu
diagnosticele de echipa de ingrijire si
apartinatorii.
ingrijire (nursing)
2. Analiza si sinteza
la pacientii cu
informatiilor :
afectiuni ale 2.1. Manifestari de independenta
aparatului 2.2. Manifestari de dependenta
respirator. 2.3. Surse de dificultate
3. Probleme de dependenta si
diagnostice de ingrijire (nursing) :
alterarea vocii, dispnee,
obstructia cailor
aeriene,
comunicareineficace,
durere, hipertermie,
vulnerabilitate, risc
de accidente, risc de
infectie.

C.3. Elaboreaza 1. Obiectivul nursing :
planul de ingrijire specificitate, performanta,
(planul nursing) implicare, realism,
observabilitate.
2. Prioritati de ingrijire :
mentinerea
functiilor viatale, supravegherea
starii de constienta,
supravegherea
functiilor vegetative, profilaxia
infectiilor, prevenirea
complicatiilor.
3. Interventii:
3.1. Interventii proprii:
comunicare,
hidratare, alimentare,
mobilizare, igiena,
profilaxie, educatie.
3.2. Interventii delegate:
pregatirea pentru investigatii si
analize si ingrijirea dupa
efectuarea acestora,
administrarea
tratamentului general si
local.

C.4. Aplica 1. Resurse materiale:
interventiile 1.1. Instrumente: aparatura pentru
proprii si delegate. oxigenoterapie, seringi, ace,
stetoscop, tensiometru, termometru.
1.2. Materiale : placute Petrii,
scuipatori, solutii antiseptice, trusa
perfuzie, solutii
perfuzabile, inhalante,
aerosoli, medicamente, etc.
2. Metode si mijloace de
pregatirea
pacientului :
2.1. Pregatirea psihica :
explicatii, informare, asigurarea
confortului
psihic.
2.2. Pregatirea fizica : pozitie
adecvata,
igiena, etc.
3. Interventii specifice :
dezobstruarea
cailor aeriene, aspirarea
secretiilor oso-faringiene,
oxigenoterapie, tapotaj, tuse
asistata, inhalatii, instilatii,
gargarisme, drenaj postural,
recoltari sputa, punctie
pluerala, etc.
C.5. Evalueaza 1. Obiective stabilite :

rezultatele 1.1 Realizate : manifestari de
ingrijirilor aplicate dependenta absente sau
ameliorate
1.2. Nerealizate : manifestari de
dependenta care se mentin. 2.
Restructurarea planului de
ingrijire :
2.1. Reformularea obiectivelor :
adaptate la capacitatile fizice ale
pacientului.
2.2. Planificarea interventiilor :
adecvate manifestarilor de
dependenta prezente in evolutia
pacientului.
Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFICpoate fi parcurs in
mod independent.

activitailor privind PNEUMOLOGIA SI NURSING SPECIFIC.
Continutul modulului este proiectat pentru 120 ore pe an si se va desfasura
astfel: 5 ore /saptamana de teorie din care 2 ore medic si 3 ore maistru
instructor/semestrul I si 60 ore /semestrul I de pregatire practica (stagiu clinic).
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat
fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte,
deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de
formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.
Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea
stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de
urmatoarele principii moderne ale educatiei:
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de
invatare;
- elevii au stiluri diferite de invatare ;
invatare ;
analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru
atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de
invatare
cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea,
demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si
activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de
ingrijire, simulari.
Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o
buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in
realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali
generalisti.
independenta, simularea, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in
grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub
indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme
reale, existente.

scheme, casete video, C.D uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si
materiale sanitare diverse (atele, brancarda. Fesi, comprese, etc.)
probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l
SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), probe practice
(demonstratie, studiu de caz plan de ingrijire).
Modulul VI : CARDIOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE

INGRIJIRE
Nota introductiva
Modulul CARDIOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE face

parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea : asistent medical
generalist.
In modulul CARDIOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE NGRIJIRE se
regasesc abilitatile din unitatile de competenta tehnica specializata CARDIOLOGIE SI
PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE
Modulul are alocate 120 de ore din care 60 de ore teorie si 60 de ore stagiu clinic.
Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in
standardelor de pregatire profesionala .
Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala
specific calificarii.
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului:

1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunelor cardiovasculare
2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de

ingrijire(nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovasculare .
3. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing).
Nr. Unitate de Competente Coninuturi/ca i titlul de lecie (tematici)

crt comp.
1 Cardiologie C 1 1. Semnele si simptomele prezente in afectiunile
Analizeaz cardiovasculare :
semnele i 1.1. Simptome functionale : dispnee(cardiaca,de efort,
simptomele decubit, paroxistica),durere(precordiala,extracardiaca,
specifice cardiaca) palpitatii, cianoza ,puls(frecventa, ritm,amplitudine),
T.A, cianoza, febra. Simptome din partea altor aparate :
afeciunilor
respirator(tusea cardiaca , hemoptizia ),digestive ( greturi ,
cardi-
varsaturi, balonare ,ascita , hepatomegalie), nervos (cefalee,
vasculare ameteli tulburari vizuale si auditive, tulburari de echilibru),
accidente motorii trecatoare sau definitive ( afazii, paralizii,
hemiplegii).
1.2. Semne fizice :culoarea tegumentelor si
mucoaselor,pozitia bolnavului (ortopnee, genu-pectorala)
,anorexie tisulara, astenie, anxietate, tulburari de diureza
,dansul arterial, turgescenta venelor jugulare, bombarea
abdomenului,socul apexian, freamatele, zgomotele, sufluri,
tulburari de ritm.
2. Principalele afectiuni cadiovasculare:
21 Endocarditile: bacteriene si nebacteriene (definitie
,etiopatogenie, simptomatologie , forme clinice,investigatii,
evolutie, prognostic, tratament, profilaxie).
2.2 Afectiunile valvulare: stenoza mitrala, insuficienta mitrala,
insuficienta aortica, stenoza aortica , alte cardiopatii valvulare
(definitie, etiopatogenie, simptomatologie, forme clinice,
investigatii, complicatii,evolutie, tratament).
2.3 Bolile miocardului (definitie, etiopatogenie,
simptomatologie, investigatii, evolutie, tratament ).
2.4 Bolile pericardului :pericardita acuta ,pericardita cronica
constrictiva, mediastinopericardita, revarsatele pericardice
neinflamatorii(definitie, etiopatogenie, simptomatologie,
investigatii, evolutie, tratament).
2.5 Bolile congenitale ale inimii: cardiopatii congenitale
necianogene, cianogene(definitie,simptomatologie , tratament)
2.6 Tulburarile ritmului cardiac: aritmiile sinuzale ,ectopice,
tulburari in conducerea stimulilor(definitie, etiopatogenie,
simptomatologie, investigstii tratament).
2.7 Bolile arterelor coronare : cardiopatiile ischemice,angina
pectorala,infarctul miocardic, sindromul intermediar (definetie
4. Aplica interventiile proprii si delegate .
5. Evalueaza rezultatele obtinute .

Unitatea de competenta : CARDIOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE
INGRIJIRE ( 120 ore din care 60 de ore teorie si 60 de ore stagiu clinic ).
C. 5.
4. escarelor,
etiopatogenie,
de infectii,
a complicatiilor,
simptomatologie,
risc de complicatii,
tromboembolice( escara
evolutie, deadministrarea
decubit,
investigatii, de
Aplica
Evalueaza tratament,
anticoagulant),
cianoza,modificari
profilaxie).
prevenirea ale complicatiilor
functiilor vitale, pulmolare. sentiment de
interventiile
rezultatele 2.8 4inferioritate
3. InsuficientaRespiratie si
cardiaca de :pierdere
artificiala
stanga a imaginii
: dezobstruarea
acuta decailor
si cronica, sine.
insuficienta
aeriene,
proprii si
ingrijirilor 5. 2.3
cardiaca
aspirarea
Sursedreapta
secretiilor
de dificultate:
acuta, respiratie
sialterarea
cronica, artificiala
functiilor
cordul pulmonar
,,gura
vitalelasigura
cronic,
vegetative,

delegate
aplicate insuficienta
sau ,,gurade
tulburari la cardiacaglobala(definitie,etiopatogenie,clasificare,
nas trusade
echilibru, deordin
ventilatie , trusa de intubatie
psihologic(anxietate , stres), de
simptomatologie,
(pregatirea materialelor
ordin social(izolare complicatii,
necesare
, saracie), investigatii
lipsa, tehnica
cunoasterii.de
,evolutie,tratament)
executie, scop,
2.9
indicatii/
6. 2.4 Hipertensiunea
Diagnosticcontraindicatii,arteriala supravegherea
de ingrijire(nursing)( clasificare, bolnavului
etiopatogenie,
= problema , de
+ sursa
simptomatologie,
supravegherea
dificultate + manifestareafunctiilor
complicatii,vitale, investigatii,
reorganizarea
de dependenta). evolutie,
locului tratament,
de
profilaxie)
munca
7. 1. .
Obiectivul nursing: specificitate, performanta, implicare,
2.10
3.5
realism,Hipotensiunea
Oxigenoterapia:
observabilitate( arteriala
cine?,sursa
esentiala,
ce, cedesesimptomatica,
oxigen,
poate face?, materiale
cum?, in
ortostatica
necesare, pozitia
ce masura?,cand?) (definitie, pacientului,
clasificare,
obiective supravegherea
simptome,
pe termen scurt,investigatii,
pacientului,
mediu, lung.
tratament)
rolul asistentei.
8. 2. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si
2.11
3.6 Socul:definitie,
vegetative, Masurarea
a starii de TA,etiopatogenie,
masurarea
constienta, clasificare,
profilaxia pulsului fiziopatologie,
central si
infectiilor,
simptomatologie,
periferic,
prevenireamasurarea investigatii,
complicatiilor. presiunii tratament,
venoase, profilaxie).
oscilometriea,
determinarea
2.12 Sincopa si masei
lesinul: de sange
definitie, circulant:
etiopatogenie,
9. 2.1 Interventii proprii( autonome): comunicare , hidratare, pregatire
simptome,
pacientului
prim ajutor, ,igiena,
alimentare, pregatirea
tratament. dispozitivelor
asigurarea conditiilor necesare,
de mediu, pregatirea
asigurarea
materialelor
2.13 Moartea necesare,
subita: tehnici
etiopatogenie, de executie
simptome,
pozitiilor, mobilizare, prevenirea complicatiilor, educatie etc. , reorganizarea
tratament.
locului
2.14
10. 2.2 de munca
Ateroscleroza:
Interventii , notarea
delegate:definitie,in F.O. a parametrilor
etiopatogenie,
pregatirea pentru masurati
simptomatologie,
investigatii si
.analize, recoltari
complicatii, tratament , profilaxie.
de sange si urina, administrarea tratamentului
3.7.
2.15
general Recoltarea
Anevrismele analizelor
arteriale:
si local specific, biochimice
boli functionale
administrarea ale, arterelor
anticuagulantelorhematologice, si
bacteriologice
periferice,
cardiotonicelor. boli : pregatire
organice ale pacientului,
arterelor pregatirea
periferice( materialelor
definitie,
necesare,
tablou clinic, tehnica de executie,
etiologie, investigatii,supavegherea pacientului. 3. 8
evolutie, prognostic
Electocardiograma,
C.2. Identifica 1 tratament).
Resurse materiale: fonocadiograma , flebografia,
apexograma,
2.16 testul Rumpeltromboflebita,
Lee : pegatirea dispozitivelor si
problemele de 1.1 Bolile Instrumente: venelor:pensa linguala, stilet butonat, varicele sursa (definitie,
de
a materialelor
etiopatogenie, necesare , tehnici de executie, supraveghere
dependenta si aspiratie, sondesimptomatologie,
de aspiratie, sondeevolutie, urinare, tratament)
seringi pentru
stabileste bolnavului, notarea in F.O.
punctie, trusa chirurgicala, trusa de pansat, seringi,
3.9
diagnosticele de 1.Culegerea Cateterismul
de date( cardiac
date : indicatii/ contraindicatii,
subiective/obiective) prin diverse
electocardiogrf, monitor, trusa de intubatie, defibrillator,
ingrijire definitie,
metode: scop,
interviu materiale
(directetc. necesare , pregatirea
indirect, cu intrebari inchise/ pacientului,
tensiometru, stetoscop
supraveghera
deschise), pacientului.
observatie, cercetare documente medicale
(nursing) la 1.2 Materiale: garou, comprese, antiseptice, trusa(perfuzie,
foaie de
3.10
observatie Examenul radiologic : radioscopia, radiografia,
pacientii cu tampoane, clinica, bilete de iesire
solutii perfuzabile, din spital, trimiteri,
medicamente, sursa oxigen, scrisori
afectiuni radiocardiograma,
medicale, carnet de angiocardiografia,
sanatate, retete, etc.) ecografia
discutii cu cardiaca:
echipa de
termometru, etc.
pregatirea
ingrijire si pacientului,
apartinatorii,
cardiovasculare 2. Pregatirea pacientului: pregatirea
examen fizic materialelor
(inspectie, necesare
ascultatie, ,
rolul
palpare,asistentei.
percutie). psihica: informare, explicatii, asigurarea
2.1
3.11 Pregatirea
Punctia pericardica : definitie, scop, indicatii/
1. 2. Independenta/
confortului psihic,Dependenta
etc.
contraindicatii,
2. 2.1 Manifestari pregatirea
defizica:
independenta: pacientului,
pacient supravegherea
constient, mobilitate
2.2
pacientuluiPregatirea
dupa punctie. asigurarea conditiilor de mediu,
pastrata, tegumente intacte, culoarea tegumentelor
pozitie adecvata, igiena, respectarea regimului alimentar, etc. normala,
semen vitale
3. interventii (respiratie, puls,TA, temp) pastrate, lipsa durerii,
specifice:
1.
somn si Obiective
odihna stabilite:
corespunzatoare, comunicare eficienta .
3.1
1.1 Interventii
Realizate de manifestari
urgenta: masaj de cardiac
dependenta extern, respiratie
absente sau
3. 2.2 Probleme
artificiala, de dependenta:
imobilizare, durere acuta/cronica,
oxigenoterapie, intubatie orotraheala,imobilitate,
ameliorate,
incordarea satisfactia
miscarilor, pacientului.
montarea une perfuzii,postura
etc. inadecvata, edeme ale
1.2
membrelor, Nerealizate:
dispnee, manifestari
circulatie de dependenta
inadecvata, care se mentin,
vulnerabilitate fata
3.2 Transportul pacientilor: metode de transport(brancarda,
manifestari
de pericole, de dependenta aparute pe perioada ingrijirii.
carucior, patcomunicare ineficienta, palpitatii.
, metode improvizate).
4.
C.3. Elaboreaza 3.3 2.
Manifestari Reformularea
de dependenta:obiectivelor:
dificultate adaptate la capacitatile
de deplasare, alterarea
fizice alePrevenirea
pacientului. complicatiilor imobilizarii: prevenirea
planul de starii de confort, deficit de autoingrijire, risc
3. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de
ingrijire
dependentaprezente in evolutia pacientului.
(nursing)

Conditii de aplicare didactica si de evaluare.
Modulul CA RDIOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE poate fi

parcurs in mod independent.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele
principii moderne ale educatiei:
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare;
- elevii au stiluri diferite de invatare;
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare;
analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor. Pentru
atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de
invatare cu caracter interactiv. Se recomada urmatoarele metode:observatia,
descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul
de ingrijire.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de
invatare cu character practice aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire,
simulari.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, fise de
lucru, probe practice(demonstratie, studiu de caz plan de ingrijire).
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt
precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul.
Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluare, SPP-ul stabileste un nivel
national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel
unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind
relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii
fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului
scolar.
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea
in grupul de lucru, observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite
evaluarea conceptelor, a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii, tema in
clasa, investigatia, proiectul.
Continutul 1.1si 1. 2 parte a curriculei vor fi predate de professor iar 1.3si 1.4 vor fi
predate de professor instructor(asistent medical).
Evaluarea va fi ritmica, intermediara si finala.
La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna( profesor + profesor instructor)
constand dintr-o proba scrisa si proba practica.

Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 120 ore si se va desfasura
astfel: 5 ore/ saptamana de instruie teoretica/ semestrul I si 60 de ore / semestrul I de
instruire practica.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme
in functie de cunostintele, deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului, dotarea cu
material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi
instruiti.
Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in
tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.
Instruirea se va realize in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare
materiala .
Instruire in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea
corespunzatoare a competentelor pentru viitorii ,, asistenti.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind
CARDIOLOGIA SI PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE.
Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea, conversatia, munca independenta,
simularea, observatia, exercitiul, discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual
critic si creativitatea, studiu de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor
la problemele reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete
vdeo, CD- uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare
diverse.
MODULUL 25:
GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE
Not introductiv
Modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN

GASTROENTEROLOGIE face parte din pregtirea specifica din anul II, pentru
calificarea: asistent medical generalist.
In modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN
GASTROENTEROLOGIE se regsesc abiliti din unitatea de competen tehnic
specializat GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE .
Modulul are alocate 120 de ore, din care 60 de ore de teorie pe semestrul II i 60 de
ore de pregtire practic pe semestrul II. Din cele 60 de ore de teorie 36 vor fi predate
de instructor (3 ore x 12 sptmni) i 24 vor fi predate de medicul specialist. Prin
parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise in
standardul de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu
standardul de pregtire profesional specific calificrii.
Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului:
25.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor aparatului digestiv;

25.2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire
(nursing) la pacienii cu afeciuni ale aparatului digestiv;
25.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing);
25.4. Aplic interveniile proprii i delegate planificate;
25.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
Tabelul de corelare a competenelor si coninuturilor

Unitatea de competen:
25. GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE
(120 ore din care 60 ore pregtire practic)

Nr. UNITATEA DE
crt. COMPETENTA COMPETENTE CONTINUTURI
25. GASTROENTEROLOGIE C 1. 1. Semne i simptome
SI NURSING IN Analizeaz prezente in afeciunile
GASTROENTEROLOGIE semnele i aparatului digestiv:
simptomele1.1. Semne locale: durerea
specifice (caracteristici), hemoragia
afeciunilor (clasificare, gravitate), pirozis,
aparatului eructaie, regurgitaie,
digestiv inapeten, anorexie, odinofagie,
disfagie, vrsturile (clasificare,
caracteristici), tulburri de
tranzit (diaree, constipaie sau
alternana intre cele dou,
caracteristicile scaunului),
edeme, icter (localizare,
caracteristici).
1.2. Semne generale: alterarea

funciilor vitale si vegetative
(dispnee, tahicardie,
hipotensiune arteriala, paloare,
transpiraii profuze, scderea
diurezei); scderea in greutate
(denutriie, caexie), ascita,
tulburri ale strii de cunotina
(confuzie, encefalopatie, coma).
2. Principalele afeciuni ale
aparatului digestiv:
2.1. Afeciunile esofagului:
esofagita caustica, esofagita de
reflux, hernia hiatal (definiie,
etiologie, simptomatologie,
investigaii, principii de
tratament)
2.2. Afeciuni ale stomacului,
intestinului subire si gros:
gastrita acut si cronic, ulcerul
gastro-duodenal, boala
inflamatorie a intestinului,
colonul iritabil, rectocolita
ulcero-hemoragic, parazitozele
intestinale (definiie, etiologie,
simptomatologie, investigaii,
2.3. Afeciuni ale glandelor
anexe: hepatita cronica,
sindromul dispeptic biliar,
colecistita acuta si cronica
nelitiazic, sindroame
pancreatice, ciroza hepatic
(definiie, etiologie,
simptomatologie, investigaii,
C 2. principii de tratament).
Identific
problemele de 2.1. Culegere de date
dependen i (subiective si obiective) prin
stabilete diverse metode: observaia,
diagnosticele interviul formal sau informal,
de ngrijire cercetarea documentelor
(nursing) la medicale (F.O. clinic, bilete de
pacienii cu ieire din spital, bilete de
afeciuni ale trimitere, scrisori medicale,
aparatului carnet de sntate, reete, etc.),
digestiv. discuii cu membrii echipei

C 3. medicale si cu aparintorii,
Elaboreaz examen fizic (inspecie, palpare,
planul de percuie, auscultaie). Analizarea
ngrijire si organizarea datelor: informaii
(nursing) semnificative.
2.2. Independen/Dependen
2.2.1. Manifestri de
independen: pacient contient,
mobilitate pstrat, tegumente
intacte si normal colorate,
semne vitale (R, P , T.A., T0) in
limite normale, absena durerii,
somn odihnitor, alimentaie
adecvat, apetit normal, stare de
constituie normal
corespunztoare vrstei si
C 4. nlimii corporale, absena
Aplic eliminrilor patologice.
2.2.2. Probleme de dependenta:
interveniile
alterarea nutriiei, durere
proprii i
acuta/cronica, postura
delegate. inadecvata, disconfort
abdominal, alterarea eliminrii
digestive, exces de volum
lichidian, risc nalt de sngerare,
modificarea tegumentelor si
mucoaselor, risc nalt de alterare
a conceptului de sine.
Manifestri de dependen:
durere, hematemeza, melena,
rectoragii, vrsturi, inapeten,
edeme, icter, somnolen,
hipotensiune arterial, dispnee,
etc.
2.2.3. Surse de dificultate de
ordin fizic (leziuni ale aparatului
digestiv), de ordin psihologic
(anxietate, stres), de ordin social
(izolare, srcie), lipsa de
cunotine.
3.1.Obiectivul nursing:
specificitate, performan,
implicare, realism,
observabilitate (cine? ce? ce se

poate face? cum? in ce condiii?
cnd? ; obiective pe termen
scurt, mediu si lung).
3.2. Prioriti de ngrijire:
supravegherea funciilor vitale
si vegetative, a strii de
cunotin, a alimentaiei,
profilaxia infeciilor si a
complicaiilor.
3.3. Intervenii proprii
(autonome): comunicare,
alimentare, igiena,
mobilizare/transport, cntrire,
profilaxie, educaie.
3.4. Intervenii delegate:
pregtirea pentru investigaii si
tehnici, pregtirea pentru
paracenteza abdominal,
administrarea tratamentului
general si local.
4.1. Resurse materiale:

4.1.1. Instrumente: sonde de
aspiraie, seringi, trus pentru
paracentez abdominal,
endoscoape (esofagoscop,
gastroscop, colonoscop,
rectosigmoidoscop), canul
rectal.
4.1.2. Materiale: trus de
perfuzat, trus de transfuzie,
soluii perfuzabile, snge,
derivate de snge, medicamente,
materiale pentru reacia Rivalta,
mnui de cauciuc, recipiente
pentru colectarea lichidului
aspirat si a lichidului de ascit,
materiale pentru clisma
exploratoare (sulfat de bariu,
irigator, cearaf).
4.2. Pregtirea pacientului:
C 5. 4.2.1. Pregtirea psihic:
Evalueaz informare, explicaii, obinerea
rezultatele consimmntului, asigurarea
ngrijirilor confortului psihic.
aplicate. 4.2.2. Pregtirea fizic:

asigurarea condiiilor de confort
ambiental, poziie adecvat,
igien, crearea cmpului
operator, golirea colonului,
sistarea alimentaiei pe cale
orala.
4.3. Intervenii specifice:
4.3.1.Alimentatia pacienilor:
natural (activ, pasiv),
artificial; igiena alimentaiei.
4.3.2. Transportul pacienilor:
metode de transport (brancard,
fotoliu rulant, pat).
4.3.3. Intervenii de urgen:
aspiraia digestiv continu sau
intermitent, spltura gastric,
paracenteza abdominal
evacuatoare.
4.3.4. Prevenirea
complicaiilor:prevenirea
vrsturilor, oprirea hemoragiei
prin aspiraie digestiv,
administrarea de hemostatice;
prevenirea deshidratrii prin
hidratare parenteral; prevenirea
socului neurogen si a
tulburrilor de comportament
prin administrarea de antialgice
(in sindroamele pancreatice).
4.3.5. Investigaii specifice:
a. examene radiologice:
tranzitul
baritat, irigografia,
colangiografia; pregtirea
bolnavului; rolul asistentului
medical.
b. examene endoscopice:
esofagoscopia, colonoscopia,
rectosigmoidoscopia; pregtirea
bolnavului; rolul asistentului
medical.
c. puncia hepatica si
abdominala: definiie, scop,
indicaii/contraindicaii, locuri
de electie, materiale necesare,
pregtirea pacientului, tehnica de
execuie, pregtirea

produsului recoltat pentru
examinare, supravegherea
pacientului dup puncie,
reorganizarea locului de munc,
notarea punciei in F.O.,
incidente si accidente.
5.1. Obiective stabilite:

5.1.1. Realizate manifestri de
dependen absente sau
diminuate, satisfacia
pacientului.
5.1.2 Nerealizate manifestri
de dependen care se menin,
manifestri de dependen
aprute pe perioada ngrijirii.
5.2. Reformularea obiectivelor:
adaptate la capacitile fizice ale
pacientului.
5.3. Planificarea interveniilor:
adecvate manifestrilor de
dependen prezente in evoluia
pacientului.
SUGESTII METODOLOGICE
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore pe an i se

va desfura astfel: 3 ore de teorie pe sptmn in semestrul II, timp de 12 sptmni
predate de instructor, 2 ore de teorie pe sptmn pe semestrul II, timp de 12
sptmni predate de medicul de specialitate i 60 de ore de pregtire practic.
Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea
stabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingerea
competenelor din prezentul modul, se vor realiza activiti de nvare cu caracter
practic-aplicativ : discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerciii
practice. Elevii vor fi pui in situaii de nvare in grup sau individual rezolvnd
sarcinile de lucru repartizate.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam cat mai variat: plane,
scheme, casete video, CD-uri, manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate.
Pentru aplicarea procesului de nursing, ca demers logic, decizional, de identificare si
rezolvare a problemelor de dependen, se recomand studii de caz pe tipurile de
patologie precizate in coninuturile tematice.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi,
ntrebri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul
probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz
numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Pe
parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfritul lui se realizeaz
evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performanelor. Cadrele didactice care
asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene,
numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar.

Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in
uniti sanitare in care elevii trebuie s deprind capacitatea de a acorda ngrijiri
individualizate pacienilor cu afeciuni ale aparatului digestiv.
MODULUL 26:
NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE
Not introductiv
Modulul NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE

RENALE face parte din pregtirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent
medical generalist.
In modulul NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE
RENALE se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat
NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE. Modulul
are alocate 120 de ore, din care 60 de ore de teorie pe semestrul II i 60 de ore de
pregtire practic pe semestrul II. Din cele 60 de ore de teorie, 36 vor fi predate de
instructor i 24 vor fi predate de medicul specialist. Prin parcurgerea programei
colare se asigur dobndirea competenelor descrise in standardul de pregtire
profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire
profesional specific calificrii.
26.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor nefrologice i urologice;

(nursing) la pacienii cu afeciuni nefrologice i urologice;

26. NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE
Nr. UNITATEA DE

26. NEFROLOGIE, C1 1. Semne i simptome prezente in
UROLOGIE SI Analizeaz afeciunile nefrologice i urologice:
NURSING IN semnele i 1.1. Semne locale: durerea lombar
AFECTIUNILE simptomele uni sau bilaterala (caracteristici), tulburri
RENALE specifice calitative ale urinei (culoare, aspect,
afeciunilor miros), tulburri de miciune (polakiuria,
nefrologice i disuria, cistalgia, ischiuria, incontinenta de
urologice urina caracteristici), tulburri cantitative
(poliuria, oliguria, oligoanuria, anuria,
hematuria, piuria caracteristici).
1.2. Semne generale: alterarea aparent
nejustificat a strii generale; astenie fizic
progresiv, tulburri digestive cu
inapeten, grea, halen amoniacal,
vrsturi, alternana diaree-constipaie,
hematemeza, melena; accese febrile,
transpiraii profuze, epistaxis, somnolen
sau chiar tulburri psihice.
2. Principalele afeciuni nefrologice
si urologice:
2.1. Afeciuni nefrologice:
glomerulonefrita acuta si cronic,
sindromul nefrotic, insuficiena renal
acut si cronic (definiie, etiopatogenie,
simptomatologie, investigaii, principii de
tratament).
2.2. Infecii: infecia urinar,
pielonefrita acut si cronica, tuberculoza
renal
(definiie, etiopatogenie, simptomatologie,
investigaii, principii de tratament).
2.3. Afeciuni urologice: litiaza renal,
bolile aparatului genital masculin
adenomul de prostat, cancerul de prostat,
C 2. varicocelul, hidrocelul, tumorile renale
Identific (definiie, etiopatogenie, simptomatologie,
problemele de investigaii, principii de tratament).
dependen i

stabilete 2.4. Malformaiile congenitale renale:
diagnosticele ectopia renal, rinichiul polichistic
de ngrijire (definiie, etiopatogenie, simptomatologie,
(nursing) la investigaii, principii de tratament).
pacienii cu 2.5. Traumatismele renale: definiie,
afeciuni etiopatogenie, simptomatologie,
nefrologice i investigaii, principii de tratament.
urologice
2.1. Culegere de date (subiective si
obiective) prin diverse metode: observaia,
interviul formal sau informal, cercetarea
documentelor medicale (F.O. clinica,
bilete de ieire din spital, bilete de
trimitere, scrisori medicale, reete, etc.),
discuii cu membrii echipei medicale si cu
aparintorii, examen fizic (inspecie,
palpare, percuie, auscultaie). Analizarea
si organizarea datelor: informaii
semnificative.
2.2.1. Manifestri de independen:
pacient contient, mobilitate pstrat,
C 3. absena durerii, semne vitale (R, P , T.A.,
Elaboreaz T0) in limite normale, eliminri urinare
planul de normale din punct de vedere calitativ si
ngrijire cantitativ, somn odihnitor, confort psihic.
(nursing) 2.2.2. Probleme de dependen: alterarea
eliminrii urinare, alterarea confortului,
alterarea eliminrii digestive, comunicare
ineficace la nivel senzorial si afectiv,
anxietate, deficit de autongrijire, risc
potenial de violenta, risc nalt de
deteriorare a strii de sntate. Manifestri
de dependen: disurie, cistalgie, oligurie,
poliurie, grea, vrsturi, disconfort fizic,
agitaie, odihn insuficient, glob vezical,
C 4. tulburri de dinamic sexual, etc. 2.2.3.
Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni,
Aplic
obstrucii ale aparatului renal), de ordin
interveniile psihologic (anxietate, stres), de ordin
proprii i social (schimbarea modului de via,
delegate. program de munc inadecvat) lipsa de
cunotine.
3.1.Obiectivul nursing: specificitate,

performanta, implicare, realism,

observabilitate (cine? ce? ce se poate face?
cum? in ce condiii? cnd? ; obiective pe
termen scurt, mediu si lung).
3.2. Prioriti de ngrijire: supravegherea
funciilor vitale si vegetative, a strii de
cunotina, a eliminrii urinare, profilaxia
infeciilor si a complicaiilor.
3.3. Intervenii proprii (autonome):
comunicare, alimentare, igien,
mobilizare/transport, profilaxie, educaie.
3.4. Intervenii delegate: pregtirea
pentru investigaii si analize, pregtirea
preoperatorie, ngrijiri postoperatorii,
ngrijirea stomelor, administrarea
tratamentului general si local, pregtirea
pentru dializ.

4.1.1. Instrumente: sonde vezicale, sonde
Cook, seringi, trusa chirurgicala pentru
ngrijirea plgilor, truse chirurgicale pentru
crearea shunt-ului, fistulei arteriovenoase,
cistoscop, rezectoscop, seringi Guyon.
4.1.2. Materiale: casolete cu material
textil, fei de tifon, soluii antiseptice,
pungi pentru urin, trus de perfuzat,
soluii perfuzabile, medicamente, soluii
pentru spltura vezical, dializoare,
catetere TENCHKOFF, pungi cu soluia de
dializ, pungi pentru drenaj, surse de
oxigen.
4.2.1. Pregtirea psihic: informare,
explicaii, obinerea consimmntului,
asigurarea confortului psihic.
4.2.2. Pregtirea fizic: asigurarea
condiiilor de confort ambiental, poziie
adecvata, igiena, crearea cmpului
operator, crearea abordului vascular, etc.
4.3.1.Dializa peritoneal si hemodializa:
definiie, indicaii, pregtirea pacientului,
materiale necesare, efectuarea dializei,
supravegherea bolnavului, evaluarea
rezultatelor epurrii extrarenale.

C 5. Implicaiile psihosociale ale dializei.
Evalueaz 4.3.2. Prevenirea complicaiilor
rezultatele cardiovasculare, pulmonare, cutanate, a
ngrijirilor dezechilibrului hidro-electrolitic si
aplicate. acidobazic
4.3.3. Intervenii de urgen: sondajul
vezical si montarea sondei demeure,
puncia vezical, cistostomia definiie,
scop, indicaii/contraindicaii, materiale
necesare, pregtirea pacientului, tehnica de
execuie, supraveghere si ngrijiri
ulterioare.
4.4. Investigaii specifice:
4.4.1. Examene radiologice: radiografia
abdominal pe gol, urografia, cistografia;
pregtirea bolnavului; rolul asistentului
medical.
4.4.2. Examene endoscopice: cistoscopia,
ureteroscopia; pregtirea bolnavului; rolul
asistentului medical.
4.4.3. Puncia renal: definiie, scop,
indicaii/ contraindicaii, locuri de electie,
materiale necesare, pregtirea pacientului,
tehnica de execuie; supravegherea
pacientului dup puncie, incidente,
accidente.
4.5. Pregtirea preoperatorie:
4.5.1. Pregtirea general: bilanul clinic
general, bilanul paraclinic (HLH,
hematocrit, teste de coagulare, grup
sanguin, uree, creatinina, glicemie).
Explorarea mecanismelor funcionale
propriu-zise (clearance-uri la uree si
creatinina).
4.5.2. Pregtirea din ziua precedent si din
ziua operaiei; pregtirea local.
4.5.3. Pregtirea preoperatorie in urgente.
4.6.a. Supravegherea postoperatorie:
aspectul general, parametri fiziologici,
pierderile lichidiene (snge, urin,
vrsturi, transpiraie, lichide de drenaj),
hidratarea pacientului, plaga operatorie,
pansamentul.
4.6.b. ngrijirile postoperatorii legate de:
igien, alimentaie, mobilizare,
combaterea durerii, ngrijirea plgii,

prevenirea complicaiilor: retenie de urin,
constipaie, alte complicaii de decubit.

dependen absente sau diminuate,
satisfacia pacientului.
5.1.2 Nerealizate manifestri de
dependen care se menin, manifestri de
dependen aprute pe perioada ngrijirii.
5.2. Reformularea obiectivelor: adaptate la
capacitile fizice ale pacientului.
5.3. Planificarea interveniilor: adecvate
manifestrilor de dependen prezente in
evoluia pacientului.

va desfura astfel: 3 ore de teorie pe sptmn in semestrul II, timp de 12 sptmni
predate de instructor, 2 ore de teorie pe sptmn pe semestrul II, timp de 12
sptmni predate de medicul de specialitate i 60 de ore de pregtire practic.
individualizate pacienilor cu afeciuni nefrologice si urologice.

Modulul 27 : CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA
Nota introductiva
Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE
GENERALA face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea:
asistent medical generalist.
In modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE
GENERALA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata
CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA.
Modulul are alocate 120 de ore, din care 60 de ore teorie si 60 de ore pregatire
practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor
descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza
impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare
modulului:
1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor
chirurgicale.
2. Identifica problemele de dependenta si stabileste
diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni
chirurgicale.
3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing).
4. Aplica interventiile proprii si delegate.
5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate.

Unitatea de competenta: CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN
CHIRURGIE GENERALA (120 de ore din care 60 de ore de pregatire practica)
Nr. Unitate de
Competenta Continuturi
crt. Competenta

1. Chirurgie C.1. Analizeaza 1. Semne si simptomele prezente in
generala si semnele si chirurgia generala: anorexie, greata,
nursing in simptomele varsatura, regurgitatie, eructatie, pirozis,
chirurgie specifice meteorism, diaree, constipatie, hematemeza,
generala. afectiunilor melena, rectoragii, durere, febra, frison,
hiperemie, tumefiere, cefalee, tahicardie,
chirurgicale.
dispnee, adenopatie, contractura, etc.
2. Principalele afectiuni chirurgicale:
(definitie, etiopatogenie, simptomatologie,
investigatii principii de tratament):
2.1. Patologia esofagului
2.2. Patologia stomacului si intestinului
subtire: ulcerul gastric, neoplasmul gastric,
ulcerul duodenal, tumorile intestinului
subtire, enteritele regionale (boala Crohn)
2.3. Patologia intestinului gros: rectocolita
ulcero-hemoragica, cancerul de colon,
diverticuloza, apendicita, ocluzia intestinala,
cancerul rectal, patologia ano-rectala.
2.4. Patologia chirurgicala a ficatului si
cailor biliare (ciroza, tumorile ficatului,
abcesele ficatului, chistul hidactic hepatic,
litiaza biliara, colecistita acuta).
2.5. Patologia chirurgicala a pancreasului
(pancreatita acuta, cronica, neoplasmul de
pancreas),
2.6. Patologia chirurgicala a splinei
2.7. Peritonita
2.8. Herniile
2.9. Eventratia, evisceratia
2.10. Contuziile si plagile abdomenului,
etc.
2.11. Infectii chirurgicale acute si cronice:
2.2.1. Furunculul
2.2.2. Hidrosadenita
2.2.3. Abcesul cald
2.2.4. Flegmonul
2.2.5. Erizipelul
2.2.6. Gangrena gazoasa
2.2.7. Antraxul
2.2.8. Tetanosul

C.2. Identifica 2.11.9. Septicemia
problemele de 2.11.10 Pioemia, etc.
dependenta si 2.12. Tuberculoza ganglionara, abcesul rece.
stabileste
diagnosticele 1. Culegere de date (date subiective /
de ingrijire obiective) prin diverse metode: interviu,
(nursing) la observatie clinica, cercetare documente
pacientii cu medicale, discutii cu echipa de ingrijire,
afectiuni familia si apartinatorii.
chirurgicale.
2. Analiza si sintetiza informatiilor
obtinute din culegerile de date:
2.1. Manifestari de independenta
2.2. Manifestari de dependenta
2.3. Surse de dificultate.
3. Probleme de dependenta, diagnostice
de ingrijire (nursing) specifice afectiunilor
pacientilor :constipatia, deshidratarea,
diareea, anxietatea, durerea, alterarea
tegumentelor si mucoaselor, devalorizarea,
C.3 Elaboreaza intoleranta la activitate, risc de infectie,
planul de deficit nutritional legat de incapacitatea de a
ingrijire digera sau a absorbi alimentele, deficit de
(planul autoingrijire, perturbarea stimei de sine,
nursing). alterarea imaginii corporale, dificultatea sau
refuzul de a urma dieta, alimentatie
inadecvata prin deficit, etc.
1. Obiective de ingrijire (nursing):

specificitate, performanta, implicare,
realism, observabilitate.
2. Prioritati de ingrijire: reechilibrarea
hidroelectrolitica, alimentarea, mentinerea
functiilor vitale, a starii de constienta,
supravegherea functiilor vegetative,
profilaxia infectiilor, prevenirea
complicatiilor.
C.4 Aplica
interventiile 3. Interventii:
proprii si 3,1. Interventii proprii (autonome):
delegat comunicare, hidratare, alimentare, igiena,
mobilizare, profilaxie, educatie.
3.2. Interventii delegate: pregatirea pentru
investigatii si analize, pregatirea

C.5. Evalueaza preoperatorie, ingrijiri postoperatorii,
rezultatele administrarea tratamentului general si local.
ingrijirilor
aplicate 1. Resurse materiale:
1.1. Materiale: camp steril, manusi
sterile, tuburi de dren, solutii antiseptice,
solutii spalaturi, trusa perfuzie, solutii
perfuzabile, medicamente, comprese sterile,
mese, sonde (Faucher, Einhorn, Blakmore,
aspiratie), tub Kehr, echipament necesar
oxigenoterapiei, etc.
1.2. Instrumente: trusa chirurgicala, trusa
pentru punctie, trusa de pansat
2. Metode si mijloace de pregatire a
pacientului:
2.1. Pregatirea psihica: informare,
explicatii, asigurarea confortului psihic,
2.2. Pregatirea fizica: pozitie adecvata,
igiena, camp operator, etc.
3. Interventii specifice:
3.1. Sondaj gastric, duodenal, aspiratie
gastrica, clisme
3.2. Prelevari de produse biologice3.3.
Punctii (biopsica, hepatica, abdominala),
3.4. Alimentatie artificiala
3.5. Ingrijire stome
3.6. Aplicare pansamente
3.7. Interventii chirurgicale elementare
3.8. Prevenirea complicatiilor
postoperatorii (escare, retentie de urina,
constipatie, etc.)
1. Obiective stabilite:
1.1. Realizate - manifestari de
dependenta absente sau ameliorate.
1.2. Nerealizate - manifestari de
dependenta care se mentin.
2. Restructurarea planului de ingrijire in
caz de rezultat nefavorabil.
2. 1.Reformularea obiectivelor:
adaptate la capacitatile fizice ale pacientului
2.2. Planificarea interventiilor: adecvate
manifestarilor de dependenta prezente in
evolutia pacientului.
Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE

GENERALA poate fi parcurs in mod independent.
activitatilor privind CHIRURGIA GENERALA SI NURSING IN
CHIRURGIE GENERALA .
Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 120 de ore pe an si se
va desfasura astfel: 5 ore/saptamana de teorie 2 ore medic + 3 ore maistru
instructor / semestrul II si 60 ore / semestrul II de pregatire practica (stagiu clinic).
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei
teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi
si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a
deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca
parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de
corelare a competentelor cu continuturile.
urmatoarele principii moderne ale educatiei :
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de
invatare;
- elevii au stiluri dierite de invatare;
invatare;
analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
invatare cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia,
descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de
ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme,
fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari.
buna dotare materiala. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita
in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali
generalisti.
independenta, simularea, observatia, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea,
discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul
clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se
aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente.
scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si
materiale sanitare diverse (atele, brancarda, fesi, comprese, etc.)
probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l
SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat
relizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
probe practice (demonstratie, studiu de caz - plan de ingrijire).
Modulul 28: CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI
NURSING SPECIFIC.
Nota introductiva
Modelul CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING
SPECIFIC
face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea : asistent medical
generalist.
In modulul CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING
SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata de
CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC.
Modulul are alocate 60 ore din care 24 de ore teorie si 36 de ore pregatire practica . Prin
parcurgerea programei scolare se sigura dobandirea competentelor descrise in stadardele de
pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire
profesionala specific calificarii.

modulului :

1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale
toracice si cardiovasculare.

ingrijire
(nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale toracice si
cardiovasculare.
3. Elaboreaza planul de ingrijire(nursing).


Unitatea de competenta CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI
NURSING SPECIFIC (60 de ore din care 36 de pregatire practica).
Nr. Unitate de Competente Continuturi
Crt. Competenta

1. Chirurgia C1. C.1. 1.Semnele si simptomele prezente in chirurgia
toracica, Analizeaza semnele si toracica si cardiovasculara :
cardiovasculara simptomele specifice Semne clinice :junghi toracic, dispnee expiratorie,
si nursing afectiunilor chirurgicaletuse uscata sau cu expectoratie, febra, transpiratii,
specific. toracice si hemoptizie, durere anginoasa, dispnee de efort si
cardiovasculare. repaus, hipoxie, hipercapnie, palpitatii, edem,
cianoza, ameteli, fatigabilitate, lipotimii, sincope,
claudicatie intermitenta ;
Manifestari digestive : balonare, greturi, varsaturi
;
Manifestari nervoase :cefalee, insomnii, astenie
fizica si psihica, confuzii, anxietate, etc.
2.Principalele afectiuni chirurgicale toracice si
cardiovasculare :
Chistul hidatic pulmonar, pleurezia purulenta
netuberculoasa, abcesul pulmonar, tromboembolism
pulmonar, pericardita constrictiva sau supurata,
tetralogia Fallot, stenoza aortica, stenoza
mitrala,canalul arterial, stenoza istmului aortic,
traumatismele toracice, anevrismele arteriale,
varicele membrelor inferioare, trombozele,
limfangita, adenita si elefantiazisul.
C.2.Identifica 1.Culegerea de date prin diverse metode :

problemele de Interviu, observatie clinica, cercetare documente
dependenta si stabileste medicale, discutii cu echipa de ingrijire , familie si
diagnosticele de apartinatori.
ingrijire(nursing) la Analiza si sinteza datelor:
pacientii cu afectiuni 2.1 Manifestari de
chirurgicale toracice si independenta : pacient constient,
cardiovasculare. mobilitate pastrata, tegumente intacte,
culoarea tegumentelor normala, semne
vitale( R, P, TA, T ) in limite normale,
lipsa durerii, somn si odihna
corespunzatoare, comunicare
ineficienta senzo-motorie.
2.2 Manifestari de dependenta :
dificultate de deplasare, diminuarea sau
absenta miscarii, alterarea starii de
confort, risc de complicatii, risc de
infectii, escare de decubit, cianoza,
tegumente

palide si reci, modificari ale functiilor vitale,
sentiment de inferioritate.
2.3 Surse de dificultate :de ordin
fizic(alterarea integritatii aparatului respirator si
circulator) de ordin psihologic( anxietate,
depresie, stres), de ordin social, lipsa de
cunostinte. 3 Probleme de dependenta si
diagnostice de ingrijire( nursing)
=PES( problema + sursa de
dificultate+manifestarea de dependenta)
dispnee, circulatie defectuoasa, durere,
comunicare ineficienta la nivel senzo-motor,
hipertermie, risc de infectie, durere
acuta/cronica, risc de accidente.
1. Obiectivul nursing : specificitate,

performanta, implicare, realism, observabilitate. 2.
Prioritati de ingrijire :supravegherea
functiilor vitale si vegetative, a starii de
constienta, profilaxia infectiilor, prevenirea
C.3. Elaboreaza planul complicatiilor.
de ingrijire (nursing) 3. Interventii :
3.1.interventii autonome : comunicare,
hidratare, alimentare, igiena, mobilizare,
3.2.interventii delegate : pregatirea pentru
investigatii si analize, pregatirea preoperatorie,
ingrijiri postoperatorii, administrarea
tratamentului general si local.
1. Resurse materiale :
1.1 Instrumente :pensa hemostatica, foarfeca,
tavita renala, aparatura de oxigenoterapie, trusa de
pansat, seringi, trusa de perfuzie, canula
intravenoasa, garou elastic, sonde de aspiratie
sterile, trusa de anestezie de urgenta, trusa
chirurgicala vasculara, aparatura de monitorizare.
C.4.Aplica interventiile 1.2. Materiale : pansamente, comprese, solutii
proprii si delegate antiseptice, solutii perfuzabile, medicamente,
materiale de protectie, manusi sterile, masca, camp
steril, fese, etc.
2. Metode si mijloace de pregatire a
pacientului ;
2.1 Pregatirea psihica: explicatii, informare,
2.2 Pregatirea fizica : asigurarea confortului

ambiental, pozitie adecvata, igiena, camp
operator,etc.
3. Interventii specifice : dezobstruarea cailor
aeriene superioare, aspirarea secretiilor,
efectuarea pansamentelor, recoltari de secretii
patologice, toracocenteza, inhalatii,
supravegherea functiilor vitale si vegetative,
supravegherea cailor vasculare, supravegherea
drenurilor, supravegherea plagii si a
pansamentului.
Pregatirea preoperatorie.
Pregatirea intraoperatorie
Ingrijirea postoperatorie
C.5C5. Evalueaza Prevenirea complicatiilor postoperatorii.
rezultatele ingrijirilor
aplicate.
1.Obiective stabilite :
1.1 obiective realizate - manifestari de
dependenta absente sau ameliorate.
1.2. obiective nerealizate manifestari de
dependenta care se mentin.
2. Restructurarea planului de ingrijire :
2.1 reformularea obiectivelor : adaptate la
capacitatiile fizice ale pacientului.
2.2 planificarea interventiilor : adecvate
manifestarilor de dependenta prezente in evolutia
pacientului.
Sugestii Metodologice
Modulul CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI
NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent.
Modulul are ca scop familiarizarea eleviilor cu specificu l notiunilor si
activitatilor privind CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI
NURSING SPECIFIC.
va desfasura astfel 2 ore/ saptamana de teorie pe semenstrul I, 1 ora medic si 1 ora
maistru instructor si 36 ore semestrul I de pregatire practica. Cadrele didactice au
libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de :
dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare

ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru
membrii grupului de elevi intruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa
sa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu
continuturile.
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare
;
- elevii au stiluri diferite de invatare ;
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare ;
invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia,
ingrijire.
invatare cu caracter aplicativ : scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari.
Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna
dotare materiala. Se pot utiliza ca metode de invatare : studiu de caz, expunerea,
conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, dezbaterea,
discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea, etc. Stagiul
clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea
cunostintelor la problemele reale, existente.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : planse,
materiale sanitare diverse.
probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesioanala.
demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face valuarea,
SPP-ul stabileste un nivel national comun cu performanta, care trebuie respectat
pentru a asigura un nivel unitar de pregatire.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa iar la sfarsitul lui se
probe practice (demonstratie, studiu de caz-plan de ingrijirie).
Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata
Modulul 29: OTORINOLARINGOLOGIE
I NURSING N
OTORINOLARINGOLOGIE
Not introductiv:
Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN
OTORINOLARINGOLOGIE face parte din pregtirea specific din anul II pentru
calificarea: asistent medical generalist.
n modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINO-
LARINGOLOGIE se regsesc abilitile din unitatea de competen specializat
OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE
. Modulul are alocate 60 de ore, din care: 24 de ore de teorie i 36 de ore de
pregtire practic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea

modulului:
1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor ORL.
2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire
(nursing) la pacienii cu afeciuni ORL.
3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing).
4. Aplic interveniile proprii i delegate.
5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.

Unitatea de competen: OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN
OTORINOLARINGOLOGIE (60 de ore din care 36 de ore de pregtire
practic).

Nr. Unitate de
Competene Coninuturi crt.
competen
29. Otorinolaringologie C.1. 1. Semne clinice: durere, inflamaie, febr, si nursing in
Analizeaz anosmie, edem, rinoree, dispnee, hemoragie, otorinolaringologie
semnele i disfonie, rgueal, disfagie, obstrucie, simptomele
parestezie faringian, afonie, hipoacuzie, specifice surditate, otoree, epistaxis.
afeciunilor 2. Afeciuni ( definiie, etiopatologie,
ORL. simptomatologie, investigaii, principii de
tratament): rinit, sinuzit, obstrucie cu corpi
strini, adenoidit, polipoz, stomatit, herpes,
traumatisme, faringit, laringit, otit,
mastoidit, furuncul conduct auditiv extern,
tumori
C.2. 1. Modaliti culegere date: interviu, Identific observaie

clinic, cercetare documente problemele medicale, discuii cu
echipa de ngrijire i
de aparintorii
dependen 2. Analiza i sinteza informaiilor i stabilete 2.1.
Manifestri de independen. diagnosticele 2.2. Manifestri de
dependen. de ngrijire 2.3. Surse de dificultate: fizice,
psihologice,
(nursing) la sociologice, lipsa de cunotine pacienii cu 3.
Probleme de dependen si diagnostice de afeciuni ngrijire
(nursing): vulnerabilitate, risc de
ORL. accidente, risc de infecie, comunicare ineficace la
nivel senzorio motor, alterarea vocii, dispnee,
obstrucia cilor aeriene, durere etc.
1. Obiectivul nursing: specificitate,

performan, implicare, realism, observabilitate
2. Prioriti de ngrijire: meninerea funciilor
vitale, a strii de contien, supraveghere funcii
vegetative, profilaxie infecii , prevenire
C.3. complicaii
Elaboreaz 3. Intervenii:
planul de 3.1. Intervenii proprii: comunicare, hidratare, ngrijire
alimentare, igien, mobilizare, profilaxie,
(planul educaie
nursing). 3.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii,
i analize, administrarea
tratamentului general i local, pregtirea preoperatorie i
ngrijiri postoperatorii
1. Resurse materiale
1.1. Instrumente: canul traheal, sond laringian,
pens Politzer, lingual, laringian, stilet butonat, sering Guyon,
specul nazal, C.4. auricular, surs aspiraie, surs de oxigen, sonde
Aplic aspiraie, seringi puncie, trus chirurgical, de
interveniile pansat, oglind Clar, seringi, trocare, proprii i
amigdalotom, pipete etc.
delegate. 1.2. Materiale: comprese, mee, tampoane nazale,
auriculare, soluii antiseptice, soluii splturi
auriculare, anestezice, trus perfuzie, soluii
perfuzabile, inhalante, aerosoli, medicamente etc.
Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN

OTORINOLARINGOLOGIE va fi parcurs independent.

activitilor privind OTORINOLARINGOLOGIA SI NURSING IN
OTORINOLARINGOLOGIE.

va desfura astfel:2 ore de teorie pe sptmn pe semestrul I, din care 1 or teorie-
medic i 1 or teorie maistru -instructor i 36 ore de pregtire practic.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat

fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine,
deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de
formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca
parcurgerea temelor din programa s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare
a competenelor cu coninuturile.
n elaborarea strategiei didactice, profesorul trebuie s in seama de

- elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de
nvare;
- elevii au stiluri diferite de nvare;
- elevii particip la procesul de nvare cu cunotinele dobndite anterior;
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru analizarea compararea si
asocierea informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul, se vor realiza activiti de

nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia clinic,
descoperirea, demonstraia, problematizarea, studiul de caz, proiectul ,munca
independent, dezbaterea, conversaia.
Se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic - aplicativ: scheme, fie
de lucru, proces de ngrijire, dramatizare, protocol educativ.
Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie i uniti
sanitare cu o bun dotare material (stagiu clinic), urmrindu-se aplicarea
cunotinelor la problemele reale existente.
Resursele materiale sunt variate: plane, scheme, cri, casete video, CD-uri,
retroproiector i folii, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse.
Evaluarea trebuie corelat cu criteriile de performan i cu tipul
probelor de evaluare care sunt precizate n standardul de pregtire profesional. Modul
de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s l demonstreze elevul.
Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabilete un
nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un
nivel unitar de pregtire.Se evalueaz numai competenele din acest modul,
evaluarea altor competene nefiind relevant Pe
parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul modulului se
realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea dobndirii competenelor.
Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul, i stabilesc durata
MODULUL 30: OFTALMOLOGIE

I NURSING N OFTALMOLOGIE
Not introductiv
Modulul - OFTALMOLOGIE I NURSING N OFTALMOLOGIE
face parte din pregtirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical
generalist.
n modulul OFTALMOLOGIE I NURSING N OFTALMOLOGIE se regsesc
abilitile din unitatea de competen specializat OFTALMOLOGIE I NURSING
N OFTALMOLOGIE. Modulul are alocat 60 de ore din care 24 de ore de teorie i 36
de ore de pregtire practic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea
competenelor descrise n standardele de pregtire profesional.
Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional
specific calificrii.
modulului:
1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor oftalmologice.
2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de

ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni oftalmologice.

4. Aplic interveniile proprii i delegate.

Unitatea de competen: Oftalmologie i nursing n oftalmologie
(60 de ore din care 24 de ore de teorie i 36 de ore de pregtire
practic)
Nr. Unitatea de Competene Coninuturi
crt. competen
30. Oftalmologie i C 1.Semnele i simptomele prezente la pacientul cu
1
nursing n Analizeaz afeciuni oftalmologice: scderea acuitii
oftalmologie semnele i vizuale, durere, reacie pupilar, fotofobie,
simptomele diplopie, cecitate, ochiul rou, secreii oculare
specifice afeciunii descriere.
oftalmologice. 2.Principalele afeciuni oftalmologice: vicii de
refracie, miopie, hipermetropie, presbitism,
afeciuni inflamatorii ale ochiului, blefarite,
orjeletul, dacriocistita, conjunctivita, keratita,
iridociclita, cataracta, glaucomul, traumatisme
ale ochiului i corpi strini intraoculari
(contuzii, plgi, arsuri chimice, arsuri fizice,
corpi strini conjunctivali, corneeni,
intraoculari). Definiie, etiopatogenie,
tratament.
C2 1. Culegerea de date prin: interviu,

Identific observaie clinic, cercetare documente medicale,
problemele de discuii cu echipa de ngrijire i aparintorii.
dependen i 2. Analiza i sinteza datelor obinute din
stabilete culegerile de date:
diagnosticele 2.1. Manifestri de independen.
(nursing) la 2.2. Manifestri de dependen.

pacieni cu 2.3. Surse de dificultate: fizice, psihologice,
afeciuni sociologice, lipsa de cunotine.
oftalmologice. 2.4. Probleme de dependen i de diagnostic de
ngrijire (nursing) specifice afeciunilor
oftalmologice: vulnerabilitate, risc de accidente,
risc de infecie, comunicare ineficace la nivel
senzorial, alterarea vederii, risc de complicaii,
anxietate datorit lipsei de cunotine, durere.
Diagnosticul = PES (problem + surs de
dificultate + manifestarea de dependen).
C3. 1.Obiectivul nursing: specificitate, performan,

Elaboreaz planul implicare, realism, observabilitate.
de ngrijire (planul 2.Prioriti de ngrijire: supravegherea i
nursing). meninerea funciilor vitale i vegetative, a strii
de contien, profilaxia infeciilor, prevenirea
complicaiilor. 3.Interveniile:
3.1. Intervenii proprii (autonome): comunicare,
hidratare, alimentare, igien, mobilizare,
profilaxie, educaie;
3.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru
investigaii i analize, administrarea tratamentului
general i local, pregtirea preoperatorie i
ngrijirile postoperatorii.
1. Resurse materiale:
1.1. Instrumente: tonometru, oftalmoscop,
C4. optotip, perimetru Forstek, instrumentar
Aplic interveniile chirurgical specific, seringi, trus chirurgical de
proprii i delegate. pansat.
1.2. Materiale: comprese, tampoane, soluii
antiseptice, soluii oftalmice, trus perfuzii,
soluii perfuzabile, medicamente, camer
semiobscur, soluii anestezice.
2. Metode i mijloace de pregtire a
pacientului: 2.1. Pregtirea psihic: informare,
explicaii, asigurarea confortului psihic;
2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului
ambiental, poziie adecvat, igien, cmp
operator, etc;
3. Interveniile specifice:
3.1. Tratament ortoptic;
3.2. Instilaii i unguente oftalmice;

3.3. Recoltare secreie ocular, pansament ocular,
splturi oculare, perfuzii cu Manitol 15 %,
diuretice, alimentaie hiposodat, aport redus de
lichide.
C5 1. Obiectivele stabilite:
Evalueaz 1.1. Realizate- manifestri de dependen
rezultatele absente sau ameliorate;
ngrijirilor 1.2. Nerealizate- manifestri de dependen
aplicate. care se menin.
2. Restructurarea planului de ngrijire:
2.1. Reformularea obiectivelor: adaptate la
capacitile fizice ale pacientului;
manifestrilor de dependen prezente n evoluia
pacientului.
Modulul: Oftalmologie i nursing n oftalmologie poate fi parcurs n mod
independent. Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an,
din care 24 de ore teorie (1 or medic + 1 or maistru instructor) i 36 de ore/sem.I
pregtire practic (stagiu clinic). Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu
specificul noiunilor i activitilor privind Oftalmologia i nursingul n oftalmologie.
elevii nva cnd sunt implicai activ n procesul de nvare;
elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, n procesul de nvare;
elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea,
analizarea informaiilor vechi i a celor noi i pentru ordonarea lor.
nvare cu caracter practic interactiv. Se recomand urmtoarele metode de nvare:
expunerea, conversaia, observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea,
simularea, studiul de caz, structurarea planului de ngrijiri. La aceste activiti se
adaug activiti de nvare cu caracter practic aplicativ n sala de demonstraie i
secii de spital de specialitate.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: atlase pentru
instruire, casete video, diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, manechin,
fie tip, instrumentar i materiale sanitare diverse etc.

Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat
fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine,
deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de
formare a deprinderilor pentru membri grupului de elevi instruii. Se recomand ca
parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a
competenelor cu coninuturile.
Pregtirea practic se va realiza n slile de demonstraie cu o bun dotare
material i va avea o importan deosebit n realizarea corespunztoare a
competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul
probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional.
S.P.P.-ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat
nefiind relevante. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se
Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: foaie de observaie, fie de lucru, fie
de autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui plan de ngrijire, investigaia,
problematizarea, tema n clas, observarea sistematic a comportamentului elevilor
care permite evaluarea conceptelor i a atitudinilor fa de o sarcin dat.
MODULUL 31:
HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE
Not introductiv
Modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE face parte din
pregtirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist.
In modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE se regsesc
abiliti din unitatea de competen tehnic specializat HEMATOLOGIE SI
NURSING IN HEMATOLOGIE. Modulul are alocate 60 de ore, din care 24 de ore de
teorie in semestrul II i 36 de ore de pregtire practic in semestrul II. Din cele 24 de
ore de teorie 12 vor fi predate de instructor i 12 ore vor fi predate de medicul
specialist. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor
descrise in standardul de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza
mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii.
31.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor hematologice;

(nursing) la pacienii cu afeciuni hematologice;
Tabelul de corelare a competenelor si coninuturilor

31. HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE

(60 ore din care 36 ore pregtire practic)
Nr. UNITATEA DE
C 1. 1. Semne i simptome prezente in

31. HEMATOLOGIE Analizeaz afeciunile hematologice: 1.1.
SI NURSING IN semnele i Semne locale: durerea
HEMATOLOGIE simptomele (caracteristici), hemoragia tegumentelor si
specifice mucoaselor (caracteristici), adenopatii
afeciunilor (caracteristici), inapetena, disfagie,
hematologice modificri ale fanerelor, paloare sau icter
(localizare, caracteristici).
1.2. Semne generale: alterarea funciilor
vitale si vegetative (dispnee, tahicardie,
hipotensiune arterial, extremiti reci,
acrocianoz, tulburri de echilibru, astenie
fizic, scdere in greutate, lipotimie,
febr.
2. Principalele afeciuni
hematologice: 2.1. Anemiile: definiie,
clasificare, etiopatogenie,
tratament.
2.2. Leucemia acuta si cronica:
definiie, etiologie, simptomatologie,
C 2. investigaii, principii de tratament.
2.3. Hemofilia: definiie, clasificare,
Identific
etiopatogenie, simptomatologie,
problemele de
investigaii, principii de tratament.
dependen i
2.4. Hemopatii maligne: boala
stabilete
Hodgkin, mielomul multiplu (definiie,
diagnosticele de
etiologie, simptomatologie, investigaii,
ngrijire principii de tratament).
(nursing) la
pacienii cu 2.1. Culegere de date (subiective si
afeciuni obiective) prin diverse metode:
hematologice. observaia, interviul formal sau informal,
cercetarea documentelor medicale (F.O.
clinic, bilete de ieire din spital, bilete de
trimitere, scrisori medicale, carnet de
sntate, reete, etc.), discuii cu membrii
echipei medicale si cu aparintorii,
examen fizic (inspecie, palpare, percuie,
auscultaie). Analizarea si organizarea
datelor: informaii semnificative.
2.2.1. Manifestri de independen:
pacient contient, mobilitate pstrat,
tegumente si mucoase normal colorate,
semne vitale (R, P, T.A., T0) in limite
normale, absena durerii, somn odihnitor,

C 3. alimentaie adecvat, constituie normal,
Elaboreaz absena eliminrilor patologice si a
planul de hemoragiilor.
ngrijire 2.2.2. Probleme de dependen:
(nursing). intoleran la activitate, risc nalt de
infecie, risc nalt de sngerare, alterarea
mucoasei orale, alterarea nutriiei,
tulburri cardio-respiratorii,
vulnerabilitate crescuta fata de pericolele
din mediu. Manifestri de dependen:
paloarea tegumentelor si mucoaselor,
hipotensiune arteriala, tahicardie, dispnee,
C 4. oboseala, lipotimii, inapeten, disfagie,
Aplic peteii, hematoame, dureri, etc.
interveniile 2.2.3. Surse de dificultate de ordin fizic
proprii i (modificri ale elementelor figurate,
proliferri ale sistemului hematopoetic),
delegate.
de ordin psihologic (anxietate, stres), de
ordin social (condiii de munc
inadecvate, expunere la radiaii), lipsa de
cunotine.
3. 1.Obiectivul nursing:
specificitate, performan, implicare,
realism, observabilitate (cine? ce? ce se
poate face? cum? in ce condiii? cnd? ;
obiective pe termen scurt, mediu si lung).
3.2. Prioriti de ngrijire: supravegherea
funciilor vitale si vegetative, a
sngerrilor, profilaxia infeciilor si a
complicaiilor.
comunicare, alimentare, igiena,
mobilizare/transport, protecie,
profilaxie, educaie.
3.4. Intervenii delegate: pregtirea
pentru investigaii si analizei,
administrarea tratamentului general si
local.

4.1.1. Instrumente: trus pentru puncia
osoas, ganglionar, seringi, ace de unic
folosin, abexlang, oglind frontal,
surs de oxigen.
4.1.2. Materiale: trus de perfuzie, trus

C 5. de transfuzie, soluii perfuzabile, snge si
Evalueaz derivate de snge (MER, MT, plasm),
rezultatele medicamente hemostatice,
ngrijirilor chimioterapice, mee pentru tamponament
aplicate. nazal, soluii antiseptice, pung cu ghea,
atel gipsat.

4.2.1. Pregtirea psihic: informare,
4.2.2. Pregtirea fizic: asigurarea
condiiilor de confort ambiental, poziie
adecvat, igien, asepsie si antisepsie.
4.3.1. Puncia osoas, biopsia (definiie,
scop, indicaii/contraindicaii, locuri de
electie, materiale necesare, pregtirea
pacientului, tehnica de execuie,
pregtirea produsului pentru examinare,
supravegherea pacientului dup puncie,
reorganizarea locului de munca, notarea in
F.O., incidente, accidente.
4.3.2. Puncia ganglionara: definiie, scop,
indicaii/contraindicaii, locuri de electie,
materiale necesare, pregtirea pacientului,
tehnica de execuie, pregtirea produsului
pentru examinare, supravegherea
pacientului dup tehnic, reorganizarea
locului de munc, notarea in F.O.,
incidente, accidente.
4.3.3. Transfuzia cu snge: definiie, scop,
indicaii, pregtirea pacientului, materiale
necesare, tehnica de execuie,
supravegherea pacientului in timpul si
dup transfuzie, reorganizarea locului de
munc, incidente, accidente; determinarea
grupelor sanguine si a factorului Rh.
4.4. Intervenii de urgen: hemostaza,
imobilizarea, oxigenoterapia.
4.5. Prevenirea complicaiilor: prevenirea
sngerrilor, infeciilor, complicaiilor
legate de imobilizare si de administrarea
citostaticelor.

dependen absente sau diminuate,
5.1.2 Nerealizate manifestri de
dependen care se menin, manifestri de
dependen aprute pe perioada ngrijirii.
5.2. Reformularea obiectivelor: adaptate
la capacitile fizice ale pacientului.
manifestrilor de dependen prezente in
va desfura astfel: 1 ore de teorie pe sptmn in semestrul II, timp de 12 sptmni,
predate de instructor, 1 ora de teorie pe sptmn in semestrul II, timp de 12
sptmni, predate de medicul de specialitate i 60 de ore de pregtire practic.

individualizate pacienilor cu afeciuni hematologice.
Modulul 32 : ORTOPEDIE TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
Nota introductiva
Modulul ORTOPEDIETRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face
parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea : asistent medical
generalist.
In modulul ORTOPEDIETRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se
regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ORTOPEDIE
TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 60 ore din
care 24 de ore de teorie si 36 de ore pregatire practica. Prin parcurgerea programei
scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire
profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire

modulului:
1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor

ortopedicotraumatice.

ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ortopedico-traumatice.
3. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing).


Unitatea de competenta: ORTOPEDIETRAUMATOLOGIE SI NURSING
SPECIFIC
(60 de ore din care 36 de ore de pregatire practica).
Nr. Competente Continuturi
Unitate de
crt
competenta
.

1. Ortopedietraumatologie C. 1. 1. Semnele si simptomele prezente
si nursing Analizeaza semnele in ortopedie si traumatologie:
specific si simptomele 1. 1.Semne locale: durerea
specifice afectiunilor (localizare, intensitate, caracter)
ortopedicotraumatice hemoragia (clasificare, gravitate)
plaga (aseptica, septica,
superficiala, profunda),
hematomul, edemul, tumefactia,
deformarea regiunii, scurtarea
aparenta sau reala a segmentelor
(aprecierea scurtarii segmentelor
osoase), mobilitatea anormala sau
reducerea mobilitatii / imobilitate,
crepitatii osoase, impotenta
functionala.
1.2. Semne generale: alterarea
functiilor vitale si vegetative
(prabusirea tensiunii arteriale,
dispnee, tahicardie, puls filiform,
paloare, cianoza, hipertermie,
transpiratii profuze, intreruperea
diurezei).
2. Principalele afectiuni
ortopedico-traumatice: 2.1.
Afectiuni congenitale: coxartroza
congenitala, piciorul equin, genu
varum, genu valgum, torticolis,
deformarile coloanei vertebrale
(cifoza, lordoza, scolioza
congenitale): definitie,
simptomatologie, principii de
tratament.
2.2. Infectii: osteita si
osteomielita (definitie,
etiopatogenie, investigatii,
simptomatologie, evolutie,
tratament, profilaxie).
2.3. Afectiuni degenerative si
inflamatorii: osteoporoza
(definitie, etiopatogenie,
complicatii fractura patologica,
tratament, prevenire), tumori
osoase (definitie,, etiologie,
simptomatologie, investigatii,
tratament).
2.4. Traumatisme:
2.4.1. Traumatisme ale capului:
comotia si contuzia cerebrala
(definitie, etiopaogenie,
investigatii, principii de tratament).

2.4.2. Traumatismele toracelui: fracturile
costale, voletul costal (definitie, simptome,
complicatii pneumotoraxul , investigatii,
2.4.3.Traumatisme vertebro-medulare:
definitie, etiopatogenie, simptomatologie,
investigatii, principii de tratament.
2.4.4. Traumatismele bazinului: definitie,
etiopatogenie, simptomatologie, investigatii,
principii de tratament.
2.4.5. Traumatismele membrelor: contuzii,
entorse, luxatii, fracturi (definitie,
etiopatogenie, semne si simptome comune si
patognomonice, diagnostic diferential,
investigatii, prim ajutor, principii de
tratament).
C. 2. 1. Culegere de date (date subiective /

obiective) prin diverse metode: interviu
Identifica
(direct-indirect, cu intrebari inchise /
problemele de
deschise), observatie, cercetare documente
dependenta si
medicale (foaie de observatie clinica, bilete
stabileste
de iesire din spital, trimiteri, scrisori
diagnosticele de
medicale, carnet de sanatate, retete, etc.),
ingrijire (nursing) la
discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii,
pacientii cu afectiuni
examen fizic (inspectie, auscultatie, palpare).
ortopedicotraumatice
2. Analiza si sinteza datelor: informatii
semnificative.
2.1. Manifestari de independenta: pacient
constient, mobilitate pastrata, tegumente
intacte, culoarea tegumentelor normala,
semne vitale (R, P, TA, To) in limite normale,
lipsa durerii, somn si odihna
corespunzatoare, comunicare eficienta la
nivel motor.
2.2. Manifestari de dependenta:
dificultate de deplasare, diminuarea sau
absenta miscarii, alterarea starii de confort,
atonie musculara, atrofie musculara,
contractura musculara, anchiloza, crampa,
deformari ale coloanei vertebrale si ale
membrelor, risc de accidente, risc de
complicatii, risc de infectii, escara de
decubit, cianoza, tegumente palide, reci,
modificari ale semnelor vitale, sentiment de
inferioritate si de pierdere a imaginii de sine.
2.3. Surse de dificultate: de ordin fizic
C. 3. (alterarea integritatii aparatului locomotor),
Elaboreaza planul de de ordin psihologic (anxietate, stres), de
ingrijire (nursing) ordin social

C. 4. Aplica (izolare, saracie), lipsa de cunostinte.
interventiile
proprii si 3. Probleme de dependenta si diagnostic de
delegate ingrijire/ nursing (PES = problema + sursa de
dificultate + manifestarea de dependenta): durere
acuta / cronica, imobilitate, incoordonarea
miscarilor, postura inadecvata, edeme ale
membrelor, dispnee, circulatie inadecvata,
vulnerabilitate fata de pericole, comunicare
ineficienta la nivel motor.
1. Obiectivul nursing: specificitate,

performanta, implicare, realism, observabilitate
(cine ?, ce, ce se poate face?, cum?, in ce
masura?, cand?); obiective pe termen scurt,
mediu, lung.
2. Prioritati de ingrijire: supravegherea si
mentinerea functiilor vitale si vegetative, a starii
de constienta, profilaxia infectiilor, prevenirea
complicatiilor.
3. Interventii:
3.1 Interventii proprii (autonome):
comunicare, hidratare, alimentare,
igiena, mobilizare/transport,
3.2 Interventii delegate: pregatirea pentru
investigatii si analize, pregatirea preoperatorie,
ingrijiri postoperatorii,
administrarea tratamentului general si
local.
1.1. Instrumente: pense hemostatice, pense
anatomice si chirurgicale, bisturie, foarfeci,
portac, ace chirurgicale, pipa Guedel, seringi, etc.
1.2. Materiale: garou, comprese, fesi, fesi
gipsate, tampoane, atele, brancarda, substante
dezinfectante, trusa perfuzie, solutii perfuzabile,
analgezice, A.C., AINS, ATPA, sursa de oxigen,
manometru, termometru, etc.
2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului:
2.1. Pregatirea psihica: informare, explicatii,
2.2. Pregatirea fizica: asigurarea confortului
ambiental, pozitie adecvata, igiena, camp

operator, etc.
3. Interventii specifice:
3.1. Ingrijirea plagilor (hemostaza, toaleta
plagii, pansamente si bandaje, profilaxia
tetanosului).
3.2. Transportul pacientilor: metode de
transport (brancarda, carucior, pat, metode
improvizate).
3.3. Imobilizarea (provizorie prim ajutor
si definitiva aparatul gipsat), schimbarile de
pozitie ale pacientului cu aparate gipsate si
imobilizati,
3.4. Interventii de urgenta: oxigenoterapia,
intubatia orotraheala.
3.5. Prevenirea complicatiilor imobilizarii:
prevenirea escarelor, a complicatiilor
tromboembolice (administrarea tratamentului
anticoagulant), prevenirea pneumoniei
hipostatice, prevenirea atrofiilor musculare si a
anchilozelor.
3.6. Punctia articulara: definitie, scop,
indicatii/contraindicatii, loc, materiale necesare,
pregatirea pacientului, tehnica de executie,
pregatirea produsului pentru examinare,
supravegherea pacientului dupa punctie,
reorganizarea locului de munca, notarea in F.O.,
incidente accidente.
3.7. Punctia biopsica: definitie, scop,
indicatii/contraindicatii, loc, materiale necesare,
pregatirea pacientului, tehnica de executie,
pregatirea produsului pentru examinare,
supravegherea pacientului dupa punctie,
reorganizarea locului de munca, notarea in F.O.,
incidente accidente.
3.8. Examenul radiologic: metode radiologice
(raze roentgen, imagine radioscopica) pregatirea
pacientului pentru explorarea radiologica a
sistemului osteo-articular; rolul asistentei
medicale.
3.9. Administrarea tratamentului
anticoagulant.
3.10. Pregatirea preoperatorie:
3.10.1. Pregatirea generala: bilantul clinic
C. 5. general, supravegherea functiilor vitale si
Evalueaza vegetative, examene de rutina obligatorii inainte
rezultatele tuturor interventiilor chirurgicale (TS-TC, grup
ingrijirilor sanguin, hematocrit, glicemie, uree sanguina).
aplicate 3.9.2. Pregatirea pentru interventie (in ziua

precedenta, in ziua operatiei).
3.9.3. Pregatirea in urgente.
3.10. Ingrijirea postoperatorie:
3.10.1. Reintoarcerea in salon: transportul si
pozitiile pacientului in pat.
3.10.2. Supravegherea pacientului: aspect
general, parametri fiziologici, pierderi lichidiene
(sange, urina, varsaturi, transpiratie, pierderi prin
dren), hidratarea pacientului.
3.10.3. Asigurarea confortului: igiena,
combaterea durerii, combaterea anxietatii.
3.10.4. Prevenirea complicatiilor postoperatorii:
retentie urinara, constipatie, alte complicatii de
decubit.
1.1. Realizate manifestari de dependenta
absente sau ameliorate, satisfactia pacientului;
1.2. Nerealizate: manifestari de dependenta care
se mentin, manifestari de dependenta aparute pe
perioada ingrijirii.
2. Restructurarea planului de ingrijire:
2.1.Reformularea obiectivelor: adaptate la
capacitatile fizice ale pacientului.
2.2.Planificarea interventiilor:
adecvate manifestarilor de dependenta
prezente in evolutia pacientului.
Modulul ORTOPEDIETRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

poate fi parcurs in mod independent.
activitatilor privind ORTOPEDIA, TRAUMATOLOGIA SI NURSING
SPECIFIC.
va desfasura astfel: 2 ore/saptamana de teorie 1 ora medic + 1 ora maistru
instructor / semestrul I si 36 ore / semestrul I de pregatire practica (stagiu clinic).
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei
teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi
si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a
deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca
parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de
corelare a competentelor cu continuturile.
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de
invatare;
- elevii au stiluri dierite de invatare;
invatare;
invatare cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia,
ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme,
fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari.
buna dotare materiala. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita
in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali
generalisti.
independenta, simularea, observatia, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea,
discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul
clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se
aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente.
materiale sanitare diverse (atele, brancarda, fesi, comprese, etc.)
probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

relizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
probe practice (demonstratie, studiu de caz - plan de ingrijire).
Modulul 33: REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE
Nota introductiva
Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE face
parte din pregatirea de specialitate din anul II, pentru calificarea: asistent medical
generalist.
In modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE se
regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata REUMATOLOGIE SI
NURSING IN REUMATOLOGIE. Modulul are alocate 60 de ore din care 24 de
ore de teorie si 36 de ore de pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare
se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire
profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire
1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor reumatismale
2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii
cu afectiuni reumatismale
3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing)
4. Aplica interventiile proprii si delegate
5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate

Unitatea de competenta: REUMATOLOGIE SI NURSING IN
REUMATOLOGIE
(60 de ore din care 24 de ore de teorie si 36 de ore de pregatire practica)

Nr. Unitate de
Competente Continuturi
crt. competenta
33. Reumatologie si C.1. Analizeaza semnele 1. Semne si simptome prezente la
nursing in si simptomele specifice pacientul cu afectiuni reumatismale (durere,
reumatologie afectiunilor reumatismale redoare, tumefiere, congestie, ankiloza,
deformari osoase, febra, tahicardie, etc.)
2. Principale afectiuni reumatismale:
reumatismul articular acut, poliartrita
reumatoida, spondilita ankilozanta,
reumatismul articular degenerativ (definitie,
etiopatogenie, simptomatologie, investigatii,
principii de tratament)
C.2. Identifica 1. Culegerea de date prin diverse

problemele de modalitati (interviu, observatia clinica,
dependenta si stabileste cercetarea documentelor medicale, discutii
diagnosticele de ingrijire cu echipa de ingrijire, familia si
apartinatorii)
(nursing) la pacientii cu
2. Analiza si sinteza informatiilor
afectiuni reumatismale obtinute din culegerile de date.
2.1 manifestari de independenta: pozitie
corecta (in ortostatism, sezand, in decubit),
miscari (de abductie, adductie, extensie,

flexie, rotatie, etc), exercitii fizice (active,
pasive, izometrice, de rezistenta, coordonate,
armonioase, complete)
2.2 manifestari de dependenta: hipotonie,
atonie, atrofie, contractura, ankiloza 2.3
surse de dificultate: de ordin fizic
(alterarea sistemului locomotor, durere), de
ordin psihologic (anxietate, stres), de ordin
sociologic (izolare), lipsa de cunostinte
(privind mentinerea tonusului si fortei
musculare)
3. Probleme de dependenta, diagnostice de
ingrijire (nursing): alimentatie inadecvata
prin deficit, imobilitate, durere,
vulnerabilitate fata de pericole, etc.
1. Obiective pe termen scurt si lung -

obiective de ingrijire: specificitate,
performanta, implicare, realism,
observabilitate
2. Prioritati de ingrijire: calmarea
durerilor, supravegherea functiilor vitale si
vegetative, profilaxia infectiilor, prevenirea
complicatiilor
3. Interventii
C.3. Elaboreaza planul de 3.1 Interventii proprii: masaj, bai,
ingrijire (planul nursing) frictiuni, mobilizare, comunicare,
alimentatie, educatie
3.2 Interventii delegate: pregatirea pentru
investigatii si analize, administrarea
tratamentului general si local
(electroterapie, hidroterapie, termoterapie,
ionizari, ultraviolete, cura balneara,
ergoterapie, crizoterapie, corticoterapie, etc)
1. Resurse
1.1 Instrumente: seringi si ace sterile 1.2
Materiale: pat tare, rulouri, perne, corsete,
mese de elongatie, chingi, scripeti,
bicicleta ergonomica, planseta cu rotile,
inele pentru maini, parafina, namol,
substante medicamentoase, platou steril,
tavita renala, manusi sterile, comprese
sterile, substante antiseptice, etc.
C.4. Aplica interventiile 2. Metode si mijloace de pregatire a
proprii si delegate pacientului

2.1 Pregatirea psihica: informare, explicatii,
asigurarea confortului psihic
2.2 Pregatirea fizica: rapaus articular, pozitii
functionale incalzire musculara
3. Interventiii specifice: miscari izometrice,
masaj cu miscare activa, bai
medicamentoase, miscari izotone, injectia
intraarticulara
1. Obiective stabilite
1.1 realizat: manifestari de dependenta
absente sau ameliorate
1.2 nerealizat: manifestari de dependenta
care se mentin
2. Restructurarea planului de ingrijire
2.1 reformularea obiectivelor: adaptate la
capacitatile fizice ale pacientului
C.5. Evalueaza 2.2 planificarea interventiilor: adecvate
rezultatele ingrijirilor manifestarilor de dependenta prezente in
aplicate evolutia pacientului
Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE poate fi

parcurs in mod independent.
activitatilor privind REUMATOLOGIA SI NURSING IN REUMATOLOGIE.
Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 60 de ore pe an si se va
desfasura astfel: 2 ore/saptamana de teorie: 1 ora teorie medic si 1 ora teorie maistru
instructor in semestrul I si 36 de ore de pregatire practica in semestrul I. Cadrele
didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in
functie de dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati
anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor
pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din
programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu
continuturile.
urmatoarele principii moderne ale educatiei.
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
- elevii au stiluri diferite de invatare
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea si
invatare cun caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: expunerea,
conversatia, dezbaterea, munca independenta, lucrul in grup, observatia, descoperirea,
demonstratia, problematizarea, proiectul, planul de ingrijire.
invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de efectuare a culegerii de date, exercitii
de identificare a problemelor de dependenta, plan de ingrijire, studiu de caz.

Pregatirea practica (stagiu clinic) se va realiza in sali de demonstratii si unitati
sanitare cu o buna dotare materiala, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme
reale, existente.
Se pot utiliza metode de invatare: expunerea, conversatia, munca
independenta, simularea, observatia, exercitiul, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup
care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, etc. Resursele materiale
trebuie sa contina o gama cat mai variata: casete video, diapozitive, planse, desene,
folii de retroproiector, carti, fise terapeutice.
probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de autoevaluare, fise de
observatie, teste de evaluare (orale, scrise), realizarea unui proiect.
Modulul: 34.DERMATO VENEROLOGIA I PARTICULARITI DE NGRIJIRE

Not introductiv
Modulul face parte din pregtirea specific din anul II, pentru calificarea:
n modulul DERMATO VENEROLOGIA I PARTICULARITI DE
NGRIJIRE, se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat
DERMATO VENEROLOGIA I PARTICULARITI DE NGRIJIRE. Modulul are
alocate 60 de ore din care 24 de ore teorie i 36 stagiu clinic. Prin parcurgerea
programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele
da pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul
de pregtire profesional specific calificrii.
Lista competenelor specifice unitii de competenta corespunztoare

modulului:
1. Analizeaz semnele si simptomele specifice din afeciunile dermatologice.
2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnostice de ngrijire la
pacienii cu afeciuni dermatologice.
3. Elaboreaz planul de ngrijire-nursing.
4. Aplic intervenii proprii i delegate.
Tabelul de corelare a competentelor i coninuturilor

Unitatea de competenta: DERMATO VENEROLOGIA I
PARTICULARITI DE NGRIJIRE (60 ore din care 36 ore stagiu clinic)
Nr. Unitatea de Coninuturi tematice
Competene
Crt. competen
1 Dermato C.1. 1. Semnele i simptomele prezente n dermatologie
venerologia Analizeaz 1.1. Semne locale: leziuni, primare i secundare:
semnele i
i simptomele macula, vezicula, pustula, papula, flictena, ulceraia,
particulariti specifice scuama, bula, eritemul, ancrul sifilitic, erupia,
de ngrijire afeciunilor n
pruritul, tumora, leziuni de grataj, papilomatoz,
dermatologie
prezena paraziilor, durerea.
1.2. Semne generale: edeme, febra, frison,
vrsturi, tahicardie, etc,
2. Principalele afeciuni dermatologice:
2.1. Dermatomicozele: epidermofiia, tricofiia,
candidozele mucoaselor, etc
2.2. Piodermitele: stafilodermiile, streptodermiile,
piodermite profesionale, etc

2.3. Dermatoze alergice: urticaria, eczema, alergia la
medicamente, dermatoze profesionale, etc 2.4.
Colagenoze cutanate: lupusul eritematos,
sclerodermia.
2.5. Tuberculoza cutanata
2.6. Hematodermiile: leucoplazia, boala Bowen,
boala Paget, tumori maligne, etc
2.7. Boli cu transmitere sexuala: sifilisul, gonoree,
hiv

C.2. 1. Culegere de date prin diverse metode:
Identific interviuri cu ntrebri nchise, deschise, observaia,
problemele de cercetarea documentelor medicale (foaia de
dependen i
stabilete observaie clinic, bilet de externare, trimiteri,
diagnostice de scrisori medicale, carnet sntate, reete), discuii cu
ngrijire la
echipa de ngrijire i aparintorii, examen fizic, etc
pacienii cu
afeciuni Analizarea i organizarea datelor: informaii
dermatologice semnificative
2. Independena si dependena.
2.1. Manifestri de independen: pacient
contient, mobilitate pstrat, semne vitale (R, P, TA,
T), n limite normale, absena durerii, somn i odihn
corespunztoare, comunicare eficient la nivel
afectiv i motor.
2.2. Probleme de dependen: vulnerabilitate,
alterarea integritii tegumentelor i mucoaselor, risc
de infecie, alterarea confortului fizic i psihic,
alterarea imaginii de sine, durere acut sau cronica,
refuzul de a se conforma tratamentului, edeme ale
membrelor, dezinteres fa de msurile de igien i
de infecie.

Manifestri de dependen: vezicula, pustula, papula,
filctena, ulceraia, ancru, eritemul, crusta, plaga,
escara, durere, neglijarea igienei, inut nengrijit,
incapacitatea urmrii prescripiilor, percepia negativ
a propriului corp, pesimism, sentiment de
inferioritate, devalorizare, frustrare.
2.3. Semne de dificultate:
- de ordin fizic: alterarea integritii
tegumentelor i mucoaselor, proces infecios,
slbiciune i oboseal, diminuarea motricitii,
durere, incontinen sfincterian.
- psihologic: anxietate, stres, confuzie, stare
depresiv
- social: izolare, srcie, divor, deces
- lipsa cunoaterii: neaccesibilitate la
informaii, lipsa interesului, lipsa de cunoatere a
msurilor de igien i protecie, lipsa de informare
asupra ngrijirilor preventive i curative ale leziunilor
pielii, lipsa de cunoatere a obiceiurilor sntoase de
via. 2.4. Diagnosticul de ngrijire format din
problema+sursa de dificultate+manifestarea de
dependen.
C.3. 1. Obiectivul nursing: performan, specificitate,

Elaboreaz implicare, realism, observabil, obiective pe termen
planul de
ngrijire - scurt, mediu si lung.
nursing 2. Prioriti n ngrijire: supravegherea funciilor
vitale i vegetative, profilaxia infeciilor, prevenirea
complicaiilor
- intervenii proprii: comunicare, hidratare,
alimentare, igien, mobilizare, transport, profilaxie,
educaie, etc

- intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i
analize, administrarea tratamentului local i general,
pregtirea preoperatorie i ngirjiri postoperatorii,
etc.
C.4. 1. Resurse materiale:

Aplic - instrumente: seringi, ace, ans de platin,
interveniile truse chirurgicale, electrocauter, aparat LASER, trusa
proprii i
delegate oxigen, baghete plastic, stilet butonat, sond canelat,
lame de sticl, microscop, etc
- materiale: comprese, mese, tampoane de vat,
soluii antiseptice, soluii anestezice, soluii
perfuzabile, medicamente, fei, crme, unguente,
termometru, zpad carbonic, etc.
2. Pregtirea pacientului:
- psihic: informare, explicaii, asigurarea
confortului psihic, educare, etc
- fizic: asigurarea confortului ambiental,
poziie adecvat, igien, cmp operator, etc
3. Intervenii specifice
3.1. Recoltarea produselor patologice, secreii snge
3.2. ngrijirea leziunilor, toaleta leziunilor i
ulceraiilor, pansamente i bandaje
3.3. Aplicarea unguentelor la nivelul leziunilor
3.4. Intervenii electrocauter, intervenii LASER,
cauterizare, etc
3.5. Pregtirea postoperatorie
3.5.1. Pregtire general: bilan hidric general,
supravegherea funciilor vitale i vegetative,
investigaii paraclinice (biochimice), etc
3.5.2. Pregtirea din zona interveniei
3.5.3. ngrijiri postoperatorii

3.5.4. Supravegherea bolnavului: aspect general,
parametrii fiziologici, bilan hidric, hidratarea
pacientului
3.5.5. Asigurarea confortului: igiena, combaterea
durerii, combaterea anxietii
3.5.6. Prevenirea complicaiilor postoperatorii:
retenie de urin, constipaie, tromboflebite, etc
C.5. 1. Obiective stabilite
Evalueaz 1.1 realizate: manifestri de dependen absente sau
rezultatele
ameliorate, satisfacia pacientului
ngrijirilor
aplicate 1.2 nerealizate: manifestri de dependen care se menin,
sau aprute pe perioada ngrijirii
2. Reformularea obiectivelor: adaptate la
capacitile fizice ale pacientului
3. Planificarea interveniilor: adecvate
manifestrilor de dependen prezente n evoluia
pacientului.
Condiii de aplicare didactic i de evaluare
Modulul DERMATO VENEROLOGIA I PARTICULARITI DE
NGRIJIRE poate fi parcurs n mod independent.
- elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicate active n procesul de
nvare
- elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de
nvare
analizarea informaiior vechi cu cele noi ipentri ordonarea lor
nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaie,
descoperirea, demonstraia, problematizarea, fia de lucru, proiectul, planul de
ngrijire.
nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire,
simulri.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie
de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz plan de ngrijire).
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pa care trebuie s-l
SSP ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat
pentru a se asigura un nivel initar de pregtire.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarri formative, iar la sfritul lui se
evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuirea acestora pe
care permit evaluarea conceptelor, a atitudinii fa de o sarcin dat i a comunicrii,
tema n clas, investigaia, proiectul.
Sugestii metodice
Coninutul modulului este proiectat pentru u numr de 60 de ore pe an i se va
desfura astfel: 2 ore / sptmn de instruire teoretic / semestrul II i 36 ore /
semestrul II de instruire practic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra
numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de dificultatea temei, volumul i
Instruirea se va realiza n sli de demonstraie, uniti sanitare cu o bun dotare
material. Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea
corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor
privind DERMATO VENEROLOGIA I PARTICULARITI DE NGRIJIRE.

Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent,
simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul
critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea
cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de
nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme,
casate video, CD uri, folii de retroproiector, etc.
MODULUL 35: BOLI INFECTO CONTAGIOASE I NURSING INFECTO-

CONTAGIOS
Not introductiv
Modulul BOLI INFECTO CONTAGIOASE I NURSING INFECTO-
CONTAGIOS face parte din pregtirea specific din anul II, pentru calificarea:
n modulul BOLI INFECTO CONTAGIOASE I NURSING INFECTO-
CONTAGIOS se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat
infecto contagioase i particulariti de ngrijire. Modulul are alocate 60 ore din care
24 ore teorie i 36 ore stagiu clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur
dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional.
Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional
specifice calificrii.
modulului:
1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor infecto - contagioase.
(nursing) la pacienii cu afeciuni infecto contagioase
3. Elaboreaz planul de ngrijire (nursing)
4. Aplic interveniile proprii i delegate
5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate
Tabelul de corelarea competenelor i coninuturilor

Unitatea de competen: BOLI INFECTO CONTAGIOASE I NURSING
INFECTO-CONTAGIOS (60 ore din care 36 ore de instruire clinic)
Nr. crt. Unitatea de Competene Coninuturi tematice

competen
1 Boli infecto- C.1. Analizez
1. Semnele i simptomele prezente n
contagioase semnele i
afeciunile infecto contagioase,
simptomele
i specifice Semne locale: leziuni la nivelul
particulariti afeciunilor tegumentelor i mucoaselor: macula, papula,
de ngrijire infecto
contagioase vezicula, pustula, flictena, ulceraia eritemul
Semne generale: febr, frison, tahipnee,
greuri, vrsturi, cefalee, dureri
abdominale, hipertermie, inapeten,
obstrucia cilor respiratorii, tulburri
circulatorii, rinoree, tuse seac, rgueal,
iritabilitate, modificri ale funciilor vitale,
2.Principalele afeciuni infecto contagioase.
Boli infecioase cu poart de intrare

respiratorie: varicela, TBC pulmonar,
scarlatina, rujeola, rubeola, difteria, tusea
convulsiv, pneumoniile, gripa, meningita,
parotidita epidemic, poliomielita. Boli
infecioase cu poart de intrare digestiv:
toxiinfecii alimentare, dizenteria, febra
tifoid, enterovirozele, hepatita viral. Alte
boli infecioase variate: rabia, tetanos, hiv,
hepatita B, C i infecii nosocomiale Boli
infecioase cu poart de intrare tegumentar
i variat.
1.Culegerea de date ( date subiecte,
obiective) prin diverse metode: interviu
(direct-indirect cu ntrebri nchise
deschise), observaie cercetare documente
medicale (foaia de observaie clinic,
trimiteri, scrisori medicale, reete, etc.),
discuii cu echipele de ngrijire i
aparintorii, examen fizic, ancheta
epidemiologic
2. Independena/ Dependena:
2.1. Manifestri de independen:
C.2. pacientul contient, mobilitate pstrat,
Identific comunicarea eficient la nivel motor.
problemele de 2.2. Probleme de dependen: alterarea
dependen i integritii tegumentelor i mucoaselor,
stabilete potenial de suprainfecie a leziunilor,
diagnosticele potenial de complicaii respiratorii,
de ngrijire digestive nervoase, alterarea confortului
(nursing) la psihic i fizic, dezinteres fa de msurile de
pacienii cu igien i protecie, deficit de autongrijire
afeciuni
infecto
contagioase

2.3. Surse de dificultate: de ordin psihologic
(stres, anxietate, de ordin social ( izolare,
srcie) lipsa cunoaterii
2.4. Diagnosticul de ngrijire (nursing) =
PES ( problema + sursa de dificultate+
manifestarea de dependea)
Obiectivul nursing: specifitate, performan,
C.3.
implicare, realism, observabilitate ( cine, ce,
Elaboreaz
ce se poate face, cum n ce msur, cnd?)
planul de
obiective pe termen lung, mediu scurt.
ngrijire
2. Prioriti de ngrijire:
(nursing)
supravegherea funciilor vitale i
vegetative , profilaxia infecilor,
prevenirea complicaiilor. 2.1. Intervenii
propii ( autonome) comunicare,
hidratare, alimentare, igien, mobilizare,
profilaxie, educaie
investigaii i analize, administrarea
tratamentului local i general, administrarea
serurilor imune, vaccinuri i anatoxine
C.4.
Aplic
1.1. Instrumente: canul traheal, sond
interveniile
proprii i laringian, spatul, sond de oxigen, sonde
delegate de aspiraie, trocare, pipete, termometre,
tensiometru, seringi de diferite mrimii,
tvi renal cutii Petri, recipiente pentru
recoltarea produselor biologice.
1.2. Materiale: comprese sterile, soluii
antiseptice, anestezice, truse perfuzie,
soluile perfuzabile, medicamente inhalate,
unguente creme, alcool mentolat, pudre,

seruri i vaccinuri
2. Pregtirea pacientului:
2. 1.Pregtirea psihic: informare,
explicaii, asigurarea confortului psihic
2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului
ambiental, poziia adecvat, izoalare i diet,
igien
3.Intervenii specifice
3.1 Dezobstrucia cilor respiratorii,
aspirarea secreilor instilaii gargarisme,
intubaie orotraheal, oxigenoterapie, drenaj
postural
1. 1.Realizate- manifestare de
dependen absente sau ameliorate,
1.2. Nerealizate: manifestri de dependen
care se menin,
2.Reformularea obiectivelor: adaptate la
capacitile fizice ale pacientului.
3. Planificarea interveniei: adecvate
C.5. manifestrii de dependen prezente n
Evalueaz evoluia pacientului
rezultatele
ngrijirilor
aplicate
Condiii de aplicare didactic i de evaluare
Modulul BOLI INFECTO CONTAGIOASE I NURSING INFECTO-CONTAGIOS
poate fi parcurs n mod independent.
- elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicate active n procesul de
nvare

- elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de
nvare
analizarea informaiior vechi cu cele noi ipentri ordonarea lor Pentru
atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de
nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode:
observaie, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fia de lucru,
proiectul, planul de ngrijire.

nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire,
simulri.
de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz plan de ngrijire).
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pa care trebuie s-l
SSP ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat
pentru a se asigura un nivel initar de pregtire.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarri formative, iar la sfritul lui se
evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuirea acestora pe
care permit evaluarea conceptelor, a atitudinii fa de o sarcin dat i a comunicrii,
tema n clas, investigaia, proiectul.
Sugestii metodice
Coninutul modulului este proiectat pentru u numr de 60 de ore pe an i se va
desfura astfel: 2 ore / sptmn de instruire teoretic / semestrul II i 24 ore /
semestrul II de instruire practic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra
numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de dificultatea temei, volumul i
Instruirea se va realiza n sli de demonstraie, uniti sanitare cu o bun dotare
material. Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea
corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti
Modulul BOLI INFECTO CONTAGIOASE I NURSING INFECTO-
CONTAGIOS are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i
activitilor privind.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent,
simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul
critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea
cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de
nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme,

casate video, CD - uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar i materiale
sanitare diverse.
Modulul 36: EDOCRINOLOGIE I NURSINGUL N ENDOCRINOLOGIE
Not introductiv
Modulul EDOCRINOLOGIE I NURSINGUL N ENDOCRINOLOGIE face
parte din pregtirea specific din anul II semestrul II pentru calificare : asistent
medical generalist.
n modulul EDOCRINOLOGIE I NURSINGUL N ENDOCRINOLOGIE se
regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat
EDOCRINOLOGIE I NURSINGUL N ENDOCRINOLOGIE.
Modulul are alocate 60 de ore din care 24 ore teorie (12 ore predate de medic,
12 ore predate de instructorul de nursing) i 36 de ore pregtire practic (stagiu clinic)
n secia de specialitate.
Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor
descrise n standardele de pregtire profesional.
Programa se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional

modulului:
1. Analizeaz semnele i simptomele specifice bolilor endocrine.
2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de

ngrijire (nursing) la pacienii cu boli endocrine.

Unitatea de competen: EDOCRINOLOGIE I NURSINGUL N
ENDOCRINOLOGIE (60 ore din care 36 ore de pregtire practic stagiu clinic).
Nr. Unitate de
Competene Coninuturi
crt. competen
36. Endocrinologie C.1. 1. Semne i simptome prezente n bolile
si Analizeaz endocrine.
particularitile semnele i 1.1. Manifestri subiective
de ngrijire simptomele 1.1.1.Cefaleea cauze localizare, durat,
specifice intensitate, tulburri asociate;
bolilor 1.1.2. Oboseala fizic si intelectual.
endocrine 1.1.3.tulburarile somnului insomnie,
comaruri, hipersomnie.
1.1.4. Transpiraie localizare;

1.1.5. Sughiul
1.1.6. Setea
1.1.7.Tulburari gastrointestinale: inapetena,
vrsturi, diaree, constipaie, dureri
abdominale.
1.1.Tulburari cardio-respiratorii: palpitaii,
ameeli, dispnee.
1. 1.Tulburri ale aparatului genital: de
instalare a pubertii, tulburri menstruale
1.1.Modificri ale vocii, tulburri de vedere.
1.2. Manifestri obiective:
1.2.1. Poziia, micri i contracii
involuntare
1.2.2. Faciesul: hipertiroidian,
hipotiroidian, cushingoid, acromegalic,
addisonian, hipopituitar;
1.2.3.Statura gigantismul, nanismul;
1.2.4. Starea de nutriie: obezitatea-tipuri,
slbirea
1.2.5. Starea mental
1.2.6. Aspectul tegumentelor, prul i
unghiile; 1.2.7. Edemul
1.2.8. Aspectul ochilor
1.2.9. Modificri ale oaselor i
muchilor1.2.10. Modificri ale
semnelor vitale: temperatur,
tensiune arterial, respiraie 2.
Principalele boli endocrine.
2.1. Bolile hipofizei: adenomul
cromofob.,acromegalia si gigantismul
,nanismul hipofizar, sindromul
adipozogenital insuficiena hipofizara,
diabetul insipid-definiie, etiopatogonie,
simptomatologie, investigaii, evoluie,
tratament.
2.2. Bolile glandelor suprarenale: boala
Cushing, sindromul adreno-genital,
hiperaldosteronismul, boala Addison,
feocromocitomul-definiie, etiologie,
simptomatologie, investigaii, evoluie,
tratament.
2. 3.Bolile tiroidei: hipertiroidismul si
boala lui Basedow, hipotiroidismul si
mixedemul, gua i cretinismul, cancerul
tiroidian definiie, etiologie,
C.2. simptomatologie, investigaie, tratament

Identific 2.4. Bolile paratiroidelor:
probleme de hiperparatiroidismul i hipoparatiroidismul-
dependen i definiie, etiologie, simptomatologie,
stabilete investigaie, tratament
diagnosticul 2.5. Bolile gonadelor: hipogonadismul,
eunuchismul i eunucoidismul, criptorhidian,
de ngrijire
hirsutismul, boala polichistic ovarian,
(nursing) la
pubertatea precoce i ntrziat- definiie,
pacientul cu etiologie, simptome i semne, investigaie,
boli tratament
endocrine. 1. Culegere de date (date obiective/
subiective) interviu,observaie, cercetarea
documentelor medicale (foaia de observaie
clinic, bilete de ieire din spital, trimitere,
scrisori medicale, carnet de sntate, card de
identificare, reete, etc.), discuii cu membri
echipei de ngrijire i aparintorii, examenul
fizic (inspecie, auscultaie, msurtori
antropometrice). Analiza i sistematizarea
datelor: informaii semnificative.
2. Independena / Dependena
contient, mobilitate pstrat, tegumente
nemodificate, semne vitale (R,P,TA, ) n
limite normale, absena durerii, somn i
odihn corespunztoare, comunicare
eficient la nivel motor i senzorial 2.2.
Probleme de dependen: cefalee, postur
inadecvat, cooperare ineficient la nivel
individual, dispnee, circulaie inadecvat,
hipertermie, hipotermie, risc de rnire, risc
de infecie, disfuncie sexual, alterarea
nutriiei (exces sau deficit), alterarea
eliminrilor intestinale (diaree, constipaie),
alterarea echilibrului electrolitic i hidric,
alterarea imaginii corporale, pierderea stimei
de sine, alterarea vocii
2.3. Manifestri de dependen: tahipnee sau
bradipnee, voce rguit, hidratare
exagerat, polifagie, inapeten, greutate
peste normal sau sub normal, vrsturi,
edeme, furnicturi, deplasare greoaie, odihn
insuficient, slbiciune, iritabilitate,
neadaptare la rol, diaforez, dificultatea de a
nelege informaia 2.4. Surse de dificultate

C.3. 2.4.1. Surse de dificultate fizic:
Elaboreaz alimentaie i hidratare insuficient sau n
planul de exces, constipaie, deficit auditiv, olfactiv,
ngrijire vizual, deformarea articulaiilor
(nursing). extremitilor, dezechilibru endocrin
metabolic, diaforez, diminuarea
peristaltismului, epuizare, ameeal,
diminuarea tonusului muscular, frigiditate,
oboseal, frilozitate, deprinderi alimentare
deficitare, obezitate, edeme, tremurturi ale
membrelor, etc.
2.4.2. Surse de dificultate psihologice:
anxietate, stress, team de obezitate,
depresie, frustrare, nelinite fa de
diagnostic i tratament, ameninarea
conceptului de sine, pierderea respectului de
sine, neacceptarea bolii, tulburri de gndire.
2.4.3. Surse sociologice: condiii de munc
inadecvate, insuficiena resurselor familiale
2.4.4. Surse de dificultate legate de lipsa de
C.4. cunoatere
Aplic 2.4.5. Diagnostic de ngrijire (nursing) =PES
(problema +sursa de dificulate+ manifestarea
interveniile
de dependen)
proprii i
delegate. 1. Obiectivul nursing: specificitate,
performan, implicare, realismul,
observabilitate, (cine?, ce?, ce se poate face?,
cum?, n ce msur?, cnd?, obiective pe
termen scurt mediu i lung)
2. Prioriti de ngrijire: supravegherea
funciilor vitale i vegetative, a strii de
contien, meninerea unei stri nutriionale
adecvate, a echilibrului hidric i electrolitic,
mbuntirea aceptarea imaginii de sine,
crearea unui mediu sigur, creterea toleranei
la activitate

comunicare, hidratare, alimentare, igien,
asigurarea confortului fizic i psihic,
prevenirea complicaiilor, educaia
pacientului/familiei
investigaii i analize, administrarea
tratamentului, asigurarea dietei, pregtirea
preoperatorie i ngrijirea postoperatorie

1.Resurse materiale : seringi, recipiente,
material de dezinfecie, substane pentru
stimularea sau inhibarea secreiei de
hormoni, izotopi, truse de perfuzie, soluii
perfuzabile, medicamente pentru acordarea
ajutorului de urgen n criza tireotoxic,
criza de tetanie, criza addisonian
2. Pregtirea pacientului
2.1. Pregtirea psihic: informare,
explicaii, asigurarea confortului psihic,
obinerea acordului
2.2. Pregtirea fizic: asigurarea
condiiilor de mediu, poziia adecvat,
restricii alimentare i lichidiene, restricii de
tratament
3. Intervenii specifice
3.1. Investigaii
3.1.1. Examene de laborator: recoltarea
sngelui pentru dozri hormonale, glicemie,
dozarea calciului, fosforului, acizi grai
liberi, colesterol, lipide serice, uree,
creatinin, ionogram, iodemie.
Recoltarea urinei pentru calciurie, iodurie,
ionogram, 17-CS, dozarea catecolaminelor.
3.1.2. Teste de stimulare sau inhibare a
secreiei de hormoni pentru hipofiz, tiroid,
paratiroide, reprarenale, gonade.
3.1.3. Examene imagistice: radiografia
cranian i a scheletului, tomografia
computerizat, rezonana magnetic
nuclear, ecografia, probe cu izotopi
radioactivi (scintigrama, radioiodocaptarea )
3.1.4. Alte examinri: examene
oftalmologice (determinarea cmpului vizual
i a acuitii vizuale, examenul fundului de
ochi); determinarea metabolismului bazal,
reflexograma ahilian; electromiograma,
testul hiperpneei provocate.
3.2. Prevenirea complicaiilor :
supravegherea funciilor vitale, observarea
semnelor de deshidratare, evitarea excesului
de lichide, reducerea riscului de rnire,
creterea aportului de potasiu, hidratare
parenteral
3.3. Educaia pacientului /familiei

C.5. -Informarea privind modul de producere al
Evalueaz bolii, factorii favorizani i agravani;
rezultatele -Instruirea cu privire la tratament: denumirea
ngrijirilor medicamentelor, doze, orar, cale de
aplicate. administrare, efectul terapeutic i reaciile
adverse, msuri n caz de cltorie, purtarea
cardului (carnetului) i a medicamentelor de
urgen, creterea dozelor n caz de urgen
-Instruirea cu privire la diet: scopul dietei,
tipul i cantitatea de alimente care trebuie
evitate, substanele pentru corectarea
gustului, nlocuirea celor interzise;
-Instruirea pacientului /familiei cu privire la
evitarea riscului de rnire
- Importana controlului periodic,
acceptarea tratamentului cronic i a
limitrilor, conservarea resurselor
bolnavului, acceptarea rolului de bolnav 3.4.
Pregtirea preoperatorie : - informarea
pacientului i obinerea consimmntului,
asigurarea confortului psihic i fizic
- pregtirea general i local: bilan
clinic i biologic, pregtirea cmpului
operator
3.5. ngrijirea postoperatorie
- ngrijiri generale comune altor
intervenii;- ngrijiri speciale dup
interveniile pe craniu, pe glanda tiroid i
pe glandele suprarenale
1. Obiectivele stabilite
1.1. Realizate manifestri de dependen
absente sau ameliorate, satisfacia pacientului
1.2. Nerealizate manifestri de dependen care
se menin sau aprute n perioada ngrijirii
2. Reformularea obiectivelor adaptate la
resurselor pacientului/familiei
3. Planificare interveniilor adecvate
manifestrilor de dependen prezente n
evoluia pacientului
Criterii de aplicare didactic i de evaluare

Modulul EDOCRINOLOGIE I PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE
poate fi parcurs n mod independent
n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele

principii moderne ale educaiei:

- elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare;
- elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice
sau nsuite n alte module) la procesul de nvare;
- elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea,
analizarea informaiilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n
vederea evideniereii aspectelor semnificative.
nvare
cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea,
demonstraia, problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor organiza activiti
de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire,
planuri de educaie, simulri, aplicaii pe caz concret.
de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire).
demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea
SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru
a se asigura un nivel unitar de pregtire.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se
realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competenelor.
Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata
parcursul parcurgerii modulului.
Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n
grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite
evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n
clas, investigaia, proiectul.
Modulul EDOCRINOLOGIE I NURSINGUL N ENDOCRINOLOGIE
poate fi parcurs n mod independent
activitilor privind EDOCRINOLOGIE I NURSINGUL N ENDOCRINOLOGIE.
Coninutul modulului este proiectat cu un numr de 60 de ore pe an i se va
desfura astfel: 2 ore/sptmna teorie semestrul I anul II (1 or predat de medic si 1
or predat de maistrul instructor) si 36 ore pregtire practic (stagiul clinic). Cadrele
didactice au libertatea s decid numrul de ore alocat fiecrei teme in funcie de
dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare
ale elevului, dotarea cu material didactic, particularitile grupului de elevi instruii. Se
Instruirea se va realiza n slile de demonstraie i n uniti sanitare cu o buna
dotare material. Instruirea n sala de demonstraie are o importan deosebita n

realizarea la un nivel corespunztor al competenelor specifice pentru viitorii asisteni
medicali generaliti.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea,conversaia, munca
stimuleaz spiritul critic,creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Se va urmri
aplicarea cunotinelor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de instruire a
elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat:plane, mulaje,
scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, instrumente i materiale sanitare.
nvare
Modulul 35: BOLI METABOLICE I DE NUTRIIE I
NURSINGUL SPECIFIC
Not introductiv
Modulul BOLI METABOLICE I DE NUTRIIE I NURSINGUL

SPECIFIC face parte din pregtirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent
medical generalist.
n acest modul se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic
specializat BOLI METABOLICE I DE NUTRIIE I NURSINGUL SPECIFIC.
Modulul are alocate 60 ore din care 24 ore teorie (12 ore predate de medic, 12
ore predate de instructorul de nursing) i 36 ore pregtire practic (stagiu clinic) n
secia de specialitate.
Studierea modulului se face n paralel cu cel de nutriie i dietetic cu care
realizeaz o bun legtur i ajuta viitorul asistent s neleag mai bine
particularitile ngrijirii n bolile metabolico-nutriionale care n marea majoritate a
cazurilor nu pot fi vindecate ci doar controlate prin ngrijire continu comprehensiv,
flexibil i integrat. Aceste particulariti se regsesc n lista competenelor i
criteriile de performan din standardul de pregtire profesional.
Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor
descrise n standardele de pregtire profesional.
Programa se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional

modulului:
1. Analizeaz semnele i simptomele bolilor metabolice i de nutriie.

(nursing) la pacienii cu boli metabolice i de nutriie.


Unitatea de competen: BOLI METABOLICE I DE NUTRIIE I
NURSINGUL SPECIFIC (60 ore din care 36 ore de pregtire practic stagiu clinic).
Nr. Unitate de
crt. competen

35. Boli C.1. 1. Semnele i simptomele prezente n boli
metabolice i Analizeaz metabolice i de nutriie: creterea sau scderea
de nutriie i semnele i n greutate, polifagie, poliurie, polidipsie,
nursingul simptomele inapeten, astenie fizic, transpiraii, dureri
specific bolilor articulare i musculare, modificri ale tensiunii
arteriale, tulburri de tranzit intestinal,
metabolice i
xantoame si xantelasmele etc. prezentare
de nutriie. sumar, exemple de afeciuni n care se
ntlnesc.
2. Principalele boli metabolice i de
nutriie.
2.1. Diabetul zaharat: definiie,
etiopatogenie, forme clinice (tip 1, tip 2),
simptomatologie, investigaii, evoluie i
complicaii acute (comele) i cronice
(macroangiopatii, microangiopatii), infectiile,
modificarile cutanate, osteoarticulare, hepatice,
etc. Tratamentul nonfarmacologic dieta si
exercitiul fizic terapeutic n diabetul zaharat.
Tratamentul farmacologic: insulin,
antidiabetice orale, tratament combinat
(insulina si ADO)
Tratamentul comelor diabetice.
Profilaxia complicatiilor.
2.2. Obezitatea definiie i epidemiologie,
etiopatogenie, forme clinice. Complicaiile
obezitii. Dieta, exercitiul fizic terapeutic,
tratament farmacologic, tratamentul chirurgical
in obezitate
2.3. Denutriia definiie, etiopatogenie,
simptomatologie, evoluie i complicaii.
Principii de tratament.
2.4. Dislipidemiile definiie, clasificare,
factori de risc etiopatogenie, forme clinice i
asocieri morbide, investigaii, complicaii.
Tratament nonfarmacologic (dieta) i
farmacologic.
2.5. Hiperuricemiile , guta definiie,

C.2. etiopatogenie i clasificare, simptomatologie,
Identifica investigaii, evoluie.
probleme de Principii de tratament n hiperuricemiile
dependen i asimptomatice i in gut. (in puseu si
stabilete intercritic).
diagnosticul 2.6. Sindromul X metabolic definiie, factori
de risc etiopatogenie, depistare i evaluare.
de ngrijire
Obiective de tratament: optimizarea stilului de
(nursing) la via (dieta si efort fizic terapeutic), medicaia
pacienii cu specific, educaia specific si continu.
boli 2.7. Intolerana la gluten (enteropatia glutenic
metabolice i sau boala celiac) definiie, etiopatogenie,
de nutriie. forme clinice i simptomatologie, investigaii.
Principii de tratament.
2.8. Hipoglicemiile definiie, forme clinice (
uoare, medii, grave, organice, funcionale),
simptomatologie, evoluie. Principii de
tratament.
1. Culegerea de date
(subiective/obiective) prin: interviu direct,
chestionare specifice (nutriional, de frecvena
alimentaie, ancheta alimentar, investigarea
stilului de via), observaie, cercetare
documente medicale (foaia de observae, bilete
de externare din spital, buletine de
analize/investigaii, scrisori i trimiteri
medicale, carnet de sntate, reete etc.),
discuii cu echipa de ngrijire i aparintorii,
examenul fizic (inspecie, msurtori
antropometrice: nlime, greutate,
circumferina abdominal).
Analizarea i organizarea datelor: informaii
semnificative.
2. Independena/dependena.
contient, mobilitate pstrat, tegumente
intacte, normal colorate, semne vitale (R, P,
TA, T0) n limite normale, absena durerii,
somn i odihn corespunztoare, apetit
nemodificat, comunicare eficient la nivel
motor i senzorial.
2.2. Probleme de dependen: imobilitate,

incoordonarea micrilor, postur inadecvat,
dispnee, circulaie inadecvat, comunicare
ineficient la nivel motor i senzorial, risc de

C.3. infecie, risc de rnire, alterarea strii de
Elaboreaz nutriie (exces), diaree, deficit de cunotine,
planul de alterarea percepiei vizuale, disfuncie sexual.
ngrijire Manifestri de dependen: dificultate n
(nursing). deplasare, disconfort, oboseal, fatigabilitate,
polifagie
Surse de dificultate: de ordin fizic (sete,
surplus n greutate, epuizare,a limentaie
insuficient, leziuni cutanate), de ordin
psihologic (anxietate, stres), de ordin social
(izolare geografic, srcie, izolare social),
lipsa informaiilor (n legtur cu boala,
tratamentul cronic, complicaiile, eventualele
operaii).
Diagnostic de ngrijire = PES (problem +
surs de dificultate + manifestri de
dependen).
C.4.
Aplic 1. Obiectivul nursing: specificitate,
interveniile performan, implicare, realism, observabilitate
(cine?, ce?, ce se poate face?, cum?, n ce
proprii i
msur?, cnd?, obiective pe termen scurt,
delegate. mediu i lung).
2. Prioriti n ngrijire: supravegherea
funciilor vitale i vegetative, a strii de
contien, supravegherea alimentaiei i
respectarea dietei, profilaxila complicaiilor.
comunicare, hidratare i alimentare, igien,
mobilizare, supravegherea eliminrilor,
educaie.
investigaii i analize, controlul i asigurarea
dietei, administrarea tratamentului, pregtirea
special pentru operaie i ngrijirea
postoperatorie a pacientului cu diabet,
obezitate i denutritie.
1. Resurse materiale
Seringi, ace, recipiente, garou, material de
dezinfecie, cntar taliometru, panglic
metric, tensiometru, glucometru cu teste.
Trus de perfuzie, soluii perfuzabile, flacoane
de insulin.
Substane pentru teste: glucoz, xiloz, lactoz,
sulfat de bariu, izotopi radioactivi.

2. Pregtirea pacientului.
2.1. Pregtirea psihic: informare,
2.2. Pregtirea fizic: asigurarea
confortului ambiental, respectarea restriciilor
alimentare, asigurarea poziiei. 3. Intervenii
specifice.
3.1. Recoltare sngelui pentru: glicemie,
HLG, Hb glicozilat, colesterol total, LDL,
HDL, trigliceride, proteine serice, ionogram,
acid uric, VSH, anticorpi antigluten, anticorpi
anti muchi neted.
3.2. Recoltare urinei pentru: glicozurie,
ionogram, corpi cetonici, proteinurie/24 h
examenul sedimentului, urocultura.
3.3. Alte examene.
3.3.1. Teste de evideniere a malabsorpiei:
testul cu xiloz, cu lactoz, testul de ncrcare
lipidic, testul excreie urinare de FIGLU (acid
forminoglutamic).
Examenul coprologic simplu sau cu izotopi
radioactivi.
3.3.2. Testul de toleran la glucoz oral
(TTGO).
3.3.3. Examene radiologice: radiografia
articular (guta), examenul gastrointestinal
(enteropatia glutenic) rolul asistentei n
pregtirea pacientului.
3.3.4. Examenul fundului de ochi, examen
dermatologic.
3.4. Educaia pacientului/familiei.
3.4.1. Instruirea pacientului/familiei pentru
autoobservare i autongrijire, evaluarea
efectelor i beneficiilor aplicrii planului
terapeutic, efectuarea injeciei cu insulin,
determinarea glicemiei cu glucometru i
evidena rezultatelor, a dozelor de insulin,
ntocmirea meniului cu respectarea cantitii de
carbohidrai, cntrirea sau aprecierea folosind
alte echivalene pentru o porie, repartizarea pe
mese, respectarea orarului meselor i a
ritmului de administrare a insulinei i
antidiabeticelor orale (ADO). Recunoaterea
semnelor comelor i
hipoglicemiei, msuri de prevenire a infeciilor

C.5. intercurente.
Evalueaz 3.4.2. ntocmirea planului pentru schimbarea
rezultatele stilului de via i creterea complianei
ngrijirilor (aderenei) la tratament.
aplicate. 3. 5.Prevenirea complicaiilor:
supravegherea strii de contien,
supravegherea i msurarea R, P, TA, T0 la
intervale stabilite de medic, curba diurezei,
observarea semnelor de deshidratare,
supravegherea sondei urinare, combaterea
vrsturilor, ngrijirea n cazul convulsiilor.
3.6. Controlul i asigurarea dietei.

Obiectivele i principiile dietoterapiei.
Asigurarea dietei recomandate.
Comunicarea cu familia i controlul aportului
alimentar din afar.
Asigurarea dietei n funcie de greutate, talie,
vrst, activitate fizica, complicatii si
comorbiditati asociate, preferine alimentare)
Respectarea particularitilor n funcie de
forma clinic (DZ tip1, DZ tip2), vrst
(diabetul la copil, adolescent, varstnic) stare
fiziologic (gravida cu diabet).
Controlul greutii.
3.7. Administrarea tratamentului
medicamentos
Respectarea dozelor i orarului corelat cu
alimentaia, observarea reactiilor adverse
(tulburari digestive la biguanide, hipoglicemie
la sulfonilureice, insulina), incidente i
accidente alergice, retenie hidric. 3.8.
Intervenia chirurgical la diabetic.
Pregtirea special i reechilibrarea
preoperatorie, supravegherea
intraoperatorie, ngrijirea special
postoperatorie, prevenirea complicaiilor.
1.1. Realizate manifestri de dependen
absente sau ameliorate, satisfacia pacientului.
1.2. Nerealizate manifestri de dependen
care se menin sau apar n perioada ngrijirii.
2. Reformularea obiectivelor adaptate la
capacitile fizice (resurselor)
pacientului/familiei.
3. Planificarea interveniilor adecvate
manifestrilor de dependen prezente n
Modulul BOLI DE NUTRIIE I METABOLICE I NURSINGUL

SPECIFIC poate fi parcurs n mod independent

activitilor privind BOLI DE NUTRIIE I METABOLICE I
PARTICULARITILE DE NGRIJIRE.
Coninutul modulului este proiectat cu un numr de 60 de ore pe an i se va
desfaura astfel: 2 ore/sptmna teorie semestrul I anul II (1 or predat de medic si 1
or predat de maistrul instructor) si 36 ore pregtire practic (stagiul clinic). Cadrele
didactice au libertatea s decid numrul de ore alocat fiecrei teme in funcie de
dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare
dotare material. Instruirea n sala de demonstraie are o importan deosebita n
realizarea la un nivel corespunztor al competenelor specifice pentru viitorii asisteni
medicali generaliti.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea,conversaia, munca
stimuleaz spiritul critic,creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Se va urmri
aplicarea cunotinelor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de instruire a
elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat:plane, mulaje,
scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, instrumente i materiale sanitare.
nvare

Modulul 38: NUTRITIE SI DIETETICA
Nota introductiv
Modulul NUTRITIE SI DIETETICA face parte din pregtirea specifica din

anul II , pentru calificarea asistent medical generalist .
In modulul NUTRITIE SI DIETETICA se regasesc abilitatile din unitatea de
competenta tehnica specializata NUTRITIE SI DIETETICA.
Alimentaia (dieta) este esenial pentru promovarea sntii, prevenirea
bolilor i existena vieii, fcnd parte din nevoile de baz ale individului.
Strategia OMS Sntate 21, adoptat n 1998 la Copenhaga prin obiectivul
nr. 11 un trai mai sntos i obiectivul nr. 12 reducerea efectelor datorate
alcoolului, drogurilor i tutunului stabilete direcii clare pn n 2015 n realizarea
crora asistentul medical generalist are un rol important, avnd n vedere c sfera sa de
activitate cuprinde deopotriv omul sntos i bolnav, n diferite etape ale vieii sau
situaii fiziologice, omul n corelaie cu mediul su obinuit de via.
Schimbarea stilului de via i n principal al celui alimentar ar reduce simitor
incidena bolilor, ar crete calitatea i durata vieii.
Modului are alocate 60 ore din care 24 teorie (12 ore predate de medic si 12
ore predate de maestrul instructor) si 36 ore pregtire practica in seciile de spital si
bucataria dietetica.
Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor in
standardele de pregatire profesionala.
Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului:
1. Recunoate principalele grupe de nutrienti si alimente.
2. Identifica nevoile nutritionale in functie devarsta activitate si starea individului.
3. Promoveaz educaia nutriional a individului si familiei .
4. Identific tulburri de alimentatie.
5.Asigura respectarea dietei in diferite afectiuni.

Tabelul de corelare a competentelor si coninuturilor
Unitatea de competenta:NUTRITIE SI DIETETICA (60 de ore din care 36
instruire practica)
Nr. Unitate de
crt. competen
38. Nutriie si C.1. 1. Macronutrienti -
dietetic Recunoate principalele definitie1.1 Glucidele sau carbo
grupe de nutrienti si hidratiidefinitie,clasificare,rolul in
alimente. organism. Notiuni despre digstie si
metabolism.Surse alimentare.
1.2. Lipidele-definitie,clasificare,rolul in
organism.Notiuni despre digestie si
metabolism.Surse alimentare.
1. 3.Proteinele-definitie,
clasificare,rolul in organism.Notiuni
despre digestie si metabolism.Surse
alimentare.
2. Vitaminele, apa si sarurile
minerale2.1.Vtamine solubile si
hidrosolubile si liposolubile- definitie,
rol,surse.
Substante cu efecte vitaminice.
2.2Apa-rolul apei si distributia apei in
organism.Bilantul hidric-aportul si
eliminarea.Necesar hidric.Electroliti si
tulburari electrolitice,tulburari ale
echilibrului acidobazic-notiuni generale.
2.3Sarurile minerale-caracteristici.
2.3.1Macrominerale:Ca,P,Mg,Na,Cl,K,S
2.3.2Microminerale: Fe ,Zn,F, Cu

2.3.3Oligoelemente: I, Cr, Co, Se, Mn,
Mb, Vn, Br, Ni
2.3.4Notiuni despre metabolismul
mineral si tulburarile metabolice.
3Grupe de alimente
3.1Carnea si produsele de carne
3.2Laptele si produsele lactate
3.3Ouale
3.4Grasimile
3.5Cerealele
3.6Legumele si fructele
3.7Produsele zaharoase
3.8Bauturile nealcoolice
3.9Condimente
3.10Produse alimentare de
protectie:peste oceanic,cereala
germinate,produse fermentate
lactic,imbogatite in celuloza si substate
pectice
4. Alimentele i exerciiul fizic
1. Bazele fiziologice ale

comportamentului alimentar
Aspecte socio-culturale ale alimentaiei,
hedonismul, aspecte religioase.
2. Raia alimentar. Nevoile
energetice i plastice. nevoile bazale n
funcie de greutate, suprafaa corporal,
vrst, stri fiziologice, factori de
mediu,tipul de activitate, stri
patologice.
2.1 Raia caloric la nou nscut i
sugarul mic
2.2 Nevoi nutriionale n perioada
copilriei. Educaia nutriional.
Prevenirea afeciunilor cronice 2.3.Raia
caloric la adolesceni, prevenirea
obezitii.
2.4. Raia caloric la aduli i
vrstnici.
Alimentaie protectoare
2.5. Raia caloric n sarcin i
alptare:ghidul dietei, complicaii ale
sarcinii legate de aportul alimentar
C.2. Identific nevoi ( prezentare sumar)
nutriionale n funcie
de vrst, activitate i 3. Alctuirea dietei adecvate
starea individului 3.1 Moderaie i echilibru. Piramida

C.3. Promoveaz alimentelor
educaia nutriional a 3.2. Exemple de diet raportat la vrst
individului i familiei i greutate
3.3. Factorii care influeneaz aportul
alimentar : clima, mediul familial
( obiceiuri), tendine sociale,
mediatizarea unor produse prin
massmedia, boala
1. Stilul de via sntos

1. 1.Indicatorii stilului de via
sntos, alimentaia, comportamentul
alimentar, efectele consumului de alcool,
ale stresului psiho-social, obiceiuri
alimentare nesntoase, efectele
fumatului, greutatea corporal n limite
normale .
Rolul exerciiului fizic.
1.2 ntocmirea planului de educaie
pentru schimbarea stilului de via .
2. Noiuni de gastro-tehnie
2.1. Calitatea produselor-metode de
apreciere a produselor de origine
animal i vegetal
2.2. Metode de pstrare i
conservare a alimentelor: fizice,
chimice, fizicochimice, biochimice
2.2.1. Conservarea laptelui, crnii i
petelui, oulor, fructelor i legumelor.
2.3. Metode de prelucrare i
preparare: prelucrare preliminar,
prelucrare termic (fierbere, n aburi,
prjire, frigere, coacere)
2.4. Preparate culinare: supe,
sosuri, gustri, intrri, salate,garnituri,
budinci, sufleuri, fripturi, aluaturi,
pinea, deserturi.
3. Alctuirea dietei i alegerea
meniului
3.1. Stabilirea necesarului
cantitativ i
calitativ pe caz concret
Stabilirea preferinelor alimentare
3.2. Combinarea alimentelor
3.3. Echivalene pentru o porie3.4.
Orarul poriilor- repartizarea
alimentelor pe mese

C.4. Identific tulburri
de nutriie i
alimentaie 1.Evaluarea strii nutriionale
1.1.Factori care influeneaz necesarul
alimentar, stres determinat de boal,stri
anabolice fiziologice, cretere, sarcin,
convalescen
1.2. Factori care influeneaz aportul
alimentar: starea economic, cultura,
climatul emoional, strile patologice,
comportamentul alimentar 1.3.
Metode: anamneza, date
antropometrice, examenul fizic
1.4. Interaciunea dintre alimente i
medicamente
1.5. Alimentaia enteral i
parenteral
2. Tulburri de alimentaie
2.1 Anorexia nervoas
2.2 Bulimia
2.3 Boal supra alimentaiei
2.4 Tulburri nespecifice
2.5 Comportamente inadecvate n
copilrie
C.5. Asigur
respectarea dietei n 1. Principii generale ale
diferite afeciuni alimentaiei dietetice i dieta n :bolile
aparatului digestiv, ficatului i
pancreasului, anemii, afeciuni cardio-
vasculare i HTA, afeciuni renale, boli
neoplazice, diabet i boli de nutriie.
2. Consilierea pacientului i
familiei2.1. Importana dietei pentru
tratarea bolii
2.2. Preferine alimentare 2.3.
Compliana ( aderena) pacientului
l;a indicaiile terapeutice, msuri de
control a alimentelor din afara.
2.4. Prezentare de meniuri folosite
n spital i ambulatoriu
2.5. Prezentarea listei de alimente
interzise permise
3. ntocmirea foii de alimentaiei
Verificarea recomandrilor medicale.
Sugestii metodologice Modulul NUTRIIE I DIETETIC poate fi parcurs
n mod independent i n
corelare cu modulul Boli metabolice i de nutriie i nursingul specific. Modulul are
ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind nutriia i
dietetica.
va desfura astfel: 2 ore/sptmna teorie semestrul I anul II (1 or predat de medic
i 1 or predat de maistrul instructor) i 36 ore pregtire practic (stagiul clinic).
Cadrele didactice au libertatea s decid numrul de ore alocat fiecrei teme in funcie
de dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare
dotare material, n buctria spitalului. Instruirea sala de demonstraie are o
importan deosebita n realizarea la un nivel corespunztor al competenelor specifice
pentru viitorii asisteni medicali generaliti.
- elevii au stiluri diferite de nvare;
vederea evidenierii aspectelor semnificative.
nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia i
exerciiul, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fie de lucru, proiect de
activitate, plan de ngrijire, expunere i conversaie, munc independent, simularea,
discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic, creativitatea i capacitatea de
a lua decizii.
Se va urmri aplicarea cunotinelor la situaiile reale, inndu-se cont de
nevoile de instruire a elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti.
de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, tabele cu coninutul n
principii alimentari, planuri de ngrijire, planuri de educaie, simulri, aplicaii pe caz
concret.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, mulaje,
scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, ustensile si materiale necesare
realizrii unor preparate culinare, foi de alimentaie, list de alimente.
de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire), calcularea
raiei alimentare, alctuirea meniului.
parcursul parcurgerii modulului. Cadrele didactice vor realiza o permanent legtur
cu celelalte module studiate n anul II ( boli de nutriie i metabolice, endocrine,
afeciuni de medicin intern i chirurgicale).


Modulul 27 CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIEGENERALA

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modulul 27 CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIEGENERALA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa nr. 3 la OMEdC nr. 4760/26.07.

MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Domanial: Sanative si asistenta pedagogica

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

6. O. R. L. si nursing O. R. L. 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 - -

9. Reumatologie si nursing in 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 -

2. Epidemiologie si sanatate publica 1C 24+36 2h teorie+ 5 - - -

6. Chirurgie generala si nursing in 2C 60+60 3h teorie m.instr. 5 60 - -

9. Boli infecto- contagioase si nursing 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 -

Lista competentelor specifice unitatii de competenta

1. Obtine informatii prin receptarea de mesaje orale, legate de

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

C.2. Obine 1. Tipuri de texte:

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Coninuturile se vor exemplifica n funcie de domeniul profesional, respectiv

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

MODULUL II: MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR

Modulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR face parte din

Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare

1. Precizeaz principiile managementului general

2. Identific politicile i sistemele de sntate

3. Analizeaz caracteristicile managementului sanitar

4. Aplic legislaia sanitar Tabelul de corelare a competenelor

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

2.3. Dirijarea: coordonarea personalului.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

pentru copii, vrstnici, persoane cu

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

1. Dan Enchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sntate public i management sanitar",

2. Cristian Vldescu (coordonator) - "Managementul serviciilor de sntate" - Ed.

3. European Trening Foundation SJEP 9628 - "Management sanitar" - Ovidius

4. Liviu Cocora - "Legislaie medical i social" - Ed. Universitii "Lucian

5. Monitorul Oficial al Romniei

MODULUL III: EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC

Modulul EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC face parte din

Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare

2. Explic starea de sntate i caracteristicile sntii publice.

3. Monitorizeaz starea de sntate.

4. Msoar i analizeaz morbiditatea.

5. Aplic programe de sntate public..

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Unitatea de competen: EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC (60 de

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

infecioase, activitatea i asistena

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

anii de via ajustai cu

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

cu evaluri la nivel regional i

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Condiii de aplicabilitate didactic i de evaluare

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

6. Dan Enchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sntate public i management sanitar",

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

8. Beaglehole, R. Bonita, T. Kjellstrom - "Bazele epidemiologiei" - Editura ALL,

9. E. Mgureanu, C. Bususioc, C. Bocrnea - "Practica epidemiologic n bolile

10. Strategia naional de sntate public - Document elaborat pentru Ministerul

Modulul 22: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII

In modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII se regasesc