Anexa 3 - Programe Scolare I - II - III AMG

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCET RII I TINERETULUI
Nivelul: Nivelul: 3 avansat Nivelul: 33 avansat avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist Calificarea Calificarea profesional?: profesional?: Asistent Asistent medicalgeneralist medicalgeneralist Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist
Anexa nr. 3 la O.METC nr. 2713/29.11.2007
CURRICULUM
PENTRU
NIVEL 3 AVANSAT COALA POSTLICEAL CALIFICAREA PROFESIONAL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST DOMENIUL: S N TATE I ASISTEN PEDAGOGIC
2007
Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist
AUTORI:
1.Agapie Speran a, asistent medical, Spitalul Sf. Spiridon, Ia~i 2.Alexandru Mihaela, profesor, Scoala Postliceal Sanitar Fundeni 3.Dr. Bran Liliana, director, Scoala Postliceal Sanitar Arad 4.Cristescu Eugenia, profesor, Scoala Postliceal Sanitar Fundeni 5.Iancu Elena, profesor, Scoala Postliceal Sanitar Fundeni 6.Dr. Marcean Crin, director, Scoala Postliceal Sanitar Fundeni 7.Merl Doina, Direc ia de S n tate Public Sibiu 8.Staicu Olga, director, Scoala Sanitar C Davila Fete~ti 9.Stanciu Maria, profesor, Grup Scolar George Emil Palade Constan a 10.Staicu Olga, director, Scoala Sanitar C Davila Fete~ti 0.Udma Florica, profesor, Gru p Scolar George Emil Palade Constan a
COORDONARE:
Romita Lupascu Tiglea, inspector general 8 MECT- DGMIP Paula Posea, expert curriculum MECT-CNDIPT
PLAN DE NV MNT ~COALA POSTLICEAL
Domeniul: S n tate i asisten pedagogic Calificarea profesional : Asistent medical generalist
Anul I: 42 s pt mni
Modulul 1: Utilizarea calculatorului i tehnologia comunica iilor Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore Modulul 2: Comunicare profesional Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 30 ore Modulul 3: Anatomia i fiziologia omului Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 30 ore Modulul 4: Virusologie bacteriologie parazitologie Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 30 ore Modulul 5: Biochimie Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore Modulul 6: Embriologie i genetic Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore Modulul 7: Psihologie general Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 60 ore Modulul 8: Sociologie politici sociale i de s n tate Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 60 ore Modulul 9: Biofizic i imagistic medical Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore Modulul 10: Mediu i s n tate Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 30 ore Modulul 11: Educaie pentru sntate Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 90 ore Modulul 12: Farmacologie general Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore Modulul 13: Bazele tiin ei nursi ng ului Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 60 ore Modulul 14: Fiin a uman i nursing ul
, , , -
Total ore: din care: invatamant clinic
120 ore 60 ore
Modulul 15: Semiologie medical Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 16: Tehnici de nursing i investiga ii Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 17: Protec ia i securitatea n munc Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 18: Administrarea medicamentelor Total ore: din care: invatamant clinic
60 ore 30 ore 120 ore 90 ore 60 ore 30 ore 60 ore 30 ore
Numar total:
1.560 ore (26 credite) din care: invatamant clinic: 450 ore
Anul I: 42 saptamani. Sem I si Sem II au urmatoarea s t r u c t u r a : 1 5 s a p t a m a n i invatamant teoteretic si tehnic si 6 saptamani de invatamant clinic.
Anul II: 42 s pt mni

Modulul 19: Comunicarea n limba modern Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore 20: Management i legisla ie sanitar Total ore: 60 ore din care:laborator tehnologic 36 ore 21: Epidemiologie i s n tate public Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore 22: Principii de baz ale cercet rii Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 23: Pneumologie i nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 24: Cardiologie i nursing n cardiologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 25: Gastroenterologie i nursing n gastroenterologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 26: Nefrologie urologie i nursing n afec iunile ren ale Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 27: Chirurgie general i nursing n chirurgia general Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 28: Chirurgie toracic cardiovascular i nursing specific Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 29: O.R.L. i nursing O.R.L. Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 30: Oftalmologie i nursing n oftalmologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 31: Hematologie i nursing n hematologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 32: Ortopedie traumatologie i nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore 33: Reumatologie i nursing n reumatologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore
, , ,
Modulul
Modulul
Modulul
Modulul
Modulul
Modulul
Modulul
Modulul
Modulul
Modulul
Modulul Modulul
Modulul
Modulul
Modulul 34: Dermato venerologie i nursing specific Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 35: Boli infecto contagioase i nursing specific
-
Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore Modulul 36: Endocrinologie i nursing n endocrinologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 37: Boli metabolice de nutri ie i nursing specific Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 38: Nutri ie i dietetic Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore
,
Numar total: credite)
1.680 ore (28 din care: invatamant clinic: 1.008 ore
Anul II: 42 saptamani. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: 12 saptamani alocate invatamantului teoteretic si tehnic si 9 saptamani alocate invatamantului clinic. I n s e m e s t ru l I I, in s a p ta m a ni le re pa rt iz a t e i nv a ta m a n t u lu i t e o re t i c s i t e h ni c , o z i / s a p t a m a n a ( c u d u r a ta d e 8 o r e ) , e s t e p r e v a z u t a i n v a t a m a n t u i c l i n i c c o r e s p u n z a t o r m o d u l u l u i M 21: Epidimiologie si sanatate publica.
Anul III: 42 s pt mni
Modulul 39: Managementul proiectelor de sanatate Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 24 ore Modulul 40: Calitatea serviciilor de nursing Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 41: Deontologie i etic profesional Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore Modulul 42: Psihologie medical Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore Modulul 43: Pedagogie Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore Modulul 44: Cercetare n nursing Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 45: Ginecologie i nursing n ginecologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 46: Obstetric i nursing n obstetric Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 47: Puericultur , pediatrie i nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 48: Neurologie i nursing n neurologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore Modulul 49: Psihiatrie i nursing n psihiatrie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore Modulul 50: Anestezie terapie intensiv i nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore Modulul 51: Conduit n urgene medico - chirurgicale Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 52: Gerontologie , geriatrie i nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore Modulul 53: Oncologie i nursing n oncologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore Modulul 54: ngri j iri paliative
Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 55: Nursing comunitar Total ore: din care: invatamant clinic
120 ore 96 ore 120 ore 96 ore
Modulul 56: Ingri j iri la domiciliu Total ore: din care: invatamant clinic
60 ore 36 ore
Numar total:
1.680 ore (28 credite) din care: invatamant clinic: 984 ore
Anul III: 42 saptamani. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: 12 saptamani alocate invatamantului teoteretic si tehnic si 9 saptamani alocate invatamantului clinic. I n s e m e s tr ul I I, i n s a p ta m a ni le r e p a r ti z a te i nv a ta m a n tu lu i t e o re t i c s i t e h ni c , o z i / saptamana (cu durata de 8 ore), este prevazuta invatamantui clinic in comunitate.
Conform reglem ent rilor europene i na ionale, asistentul medical generalist exercit urmtoarele funcii eseniale: a)d ngrijiri competente persoanelor a cror stare le cere, innd cont de nevoile fizice, afective i spirituale ale bolnavului n mediul spitalicesc, familial, la coal , la locul de munc etc.; b)observ situa iile sau condi iile fizice sau afective care exercit un efect important asupra s n t ii i comunic aceste observa ii celorlal i membri ai echipei sanitare; c)formeaz i dirijeaz personalul auxiliar necesar pentru a r spunde nevoilor serviciului de asisten din orice institu ie de s n tate. Cu aceast responsabilitate, asistentul medical generalist trebuie s aprecieze n orice moment care sunt ngrijirile de care fiecare bolnav are nevoie i s i atribuie personalul corespunz tor. Num rul de ore de nv mnt de baz pentru asisten i medicali generali ti trebuie fixat la minimum 4.600. Propor ia consacrat nvmntului clinic (stagii) trebuie s reprezinte cel pu in jum tate din timpul consacrat nv mntului total. Num rul de ore pentru nvmntul teoretic i tehnic nu trebuie s fie mai mic de o treime din timpul consacrat form rii n totalitate. I. nvmntului clinic (stagii) reprezint instruirea efectuat n spitale, institu ii de sntate, inclusiv servicii de ngrijire medical la domiciliu. Este o instruire coordonat . nv mntul clinic (stagii) trebuie s aib ca obiect toate aspectele rolului de asistent n materie de ngrijiri de s n tate la acest nivel, incluznd prevenirea bolii, educa ia sanitar , precum i ngrijirile de sntate de prim urgen , de reanimare i de transfuzie sanguin . Acesta include: 1.medicin general i specialit i medicale; 2.chirurgie general i specialit i c hirurgicale; 3.ngrijirea copilului i pediatrie; 4.igiena i ngrijirile mamei i nou-n scutului; 5.sntate mintal i psihiatrie (pe ct posibil ntr-un serviciu specializat); 6.ngrijirea persoanelor n vrst i geriatrie; 7.ngrijiri la domiciliu. n determinarea l ocurilor de stagiu trebuie s se in seama de urm torii factori: a. nv mntul clinic de ngrijiri la nivel de asistent trebuie s aib n ansamblul s u o valoare educativ , de aceea: trebuie s existe un personal calificat suficient de numeros pentru a asigura o calitate satisf c toare a ngrijirilor de s n tate la nivel de asistent; trebuie s existe condi ii satisf c toare n materie de sedii i de material utilizate pentru ngrijirea bolnavilor. b.n toate serviciile n care elevii asisten i sunt repartiza i n cursul form rii lor practice trebuie s existe n orice moment cel pu in un asistent cu diplom care poate asigura supravegherea i suficient personal de alte categorii pentru a evita c a elevului s i se ncredin eze sarcini f r valoare educativ pentru el. c.Asisten ii cu diplom din serviciile acreditate ca teren de stagiu trebuie s colaboreze la supravegherea i formarea elevilor afla i
sub responsabilitatea instructoarelor colii. II. nv mntului teoretic i tehnic cuprinde: 1. Orientare i etic profesional 2. Principii generale de s n tate i ngrijiri de s n tate 3. Principii 3.1. Medicin general i de ngrijiri specialit i medicale 3.2. Chirurgie A. ngrijiri de de general i specialit i chirurgicale s n tate sntate 3.3. Puericultur i pediatrie pentru: 3.4. Igien i ngrijirile de s n tate a mamei i nou nscutului 3.5. Sntate mintal i psihiatrie 3.6. ngrijiri de s n tate pentru B. tiin e fundamentale 1. Anatomie i fiziologie
2.Patologie general 3.Bacteriologie, virusologie i parazitologie 4.Biofizic i biochimie 5.Dietetic 6.Igien 6.1. Profilaxie 6.2. Educa ie sanitar 7.Farmacol 8.1. Sociologie ogie 8.2. Psihologie 8.Stiin e 8.3. Principii de sociale administra ie 8.4. Principii de nv are (pedagogie) 8.5. Legisla ie
Modulul 1: UTILIZAREA CALCULATORULUI I TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR

+
Not introductiv
Modulul UTILIZAREA CALCULATORULUI I TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR se studiaz pe parcursul anului I, coal postliceal , n vederea asigur rii preg tirii de specialitate pentru obinerea calific rii de nivel 3 avansat, Asistent medical generalist. Modulul are alocat un num r de 60 de ore pe an, din care 30 de ore laborator tehnologic. Acest modul, UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR, se va parcurge cu acelea i con inuturi la toate calific rile de nivel 3 avansat din domeniul Sanatate si asistenta pedagogica. La parcurgerea programei colare se va avea n vedere dobndirea competen elor prev zute n Standardul de Preg tire Profesional specific calific rii. Dup parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil s utilizeze sistemul de operare Windows, s compare reprezent ri grafice n aplica iile Word i Excel, s administreze o baz de date, specifica domeniului, s comunice prin Internet, s structureze i s prezinte informa ii din surse variate. Persoana care va absolvi acest modul va fi responsabil de execu ia propriei activit i, dar i de realizarea sarcinilor ncredin ate grupului din care face parte, avnd atribu ii de coordonare i control. Parcurgerea programului permite elevilor s dobndeasc competen e suficiente i cuno tin e care s le permit g sirea unui loc de munc corespunz tor calific rii. Lista competen elor specifice unit ii de competenta corespunz toare modulului: 1.Utilizeaza sistemul de operare Windows 2.Compara reprezentari grafice in aplicatiile Word si Excel 3.Administreaza o baza de date 4.Comunica pe Internet 5.Structureaza si prezinta informatii din surse variate
+ +
Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitate de Competene Coninuturi
Nr. crt.
1.
Utilizarea calculatorului si tehnologia comunica iilo r
C1.Utilizeaz sistemul de operare Windows
C2.Compar reprezent ri grafice n aplica iile Word i Excel
1.Noiuni elementare de operare: pornirea i nchiderea calculatorului, repornirea calculatorului, obiecte de lucru pe desktop. 2.Interfa a sistemului Windows: obiecte grafice de interfa 8 pictograma, butonul, lista de selec ie, caseta de text, grupul de obiecte, fereastra 8 obiectul fereastr , naviga rea n i ntre ferestre. 3.Organizarea informa iilor n sistemul de operare Windows: creare directoare, fi iere; opera ii asupra directoarelor i fi ierelor. 4.Elemente avansate de operare: modificarea configura iei pentru desktop, configurarea tastaturii, configurarea imprimantei, shortcuturi, suporturi mobile. 1.Opera ii de operare asupra structurii unui tabel i a foilor de
Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist subsol. 3.Prelucrarea informa iilor dintr-un tabel: sortare, filtrare, subtotaluri, referin e absolute i relative, func ii 4.Trasare diagrame: tip, sursa datelor, suprafa diagram , 5.Inserare obiecte: imagini, grafice, abloane prezent ri, ecua ii, fi iere multimedia, documente text. numerice, 1.Tipuri de date: C.3. alfanumerice, logice, date Administreaz calendaristice, ir de caractere, memo o baz de date i func ii pentru date de tip 2.Structura bazei de date: tabele (nume componente, 3.Opera ii asupra tabelului dintr-o creare, pozi ionare pe o nregistrare, actualizare, sortare, indexare. 4.ncrcarea unei baze de date: introducere i validare date. 5.Exploatarea unei baze de date: deschidere, nchidere 1.Tehnici de c utare adecvate C.4. Comunic pe informa ii: motoare c utare Internet, Internet cuvinte-cheie, grupuri de cuvinte. 2.Opera ii pentru transmitere informatii: crearea unui cont, 3.Metode de schimb al informa iilor: e-mail, dialog, dezbatere on-line, forum, liste de discu ie a informa iilor. C.5. Structureaz i 1.Surse de informatii: baze de date, prezint scanate, Internet, fi iere de pe floppy i informa ii din CD-ROM, dic ionare, cataloage, surse variate normative. informa 2.mbinare ii ntr-un mod coninut unitar, de la simplu la 3.Prezentare material realizat: opera ii complexe de calcul tabelar, diagrame, grafice, baze de date
Condi ii de aplicare didactic i de evaluare Modulul UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR poate fi parcurs n mod independent, iar ordinea de parcurgere a con inuturilor este cea din tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor. Con inuturile se vor exemplifica n func ie de domeniul profesional, respectiv reprezent rile grafice n aplica iile Word i Excel, bazele de date i informa iile din surse variate vor corespunde domeniului profesional. Profesorii pot folosi informa ii despre stilul de nv are al elevilor. Activit ile la lec ii pot fi variate astfel nct s garanteze c toate stilurile de nvare sunt atinse. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor aplica activit i de nv are cu caracter interactiv. Se recomand metode cum sunt: demonstra ia, exerci iul, proiectul, metoda practic , observa ia sistematic a comportamentului elevilor, autoevaluarea. Alegerea acestor activit i ofer urm toarele avantaje: sunt orientate asupra celui care nva , respectiv asupra disponibilit ilor sale, urmnd s le pun mai bine n valoare; permite individualizarea nvrii; ofer maximul de deschidere; permite diferen ierea sarcinilor i a timpului alocat. Alegerea acestor activit i conduc la o orientare asupra celui care nva ,
+
urmnd s le pun mai bine n valoare, permi t diferen ierea sarcinilor i a timpului alocat.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan , condi iile de aplicabilitate i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Preg tire Profesional corespunz tor calific rii. n parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ i la final de tip sumativ, pentru verificarea atingerii competen elor. Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant . O competen se evalueaz o singur dat . Se recomand adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fi e individualizate. Suge s tii m e todolog ic e Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme, n func ie de dificultatea acesteia, de nivelul de cuno tin e anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat n strategia didactic i ritmul de asimilare a cuno tin elor i de formare a deprinderilor. Instruirea se va realiza n laboratorul de informatic cu o bun dotare material i cu softul corespunz tor. Instruirea prin activitatea la computer are importan deosebit n realizarea corespunz toare a competen elor pentru viitorii tehnicieni devize i m sur tori n construc ii. Nivelul de preg tire teoretic este realizat corespunz tor, dac sunt ndeplinite criteriile de performan ce pot fi atinse numai dac n procesul de nv mnt sunt asigurate condi iile de aplicabilitate descrise n standard. Metodele de predare vor fi variate, predominnd studiul de caz, exerci iul, demonstra ia, dezbaterea i discu ii n grup. Evaluarea continu i sumativ este condi ionat de evaluarea stabilit n Standardul de preg tire profesional .
+
Modulul 2: COMUNICARE PROFESIONAL

+
Not introductiv Modulul COMUNICARE PROFESIONAL reprezint un modul de preg tire de specialitate pentru calificarea asistent medical generalist i se va parcurge n anul I al colii postliceale. Acest modul va dezvolta abilit i cheie elevilor ce doresc o asemenea calificare. Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 30 de ore de invatamat clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n Standardul de preg tire profesional . Programa colar se va utiliza mpreun cu Standardul de preg tire profesional specific calific rii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Elaboreaz strategii pentru o comunicare eficient 2.Aplic tehnici de comunicare oral 3.Realizeaz un raport formal
+
Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competenta: COMUNICARE PROFESIONALA
+
Nr. crt.
Unitate de competen
Competene
Coninuturi
Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic20 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist
2.
Comunicare profesional
C.1.Elaboreaz strategii pentru o comunicare eficient .
C.2.Aplic tehnici de comunicare oral .
1.Scopul comunic rii: primirea i transmiterea informa iilor, ntreinerea unor discu ii, prezentarea unor informa ii. 2.Surse de informa ii: informa ii interne i externe, buletine informative, manuale, seminarii, rapoarte, procese verbale, publica ii de specialitate, internet, discu ii, statistici, documenta ie specific , mass-media. 0.Metode de comunicare adecvate: scrise, verbale, audio, informatizate. 3.Metode de verificare a eficien ei comunic rii: ob inerea feedback-ului, documenta ii ntocmite corect. 1.Strategii de ascultare n func ie de situa ie, ocazie, subiectul n cauz , vorbitor, metode de ascultare. 2.Susinere: n situaii formale sau informale n func ie de num rul de vorbitori, prin modula ia vocii, prin alegerea tonului i a vocabularului, prin structur , prin comunicare non verbal , prin articulare. 3.Argumentare prin idei clare, relevante, concise, persuasive, adaptate contextului i interlocutorului.
tipul informa iei, succesiunea logic , suportul ( grafica, standardul de prezentare, formatul) 3. Raport formal elaborat: document structurat, adecvat scopului propus.
Condi ii de aplicare didactic i de evaluare Parcurgerea con inuturilor se va face n ordinea prezentat n tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor, dar abordarea acestora trebuie s fie flexibil , diferen iat innd cont de nivelul ini ial de preg tire. Modulul COMUNICARE PROFESIONAL poate fi parcurs independent. Con inuturile se vor exemplifica n func ie de domeniul profesional, respectiv strategiile pentru o comunicare eficient , tehnicile de comunicare oral i realizarea unui raport formal se vor exersa i vor corespunde domeniului profesional. Dezvoltarea competen elor individuale vizate prin Standardul de preg tire profesional se va realiza prin exemplificare pe domeniul profesional, respectiv Sanatate si asistenta pedagogica. n elaborarea strategiei didactice, profesorii va trebui s in seama de urm toarele principii moderne ale educa iei: 8 elevii nva cel mai bine atunci cnd nv area r spunde nevoilor lor; 8 elevii au stiluri diferite de nv are; 8 elevii particip cu cuno tin ele lor dobndite anterior la procesul de nvare; 8 elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informa iilor vechi cu cele noi i p entru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de comunicare standardizata pe diferite teme profesionale( exemplu: prezentare de retete, de indicatii terapeutice, de moduri de administrare, de reactii adverse sau de contraindicatii), exercitii de utilizare a terminologiei profesionale, fise de lucru( exemplu: realizarea unei succesiuni de idei clare, relevante si concise adaptate unui context dat), proiect( exemplu: realizarea unui raport formal). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de preg tire profesional . Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant . O competen se evalueaz o singur dat . Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreaza elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.
+
Se recomand adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fi e individualizate. Su ge s tii m e todolog ic e Profesorul are libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n func ie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cuno tin e anterioare, dotarea cu material didactic, ritmul de nelegere i asimilarea cuno tiin elor i formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material i cu softul corespunz tor pentru colectarea i procesarea informa iilor i redactarea rapoartelor formale. Instruirea
+
prin activitatea de aplica ii practice de tehnoredactare la computer are importan deosebit n realizarea corespunz toare a competen elor de comunicare pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Nivelul de preg tire teoretic este realizat corespunz tor, dac sunt ndeplinite criteriile de performan ce pot fi atinse numai dac n procesul de nv mnt sunt asigurate condi iile de aplicabilitate descrise n standard. Pentru realizarea competen elor pot fi derulate diverse activit i de nvare: documentare cu ajutorul internetului, vizion ri de casete video i CDuri, vizite de documentare la agen ii economici, proiecte, publica ii de specialitate, discu ii, statistici, informare prin mass-media, teste de evaluare prin care elevii demonstreaz c sunt capabili s ating competen ele din cadrul modulului.
Modulul 3: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI

Not introductiv Modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI face parte din pregatirea generala din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA. Modulul are alocate 120 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
+
Lista competentelor specifice unit ii de competen corespunzatoare modulului: 1.Identifica si localizeaza principalele parti componente ale corpului uman 2.Clasifica nivelurile de organizare anatomica si fiziologica 3.Analizeaza partile componente ale corpului uman 4.Caracterizeaza principalelor functii ale organismului 5.Descrie elementele de fiziologie ( pe aparate si sisteme) ale corpului uman 6.Specifica modalitatile de adaptare a organismului la variatiile de mediu
+ +
Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competenta: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI Unitate de competen Competene Coninuturi
Nr. crt.
3.
Anatomie si fiziologie umana
C.1. Identi fi ca si localizeaza principalele parti componente ale corpului uman C.2. Cl as i f i ca nivelurile de organizare anatomica si fiziologica
C.3.Analizeaza
1.Organizarea generala a corpului uman regiuni, structuri morfofiziologice, aparate si sisteme 2.Axele si planurile de orientare in organism descriere, rol 3.Nomenclatura anatomica 1.Niveluri de organizare anatomica si fiziologica (celule, tesuturi, organe, aparate si sisteme) definitie si descriere 2.Celula tipuri de celule, compartimentele celulare (organizat organitele celulare ; neorganizat apa, substante anorganice si organice), diviziunea celulara (mitoza si meioza) 3.Tesuturile clasificare (epitelial, conjunctiv, muscular, nervos, sangele), caracterizare, localizare, rol 3.1. Sangele componente (elemente figurate si plasma sanguina) si proprietati 3.2. Sistemul osos, structura osului, compozitia chimica a oaselor, scheletul (scheletul capului, scheletul trunchiului, scheletul membrelor) 3.3. Sistemul muscular- structura muschiului,
mezouri care leaga intre ele organele cavitatii abdomino8pelviene 1. Principalele functii ale organismului uman (de relatie, de nutritie, de reproducere) descriere; specificarea aparatelor si sistemelor care le indeplinesc si a interrelatiilor dintre acestea 1.Functiile sangelui; hemostaza; grupele sanguine (sistemul AOB si Rh) si importanta acestora (principiile transfuziei de sange, stabilirea paternitatii, stabilirea compatibilitatii sanguine dintre mama si fat etc .) 2.Artrologiearticulatiile fixe, semimobile, mobile); fiziologia articulatiilor (sistemul de parghii); patologia articulatiilor (entorse si luxatii) 3.Fiziologia muschilor, proprietatile muschilor, manifestarile externe ale contractiilor musculare 4.Aparatul respirator descriere, structura, vascularizatia si inervatia plamanului, respiratia (ventilatia pulmonara, difuziunea si schimburile de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare, transportul gazelor in sange, respiratia celulara), reglarea respiratiei 5.Aparatul cardio8vascular descriere, configuratia interna a inimii, structura, vascularizatia si inervatia inimii, arborele circulator (sistemul arterial, sistemul venos, sistemul limfatic), splina (localizare, structura, rol), fiziologia circulatiei sangelui (proprietatile functionale ale inimii, modificari patologice ale proprietatilor inimii, revolutia cardiaca, manifestarile activitatii cardiace), tensiunea arteriala (definitie, factorii care o influenteaza, determinare si reglare), circulatia capilara, reglarea circulatiei sangelui 6.Aparatul digestiv descriere cavitatea bucala, faringele, esofagul, organele tubului digestiv din cavitatea abdominala (stomacul, intestinul subtire, intestinul gros), glandele anexe ale tubului digestiv (glandele salivare, ficatul, pancreasul), fiziologia aparatului digestiv (digestia bucala, deglutitia, digestia gastrica,digestia Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic27 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist
C. 6. Specifica modalitatil e de adaptare a organismului la variatiile de mediu
fiziologia sinapsei, fiziologia centrilor nervosi (maduva spinarii, encefalul, sistemul nervos vegetativ), reflexul neconditionat, reflexul conditionat, procese corticale fundamentale, activitatea nervoasa superioara 11.Analizatorii descriere, tipuri de analizatori (cutanat, kinestezic, olfactiv, gustativ, vizual, acusticovestibular), fiziologia analizatorilor 12.Glandele endocrine descriere, tipuri de glande (hipofiza, suprarenalele, tiroida, paratiroidele, pancreasul endocrin, timusul, epifiza structura, hormonii secretati si rolul acestora); mecanismul de feed-back 1.Factorii perturbatori ai echilibrului organismului : 8 externi (temperatura, umiditatea, calitatea si cantitatea alimentelor si a apei,
Condi ii de aplicare didactic i de evaluare Modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: 8 elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare 8 elevii au stiluri diferite de invatare 8 elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare 8 elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare a partilor componente ale corpului uman, exercitii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exercitii de grupare a diferitelor structuri (celule, tesuturi, organe, aparate si sisteme) in functie de criterii date, rezolvarea de fise de lucru (exemple: localizarea si raporturile anatomice dintre organele abdominale, determinarea grupei sanguine si a Rh 8 ului), proiect (exemple: analiza mecanismelor fiziologice care realizeaza homeostazia mediului intern, schema circulatiei arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back ului endocrin). Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care
+
trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul. Su ge s tii m e todolog ic e Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalist. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase, cataloage, preparate formolizate, casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, preparate microscopice, mulaje etc.
+
Modulul: 4 VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE

Not introductiv Modulul VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE face parte din pregatirea generala din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE. Modulul are alocate 120 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
+
Lista competentelor specifice unit ii de competen corespunzatoare modulului: 1.Analizeaza principalele tipuri de organisme cu potential patogen la om 2.Specifica caracteristicile interactiunii dintre organismele si om 3.Descrie notiunile de epidemiologie 4.Caracterizeaza infectiile nosocomiale 5.Aplica normele de prevenire a transmiterii infectiilor si metodele de combatere a organismelor patogene.
+
Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competenta: VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE
+
Nr. crt. 4.
Unitate de Virusologi e, parazitologie
Competene C. 1. Analizeaza organisme cu potential patogen la om
Coninuturi
1.Virusologia (inframicrobiologia) 8 generalitati 1.1. Caracterele generale ale virusurilor 1.2. Clasificarea virusurilor 1.3. Morfologia si structura virusurilor 1.4. Compozitia chimica a virusurilor 1.5. Cultivarea virusurilor 1.6. Multiplicarea virusurilor 1.7. Virusurile poliomielitei 1.8. Virusurile gripale 1.9. Virusurile hepatice 1.10. Sindromul de imunodeficienta 2.Bacteriologie generalitati 2.1. Morfologia si fiziologia bacteriilor 2.2. Patogenitatea bacteriilor 2.3.Cocii patogeni (stafilococul, streptococul, 2.4. Bacilii patogeni (bacilul coli, genul Salmonella, bacilul dizenteric, vibrionul holeric, bacilul difteric, bacilul Koch, bacilul lepros, bacilul carbunos, bacilul
2.5. Toxiinfectiile alimentare caracterizare, agenti patogeni implicati ( salmonele, shigele, bacilul coli, proteus, stafilococi, streptococi, 2. 5. Treponema pallidum 2. 6. Leptospirele 2. 7. Genul Brucella 2. 8. Rickettsiile 3.Micologie generalitati
3. 1. Tricofitia 3. 2. Favusul 3. 3. Microsporia 3. 4. Epidermofitia 3.5. Candidoza si actinomicoza 4.Notiuni generale de parazitologie 5.Protozoologie generalitati, reprezentanti (Rhizopode, Flagelate, Sporozoare, Infuzori) 6.Helmintologie generalitati, reprezentanti (Plathelminti, Nemathelminti) 7.Entomologie generalitati, reprezentanti (Arachnide, Insecte) 1.Proprietatile macro- si microorganismelor participante la procesul infectios 2.Apararea organismului (mijloacele de aparare nespecifice si specifice) 1.Procesul infectios: 8 definitie 8 etape: incubatia, etapa de debut, perioada de stare, convalescenta, vindecarea (posibil cronicizarea) 8factorii determinanti: sursa de infectie, calea de transmitere, organismul receptiv 8 factorii favorizanti: naturali, de mediu, economico8 sociali etc. 2.Recoltarea probelor biologice si patologice 8 sange, urina, materii fecale, LCR, exsudatul, puroiul, spalatura gastrica, sputa etc. 3.Metode de laborator pentru stabilirea diagnosticului etiologic al bolilor infectioase: 8 directe: examen direct microscopic prin coloratii specifice, depistarea Ag microbiene, izolarea in cultura pura a germenului si realizarea antibiogramei 8 indirecte: diagnostic serologic (depistarea si dozarea Ac); intradermoreactiile (IDR) 1.Infectiile nosocomiale definitie 8 surse de infectie (flora indigena a pacientului, alti pacienti, personalul medical, mediul) factori favorizanti: utilizarea materialelor si instrumentelor insuficient sterilizate sau nesterilizate, dezvoltarea unor tulpini Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic33 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist
: -
combatere a organismelor patogene.

+
3. Medicatia profilactica si curativa impotriva organismelor patogene antibioticoterapia, chimioterapia, vaccinoterapia, fitoterapia, apiterapia
Condi ii de aplicare didactic i de evaluare Modulul VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: 8elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare 8elevii au stiluri diferite de invatare 8elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare 8 elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare a organismelor patogene la om, exercitii de grupare a diferitelor organisme (virusuri, bacterii, fungi, paraziti) in functie de criterii date, rezolvarea de fise de lucru (exemple : compararea structurii si fiziologiei diferitelor tipuri de organisme patogene, caile de prevenire si combatere a organismelor patogene), proiect (exemple: schema raspunsului imun, schema cailor de transmitere si raspandire a procesului infectios). Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.
Su ge s tii m e todolog ic e Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalist. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind VIRUSOLOGIA, BACTERIOLOGIA SI PARAZITOLOGIA. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de
+
caz, dezbaterea etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: cataloage, insectare, poze, casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, preparate microscopice etc.
Modulul 5: BIOCHIMIE
Not introductiv Modulul BIOCHIMIE face parte din pregatirea generala din anul I pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul BIOCHIMIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza BIOCHIMIE. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Scopul acestui modul este de a forma deprinderi si abilitati in analizarea si evaluarea notiunilor de BIOCHIMIE. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
+
Lista competentelor specifice unit ii de competen corespunzatoare modulului: 1.Descrie componentele materiei vii si legatura dintre ele 2.Caracterizeaza metabolismul materiei vii 3.Stabileste importanta enzimelor, hormonilor si vitaminelor in reglarea functiilor organismului 4.Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului si compozitiei chimice a probelor biologice de analizat
+ +
Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competenta: BIOCHIMIE Unitate de competen Competene Coninuturi
Nr. crt.
0.
Biochim ie
C1.Desc rie compone ntele materiei vii si legaturile dintre ele C2.Caracteriz eaza metabolismul materiei vii
C3.Stabileste importanta enzimelor, hormonilor si vitaminelor in reglarea functiilor organismului
1.Componentele materiei vii elementele fundamentale (C,H,O,N,P,S), substante organice(proteine, glucide, lipide) si anorganice(apa, cationi si anioni) 2. Structura si proprietatile materiei vii; legaturile dintre acestea 1.Metabolismul definitie, caracterizare, anabolism, catabolism 2.Tipuri de metabolism (intermediarglucidic, lipidic, proteic, hidroelectrolitic; energetic si bazal substantele energetice, mecanismele termogenezei / termolizei, mecanismele de reglare a temperaturii corpului); cai metabolice principale 3.Interrelatiile dintre diferitele tipuri de metabolism caile metabolice comune, reglarea cailor metabolice, utilizarea specifica a resurselor metabolice, dereglarile metabolice si efectele lor asupra organismului 1.Vitaminele generalitati, clasificarea, rol; manifestarile legate de lipsa lor din organism 2.Enzimele biosinteza, biodegradare, rolul lor in functionarea organismului 3. Hormonii definitie, clasificare, rolul lor in organism, mod de actiune;
compozitiei probelor analizat
plasmatice 4.Biochimia digestiei sucul pancreatic, gastric si bila intestinal, 5.Biochimia urinei compozitie chimica, 6.Biochimia materiilor fecale 7.Examenul sangelui 8.Examenul urinei
Condi ii de aplicare didactic i de evaluare Modulul BIOCHIMIE poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: 8 elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare 8 elevii au stiluri diferite de invatare 8 elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare 8 elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de clasificare a componentelor materiei vii, exercitii de grupare a diferitelor elemente in functie de criterii date, rezolvarea de fise de lucru (exemple: determinarea solubilitatii vitaminelor, determinarea VSH-ului, timpului de coagulare etc.), proiect (exemple: schema actiunii enzimelor in cadrul diferitelor reactii metabolice, schema actiunii hormonilor asupra diferitelor functii ale organismului, schema interrelatiilor metabolice). Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.
+
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul activitatea didactica va cuprinde formula unui parteneriat intre scoala si laboratoare (firme) acreditate sa gestioneze problemele specifice notiunilor de BIOCHIMIE, dar se au in vedere resursele locale pentru instruie, baza materiala a scolii, cadrul de colaborare cu agentii economici, cerintele locale pentru pregatirea in calificarea asistent medical generalist. Su ge s tii m e todolog ic e Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.
+
Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind BIOCHIMIA . Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, desene, folii de retroproiector, microscop, preparate microscopice, produse biologice, sticlarie si materiale de laborator, reactivi etc.
C2 Enunta caracteristicile dezvoltarii prenatale scrie dezvoltarea intrauterina a sistemelor si aparatelor.
Modulul 6: EMBRIOLOGIE SI GENETICA

N ot a introduc t iv a Modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA face parte din pregatirea generala din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA se regasesc abilitatile din unitatea tehnica de baza EMBRIOLOGIE SI GENETICA. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
+
Lista competentelor specifice unitatilor de competenta corespunzatoare modulului: 1.Enumera etapele dezvoltarii organismului uman. 2.Enunta caracteristicile dezvoltarii prenatale. 3.Descrie dezvoltarea intrauterina a sistemelor si aparatelor. 4.Analizeaza ereditatea caracterelor la om. 5.Clasifica bolile cu transmitere genetica si precizeaza rolul factorilor teratogeni.
+
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: 6. Embriologie si C1 Enumera EMBRIOLOGIE SI GENETICA genetica etapele dezvolta+
organismului uman. Nr. Unitaterii de Competente crt. competenta
Continuturi
1.1. Caracterizarea perioadei preembrionare: gametogeneza, spermatogeneza, ovogeneza. 1.2.Etapele de dezvoltare prenatala: 1.2.1. Perioada embrionara: fecundatia, segmentatia, blastulatia, gastrulatia, organogeneza. 1.2.2. Perioada fetala. 2.1. Cresterea: 2.1.1. Cresterea statulara 2.1.2. cresterea tesuturilor si organelor 2.1.3. Factori de crestere: endogeni, exogeni: 8 factori endogeni genetici, endocrini; 8 factori exogeni materni in dezvoltarea embrio8fetala, factori cu influenta in dezvoltarea postuatala (aparatul alimentar, factori fizici, factori socio-economici) 2.2.Diferentierea: 2.2.1. diferentierea celulara, morfologica; 2.2.2. controlul dezvoltarii si diferentierii. 3.1. Foitele embrionare: ectoblastul, mezoblastul, endoblastul. 3.2. Derivatele foitelor embrionare: 3.2.1. Derivatele ectoblastului: 8 dezvoltarea ganglionilor spinali si a ganglionilor cranieni 8 dezvoltarea encefalului; dezvoltarea celor cinci vezicule cerebrale: evolutia miencefalului, metencefalului, mezencefalului, diencefalului, telencefalului. 8 dezvoltarea organului mirosului, vazului, auzului, echilibrului. 8 dezvoltarea hipofiziei, epifiziei, pielii si anexelor ei, glandelor salivare, dintilor Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic42 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist
3.2.2. Derivatele mezoblastului: dezvoltarea sistemului osos: coloana vertebrala, coastele, sternul, scheletul corpului, neurocraniului, membrelor, muschilor, aparatului cardio-vascular, glandelor sexulae, organelor genitale externe, glandelor suprarenale. 3.2.3. Derivatele endoblastului: 8 dezvoltarea si evolutia intestinului primitiv in general 8 dezvoltarea limbii si a glandei tiroide 8 dezvoltarea laringelui, esofagului, stomacului, C4 Analizeaza ereditatea caracterelor la om. duodenului, portiunii ileo-colice a intestinului, rectului si vezicii urinare, fictului si cailor biliare, pancreasului 4.1.Diviziunea celulara: mitoza (diviziunea indirecta), meioza (diviziunea reductionala), amitoza (diviziunea directa) 4.1.1. Diviziunea directa (amitoza) 4.1.2. Diviziunea indirecta (cariokineza sau mitoza): diviziunea nucleului (cariokineza), diviziunea citoplasmei (citokineza). Etapele mitozei: interfaza, profza, metafaza, anafaza, telofaza. 4.1.3. Diviziunea reductionala (meioza): are loc in celulele germinale (sexuale) si consta in doua diviziuni nucleare succesive, una reductionla si una mitotica ecuatoriala. 4.2.Natura materialului genetic: cromozomi, acizi nucleici, gena. 4.2.1. Cromozomii: morfologia cromozomilor, dimensiunea, forma, evidentierea cromozomilor. 8 reproducerea celulara si ciclul cromozomial. 4.2.2. Acizi nucleici: 8 structura chimica a acizilor nucleici (ADN, ARN) 8 codul genetic: caracteristici 8 sinteza proteinelor: etape 8 functiile materialului genetic 4.2.3. Gena: 8 notiunea de gena 8 mutatii: sursa primara a variabilitatii organismelor. Clasificare: mutatii genomice, cromozomiale, genice. 8 factorii mutageni si mecanismul lor de actiune: factori fizici (radiatiile neionizate si ionizate), chimici, biologici. 4.3.1. Legile lui Mendel 4.3.1.1. Uniformitatea hibrizilor primei generatii (generatia filiala F1) 4.3.1.2. Segregarea hibrizilor in a II-a generatie 4.3.1.3. Segregarea
independenta sau legea asortarii independente 4.3.2. Transmiterea mendeliana: monohibridarea, dihibridarea, ereditatea poligenica. 8 monohibridarea: 8 transmiterea (ereditatea) autozomal dominanta; 8 transmiterea (ereditatea) autozomal recesiva 8 transmiterea (ereditatea) autozomal codominanta 8 transmiterea (ereditatea) legata de cromozomii sexuali (gonozomica) 5.1.1. Morfodisplazia: malformatii dobandite, morfodisplazii ale procesului de sexualizare, morfodisplazii date de aberatii cromozomice, genopatii (boli moleculare monogenice, boli poligenice) 5.1.2. Histodisplazia 5.2. Etiologia
C5 Clasifica bolile cu transmitere genetica si rolul factorilor teratogeni
malformatiilor: 5.2.1. Factori ecologici: fizici (radiatiile ionizante, energia termica, factori mecanici), chimici, medicamentosi, biologici, materni (starea fiziologica si patologica a mamei). 5.2.2. Factori genetici: constitutia genetica a embrionului, accidente genetice in meiozagenitorilor, modificarea aparatului genetic in celula embrionara. Maladii metabolice ereditare: fenilcetonuria, albinismul, cretinismul sporadic cu gusa, tirozinoza, alcoptonuria, anemia falciforma, hemofilia, daltonismul
Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: lucrari de laborator pentru evidentierea cromozomilor mitotici la plante sau Drosophila melanogaster, efectuarea hartilor cromozomiale, experiente efectuate in laborator pe soareci, scheme, proiecte (ex: rasele si populatiile umane din punct de vedere genetic, conceptia evolutionista despre om etc.) Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
+ -
Cadrela didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabileste durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, procesul. Suge s tii m e todol ogic e Cadrele didactice au libertatea de decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.
+
Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind EMBRIOLOGIA SI GENETICA. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase, cataloage, preparate formolizate, casete video, diapozitive, planse, desene, folii retroproiector, preparate microscopice, soareci de laborator etc.
MODULUL 7: PSIHOLOGIE GENERALA

Not introductiv Modulul Psihologie generala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Psihologie generala. Modulul se efectueaza in semestrul I al anului I de studiu si are alocate un numar de 120 ore, din care 60 ore de laborator tehnologic. Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala.
+
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Identifica infrastructura psihicului uman 2.Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice 3.Integreaza perceptiile interpersonale in practica profesionala
+ +
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PSIHOLOGIE GENERALA Competenta Continuturi
Nr. Unitate de crt. competenta 7. Psiholo gie genera la
1.Identifica raNatura psihicului uman: 1.1 Psihicul forma a vietii de relatie infrastructu psihicu (legea adaptarii, functii de semnalizare) lui uman
1.2 Psihicul 8 forma de reflectare ideal subiectiva si de constructie a realitatii (imaginea,ca proces primar si trairea, ca proces secundar) 1.3 Psihicul- proces determinat social-istoric (comportament si cutume, traditii, mentalitati etc.) Niveluri structural-functionale ale psihicului: 1.4 Constient 1.5 Subconstient 1.6 Inconstient 1.7 Relatii intre structuri si functia de adaptare (reglare si autoreglare); Captarea si prelucrarea informatiilor 1.8Senzatii 1.9Perceptii 1.10 Reprezentari 1.11 Gandire 1.12 Memorie 1.13
2.Evidenti aza structura integrato are a mecanism elor
Conceptul de personalitate 2.1 Individ-individualitae 2.2 Persoana8personalitate 2.3 Personaj8social si masca 2.4 Teorii psihologice ale dezvoltarii psihice (Piaget, Kohlberg, Erickson) Structura personalitatii
C3. Integreaza Perceptiile interpersonale in practica profesio
2.5 Personalitatea- entitate biopsihosociala si culturala 2.6 Temperament si tipologii: constitutionale, psihologice,psihofiziologice 2.7 Aptitudinea,caracterul, inteligenta, creativitatea Relatii intre componente 2.8 Temperament-caracter Comunicare nonverbala 3.1 Semnificatia gesturilor, posturii, proximitate, spatiu personal, pozitia corpului, atingere 3.2 Expresii faciala: categoriile Osgood (fericire, surpriza, teama, tristete, furie, 3.3 Paralimbaj (tonul si ritmul vocii, flux curiozitate, dezgust) verbal, contact vizual, emotii) Formare impresii 3.4 Relatii interpersonale si de munca (efectul halo; trasaturi centrale; prima impresie; stereotipuri sexuale, rasiale; Atractie interpersonala 3.5 Atribuire dispozitionala si atribuire 3.6 Covarianta (Kelly)-consens comportamental, consistenta comportamentala, specificitate 3.7 ncadrarea in sabloane: boala si bolnav; simpatie8 antipatie; Atitudini si prejudecati 3.8 Componentele unei atitudini:cognitiva, afectiva, 3.9 Dezvoltarea prejudecatilor: presiunea tapului ispasitor; frustrare (personalitate 3.10 Reducerea prejudecatilor: cooperare,
Sugestii metodologice Modulul PSIHOLOGIE GENERALA poate fi parcurs independent. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate (studii socio umane). In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului: Elevul invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza; Elevul invata in mod activ; Lucreaza in mod cooperativ, in grupuri; Nu se limiteaza doar la sala de curs; I se permite sa se exprime in mod creativ; Gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential; Experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1.activitati de predare - invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica, descoperirea inductiva si deductiva, expunerea; 2.Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia
+
extrinseca 8 recompense si competitie), ii ofera informatie umpland vase goale. Se recomanda a fi utilizate metode alternative: brainstorming, problematizare, observatie dirijata, studiul de caz, lucrul in grup (Bolul pestelui de aur, Caruselul, Bulgarele de zapada), joc de rol.
3.activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru, referate, eseuri,munca independenta; b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi nivel de performanta, indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1.probe orale ( intrebari, grup de discutii) 2.test scris, fisa de lucru, referat, eseu cu numar de cuvinte prestabilit; 3.probe practice (studiu de caz, joc de rol). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, analiza produselor (culegeri de date), observarea sistematica a elevilor. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua, ritmica, pe secvente mici) , s a u sumativa, cumulativa (verificari partiale, p e secvente mai mari). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul, isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme, durata evaluarii, numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. c) Sugestii cu privire la aplicatii (laborator): Lucru pe grupe: Cum influenteaza motivatia unei actiuni stabilirea scopurilor si actiunilor ulterioare?Argumentati. Seminar de discutii : Formulati argumente pentru a sustine comportamentul unei persoane intr-o situatie data(ex:examen) Seminar de discutii si / sauJoc de rol: Alegeti o personalitate (din stiinta, arta, politica) si analizati modul ei nonverbal de a se prezenta si particulariza; Lucru pe grupe: Prejudecatile sunt idei preconcepute despre anumite persoane sau situatii.Acestea pot fi reduse prin contact social si cooperare/competitie? Argumentati d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video, CD-uri, folii de retroproiector, teste psihologice etc. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Recomand ri bibliografice: 1. Druta,F.- Psihosociologia familiei Editura didactica si pedagogica, Bucuresti,1998 2. Golu,P.- Fundamentele psihologiei 8 Editura Fundatia Romania de maine, Bucuresti ,2002 3. Hayes,N. Orrell,S.-Introducere in psihologie Editura All,Bucuresti,1997 4. Neculau,A.- Psihologie sociala 8 Editura Polirom, Iasi, 1996 5. Neveanu,P.P., Zlate,M. Cretu, T.-Psihologie, manual pentru scoli normale 8 Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998 6. Stefanescu,D.O.,Balan,E.,Stefan,C.- Psihologie, manual pentru clasa a X-a,
+
Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2001 7. Zlate,M.-Introducere in psihologie-Editura Polirom, Iasi, 2000 8. Zlate,M. Fundamentele psihologiei-Editura ProHUmanitate, Bucuresti, 2000
Modulul 8: SOCIOLOGIE, POLITICI SOCIALE I DE SNTATE

Not introductiv Modulul face parte din preg tirea specific din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul SOCIOLOGIE, POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE, se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic specializat SOCIOLOGIE, POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE. Modulul are alocate 120 de ore din care 60 de ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n standardele da preg tire profesional . Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii. Lista competenelor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 1.Explic no iunile teoretice ale sociologiei 2.Identific elementele de sociologie a colectivit ilor 3.Analizeaz i sintetizeaz datele de sociologie medical 4.Descrie rolul cercet rii sociologice 5.Analizeaz diferite politici sociale i de s n tate. Tabelul de corelare a componentelor i con inuturilor Unitatea de competen : SOCIOLOGIE, POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE Nr. crt. Unitatea de competen Competene Coninuturi tematice
8.
Sociologie, politici sociale si de sanatate
C.1 Explic no iunile teoretice ale sociologiei.
C.2. Identific elementel e de sociologi ea colectivit ilor
1.1 Problematica sociologiei: concept de sociologie problematica si func iile sociologiei:probleme sociale;,realitate social , colectivit i umane,comportament uman;func ii:cognitiv ,de prognoz social praxiologic ; Max Weber; Emile Durkheim;Talcott Parsons. 1.2 No iuni de antropologie Antropologie fizic , socio cultural , filozofic , raportul dintre umanism i antropologie Natura uman din perspectiv religioas , naturalist , social 1.3. Via a social , rela ii individ societate, umanizare, socializare 2. Elemente de sociologie a colectivit ~ii 2.1. Forme de asociere:colectivit i umane: mul imea, colectivit ile statistice i sociale Noiunea de grup social mare: definiie, caracteristici, clasificarea grupurilor sociale mari, clase sociale: structur
funciile grupului de munc, condiiile constatiuirii grupului de munc.. liderul formal si informal 2.2 Familia ca grup social: interpretarea sociologic a familiei, tipologii ale familiei; funiile familiei (economic, biologic, juridic, socio8afectiv, familia in societate; dinamica familiei contemporane; modele alternative ale vieii de familie. 2.3. Cultur organizaionala: institutii si organizatii, conceptul de cultur, funciile culturii, sociologia culturii. 3.1 Elemente de sociologie medical Institutia medicala Aspecte sociale ale bolii: noiunea de boal, consecinele bolii, atitudini fa de boal. Rolurile sociale n relaia terapeutic: status social, rol social al asistentului medical,al pacientului. 3.2. Tipuri de relaii asistent medicalpacient: de complementaritate conducere cooperare coparticipare Conflict de roluri: situaii conjuncturale, expectane, evaluarea gravitii bolii, interese i prioritai, stingerea conflictului. 3.3. Strategii de controlcomunicarea verbal, non verbal, limbaj, paralimbaj,expresie facial, atitudini, posturi, persuasiunea, negocierea, reguli pentru pacient, reguli pentru asistentul medical 4. Componente de design i realizare n cercetarea sociologic Pregtirea cercetrii: -elaborarea proiectului de cercetare 8studierea bibliografiei -precizarea conceptelor 8operaionalizarea conceptelor -stabilirea ipotezelor de lucru 8alegerea metodelor i tehnicilor -construirea instrumentelor de lucru 8 delimitarea e~antionului 8organizarea aciunii practice -studiul pilot Chestionarul sociologic n anchete i sondaje: -Definire. Reguli de formulare a ntrebrilor: 8Clasificarea chestionarelor/ ntrebrilor Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic56 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist
C.5. Analizeaz diferitele politici sociale i de
-Vizualizarea datelor prin reprezentri grafice -Procentele i frecventele relative -Indicatorii caracteristicilor cantitative -Mrimile medii Metode de culegere a informaiei Observaia sociologic: -Caracteristici -Condiii i reguli ale observaiei -Tipuri de observaie sociologic -Valoarea i limitele observaiei Experimentul sociologic: -Valoare i specific -Definiie i concepte -Tipuri de experimente sociologice Metoda interviului sociologic: -Specificul interviului sociologic -Tipurile interviului sociologic -Regulile aplicrii interviului Metoda analizei documentelor: -Definiia documentului -Clasificarea documentului -Tehnici de documentelor Ancheta sociologic i sondajul de opinie, metode predilecte actuale: -Definirea i specificul metodei anchetei -Tehnici de anchet -Tipurile anchetei sociologice -Raportul dintre cercetare-anchet-Anchet- interviu: comparaii Politica sociala: -conceptualizare, strategii si obiective, -etapizarea(stabilirea agendei, parteneriate formularea politicii, luarea deciziilor, -criterii de analiza a politicilor sociale: context sociopolitic, locul in ierarhia politica si agenda de lucru a executivului, parteneriate, identifcare Paradigme: funcionaliste, conflictualiste, interacioniste. Modele de sntate: Bismark, Beverige, Semasko, Romn Politici sociale de sntate: -obiectivele Uniunii Europene -direcii strategice in domeniul sntii
Sugestii metodice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n func ie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cuno tin e, deprinderi i abilit i anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor privind SOCIOLOGIA, POLITICILE SOCIALE I DE S N TATE. Se pot utiliza ca metode de nv are: expunerea, conversa ia, munca independent , simularea, observa ia, exerci iul, discu iile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, dezbaterea etc. Se va urm ri aplicarea
cuno tin elor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n m sur mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat : plan e, scheme, casate video, CD 8 uri, folii de retroproiector. Repere bibliografice: 1.Sociologie Medical , I. Lupu , I. Zanc Editura, Polirom1999 2.Sociologie, M. Georgescu, Casa C r ii de Stiin 2005 3.Sociologie general , I. Mih ilescu, Editura Polirom 2003 4.Introducere n sociologie, A. Mihu, Editura Dacia 1992 5.Educa ie i sociologie, E.Durkheime, Editura didactic i Pedagogic 1980
Modulul 9: BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA

Not introductiv Modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA face parte din pregatirea generala din anul I, pentru calificarea : asistent medical generalist. In modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
+
Lista competentelor specifice unit ii de competen corespunzatoare modulului: 1.Analizeaza notiunile de biofizica medicala 2.Explica tehnicile fizice utilizate in explorarea imagistica 3.Descrie notiuni elementare de radiobiologie 4.Sintetizeaza principalele notiuni de radioterapie.
+
Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competenta: BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA
+
Nr. Unitate de Competene crt. competen 9. Biofizic C. 1.
Coninuturi 1. Biofizica definitie, descrierea

interdisciplinar, exemplificarea legaturii cu disciplinele inrudite 1.2. Biofizica moleculara proprietatile moleculelor care vie si fenomenele la alcatuiesc materia care iau parte acestea. a) biofizica moleculara a apei si a solutiilor apoase (fizica moleculara a lichidelor, structura moleculara a apei si a solutiilor apoase, notiuni de fizica a sistemelor disperse, fenomene de transport in solutii si prin a)biomecanica definitie, principalele marimi utilizate in mecanica, prprietatile mecanice ale corpurilor solide, notiuni de mecanica fluidelor, aspecte biomecanice ale contractiei musculare, efecte biologice ale unor factori mecanici. b)notiuni de termodinamica biologica definitia termodinamicii, sisteme termodinamice, fluxuri si forte termodinamice, principiile termodinamicii (I si II) si aplicatiile acestora in biologie. c)notiuni de bioelectricitate si de bioexcitabilitate fenomenele electrostatice
a)notiuni de bioacustica sunetele auzite si caracteristicile acestora, biofizica receptiei auditive, elemente de fonatie, efectele biologice ale ultrasunetelor b)elemente de optica biologica ochiul uman si proprietatile optice ale acestuia,
c) receptia, prelucrarea si transmiterea la distanta a informatiei in sistemele biologice 1. Culegerea biosemnalelor electrozi (definitie si exemple 8 de hidrogen, de argint clorurat, celule de calomel); transductori (definitie si tipuri mecanoelectrici, magnetoelectrici, termoelectrici, fonoelectrici, pentru radiatii radioactive, fotoelectrici etc.); biosenzori (definitie si exemple enzime, anticorpi, antigene etc.) 2. Sisteme de amplificare si de inregistrare a biosemnalelor descriere, tipuri (inregistratoare grafice, osciloscop, etc.), domenii de utilizare (fonocardiograma, EKG, EEG, electrochimografia, oculografia, velocimetria Doppler etc.) 3. Bazele fizice ale imagisticii medicale 3.1. Roentgendiagnosticul 3.1.1. Radiatiile Roentgen natura, proprietati fundamentale 3.1.2. Imaginea radiologica mod de formare, semnificatie, particularitati 3.1.3. Tehnica generala a roentgendiagnosticului a)instalatia de roentgendiagnostic conventionala b)radioscopia cu ecran conventional (fluoroscopia) c)radioscopia televizata d) radiografia e)tomografia conventionala f)xeroradiografia g)radiografia digitala h)tomografia computerizata 3.2. Ultrasonografia (echografia) a)notiuni elementare de fizica a ultrasunetelor b)modurile investigarii echografice (modul A, modul TM, modul B, modul D); metode alternative (endoscopia ultrasonica, dirijarea punctiilor biopsice, ultrasonografia Doppler, prelucrarea digitala) c)imaginea echografica a structurilor fundamentale 8 lichidele pure (ex: bila, sangele, urina etc.) 8 lichidele impure (ex: colectii purulente, tesuturi necrotice, chisturi etc.) 8 tesuturile moi (parenchimele) 8 structurile solide (ex: os, cartilaj, calcul
radiobiologie
clinica) 2.Radiatiile ionizante caracterizare, tipuri de radiatii (raze X, raze gamma, radiatii corpusculare alfa, beta, protoni, neutroni, deuteroni etc.), dozimetria radiatiilor (definitie rad, rem, 3.Efectele biologice ale radiatiilor ionizante la nivel celular, la nivelul tesuturilor, la nivelul organelor, la nivelul organismului (iradierea acuta, iradierea repetata). Principalele efecte scurtarea nespecifica a vietii, cancerogeneza, anomaliile genetice, anomalii ale embrionului si fatului, moartea. Metode de protectie fizica impotriva radiatiilor distanta cat mai mare intre sursa si individ, timp cat mai mic petrecut in vecinatatea sursei si interpunere de ecrane intre sursa si individ. 1.Radioterapia definitie si domenii de aplicatie (radiotepia cu efecte functionale, radioterapia antiinflamatorie, radioterapia antitumorala) 2.Sursele de radiatii radiatii X, gamma, beta, corpusculare 3.Tehnici de iradiere iradierea externa pe calea transcutanata sau pe calea mucoaselor cavitatilor naturale (teleiradiere sau teleradioterapie, brahiradioterapie, iradierea de contact
Condi ii de aplicare didactic i de evaluare Modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA poate fi parcurs in mod independent, dar este de preferat sa se aplice principiile interdisciplinaritatii, in special cu modulele de anatomie si fiziologie umana, biochimie, embriologie si genetica. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: 8elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare 8elevii au stiluri diferite de invatare 8elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare 8 elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, simularea, proiectul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare si clasificare a transductorilor, exercitii de schematizare a modului de actiune a biosenzorilor, rezolvarea de fise de lucru (exemple: compararea diferitelor tehnici de imagistica medicala in functie de criterii date, clasificarea unor
+
tumori dupa datele histopatologice, etc.), proiect (exemple: analiza mecanismelor fiziologice modificate in urma iradierii, la diferite niveluri de organizare anatomica, prezentarea principalelor tehnici de examinare specifice explorarii imagistice pe aparate si sisteme etc.). Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul. Su ge s tii m e todolog ic e Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalist. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA . Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, scheme, dispozitive de lucru, imagini radiografice, echografice, tomografice etc.
+
Modulul 10: MEDIU I S N TATE

I. Not introductiv Modulul MEDIU I SNTATE, face parte din preg tirea specific din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul MEDIU I SNTATE, se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic specializat MEDIU I SNTATE. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n standardele da preg tire profesional . Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii. II. Lista competenelor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 1.Analizeaz no iunile de ecologie i igien n interrela ie cu s n tatea 2.Specific no iunile de igien a copilului i adolescentului 3.Interpreteaz elementele de profilaxie i protec ie III. Tabelul de corelare a componentelor i coninuturilor Unitatea de competen : MEDIU I S N TATE Nr. Unitatea de Competene crt. competen Coninuturi tematice
10.
Medi ui snt ate
C.1. Analizeaz no iunile de ecologie i igien n interela ie cu sntatea
1.Igiena tiin medical care promoveaz s n tatea. Ecologia, ramurile ecologiei, no iuni de ecologie general , elemente de ecologie uman . 1.1. S n tatea- defini ia OMS; se adreseaz individului i colectivit ilor. 1.2. Modific rile ap rute n medicin ; n caracteristicile sale definitorii; medicina tiin a de a p stra reda i promova sntatea 1.3. Factorii etiologici ai s n t ii: factori interni care pot avea o influen decisiv n producerea anumitor afec iu ni cunoscute sub denumirea de boli genetice sau ereditare (hemoglobinopatii ereditare; DZ) i factori externi care acioneaz asupra organismului i se mai numesc factori de mediu sau ecologici. 0.Factorii de mediu: factori fizici (temperatura, radia iile ionizate) chimici (substan e chimice existen e n natur ) biologici (bacteriile, virusurile, parazi ii, fungi i parazi i i alte microorganisme) care acioneaz asupra organismului uman, i factori sociali rezulta i din ac iunea omului asupra mediului sau di n interrela iile dintre oameni. 2.1. Cunoa terea factorilor sanogeni pentru p strarea i promovarea s n t ii 2.2. Prezen a factorilor patogeni care poate fi similar cu producerea bolilor 2.3. Ac iunea factorilor de mediu asupra organismului uman i snt ii populaiei;
3.2. Contaminarea aerului i ac iunea sa asupra sntii 4. Igiena apei 4.1. Necesarul de ap i modul de acoperire 4.2. Patologia infec ioas transmis prin ap 4.3. Patologia neiinfec ioas transmis prin ap 4.4. Condi iile de potabilitate a apei 5. Igiena solului 5.1. Solul i importan a sa sanitar 5.2. ndep rtarea rezidurilor solide i lichid e 6.Igiena radia ilor 6.1. Radia iile ionizate: iradiere natural i C2. Specific? no?iunile de igien? artificial , efecte, profilaxie a copilului i adolescentului 6.2. Radia iile neionizate 0.Igiena habitatului uman 7.1. Igiena localit ilor i rela ia cu s n tatea. 7.2. Poluarea sonor i influen a ei asupra s n t ii. 7.3. Igiena locuin ei i relaia sa cu sn tatea 1.Igiena alimenta iei 8.1. Necesit ile nutritive ale omului s n tos 8.2. Valoare nutritiv ; igiena alimentelor 8.3. Igiena unit ilor cu profil alimentar 1 Igiena copilului i adolescentului 1.1. Obiectivul i importan a igienei C.3. Interpreteaz? elementele de prevenire i combatere a copilului i adolescentului, orientarea actual . bolilor 1.2. Caracteristicile generale ale prin transmisibile dezvolt rii fizice i neuropsihice copiilor factorii dea mediu i tinerilor. Factori endogeni i exogeni care influen eaz dezvoltarea uman . 1.3. Criterii de apreciere a gradului de maturizare evolutiv . 1.4. Criterii, metode i tehnici pentru examinarea psihologic a copiilor i adolescen ilor 1.5. Prevenirea i combaterea bolilor transmisibile n institu iile pentru copii. 1.6. Prevenirea i combaterea accidentelor la copii i adolescen i. 1.6.1. Caracteristicile de vrst ale morbidit ii prin boli infecto-contagioase. 1.6.2. Organizarea m surilor de lupt
IV. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n func ie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cuno tin e, deprinderi i abilit i anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile.
Instruirea se va realiza n s li de demonstra ie, unit i sanitare cu o bun dotare material . Instruirea n s li de demonstra ie are o importan deosebit n realizarea corespunz to are a competen elor pentru viitorii asisten i medicali generali ti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor privind MEDIU I S N TATE. Se pot utiliza ca metode de nv are: expunerea, conversa ia, munca independent , simularea, observa ia, exerci iul, discu iile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cuno tin elor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n m sur mai mare d e nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat : plan e, scheme, casate video, CD uri, folii de retroproiector etc. Repere bibliografice: 1. Igien , Sergiu M nescu, Editura Medical , 1996 2.Ecologie uman , Editura Medical , 1997 3. Igien i ecologie alimentar B. Vlaicu Editura Eurobit 1998
MODULUL 11: EDUCAIE PENTRU S N TATE

Not introductiv Modulul EDUCAIE PENTRU SNTATE face parte din preg tirea specific din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul EDUCAIE PENTRU SNTATE se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic specializat EDUCAIE PENTRU SNTATE. Modulul are alocate 120 de ore din care 90, invatamant clinic. Prin parcu rgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n standardele de preg tire profesional .Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii. Lista competenelor specifice unit ii de competen corespunztoare modului: 1.Define~te educa ia pentru s n tate. 2.Identific factorii care pot altera stilul de via s n tos. 3.Planific ac iuni de educa ie pentru s n tate. 4.Implementeaz programe de educa ie pentru s n tate. 5.Evalueaz rezultatele ac iunilor de educa ie pentru s n tate. Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competen : EDUCAIE PENTRU S N TATE Nr. Unitatea de Competen crt. competen e Coninuturi tematice
11.
Educa tie pentr u sanatate
C.1. Define~te educa ia pentru sntate
1.Dimensiunile strii de sntate: definiiile sntii, conceptul de sntate, conceptul de boal (definiii, dimensiuni), piramida Maslow, dimensiunile sntii (emoional, fizic, ocupaional, intelectual, spiritual, social), abordare holistic 2.Condiiile eseniale pentru sntate: pace, adpost, educaie, alimentaie, venituri, ecosistem stabil, resurse confirmate, dreptate. 2.1. Determinanii sntii: definiie, factori (de risc, de protecie, indiferent), riscul de imbolnvire, populaia la risc, persoanele la risc nalt, populaia int. 2.2. Grupele de determinani (OMS) direci i indireci: macroeconomici, factori de mediu, socio-demografici, educaionali. 2.3. Consecinele problemelor de sntate, stilul de via, modul de via. 3.Relaia dintre educaia pentru sntate i promovarea sntii: delimitarea conceptelor, delimitarea obiectivelor, principii, domenii de interes, msuri posibile, abordri posibile. 3.1. Trecerea de la educaia pentru sntate la promovarea sntii: definiii, baza, mediul, calea spre o sntate mai bun, transmiterea cuno~tinelor i informaiilor, implicarea tehnologiei. Promovarea sntii i prevenirea mbolnvirilor: modele de abordare (modelul
C.2. Identific factorii care altera stilul de via s n tos.
C.3. Planific ac iuni de pentru
afectiv/a centrrii pe persoan, metoda situaional, metoda centrat pe comportament, metoda cultural, metoda minimalizrii rului produs, combinaii ntre metode), categoriile profilaxiei (primordial, primar, secundar ~i teriar), rolul profesioni~tilor de sntate (orientarea ctre viitor, angajamentul n promovarea sntii, apelul la o aciune internaional), implicarea 1.Stilul de via ~i modul de via: definiii, stilul de via s ntos, s ntatea ca i concept pozitiv, schimbarea comportamentului. 2.Caracteristicile stilului de via: 2.1. Consumul alimentar: bazele pentru promovarea unei alimentaii sntoase (modele de consum alimentar, atitudini ~i cuno~tin e individuale, factori care influieneaz alegerea n alimentaie, schimbrile dietei 8 motive i bariere), rolul educaiei n nutriie, aciuni de promovarea ~i comuniti, grupuri int). 2.2. Consumul de substane potenial nocive pentru organism, igiena, mi~carea fizic, conduita psihic, 3.Dimensiunile modului de via: 3.1. Cadrul social: mediu social, condiii de locuit, venit, tip de familie, ocupaia (tipul de 3.2. Tipul de consum: servicii de sntate, alimentar, cafea, igri, alcool, droguri (solveni, canabis, stimulente, ectasi, 3.3. Petrecerea timpului liber. 3.4. Atitudini, percepii: fa de religie, risc, act medical i de ngrijire, reguli i norme, sex. Relaii interpersonale: familie, prieteni, colegi, 1.Probleme de sntate: 1.1.Culegerea informaiilor privind stilul de via ~i modul de via. Caracteristici socio1.2. Indicatori utilizai pentru evaluarea strii de sntate a populaiei (sperana de via, mortalitatea, 1.3.Caracteristici necorespunztoare ale stilului de via care pot afecta starea de sntate: indicatori pentru evaluarea stilului de via (consum de tutun, consum de alcool, 1.4.Stabilirea populaiei int: populaia la risc, grupurile susceptibile de a8~i schimba comportamentul, grupurile de populaie mai 2.Scop i obiective: 2.1. Charta de la Ottawa (premisele sntii, aciunile de promovare a sntii, reorientarea serviciilor 2.2.Obiective particulare pe domeniile specifice de aplicabilitate: alimentaia, consumul de substane nocive 8 alcool, tutun, droguri, igien, mi~care fizic, conduita psihic, 3.Strategii de intervenie: strategii preventive (strategii
C.4. Implementeaz programe de educa ie pentru sntate.
C.5. rezultatele aciunilor de educa ie sntate.
popula ionale, strategii bazate pe demersul individului), interven ii clinice, tipuri de planificare (normativ , strategic , tactic ~i opera ional ). 3.1.Comunicarea n procesul de educa ie pentru sntate (scopul i funciile comunicrii, regulile 3.2. Implicarea profesioni~tilor de s n tate: educa ia (medical , educa ional , orientat spre individ, schimbarea social ), metode (clasificarea n func ie de calea de transmitere a mesajului, n func ie de 3.3.Promovarea s n t ii prin mass-media. 3.4.Abordarea comunit ii: echitate, activitate multisectorial , participarea comunit ii, dezvoltarea comunit ii. 3.5.Modele de educa ie pentru s n tate. 3.6.Cercetarea participativ . 3.7. Stabilirea re elei de institu ii pentru conlucrare, stabilirea echipei. 1.Program de educa ie pentru s n tate: defini ie, beneficiul comunit justificare, ii, premise privind realizarea programului, beneficiari, durata, continuitatea 1.1. Etape: identificarea i caracterizarea consumatorilor, identificarea nevoilor i ierarhizarea lor, formularea de scopuri i obiective strategice, tactice, identificarea resurselor pentru a forma un comportament favorabil s n t ii, elaborarea con inutului i alegerea metodelor de folosit, ac iunea propriu-zis de influien are, definanciare, formare de 1.2. Resurse (umane, materiale, informa ionale), mijloace de comunicare, servicii de sprijin, 2.Documenta ie obstacole. de program: chestionare, rezultatele cercet rii socio-medicale, plan de ac iune, materiale de educa ie (scrise i audio-video), materiale de 3.Desf ~urarea programului: riscuri de aciune, riscuri de program, surse de risc, documente specifice, ac iuni conform obiectivelor, respectarea planului de aciune, comunicarea n cadrul echipei, 1.Analiza rezultatelor: 1.1. Comparare cu obiectivele propuse, standarde. 1.2. Beneficii ob inute, schimb ri ale comportamentului, reprezentarea grafic 2.Feed-back: reevaluarea activit ilor, revizuirea procedurilor, m suri
Condi ii de aplicabilitate didactic i de evaluare Modulul EDUCAIE PENTRU SNTATE poate fi parcurs n mod independent. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educa iei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implica i n mod activ n procesul de nv are; elevii au stiluri diferite de nv are; elevii particip cu cuno~tin ele lor dobndite anterior, la procesul de
nvare;
elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informa iilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activit i de nv are cu caracter interactiv. se recomand urm toarele metode: observa ia, descoperirea, demonstra ia, problematizarea, dezbaterea, proiectul. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activit i de nv are cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative (scheme, reprezent ri grafice, algoritmizarea (algoritmi de recunoa tere, algoritmi optimali, scheme de desf urare), studiul de caz, proiectul, turul galeriei. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise (test, referat), probe practice (studiu de caz 8 problema de sntate, poster, proiect). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Preg tire Profesional . Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP-ul stabile te un nivel na ional comun de performan , care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de preg tire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant . O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modului se realizeaz evaluarea formativ , iar la sfr itul lui se realizeaz evaluarea sumativ , pentru verificarea atingerii competen elor. Cadrele didactice, care asigur preg tirea la acest modul, i stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, num rul de reevalu ri i distribu ia acestora pe parcursul anului colar. Se recomand urm toarele metode alt ernative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n cas, investigaia. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n func ie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cuno tine, deprinderi i abilit i anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile. Instruirea teoretic se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material iar instruirea practic se va realiza n unit i sanitare din re eaua comunitar ( coli, cabinete de ntreprindere, comunit i cu popula ie cu probleme medico-sociale). Instruirea n laboratoare are o importan deosebit n realizarea corespunz toare a competen elor pentru viitorii asisten i medicali generali ti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor privind EDUCAIA PENTRU S N TATE. Se pot utiliza ca metode de nv are: expunerea, conversa ia, munca independent , simularea, observa ia, exerci iul, discu iile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, proiectul, etc. se va
urmri aplicarea cuno tin elor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n m sur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s con in o gam ct mai variat : modele, casete video, filme, diapozitive, plan e, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer plus soft specializat de prelucrarea datelor biostatistice etc. 1. 2. Bibliografie recomandat : Dan En chescu, Mihai Gr. Marcu 8 "S N TATE PUBLIC SI MANAGEMENT SANITAR", Ed. ALL, 1994 Aurelia Marcu, Mihai Gr. Marcu, Anca-Gabriela Vitcu 8 "METODE UTILIZATE N MONITORIZAREA ST RII DE S N TATE" 8 Ed. Institutului de S n tate Public Bucure ti, 2002
Modulul 12: FARMACOLOGIE GENERAL

I. Not introductiv Modulul FARMACOLOGIE GENERAL face parte din preg tirea specific din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul, se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic specializat . Modulul FARMACOLOGIE GENERAL are alocate 60 de ore din care 30 de ore laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n standardele da preg tire profesional . Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii. II. Lista competenelor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 1.Analizeaz no iunile de farmacologie general (farmacologie, biofarmacie, farmacocinetic ) 2.Specific no iunile de farmacodinamie 3.Interpreteaz elementele de farmacotoxicologie III. Tabelul de corelare a componentelor i con inuturilor Unitatea de competen : FARMACOLOGIE GENERAL Nr. Unitatea de crt. competen Competene Coninuturi tematice
12. Farmacol ogie general
C.1. Analizeaz noiunile de farmacologie general , farmacologie, biofarmacie, farmacocinetic
1.No iuni de baz ; 2.1. Defini ii; farmacologie, medicament; 2.2. Ramurile farmacologiei; (cu caracter fundamental i aplicativ): farmacocinetica, farmacodinamia, farmacotoxicologia, farmacografia, farmacoterapia, farmacoepidemiologia. 2.Biofarmacie general ; 2.1. Biodisponibilitatea medicamentelor; bioechivalen a, tipuri de echivalen , biodisponibilitate absolut , relativ , optimal ; 2.2. Factorii care influen eaz biodisponibilitatea: 2.2.1. Lega i de medicament; forma farmaceutic a substan ei active; 2.2.2. Lega i de organism; generali (transferul prin membrane); particulari (calea de administrare, starea fiziologic , starea patologic ). 2.2.3. Asocierea cu diverse substan e. 3.No iuni de farmacocinetic 3.1. Transferul prin membrane: tipuri de membrane 3.1.1. Factori care influen eaz transferul (factori ce depind de substan a medicamentoas , de membran , de mediul din vecin tatea membranelor) 3.1.2. Tipuri de transfer: transfer pasiv, transfer specializat. 3.2. Absorb ia medicamentelor n organism. 3.2.1. Efecte la nivelul c ilor de administrare.
C.2. Specific farmacodinamie
cile intraseroase: intraperitoneal, intrapleural , intrapericardic , intraarticular , intrarahidian , 3.3. Distribuirea medicamentelor n organism se desf oar la nivelul esuturilor i cuprinde patru sub etape acestea fiind: transportul n 3.4. Epurarea exprimat cantitativ prin clearance i tipuri de clearance: sistemic, 3.5. Metabolizarea i eliminarea medicamentelor: tipuri i locuri de biotransform ri (la locul administr rii n snge, ficat, pl mn), eliminarea digestiv , 2. Farmacodinamie general . 2.1. Ac iunea farmacodinamic . 2.1.1. Etapele fazei farmacodinamice: legarea medicamentului, manifest ri 2.1.2. Parametrii: sensul, selectivitatea, poten a, eficacitatea maxim , durata; 2.2. Clasificarea medicamentelor Medica ia aparatului digestiv i elemente de Antiacide, antiulceroase, antiflatulente, Anticolinergice, propulsive, preparate utilizate n terapia biliar i hepatic . Antiemetice, antidiareice, antiinflamatoare i antiinfec ioase Medicamente cu efect laxativ. Produse digestive inclusiv preparate pe baz de enzime.Medica ia obezit ii, preparate diuretice. Medica ia antidiabetic .Vitaminele, biocatalizatorii Medica ia aparatului respirator. Preparate nazale decongestionate de uz topic i sistemic. Preparate pentru zona orofaringian . Produse medicamentoase utilizate n tratamentul tusei i r celii antiastmatice. Alte preparate utilizate n Medica ia aparatului cardiovascular. Preparate cu ac iune antiaritmic . Produse antianginoase. Vasodilatatoare cerebrale. Medicamente antihipertensive. Medica ia cu aciune ocitocic i tocolitic. Ocitocice folosite pentru inducerea i Medica ia cu ac iune antineoplazic . Preparate Medica ia sistemului musculo scheletic: Preparate antiinflamatoare i antireumatice. Antiinflamatoare nesteroidiene, antiinflamatoare n combina ii, antireumatice specifice. Preparate topice pentru algii articulare i musculare; antiinflamatoare de steroidiene de uz topic, alte produse topice pentru dureri Medica ia deprimant a SNC: Epilepsia, principii de tratament i medicamente utilizate.Boala Parkinson, tratamente
Miorelaxante centrale, mod de ac iune, clasificare i preparate cu ac iune central . Bazele fiziol ogice ale farmacologiei SNV. Simpatomimetice i parasimpatomimetice. Generalit i i reprezentan ii de baz. Medica ia neuroleptic i antihistaminic . Medica ia cu ac iune analgezic Analgezice opioide, analgezice antipiretice i antimigrenoase. Medica ia Medica ia ORL scheme terapeutice i Medica ia dermatologic . Antifungice, emoliente i protectoare, preparate pentru tratamentul r nilor i ulcera iilor. Antipsoriazice, antibiotice i Antiseptice i dezinfectante utilizate n sectorul medical i farmaceutic. Medica ia antihelmintic i antiparazitar , antiprotozoare, antihelmetice. Preparate
C.3. Interpreteaz elementele de farmacotoxicolog
2.3 Interac iuni medicamentoase: asocieri in vitro, in vivo (sinergism, 3.1 antagonism). Efecte secundare toxice i adverse la
nivelul: -SNC- efecte psihice i neurologice 8inim : func ionale i morfologice -aparat digestiv 8 func ionale i morfologice 8renal: nefropatii -respirator: astm bron ic -tegumente: prurit, erup ie, fotoreac ii 8 ototoxicitate -mu chi: miopatii Efecte adverse cancerigene, mutagene, 3.2 Intoleran a: congenital i dobndit de specie, de Toleran a nn scut , dobndit (acut i 3.3. Farmacodependen a psihic fizic Toxicomania (drug addiction): monotoxicomanii i politoxicomanii
IV. Sugestii metodice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n func ie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cuno tin e, deprinderi i abilit i anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile. Instruirea se va realiza n s li de demonstra ie, unit i sanitare cu o bun dotare material . Instruirea n s li de demonstra ie are o importan deosebit n realizarea corespunz toare a competen elor pentru viitorii asisten i medicali generali ti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor privind FARMACOLOGIE GENERAL. Se pot utiliza ca metode de nv are: expunerea, conversa ia, munca independent , simularea, observa ia, exerci iul practic, discu iile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urm ri aplicarea cuno tin elor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat : plan e, scheme, casate video, CD uri, folii de retroproiector,postere, pliante, prospecte de medicamente etc.
Bibliografie: 1.Farmacologie general A. N. Cristea Editura Didactic i Pedagogic , RA 2. MEMO MED 2005, reactualizare
Modulul 13. BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI

Nota introductiva Modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI face parte din pregatirea specifica din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI se pregatesc abilitatile din unitatea de competenta specializata BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI. Modulul are alocate 120 ore din care 60 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire proesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Descrie evolutia nursingu-lui (ingrijirilor) de-a lungul istoriei 2.Explica dezvoltarea nursingu-lui in tara noastra 3.Analizeaza principalele teorii specifice ale nursing-ului 4.Analizeaza functiile si rolul asistentului medical si statutul sau in cadrul echipei medicale. 5.Sintetizeaza competentele profesionale, calitatile si abilitatile personale specifice asistentului medical. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI Competenta Continuturi
Nr. crt.
Unitatea de
13.
Bazele stiintei nursingului
1.Descrie evolutia nursing-ului (ingrijirilor) de-a lungul istoriei
2.Explica dezvoltarea nursing-ului in tara noastra
1. ingrijirea bolnavilor din comuna primitiva pana la primul razboi mondial: 1.1. autoingrijirea 1.2. ingrijiri acordate de vindecatori, vraci, preoti, cavaleri, calugari si calugarite 1.3. ajutoarele medicului 1.4. aparitia caselor de ingrijire, a spitalelor 1.5 Activitati de ingrijire pana la al II lea razboi mondial: 1.6. scoli pe langa biserici si ordine religioase, calugari, calugarite 1.7. Florence Nightingale prima scoala laica 1.8. Societatea de Cruce Rosie. Organizatii si asociatii profesionale: OMS; ICN 1.9. Evolutia dupa cel de-al II lea razboi mondial 1.10. asistentii medicali-ajotoare ale medicului, asistenti mediali profesionisti autonomi organizati in asociatii pe specialitati 1.11. aparitia primei teorii de ingrijire, procesul de ingrijire. 1.12. dezvoltarea si inovarea invatamantului 1.Practica medicala din comuna primitiva pana la epoca feudala: 1.1. comuna primitiva; practici magice, ingrijiri realizate de tamaduitori 1.2. sclavagismul: ingrijiri realizate de preoti, medici militari romani,
C3. Analizeaza principalele teoriei stiintifice ale nursing-ului
C4. Analizeaza rolurile si functiile medical si statutul sau in cadrul echipei medicale C5. Sintetizeaza competentele profesionale, abilitatile personale secifice asistentului Suge s tii m e todolog ic e
2.1.ingrijiri efectuate de medici, barbierichirurgi, moase, baiesi, calugari, vraci 2.2. asistenta publica, marile epidemii, prima scoala pentru moase. 3.Ingrijirea bolnavilor in sec. XIX 3.1. legislatia sanitara, organizarea sanitara 3.2. scolile pentru ajutoarele medicilor civili si militari, moase 4.Progrese in ingrijirea bolnavilor in sec. XIX si pana in prezent, evolutia edicinei si pregatirea cadrelor medii sanitare, 1.Teoria V. Henderson 1.1. postulate, valori, elemente cheie: scop, (client), rolul asistentului medical, surse beneficiar de dificultate, interventii, rezultat. 1.2. Procesul de ingrijire: culegerea si analiza informatiilor, planificarea interventiilor, efectuarea interventiilor, evaluarea si 2.Teorii: D. Orem, M. Rogers, C. Roy, M. Neuman, N. Roper (tema centrala, conceptia despre om, elemente cheie, definitia nursingu8lui, conceptia despre procesul de ingrijire, aplicabilitatea in 1. Definitia, rolurile si functiile asistentului conform legislatiei in vigoare, normelor europene, ICN, ANA, OMS. Strategia Sanatate 21. 2. Statutul asistentului medical in cadrul conform legislatiei. Locul de munca. 1.Competente profesionale conform legislatiei 2.Calitati si abilitati: fizice, morale, intelectuale, tehnico manageriale.
Modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: elevii invata cand fac cevasi cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintelelor dobandite anterior la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor
-
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul plan de ingrijire.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala (stagiu clinic), urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, exercitiul, discutiile, lucrul in grup, studiul de caz, dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, C.D uri, folii de retroproiector, carti, reviste,etc. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, fise de lucru, probe practice (studiu de caz plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anuluio scolar.
MODULUL 14: FIINTA UMANA SI NURSING-UL

Not introductiv Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL face parte integrant din preg tirea general din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic de baz FIINTA UMANA SI NURSING-UL. Modulul are alocate 120 de ore, din care 60 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise in standardul de preg tire profesional .Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specifice calific rii. Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului:
14.1. Analizeaz nevoile fundamentale specifice func iei uma ne. 14.2. Identific problemele de dependen . 14.3. Rezum supravegherea i interven iile specifice problemelor de dependen . 14.4. Identific etapele procesului de ngrijire (nursing). 14.5. Aplic procesul de ngrijire (nursing). 14.6. Stabil e~te gradul de autonomie/dependen a pacientului. Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competen : FIINTA UMANA SI NURSING-UL Competente Continuturi
Nr. crt.
Unitatea de competenta
14.
Fiinta umana C 1. si Anali zeaz nursing-ul nevoile fundamen tale specifice fiinei umane.
1.Nevoile fundamentale: a comunica; a respira; a manca, a bea; a elimina; a se mi~ca; a-si p stra o bun postur ; a dormi, a se odihni; a se mbr ca, a se dezbr ca; a-~i men ine temperatura in limite normale; a fi curat, ngrijit; a evita pericolele; a ac iona conform propriilor credin e si valori; a fi util; a se realiza; a se recrea; a nv a. 0. Surse de dificultate: fizice, psihologice, sociologice, lipsa de cuno~tin e. 1.1 Nevoia a comunica Defini ia nevoii, independen a in satisfacerea nevoii, factorii care influen eaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifest rile de independen (debit verbal facil, ritm moderat, limbaj clar si precis, facies expresiv, gesturi si posturi adecvate, percep ia obiectiv a mesajelor primite, atitudini de receptivitate si ncredere in ceilal i, apartenen a la grupuri de interes divers, etc.) 1.2. Nevoia a respira : Defini ia nevoii, independen a in satisfacerea nevoii, factorii care influen eaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifest rile de independen a (respira ia silen ioasa, ritmica, f r efort, pe nas, colora ie normal a tegumentelor si mucoaselor).
prezent, digestie lent , obiceiuri alimentare sntoase, stare de constitu ie normal ). 1.4. Nevoia a elimina : Defini ia nevoii, independen a in satisfacerea nevoii, factorii care influen eaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifest rile de independen (elimin ri fiziologice in limite normale, absen a elimin rilor patologice, stare de confort). Defini ia nevoii, independen a in satisfacerea nevoii, factorii care influen eaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifest rile de independen (misc ri ample, nedureroase, articula ii mobile, postur 1.6. Nevoia a dormi si a se odihni : Defini ia nevoii, independen a in satisfacerea nevoii, factorii care influen eaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifest rile de independen (num r de ore de somn corespunz tor vrstei si activit ii 1.7. Nevoia a se mbr ca si a se dezbr ca : Defini ia nevoii, independen a in satisfacerea nevoii, factorii care influen eaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifest rile de independen (deprinderi corecte, mbr c minte curat , adecvat rolului si temperaturii mediului ambiant, purtarea de obiecte semnificative, intimitate, capacitatea 1.8. Nevoia a-si men ine temperatura in Defini ia nevoii, independen a in satisfacerea nevoii, factorii care influen eaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifest rile de independen (valori constante ale temperaturii corporale 37 0 C in cavitatea bucal , 37,3 0 C in cavitatea rectal si 36,4 0 C in regiunea axilar , colora ie normal a 1.9. Nevoia a fi curat, ngrijit si aDefini ia nevoii, independen a in satisfacerea nevoii, factorii care influen eaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifest rile de independen (piele curat , ngrijit , integra, fanere curate si intacte, 1.10. Nevoia a evita pericolele: Defini ia nevoii, independen a in satisfacerea nevoii, factorii care influen eaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifest rile de independen (capacitatea fizica si psihica de a se proteja de pericolele din mediu, utilizarea mecanismelor naturale de aprare, masuri preventive, securitate fizic si 1.11. Nevoia a se ocupa de propria Defini ia nevoii, independen a in satisfacerea realizare: nevoii, factorii care influen eaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifest rile de independen (autonomie, stima de sine, imagine de sine pozitiva, manifest ri de satisfac ie, luarea deciziei, valorizarea propriei munci, ie individual 1.12. Nevoia a acionaocupa conform credinelor si valorilor sale: Defini ia nevoii, independen a in satisfacerea
C 2. Identific problemel e de dependen .
care influen eaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifest rile de independen (gesturi si atitudini corporale, asistarea la ceremoniile religioase, utilizarea de obiecte religioase, apartenen a la grupuri religioase sau umanitare, participarea la 1.13. Nevoia a se recrea: Defini ia nevoii, independen a in satisfacerea nevoii, factorii care influen eaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifest rile de independen (divertisment, 1.14. Nevoia a nva: Defini ia nevoii, independen a in satisfacerea nevoii, factorii care influen eaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), pentru a nv a, independen stare de receptivitate, achizi ia manifest rile de (dorin , de cuno~tin e, modificarea comportamentului fa de sntate, achiziia de noi atitudini si abilita i pentru ine sn n tatea). 2 . Pro b l e m e a-si d e men depe nde t a 2.1. Nevoia a comunica: Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: comunicare ineficace la nivel senzo-motor, comunicare ineficace la nivel intelectual, Manifestri de dependen: tulbur ri senzoriale, tulbur ri de vorbire, dificult i de n elegere, limbaj incoerent, confuzie, dezorientare, dificultatea de a-si exprima sentimentele, de a se afirma, dificultatea sau Surse de dificultate: deficit senzorial, surmenaj, durere, consum de droguri, dezechilibru hidroelectrolitic, anxietate, stres, neadaptarea la boal , statut socio-economic 2.2. Nevoia a respira: Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface de nevoia. Probleme dependen: dispnee, alterarea vocii, clerance ineficient al cailor Manifestri de dependen: respir cu dificultate, respir pe nas, cu zgomot, cianoz , epistaxis, tuse, expectora ie, ortopnee, Surse de dificultate: inflama ia mucoasei, tabagismul, obstruc ia, anxietatea, poluarea, lipsa de cuno~tin e. 2.3. Nevoia a manca, a bea: Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface de nevoia; Probleme dependen: alimenta ie inadecvata (deficit sau surplus), intoleranta Manifestri de dependen: anorexie, disfagie, gre uri, vrsturi, deshidratare, slbire sau cre~tere in greutate, apatie, Surse de dificultate: alterarea mucoasei tubului digestiv si a peristaltismului intestinal, refuzul alimentar, obstruc ia, durerea, tulbur rile de gndire, anxietatea, s r cia, 2.4. Nevoia a elimina: Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre
modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: diareea, constipa ia, incontinen a de urin si materii fecale, reten ia de urin , eliminare Manifestri de dependen: scaune frecvente de consisten redus sau crescut , crampe abdominale, colici abdominale, semne de deshidratare, balonare, flatulen , anorexie, cefalee, pierderi necontrolate de urin si de materii fecale, irita ia pielii, durere, glob Surse de dificultate: alterarea mucoasei intestinale, vezicale, intoxica ii alimentare, medicamentoase, stresul, obstruc ia, infec ia, situa ia de criza, schimbarea modului de viata sau a mediului amb iental, alterarea centrilor 2.5. Nevoi a a se mi3ca si a-si men ine o Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: imobilitate, hiperactivitate, necoordonarea mi~c rilor, postur inadecvat , circula ie Manifestri de dependen: dificultatea de a se mobiliza, diminuarea sau absen a mi~c rilor, anchiloze, atrofie muscular , spasme, ticuri, mnie, euforie, mi~c ri rapide si frecvente (mers si gestica), ataxie, convulsii, rigiditate muscular , deform ri, dificultatea de Surse de dificultate: traumatisme, alterarea centrilor nervo~i si a sistemului locomotor, tulbur ri de gndire, anxietate, deficit senzorial, drogurile, durerea, excesul de stimuli din mediu sau privare de stimuli, alcoolismul, condi ii de 2.6. Nevoia a dormi si a se odihni : Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i Probleme de dependen: insomnie, hipersomnie, disconfort/ incomoditate, fatigabilitate. Manifest ri de dependen : dificultatea de a dormi, oboseala, iritabilitate, lentoare in comportamentele verbale si nonverbale, scderea randamentului, diaforeza, dureri musculare, facies palid, ncerc nat, astenie, Surse de dificultate: leziuni cerebrale, constrngeri fizice, durerea, surmenajul, tulbur rile de gndire, situa iile de criz , anxietatea, stresul, temperatura inadecvat a mediului, zgomotul, e~ecul profesional, 2.7. Nevoia a se mbr ca si a se dezbr ca : Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface de nevoia. Probleme dependen: inabilitatea de a se mbr ca si a se dezbr ca. Manifestri de dependen: dificultatea de a se mbr ca si a se dezbr ca, refuzul de a se mbr ca/dezbr ca, ve~minte inadecvate, dificultatea de a8si p stra ve~mintele curate, Surse de dificultate: atingere fizic , constrngeri fizice, durere, tulbur ri de
srcie, conflict de rol, e~ec profesional, lipsa de cuno~tin e, etc. 2.8. Nevoia a-si men ine temperatura in limite normale : Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in Probleme de dependen: hipertermie, Manifestri de dependen: temperatura corporal crescut (peste 38 0 C) sau sc zut 0 (sub 36 C), frisoane, diminuarea sau cre~terea pulsului si a T.A., senza ie de frig sau de c ldur , piele cald sau rece, cefalee, agita ie, ro~ea sau paloare, cianoz , dezorientare, diaforez , convulsii, halucina ii, nevoia Surse de dificultate: atingere fizic , deregl ri in func ionarea hipotalamusului, expuneri excesive la c ldur sau la frig, anxietate, condi ii de mediu inadecvate, mbr c minte 2 . 9 . Nevo i a a fi curat, ngrijit si a-siproteja Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface de nevoia. Probleme dependen: murd ria, alterarea tegumentelor si fanerelor. Manifestri de dependen: piele murdara, leziuni la nivelul tegumentelor, semne de inflama ie, fanere murdare (par gras, secre ii nazale, prezen a de tartru pe din i), halen , Surse de dificultate: imobilizarea, constrngerile fizice, circula ie inadecvat , tulbur ri de gndire, anxietate, stres, situa ii de criz , s r cia, e~ecul profesional, conflictul de r ol, lipsa de 2.10. Nevoia a evitapericolele: Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface de nevoia. Probleme dependen: vulnerabilitate fa de pericole, atingerea integrit ii Manifestri de dependen: predispozi ie la accidente, la infec ii, la boli, surmenaj, depresie sau agresivitate, semne de Surse de dificultate: semne de insecuritate psihologic , tulbur ri de gndire, anxietate, stres, pierderea imaginii corporale, situa ia de criz, mediul insalubru, poluarea, condiii grele de munc , s r cia, promiscuitatea, lipsa de cuno~tin e,o deficit senzorial. 2 . 1 1. Nev i a a se ocupa depropria Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: devalorizarea, Manifestri de dependen: sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine, dificultatea de a participa la activit i obi~nuite sau noi; dificultatea de a lua decizii si de a controla evenimentele, izolare, depresie sau Surse de dificultate: handicap fizic, alterarea unor func ii, constrngeri fizice, tulbur ri de gndire, anxietate, pierderea imaginii de sine, situa ie de criz , conflicte de rol, constrngeri din mediul social, a lipsa de cuno~tin e. 2.12. Nevoia ac iona conform credin elor si valorilor sale:
C 3.
Rezum supravegher ea ~i interven iil e specifice problemelo r de dependen .
C4 Identific etapele procesulu i de ngrijire (nursing).
Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: culpabilitate, frustrare. Manifestri de dependen: pozi ie umil mi~c ri lente, insomnie, plns, autonvinuire, depresie, manifest ri de anxietate (tahicardie, piele rece, hiperventila ie), agresivitate, senza ie de pierdere a libert ii, sentiment de inutilitate etc. Surse de dificultate: atingere fizic , surmenaj, dureri, tulbur ri de gndire, anxietate, stres, pierderea separarea, situaiile de criz , pierderea imaginii si a stimei de sine, e~ecuri personale si profesionale, constrngeri familiale si sociale, lipsa de cuno~tin e. 2.13. Nevoia a se recrea: Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: nepl cere, nemul umire, deficit de diversificare a activit ilor recreative. Manifestri de dependen: triste e, descurajare, plns, diminuarea interesului, dificultatea de a se concentra, agresivitate, plictiseal , dezinteres fa de sine, incapacitatea de desf ~ura activit i recreative privilegiate. Surse de dificultate: atingere fizic , surmenaj, durere, tulbur ri de gndire, anxietate, stres, pierderea separarea, situa ia de criz , pierderea imaginii si a stimei de sine, neadaptarea la boal , singur tatea, pensionarea, lipsa de cuno~tin e. 2.14. Nevoia a nva: Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul i satisface nevoia. Probleme de dependen: ignoran a, deficitul de cuno~tin e. Manifestri de dependen: insuficienta cunoa~tere a bolii sale, a msurilor preventive, a tratamentului, refuzul de a nv a, lipsa de receptivitate, tulburri de nv are, nenelegerea informa iilor, lipsa interesului de a nv a, dificultatea de a nva msurile preventive si curative. Surse de dificultate: atingere fizica, handicap, durere, tulbur ri de gndire, anxietate, stres, pierdere separare, situa ia de criz , mediul necunoscut, lipsa de educa ie, schimbarea rolului, lipsa de cuno~tin e. 3. Elemente de supraveghere si interven ii
C5. A p l i c procesul de ngrijire (nursing).
C6. Stabile~te de dependen pacientului
NANDA; obiective: criterii de formulare (SPIRO), clasificarea obiectivelor (specifice, generale, comportamentale) 4.5. Interven ii: autono me, delegate, 4.6. Tipuri de planuri de ngrijire (nursing); metode de implementare; 4.7. Pa~i in procesul de evaluare: stabilirea criteriilor de evaluare / standardelor; compararea rezultatelor ob inute cu standardele; totalizarea rezultatelor 5.1. Culegere de date prin diverse metode; culese pe sisteme func ionale de s n tate: gestionarea s n t ii; nutri ie si metabolism; mi~care;activitate odihn repaus; rol si rela ii; eliminare; toleran a la stres; valori si credin e; percep ia de sine; sexualitate reproducere. 5.2. Diagnostice de nursing: tipuri de probleme identificate, priorit i. 5.3. Planul de ngrijire: obiective adaptate resurselor pacientului si problemelor identificate; interven ii aplicate in func ie de priorit i. 6. Bilan ul ngrijirilor aplicate. 6.1. Evidente: F.O. evolu ie; planul de nursing evalu rii; 6.2. Starea pacientului: ameliorat , sta ionar , agravat ; nivelul de independen /dependen ; 6.3. Nevoile de baz : satisf cute pacient independent, nesatisf cute pacient dependent. 6.4. Bilan ul negativ: 6.5. Revizuirea etapelor procesului de ngrijire 6.6. Criterii de revizuire: identificarea (nursing); cauzelor bilan ului negativ, reformularea obiectivelor, refacerea planului de ngrijire (nursing), evaluarea.
Suge s tii m e todol ogic e Pentru asigurarea continuit ii in predare, se recomand ca fiecare nevoie s fie prezentat dup urm torul plan: defini ia nevoii, independen a in satisfacerea nevoii, factorii care influen eaz satisfacerea nevoii, manifest rile de independen , dependen a in satisfacerea nevoii (probleme de dependen , manifest ri de dependen , surse de dificultate), elemente de supraveghere si interven ii specifice problemelor de dependen . Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme in func ie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cuno~tin e, deprinderile si abilit ile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL trebuie parcurs in paralel cu modulele BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI, TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII ale c ror con inuturi se completeaz si se ntrep trund asigurnd o viziune holistic asupra fiin ei umane si nursing-ului. Ca metode de predare/nv are se pot utiliza: expunerea, conversa ia, observa ia dirijat , simularea, discu ia, lucrul in grup, studiul de caz si problematizarea care dezvolt gndirea critic , creativitatea si toleran a fa de punctele de vedere diferite. Se recomand activit i de nv are cu caracter practic-aplicativ: exerci ii de identificare, studiu de caz, alc tuirea unui glosar cu termeni specifici nevoilor. Preg tirea practic se va realiza in s li de demonstra ie si stagii clinice in unit i sanitare i va avea ca scop antrenarea elevilor intr-un demers logic,
sistematic, care s permit : aprecierea nevoilor persoanei ngrijite; determinarea obiectivelor de ngrijire; plani ficarea si implementarea interven iilor specifice problemelor de dependen ;
-
evaluarea rezultatelor si reajustarea eventual a unora din interven ii. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Preg tire Profesional .Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant . Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfr~itul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performan elor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi, ntreb ri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, num rul de reevalu ri si distribu ia acestora pe parcursul anului colar.
-
Modulul 15: SEMIOLOGIE MEDICAL

Not introductiv Modulul SEMIOLOGIE MEDICAL, face parte din pre gtirea specific din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul SEMIOLOGIE MEDICAL, se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic specializat SEMIOLOGIE MEDICAL. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n standardele da preg tire profesional . Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii. Lista competenelor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 1.Efectueaz anamneza utiliznd termenii medicali adecva i. 2.Identific i nume te modific rile observate la inspec ia general 3.Analizeaz manifest rile cauzate de diferite afec iuni Tabelul de corelare a componentelor i con inuturilor Unitatea de competen: SEMIOLOGIE MEDICAL Competene C.1. Efectueaz anamneza utiliznd termenii medicali adecva i Coninuturi tematice
1.1. Semne prin care se manifest boala Semn fizic semn obiectiv: defini ie i exemple Simptom semn subiectiv: defini ie i exemple Sindrom 8 defini ie i exemple 1.2. Componentelor anamnezei Abordarea bolnavului Date generale Motivele intern rii Istoricul bolii Antecedentele bolnavului : antecedente heredo- colaterale antecedente personale fiziologice antecedente personale patologice Condi iile de via i de munc 1.3. Termeni medicali n efectuarea anamnezei
Nr. Unitatea de crt. competen 15. Semiolo gie medica la
C. 2. Identific i nume te modific ri le observate la inspec ia general
2.1. Metode fizice de examen clinic Inspec ia 8 condi ii i mod de efectuare: general i pe aparate: respirator, digestiv, cardiovascular, renal Palparea 8 condi ii i mod de efectuare pe aparate: respirator, digestiv, cardiovascular, renal Percu ia 8 condi ii i mod de efectuare pe aparate: respirator, digestiv, cardiovascular, renal Ausculta ia 8 condi ii i mod de efectuare pe aparate: respirator, cardiovascular, 2.2. Modific ri observabile la inspec ia general Atitudini i posturi: normal , pasiv , for at (ortopneea, decubit lateral, decubit ventral, coco de pu c , torticolis, opistotonus, alte
C. 3. Analizeaz manifest ril cauzat e de diferit afec iuni
Modific ri tegumentare de culoare pariditate, ro~ea , cianoza, icterul, discromiile, leziuni elementare ale pielii, erup ii cutanate, hemoragii cutanate, circula ie venoas colateral superficial , edemul, tulbur ri Statura (normal , nanism, gigantism) i tipul de constitu ie; clasificarea tipurilor de Starea de nutri ie (normal ~i modific ri Starea de con~tien : torpoarea, obnubilarea, stupoarea, pierderea Semne neurologice: echilibru static (proba Romberg), echilibru dinamic (tulburari de mers: spasmodic, trt, cosit, stepat, rigid, dansant, talonat, ebrios, leg nat), motilitate voluntar (mi~c ri spontane, amplitudinea mi~c rii), coordonarea mi~c rilor (ataxia cerebeloas , ataxia (tremur turi, cunvulsii, fascicula ii musculare, mi~c ri coreice, mioclonii, crampe 3. 1. Simptome cheie Durerea, cefaleea, oboseala, vertijul, palpita iile, febra 3. 2. Principale simptome pe aparate i sisteme Aparatul respirator (tusea, expectora ia, dispneea, durerea toracic , hemoptizia) Aparatul cardio circulator (palpita iile, dispneea, durerea precordial , edemele, Aparatul digestiv (grea a, anorexia, vrsturile, diareea, constipaia,durerea) Aparatul renal (anuria, disuria, hematuria, poliuria, nicturia, durerea colicativ ) Sistemul ganglionar: adenopatii Sistemul nervos (atitudini, echilibru static i dinamic, motilitate voluntar , 3. 3. Modific ri observate n diferite sindroame Sindromul bron~itic, sindrom de condensare pulmonar , sindrom pleural, sindromul din astm bron~ic, sindromul din cancerul bronho pulmonar, sindrom emfizematos, sindromul de insuficien coronarian , sindromul de insuficien cardiac , sindromul clinic din hipertensiune cardiac , sindroame pericardice, sindromul icteric, sindromul oclusiv intestinal, sindromul colestatic, sindroame urinare, sindroame anemice,
Sugestii metodice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n func ie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cuno,tin e, deprinderi i abilit i anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile. Instruirea se va realiza n s li de demonstra ie, unit i sanitare cu o bun dotare material . Instruirea n s li de demonstra ie are o importan deosebit n realizarea corespunz toare a competen elor pentru viitorii asisten i medicali generali~ti.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor privind SEMIOLOGIA MEDICAL.
Se pot utiliza ca metode de nv are: expunerea, conversa ia, munca independent , simularea, observa ia, exerci iul practic, discu iile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urm ri aplicarea cuno~tin elor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n m sur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat : plan~e, scheme, casate video, CD uri, folii de retroproiector, manechin etc. Bibliografie: 1.Principii de medicin intern Harrison Editura Lider 1999 2.Semiologie medical de baz C. Stancu Editura Junimea1989
MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII

Not introductiv Modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII face parte din preg tirea de baz din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic de baz TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII. Modulul are alocate 120 de ore, din care 90 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise in standardul de preg tire profesional .Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii. Lista competenelor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 16.1. Caracteriz eaz tehnicile de nursing i investiga iile. 16.2. Asigur echipamentele i materialele necesare. 16.3. Preg te~te pacientul pentru tehnici si investiga ii. 16.4. Aplic tehnicile de nursing i investiga iile. 16.5. Evalueaz starea pacientului dup efectuarea tehnicii i investiga iei. Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competen : TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII Coninuturi
Nr. Unitatea de crt. competen
Competen e
16.
Tehnici de nursing si investigatii
C 1. Caracterizeaz tehnicile de nursing i investiga iile.
1.0. Tehnici de nursing: 1.1. Asigurarea evidentei i mi~c rii bolnavilor: internarea, transferul, externarea. 1.2. Asigurarea condi iilor de igien si confort: 8 patul si anexele sale, preg tirea patului; 8 schimbarea lenjeriei de pat cu bolnav in pat; 8 schimbarea lenjeriei de corp la bolnavul imobilizat, incon~tient; 8 captarea dejec iilor la bolnavul imobilizat; 8 observarea pozi iei bolnavului in pat: activ , pasiv , for at (impus de boal , tratament, proceduri); 8 schimbarea pozi iei bolnavului in pat, mobilizarea si transportul bolnavului; 8 alimenta ia bolnavului: activ , pasiv , artificial (enteral , parenteral , pe gastrostom ); calcularea ra iei alimentare, regimurile alimentare; 1.3. M surarea, notarea si reprezentarea grafic a func iilor vitale si vegetative: temperatur , puls, respira ie, tensiune arterial , greutate si nlime corporala, eliminri (diurez, scaun, sput , vrsturi). 1.4. Efectuarea de sondaje, sp l turi , clisme: sondajul gastric si duodenal, vezical, sp l tura ocular , auricular , gastric , vezical si vaginal . 1.5. ngrijirea pl gilor: pansamente, bandaje;
C 2. Asigur echipamentel e si materialele necesare

.
2.2. Recoltarea urinei pentru examene biochimice, bacteriologice; recoltarea urinei din 24 de ore. 2.3. Recoltarea materiilor fecale pentru examene biochimice, bacteriologice si parazitologice. 2.4. Recoltarea sputei pentru examene citologice, bacteriologice 2.5. Recoltarea vrstu rilor pentru examene toxicologice. 2.8. Recoltarea secre iilor oculare, otice, 1 .0 . Echipame nte si materialep entru tehni cil e de nursin g. 1.1. Documente de eviden si mi~care: bilete de internare, transfer, externare, foaie zilnic de a bolnavilor interna i, mi~care registru de intr ri8ie~iri, foaia de 1.2. Materiale pentru igiena si confort: lenjerie de observa ie. pat si de corp, material de protec ie a patului, auxiliare, obiecte de igien , vesel , tacmuri, plosc , urinar, lighean etc. pentru 1.3. Instrumente si materiale msurarea si notarea func iilor vitale si vegetative: termometru, tensiometru, stetoscop biauricular, ceas cu secundar, balan antropometric , taliometru sau band metric , 1.4. Instrumente si materiale pentru efectuarea de sp l turi, sondaje si clisme: sonde digestive, vezicale, cateter vezical, irigator, canul , sering Guyon, plnie, recipient cu picur tor, comprese, tampoane, 1.5. Instrumente si materiale pentru igiena plgilor: msu rulant, trus cu instrumente sterile, casolet cu material textil steril, solu ii dezinfectante, antiseptice, fe~i de tifon, leucoplast, solu ii adezive, t vi renal , 1.6. Instrumente si materiale pentru efectuarea punc iei venoase si capilare: seringi si ace sterile, garou, lan ete, solu ii si materiale dezinfectante, lame de sticla si lamele, 2.0. Echipamente si recipiente. materialepentru investiga ii si materiale pentru recoltarea 2.1. Instrumente sngelui pentru examene de laborator: seringi si ace sterile, solu ii anticoagulante, solu ii si materiale dezinfectante, balon sau flacon cu mediu de cultur , recipiente curate, uscate sau sterile, 2.2. Instrumente si materiale pentru recoltarea urinei: sonde sterile, cateter vezical steril, recipiente curate, uscate sau sterile, 2.3. Instrumente si materiale pentru recoltarea coprocultor cu mediu de cultur , sond rectal steril , plosc , materiale de igien si 2.4. Materiale pentru recoltarea sputei: cutii Petri curate sau sterile, masc de tifon, materiale pentru toaleta cavit ii bucale dup 2.5. Materiale pentru recoltarea v rs turilor: tvia renal, recipient curat, uscat, materiale pentru toaleta cavita ii bucale dup 2.6. Instrumente si materiale pentru recoltarea secre iilor purulente: seringi si ace groase sterile, eprubete sterile cu tampoane montate pe porttampoane,
C 3. Pregte~te pacientul tehnici si investiga ii.
C 4. Aplic de nursing si investiga iile.
2.7. Instrumente si materiale pentru recoltarea exudatului faringian: deschiz tor de gur , abexlang, eprubet steril cu mediu de cultur , masc de tifon. 2.8. Instrumente si materiale pentru recoltarea secre iilor otice, oculare, vaginale: specul auricular, valve eprubete sterile, 3.1. Preg tirea vaginale, psihic apacientului pentru investiga ii de nursing: informarea, explicarea in accesibili a tehnicii si investiga iei, ob inerea consim mntului si a colabor rii pacientului con~tient, orientat; decizia si acordul implicit in 3.2. Pregtirea fizic apacientului pentru tehnici si investiga ii de nursing: mbr carea/dezbr carea pacientului, pozi ionarea adecvat , respectarea intimit ii si a pudorii, sistarea alimenta iei pe cale oral , dezinfec ia tegumentului, 4.1. Priorit i in executarea tehnicilor si nursing: 4.1.a. Tehnici care asigura suportul vie ii: plgilor sngernde, infectate; combaterea durerii ocogene; evacuarea con inutului gastric prin sp l tur ; efectuarea sondajului vezical in caz de reten ie acut de urin , 4.1.b. Tehnici care se executa diminea a cu recolt rile de snge, urin , exudat faringian, sput ; sondajul gastric si duodenal. 4.1.c. Tehnici care asigur confortul: igiena, alimentarea, clisma evacuatoare, ndep rtarea corpilor str ini oculari si auriculari. 4.2. Efectuarea tehnicilor si investiga iilor de nursing : et a pe de execu ie si timpi de execu ie; motivarea gesturilor, norme asepsie si antisepsie; norme de protecde ie si securitate a muncii. 5.1. M surarea eficacit ii tehnicii si investiga iei de m 5.1.1. Indicatori surare a eficacit ii in investiga ie. 5.1.2. Indicatori de apreciere a gradului de confort si de satisfac ie a pacientului: facies, comportament, mobilitate, evolu ia st rii
C.5. Evalueaz pacientului efectuarea tehnicii si investiga iei Sugestii metodologice
Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme in func ie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cuno~tin e, deprinderile si abilit ile anterioare ale elevului, dotarea cu mater ial didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII trebuie parcurs in paralel cu modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL ntruct coninuturile se completeaz si se ntreptrund asigurnd o viziune holistic asupra persoanei ngrijite si nursing8ului.Ca metode de predare/nv are se pot utiliza: expunerea, conversa ia, observa ia dirijat , demonstra ia, exerci iul practic. Preg tirea practic se va realiza in s li de demonstra ii i stagii clinice in unit i sanitare i va avea ca scop formarea deprinderilor corecte i a atitudinilor in efectuarea tehnicilor de nursing i investiga iilor. Activitatea cadrului didactic va fi complex ,centrat pe competen ele ce trebuie atinse, iar aceea a elevului va consta in sarcini de lucru formulate corect pe
competen ele urm rite. Alegerea materialelor didactice se va face in strns corela ie cu specificul metodelor didactice utilizate. Se recomand folosirea unor mijloace de nv mnt moderne i ct mai variate: retroproiector/ videoproiector, echipamente si materiale sanitare adecvate, fise tehnice.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Preg tire Profesional . Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant . Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfr~itul lui evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performan elor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi, ntreb ri structurate, exerci ii practice, fi~e de evaluare chest-list, fi~e de autoevaluare, fi~e tehnice. Cadrele didactice, care asigura preg tirea la acest modul, i stabilesc durata fiec rei competen e, num rul de reevalu ri si distribu ia acestora pe parcursul anului colar.
MODULUL 17 : PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA

I. Nota introductiva Modulul Protectia si securitate in munca face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Protectia si securitatea in munca . Modulul are alocate un numar de 60 ore, din care 30 ore, invatamant clinic. Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. II . Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Asigura securitatea in munca 2. Evalueaza propria sanatate 3.Aplica politica unitatii de prevenire a infectiilor intraspitalicesti III.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta : PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA N r. 17. Unitate de competenta Protectie si securitat e in munca Competenta C 1. Asigura securitatea in munca Continuturi tematice
Norme de protectie si securitate 1.1norme PSI, 1.2norme protectia muncii, 1.3regulament de ordine interioara Riscuri 1.4manipulare incorecta a instrumentarului/ aparaturii medicale (intepare, lovire, etc.) 1.5 boliprofesionale (prinstrivire pozitii incorecte, prin stres,prin 1.6 probleme specifice sanatatii personalului (fumat, alcoolism, abuz 1.7 noxe profesionale (curenti de aer, umiditate, radiatii, zgomote si vibratii, suspensii de praf, 1.8mediu8 conditii necorespunzatoare (de incalzire, Eficienta muncii 1.9 criterii de eficienta: timp de lucru; calitatea actelor de munca; numar asistati si mod de implicare / solutionare in probleme de interes profesional (planuri aplicate si evaluate, tehnici performante); absenteism, incapacitate temporara de munca; satisfactie in munca: prezenta/absenta conflictelor; conflicte afective, interpersonale, individuale; conflict atitudini personale (evitare, colaborare, competitie, compromis, acomodare); (negociere, conciliere si mediere)
C.2 Evalueaza propria sanatate
Sanatate si disfunctionalitate 2.1 integrare profesionala: atributii, familiarizarea cu mediul de munca, 2.2 competenta si caracteristici personale (cunostinte profesionale; vigilenta, autocontrol; 2.3 dosar disponibilitate, medical: vaccinari, controale medicale periodice;
C 3. Aplica unitatii de infectiilor intraspitalicesti
2.4 stres si surmenaj: persoane vulnerabile; simptome; cauze; prevenire (imbunatatirea climatului de lucru8 implicare, organizare si managemet); sprijin si incurajare; solicitari si raspunsuri Conditii de baza ale prevenirii 3.1 circuitefunctionale (intrare/iesire personal; vizitatori; alimente; instrumentar medical; lenjerie, etc.) 3.2 analiza costuri si beneficii ale prevenirii: costuri materiale si umane; resurse financiare si materiale; beneficii pentru unitate si pentru sanatatea personalului; Metode de prevenire 3.3 autoprotectie:spalare pe maini; pansamente; asepsie, antisepsie; 3.4 igienizare: pamatuf, perii, carpe, bureti, galeti, detergenti etc.; 3.5 izolare pacient (infectii intesinale, boli infecto8 contagioase; 3.6 evacuare reziduuri (seringi, ace, materiale utilizate); zone cu risc crescut:exemple (nou nascuti, sectii boli infectioase), managementul riscului, 3.7 dezinfectie (solutii, circumstante,
IV. Sugestii metodologice Modulul PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA poate fi parcurs independent. Predarea modulului se face de catre asistenul medical cu modul de pedagogie. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului: elevul invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza; elevul invata in mod activ; lucreaza in mod cooperativ, in grupuri; nu se limiteaza doar la sala de curs; i se permite sa se exprime in mod creativ; gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential; experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1.activitati de predare - invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica, descoperirea inductiva si deductiva, expunerea; 2.Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca- recompense si competitie), ii ofera informatie umpland vase goale. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming, problematizare, observatie dirijata, studiul de caz, lucrul in grup (Bolul pestelui de aur, Caruselul, Bulgarele de zapada), joc de rol. 3.activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru, referate, eseuri,munca independenta; Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu
tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi nivel de performanta ,indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. probe orale ( intrebari, grup de discutii)
2.test scris, fisa de lucru, referat, eseu cu numar de cuvinte prestabilit; 3.probe practice (studiu de caz, joc de rol). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, analiza produselor( culegeri de date),observarea sistematica a elevilor . Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: form ativ a (c ontinua,ritm ic a, pe se cve nt e m ic i) , s a u sumativ a, cumulativ a (v erific ari pa rtia le , p e secvente mai mari). . Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul, isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme, durata evaluarii, numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. c) Sugestii cu privire la aplicatii (laborator) 1.Aplicatiile se vor realiza in sali de curs, unitati medicale si scolare, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. 0.Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: 8brainstorming; 8 sinectica; 8metoda 68385; 8 Phillips 686; 8discutii panel; 1.Exemple de teme pentru aplicatii: Ce ar trebui sa spuna managerul in timpul dialogului de primire/instruire a noului angajat? (Integrare profesionala 8 seminar de discutii/joc de rol) Autoevaluare (Criterii de eficienta si satisfactie profesionala- lucru individual) Aplicarea Scalei de evaluarea stresului (Sursa:Lemon-materiale de educatie in nursing,Vol.10) d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video, CD-uri, folii de retroproiector,culegeri de date ,etc. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Sugestii bibliografice 1. American Nurses Association Codul pentru nurse ,1985 2. ANR,Grup national de etica (autor colectiv)-Cod de etica pentru asistenti medicali, Buucuresti,1998 3. ANR,Grup national de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing, Bucuresti,1998 4. ANR,Grup national de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenti medicali,Bucuresti, 2001 0. Dutescu,B. -Etos in medicina ,Editura Medicala, Bucuresti, 1979 1. Fry,.Sara,T.-Etica in practica nursingului-ghid pentru luarea deciziilor in etica, ICN,1994 2. Jurnalul de nursing, Nursing -revista editata de ANR (colectia 199082006) 3. Lemon-Materiale de educatie in nursing, OMS-Regional Office for Europe, Copenhaga, 1996 4. Marin,Gh.-Pledoarie pentru respect,Editura Albatros,1978
5. Miron,A.- Etica aplicata, Editura Alternative,1995 6. Nicolau,S.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de specialitateEditura Universul, Bucuresti,1998 7. Scripcaru,Gh.,Ciornea,T.- Deontologie medicala,Editura medicala, 1979
Modulul 18: ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

Nota introductiva Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Identifica medicamentele prescrise. 2.Pregateste materialele si medicamentele in vederea administrarii. 3.Pregateste bolnavul. 4.Administreaza medicamentele. 5.Urmareste evolutia bolnavului dupa administrare. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta : ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Nr. Unitate de crt. competenta 18. Administrar ea medicamen telor Competente C.1.Identifica medicamentele prescrise Continuturi
1.Aspectul calitativ al medicamentului : culoare, aspect, forma de prezentare, concentratie, termen de valabilitate 2.Prescriptia medicala: reteta, condica, foaie de observatie 1.Document medical: condica, reteta, etc 2.Cai de administrare: orala, percutanata, respiratorie, parenterala, etc. Materiale de unica folosinta ; cu
C.2. P r e g a t este materialele si medicamente le in vederea administrarii
C.3.Pregateste bolnavul
C.4.Administr eaza medicament ele
1.Informarea pacientului: conversatie, confirmarea acceptului 2.Reactii induse: durere, caldura, modificarea gustului, alte senzatii 3.Pozitie pacient: adaptata caii de administrare 4.Testare sensibilitate: interviu cu pacientul 1.Orar si doza : indicate de medic prin documente medicale (condica, reteta, foaie de observatie) 2.Cai de administrare: orala, percutanata, respiratorie, parenterala, pe suprafata mucoaselor si a tegumentelor 3.Norme de asepsie si antisepsie: spalarea mainilor, folosirea manusilor
administr
modificarea functiilor vitale; anuntarea medicului 3. Restrictii impuse de administrarea medicamente : dieta, adictii ( lcool, mobilizare
Suge s tii m e todol ogic e Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de : dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei. 8 elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare 8 elevii au stiluri diferite de invatare 8 elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare 8 elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum : scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, studiul de caz,dezbaterea, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii
+
competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (demonstratie, studiu de caz plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
Modulul 19: COMUNICAREA N LIMBA MODERN

+
Not introductiv Modulul COMUNICAREA N LIMBA MODERN face parte din preg tirea anului II, coala postliceal , pentru calificarea asistent medical generalist. n modulul COMUNICAREA N LIMBA MODERN se reg sesc abilit ile din unitatea de competen COMUNICAREA N LIMBA MODERN. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore, laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n standardele de preg tire profesional .Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Obtine informatii prin receptarea de mesaje orale, legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative 2.Obtine informatii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale 3.Exprima mesaje orale in limbaj complex, in contexte profesionale semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu 4.Elaboreaza mesaje scrise specializate, in contexte profesionale semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu 5.Participa la interactiuni orale si in scris legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative
+ +
Tabel de corelare a competen elor si con inuturilor Unitatea de competenta: COMUNICAREA IN LIMBA MODERNA Competene C.1. Ob ine informa ii prin receptarea de mesaje orale, legate de ndeplinirea de sarcini de serviciu, n contexte profesion ale semnifica tive Coninuturi
1.Tipuri de informaii: 8 informaii, inclusiv numerice, pe teme profesionale: instruciuni, solicitri, ntrebri, explicaii; 8 informaii factuale, inclusiv numerice, privind specificaii de procese, produse i servicii; 8opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra, neutr), prioriti. 2.Surse i tipuri de mesaje orale: 8mesaje, formale i informale directe, emise clieni, colegi sau de cei din jur; -discursuri, rapoarte, conferine (inclusiv videoconferine); 8prezentri (formale / informale) de produse / servicii; -transmisiuni radio i TV, anunuri publice;
Nr Unitatea de crt. competen 19. Comunicar ea n limba modern
C.2. Ob ine informa ii prin receptarea de scrise specializate, legate de de sarcini de serviciu, n profesionale semnificative
C.3. Exprim orale n limbaj complex, n profesionale semnificative, n scopul sarcini de
C.4. Elaboreaz mesaje scrise specializat contexte profesional e semnificativ scopul ndeplinirii de sarcini de
1.Tipuri de texte: 8 documente profesionale specifice specializrii: manuale, rapoarte, reclame, oferte, e popularizare tehnice; 8 texte fi de pe teme profesionale: articole de pres, prezentri, reclame, anun uri; operaional profesional: 8 texte cu coninut coresponden, faxuri, circulare, formulare, cereri, reclamaii, procese verbale. 2.Tipuri de informaii scrise: 8 elemente cheie din documente relevante; 8 informaii factuale, inclusiv numerice, relativ complexe, pe teme de interes comun; 8 informaii profesionale: instruciuni, explicaii, date tehnice ale unor produse i 8 date privind: materii prime, materiale i produse finite, operaii i procese 1.Tipuri de informaii: 8 informaii factuale , idei, opinii; 8 instruciuni, explicaii, detalii de operare, descrieri i specificaii de obiecte, procese, 2.Tipuri de discurs: 8 discuii profesionale formale i informale. 8 prezentri. 8 scurte rapoarte profesionale. 3.Moduri de comunicare: 8 fa n fa, individual sau n grup; 8 la telefon, robot telefonic. 1.Tipuri i formate de documente i texte func ionale: 8 formulare i alte documente specifice specializrii (facturi, facturi pro8forma, oferte, fi e fi e dede eviden , fi de produc tehnice, ie, documente eviden ,e 8 coresponden profesional: scrisori, note circulare, faxuri, mesaje (inclusiv e8 dri de seam, procese verbale, mail); minute, referate, rapoarte. 8 formate formale; 8 formate informale. 2.Tipuri de informaii: 8 informaii factuale de specialitate (inclusiv descrieri i date tehnice), despre produse i 8 aranjamente i instruciuni de serviciu; 8 idei, opinii, puncte de vedere; 8 raportri privind desf urarea unor evenimente, edine, procese. 3.Teme specifice: 8 organizarea locului de munc; 8 operaii, activiti i procese de producie; 8 calitatea serviciilor / produselor.
C.5. Particip la interac iuni orale i n scris legate de contexte profesionale semnificative
1.Discuii profesionale: 8 situaii sociale si profesionale formale i informale; 8 interviuri individuale sau n grup; 8 ntlniri formale / informale profesionale de rutin , activit 2.Comunicare telefonic : i 8 contacte de rutin cu colegi, subalterni, activiti profesionale zilnice; 8 comunicri formale / informale cu parteneri i clien i; telefonice individuale. 8 interviuri 3.Coresponden profesional: 8 formal i informal, legat de sarcini de 8 n interiorul organizaiei: cu subalterni, cu colegi, cu superiori; 8 n afara organizaiei: cu clieni, cu parteneri, cu poteniali clieni / parteneri.
Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul COMUNICAREA N LIMBA MODERN va fi parcurs cu acelea i con inuturi la toate calific rile de nivel 3 avansat fiind dezvoltat pe baza unei unit i de competen pentru abilit i cheie. Parcurgerea con inuturilor se va face n ordinea prezentat n tabelul de corelare a competen elor i coninuturilor , dar abordarea acestora trebuie s fie flexibil , difereniat innd cont de nivelul iniial de preg tire. Con inuturile se vor exemplifica n func ie de domeniul profesional, respectiv informa iile, mesajele orale sau scrise n limb str in exersate vor corespunde domeniului profesional, respectiv Sanatate si asistenta pedagogica. n elaborarea strategiei didactice, pentru modulul COMUNICAREA N LIMBA MODERN profesorul va trebui s in seama de urm toarele principii moderne ale educa iei: 8 elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implica i activ n procesul de nvare 8 elevii au stiluri diferite de nv are 8 elevii particip cu cuno tin ele lor, dobndite anterior, la procesul de nvare 8 elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informa iilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activit i de nv are cu caracter interactiv. Se recomand urm toarele metode: conversa ia, jocul de rol, simularea, proiectul. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de preg tire profesional . Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant . O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluare formativ , iar la sfr itul lui se realizeaz evaluar ea sumativ , pentru verificarea atingerii competen elor.
+
Su ge s tii m e todolog ic e Profesorii au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n func ie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cuno tin e anterioare ale elevilor, d otarea cu material didactic, ritmul de n elegere i asimilare a cuno tin elor i formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Nivelul de preg tire este realizat corespunz tor dac sunt ndeplinite criteriile
+
de performan ce pot fi atinse numai dac n procesul de nv mnt sunt asigurate condi iile de aplicabilitate descrise n standard.
MODULUL 20: MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR
Not introductiv Modulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR face parte din preg tirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic specializat MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR. Modulul are alocate 60 de ore teorie i 36 de ore, laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n standardele de preg tire profesional . Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii. Lista competenelor specifice unit ii de competen corespunztoare modului: 1.Precizeaz principiile managementului general 2.Identific politicile i sistemele de s n tate 3.Analizeaz caracteristicile managementului s anitar 4.Aplic legisla ia sanitar Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competen :MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR
Nr crt. 20.
Unitatea de Competen competen e Managemen C.1. t i legislaie Precizeaz sanitar principiile managem en- tului general.
Coninuturi 1. Management general:
3.2. Defini ie, motivarea existen ei managementului, func iile managementului (dup Henri Fayol 8 planificare, organizare, conducere i control), principii generale ale conducerii. 3.3. Abilit i necesare managerului, rolurile managerului (interpersonale, informa ionale, decizionale). 3.4. Factori implica i direct n desf urarea activit ii: competen a, autoritatea (surse ale autorit ii, tipuri de autoritate n management), responsabilitatea, delegarea autorit ii (principii, variabile care influien eaz gradul de delegare), tipuri i mecanisme de luare a deciziei. 3.5. Sistemul de informa ii: (structuri formale i informale). 3.6. Comunicarea managerial . 3.7. Management organiza ional (defini ie i obiectiv, activit i, organiza ii formale i informale, parametri de caracterizare a organiza iei, componentele principale ale organiza iei, cultura organiza ional , managementul echipei, stresul organiza ional), managementul timpului de lucru (folosirea eficient a timpului, stabilirea obiectivelor i priorit ilor, instrumente utilizate, metode de ra ionalizare a timpului), managementul schimb rii (tipuri de schimba re, metode/abord ri dup Mintzberg, strategii clasice ale procesului schimb rii). 4.Etapele procesului de management:
C.2. politicile i sistemele de sntate.
1.Tipologiile i caracteristicile sistemelor de sn ta te: 1.1. Rela ia s n tate8boal 8ngrijiri de sntate, servicii de furnizori de servicii de sntate, de s n tate, definirea sistemelor de s n tate, performan a sistemelor de s n tate, eficien a sistemelor de s n tate, modele de sisteme de sntate. economiei sanitare: 2.Principiile 2.1. No iuni i termeni de baz privind defini ia i particularit ile economiei sanitare, sistemul pie ei libere, pia a ngrijirilor de sntate (beneficiar, furnizor, administraia de sntate), cumprarea i contractarea serviciilor (practica independent a asistentului medical, pachetul de servicii de ngrijiri de s n tate furnizate de asistentul medical), evaluarea economic a ngrijirilor de 2.2. Finan area serviciilor de s n tate, mecanisme de alocare a resurselor, mecanisme de plat (plata per serviciu, plata bazat pe diagnostic, capita ia, bugetul 3.Reforma sistemelor de s n tate: 3.1. Principii pe care se bazeaz reformele sistemelor de s n tate, scopurile i obiectivele reformelor, stabilirea priorit ilor, criterii de evaluare n compararea reformelor din diferite ri (coeren a SIS, universalitatea asigur rii cu servicii, caracterul cuprinz tor al 3.2. Reforma sistemului de s n tate din descentralizarea SIS, modificarea metodelor de planificare i gestionare, accesibilitate larg , dezvoltarea serviciilor de sntate comunitare, dezvoltarea serviciilor preventive bazate pe factorii de risc prevalen i,
C.3. caracterist i-cile managem en- tului sanitar.
1.Managementul serviciilor sociale i de
profesioni ti de sntate, tipuri de servicii.
C.4. Aplic legisla ia sanitar .
1.Noiuni de drept medical: 1.1. Defini ie, no iuni despre stat i drept, medical (Constitu ia Romniei, legi izvoare de drept organice i ordinare, hotrrile de gu vern, ordine de ministru, actele cu caracter normativ elaborate de O.A.M.M.R.), drepturile i obliga iile cet enilor, asistena medical acordat popula iei, asisten a social , 1.2. Domenii medicale cu reglement ri speciale: med icina muncii, s n tatea mintal , activitatea de medicin legal , 2.Legisla ia privind organizarea i func ionarea sistemului de asigur ri sociale de s n tate: asigur rile sociale de s n tate, casele de asigur ri sociale de s n tate, administra ia de s n tate public , drepturile 2.1. O.U. nr. 150/2002 modificat i completat prin actele ulterioare succesive. 2.2. Legea nr. 95/2006 privind reforma n 3.Principalele acte normative care reglementeaz exercitarea profesiei n 3.1. Formarea profesional (legislatia in vigoare privind formarea initiala si 3.2. Autorizarea, acreditarea, atestarea i reatestarea profesional 3.3. Desf urarea activit ii: codul muncii in vigoare, criterii specifice de ocupare a func iilor i gradelor sau treptelor profesionale, standarde, competen e, 3.4. Asocia ii profesionale (Statutul i O.A.M.M.R., Codul de etic i deontologie O.A.M.M.R.), asocia ii sindicale (contractul colectiv de munc ), in vigoare.
Condi ii de aplicabilitate didactic i de evaluare Modulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR poate fi parcurs n mod independent. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urm toarele principii moderne ale educa iei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implica i n mod activ n procesul de nv are; elevii au stiluri diferite de nv are; elevii par ticip cu cuno tin ele lor dobndite anterior, la procesul de nv are; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informa iilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activit i de nv are cu caracter interactiv. Se recomand urm toarele metode: observa ia, descoperirea, demonstra ia, problematizarea, dezbaterea, proiectul. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activit i de nv are cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative (scheme, reprezent ri grafice, algoritmizarea (algoritmi de recunoa tere, algoritmi optimali, scheme de desf urare), studiul de caz, proiectul, turul galeriei. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise (test, referat), probe practice (studiu de caz 8 problema de sntate, poster, proiect).
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Preg tire Profesional .
Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP-ul stab ile te un nivel na ional comun de performan , care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de preg tire. Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant . O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modului se realizeaz evaluarea formativ , iar la sfr itul lui se realizeaz evaluarea sumativ , pentru verificarea atingerii competen elor. Cadrele didactice, care asigur preg tirea la acest modul, i stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, num rul de reevalu ri i distribu ia acestora pe parcursul anului colar. Se recomand urm toarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n cas, investigaia. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n func ie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cuno tin e, deprinderi i abilit i anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile. Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material . Instruirea n laboratoare are o importan deosebit n realizarea corespunz toare a competen elor pentru viitorii asisten i medicali generali ti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor privind MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR . Se pot utiliza ca metode de nv are: expunerea, conversa ia, munca independent , s imularea, observa ia, exerci iul, discu iile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, proiectul, etc. se va urmri aplicarea cuno tin elor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n m sur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s con in o gam ct mai variat : modele, casete video, filme, diapozitive, plan e, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer, soft etc. 3. 4. 5. 6. 7. Bibliografie recomandat : Dan En chescu, Mihai Gr. Marcu 8 "S n tate public i management sanitar", Ed. ALL, 1994, 1995, 1997, 1998 Cristian Vl descu (coordonator) 8 "Managementul serviciilor de sntate" 8 Ed. Expert, 2000 European Trening Foundation SJEP 9628 8 "Management sanitar" 8 Ovidius University Press, Constan a, 1998 Liviu Cocora 8 "Legisla ie medical i social " 8 Ed. Universit ii "Lucian Blaga" din Sibiu, 2004 Monitorul Oficial al Romniei
MODULUL 21: EPIDEMIOLOGIE I S N TATE PUBLIC

Not introductiv Modulul EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC face parte din preg tirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic specializat EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC. Modulul are alocate 120 de ore, din care 96 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n standardele de preg tire profesional . Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii. Lista competenelor specifice unit ii de competen corespunztoare modului: 1.Descrie conceptele de baz ale epidemiologiei. 2.Explic starea de s n tate i caracteristicile s n t ii publice. 3.Monitorizeaz starea de s n tate. 4.Msoar i analizeaz morbiditatea. 5.Aplic programe de s n tate public .. Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competen : EPIDEMIOLOGIE I S N TATE PUBLIC
Nr. crt. 21.
Unitate de competen Epidemiolo gie 3i sntate public
Competene C.1. Descrie conceptele de baz ale epidemiologi ei.
Coninuturi
1.Noiuni de baz ale epidemiologiei: Definire, obiectul preocuprilor (grupurile populaionale 8 populaie int de referin, grup particular de bolnavi). Obiective: descrierea distribuiei bolilor/factorilor de risc n populaiile umane, explicarea etiologiei bolilor/modului de transmitere a acestora, predicia n legtur cu numrul probabil al bolilor, fundamentarea programelor de prevenire i combatere a bolilor/ameliorare a serviciilor de sntate. Domenii de aplicare: n sntatea public, n medicina clinic. Nivelele cercetrii epidemiologice: nivelul cunoa~terii (cercetarea fundamental) i nivelul interveniei (cercetarea aplicativ). 2.Caracterul cauzal al unor asociaii. Termenul de inferene (generalizri) de tip cauzal elemente luate n consideraie n cazul asocierii epidemiologice, relaia de cauzalitate dintre un factor i boal (argumente: fora asociaiei, consistena asociaiei, specificitatea, relaia temporal, relaia tip doz8efect, plauzibilitatea, coerena, insuficiena altor explicaii, dovada experimental). Strategia bazat pe factori de risc comuni mai multor boli, strategia ecologic. 3.Epidemiologia bolilor infecioase: Procesul epidemic, clasificarea epidemiologic a bolilor infecioase, activitatea i asistena antiepidemic. Supravegherea epidemiologic (infecii digestive, infecii aerogene,
C.2. Explic de s n tate i caracteristi cile snt ii
1.Modele de sntate public: 1.1. Modelul epidemiologic Denver (starea de s ntate influien at de biologia uman, mediu, comportament i serviciile de sntate). 1.2. Modelul integrat al strii de sntate (starea de sntate influienat de srcie, factori sociali, stilul de via, omajul, locuinele nesntoase, poluarea mediului, nivelul dede educa tate, ie). a 1.3. Modelul strii sn determinanilor i a interveniilor (determinani direci 8 fumatul, nutriia, alcoolul, consumul de droguri, accesul la apa potabil, sanitaia, habitatul, violena mai ales n familie, accesul la ingrijiri de sntate i determinani indireci 8 produsul intern brut, distribuia veniturilor 1.4. Conceptul "structur-proces-rezultate" de analiz a determinanilor sntii n 2.Managementul datelor i al informaiilor Managementul sistemelor de informaii. 2.1. Definiie, concepte, tipuri de informaii (clasificarea dup surs, dup natur, dup nivelul managerial, dup temporalitate, dup frecvena de colectare, dup utilizare, 2.2. Calitatea datelor (relevana, corectitudinea, exhaustivitatea, ncrederea n sursa informaiei), metode de comunicare a informaiei (fa n fa, scris, vizual, oral, electronic), instrumente, analiza 3.Probleme de sntate public : i 3.1. Determinanii majori ai principalelor probleme de sntate i condiionarea lor, asocierea determinanilor n producerea efectului (boal, deces), relaia dintre 3.2. Calitatea vieii i organizarea serviciilor (tipuri de modele de cercetare a calitii vieii 8 generale, individualizate, specifice bolii, indicatori sintetici 8 indicele dezvoltrii umane, indicele disparitii ntre sexe,
C.3. Monitorizeaz starea de sntate.
1.Indicatori utilizai n monitorizarea strii de sntate a comunitii: 1.1. Propu~i de U.E. (indicatori ai strii de sntate, indicatori ai stilului de via, indicatori de caracterizare a condiiilor de via ~i munc, protecia sntii, 1.2. Propu~i de O.M.S. 8 strategia "Sntatea pentru toi n secolul XXI", ngrijirile de sntate (nursingul) n contextul strategiei "S nStrategia tate XXI". 1.3. naional de sntate public: starea de sntate a populaiei, politica de sntate a guvernului, principii directoare, scopul i obiectivele strategiei naionale de sntate public, domenii prioritare de intervenie (boli netransmisibile, boli transmisibile, sntatea mintal, sntatea familiei, servicii preventive, implementare, monitorizare, evaluare, statistica populaiei, 2.Metode de monitorizare a strii de sntate bazate pe rate demografice: 2.1. Statistica populaiei (numrul, repartiia teritorial, ponderea n mediul urban/rural, densitatea, structura pe sexe, 2.2. Dinamica populaiei (concepte, msurarea natalitii i fertilitii, ani poteniali de via pierdui, anii de via ajustai cu incapacitatea, msurarea 2.3. Implicaiile statisticii i dinamicii populaiei pentru serviciile de sntate.
C.4. Msoar i morbiditatea.
1.Morbiditatea i tipurile de morbiditate: supravegherea bolilor acute i cronice (caracteristici comune i diferen iate), defini ia morbidit ii, comorbiditatea, utilizarea morbiditii n studiile epidemiologice descriptive. 2.Msurarea morbiditii observate: 2.1. Determinarea factoriilor de risc ca precursori ai bolilor, calcularea relaiei dintre factorii de risc i boal, abordarea transversal i abordarea longitudinal, 2.2. Abordarea morbiditii observate: unitatea de observare = evenimentul (cazul de mbolnvire, persoana bolnav) i aspectul morbiditii = fenomenul (incidena, prevalena, morbiditatea cu ITM, morbiditatea cu invaliditate, morbiditatea spitalizat, mortalitatea specific, morbiditatea individual 8 pe contingent, morbiditatea succesiv 8 n dinamic), sursa 3.Indicatorii de morbiditate: 3.1. Incidena, prevalena, morbiditatea spitalizat, morbiditatea cu incapacitate de munc, indici de structur pentru inciden/prevalen 8 obiective, formule de 3.2. Conceptul de vizualizare a informaiilor referitoare la sntate (aplicabil la nivelul individului, familiei, comunitii, cu evaluri la nivel regional i naional) 8 descriere cantitativ i evaluare cantitativ a aspectelor multidimensionale ale sntii ntr-o populaie (gruparea informaiilor 8 starea de boal i deteriorarea sntii, sistemul de ngrijiri de sntate, caracteristicile socioculturale, determinanii de mediu, alimentaia i nutriia), metodologia de ierarhizare i scala standardizat (sistemul de decile),
C.5. Aplic programe de sntate public .
1.Iniierea: 1.1. Prezentarea situa iei existente, biostatistic de , analiza statistic , (elemente reprezentarea grafic a informa iilor, utilizarea software-ului specializat). 1.2. Identificarea problemelor, descrierea priorit ilor i formularea problemei de 1.3. Specificarea participan ilor i colaboratorilor, stabilirea popula iei int i a beneficiarilor, durata 1.4. Oportunit i i constrngeri 2.Planificarea: 2.1. Scop, obiective (generale, intermediare, specifice, opera ionale), 3.Implementarea: 3.1. Instrumente urm rite, organizarea (resurse umane, materiale, financiare, 3.2. Structura organiza ional , responsabilit i, planul activit ilor. 3.3. Estimarea bugetului, monitorizare. 4.Evaluarea: indicatori de monitorizare, criterii i norme utile n control i evaluare, evalu ri par iale, evaluare final , concluzii
Condi ii de aplicabilitate didactic i de evaluare Modulul EPIDEMIOLOGIE I S N TATE PUBLIC poate fi parcurs n mod independent. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urm toarele principii moderne ale educa iei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implica i n mod activ n procesul de nv are; elevii au stiluri diferite de nv are; elevii particip cu cuno tin ele lor dobndite anterior, la procesul de nvare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informa iilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activit i de nv are cu caracter interactiv. se recomand urm toarele metode: observa ia, descoperirea, demonstra ia, problematizarea, dezbaterea, proiectul. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activit i de nv are cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative (scheme, reprezent ri grafice, algoritmizarea (alg oritmi de recunoa tere, algoritmi optimali, scheme de desf urare), studiul de caz, proiectul, turul galeriei. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise (test, referat), probe practice (studiu de caz 8 problema de sntate, poster, proiect). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Preg tire Profesional . Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP-ul stabile te un nivel na ional comun de performan , care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de preg tire. Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor
competen e nefiind relevant . O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modului se realizeaz evaluarea formativ , iar la sfr itul lui se realizeaz evaluarea sumativ , pentru verificarea atingerii competen elor. Cadrele didactice, care asigur preg tirea la acest modul, i stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, num rul de reevalu ri i distribu ia acestora pe parcursul anului colar.
Se recomand urm toarele metode alternat ive de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n cas, investigaia. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n func ie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cuno tin e, deprinderi i abilit i anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile. Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material . Instruirea n laboratoare are o importan deosebit n realizarea corespunz toare a competen elor pentru viitorii asisten i medicali generali ti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor privind EPIDEMIOLOGIE I S N TATE PUBLIC . Se pot utiliza ca metode de nv are: expunerea, conversa ia, munca independent , simularea, observa ia, exerci iul, discu iile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, proiectul etc. se va urmri aplicarea cuno tin elor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s con in o gam ct mai variat :modele, casete video, f ilme, diapozitive, plan e, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer plus soft specializat de prelucrarea datelor biostatistice etc. 1. 2. 3. 4. 5. Bibliografie recomandat : Dan En chescu, Mihai Gr. Marcu 8 "S n tate public i management sanitar", Ed. ALL, 19 94, 1995, 1997, 1998 Aurelia Marcu, Mihai Gr. Marcu, Anca-Gabriela Vitcu Metode utilizate n monitorizarea strii de sntate Ed. Institutului de Sntate Public Bucure ti, 2002 Beaglehole, R. Bonita, T. Kjellstrom 8 "Bazele epidemiologiei" 8 Editura ALL, 1997 E. M gureanu, C. Bususioc, C. Bocrnea 8 "Practica epidemiologic n bolile transmisibile" 8 Ed. Medical , 1988 Strategia na ional de s n tate public 8 Document elaborat pentru Ministerul S n t ii de c tre Centrul pentru Politici i Servicii de S n tate, n cadrul mprumutului B ncii Mondiale, Iunie 2004
Modulul 22: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII

Nota introductiva Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore, invatamt clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii.
+
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Argumenteaza importanta cercetarii stiintifice. 2.Explica notiunile de metodologie si metoda, tehnica, procedee si instrumente de investigare. 0.Utilizeaza etapele unei cercetari stiintifice.
+
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII Nr. Unitatea de Competente Continuturi crt. competenta 1.Caracteristicile cunoasterii comune: 22. Principii de C.1. caracterul iluzoriu, caracterul baza ale Argumenteaza pasional, caracterul cercetarii importanta contradictoriu, caracterul limitat. cercetarii 2.Postulatele cunoasterii stiintifice: stiintifice
+
C.2. Explica notiunile de metodologi e si metoda, tehnica, procedee C.3. Utilizeaza etapele unei cercetari stiintifice
principiul realismului, principiul determinismului, principiul cognoscibilitatii, principiul 1.Principii metodologice: unitatea dintre teoretic si empiric, unitatea dintre intelegere si explicativ, unitatea dintre cantitativ si calitativ, unitatea dintre judecatile constatative si cele evaluative.
1.Etape: definirea problemei, selectarea bibliografiei, formularea ipotezei, alegerea planului de cercetare, efectuarea cercetarii, interpretarea rezultatelor, redactarea raportului final,
Sugestii metodologice Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi
+
instruiti.
Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitori asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, C.D uri, folii de retroproiector, carti, reviste, etc. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (studiu de caz, problematizare). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
-
Modulul 23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Nota introductiva Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
+
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului respirator. 0.Identificaproblemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator. 1.Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). 2.Aplica interventiile proprii si delegate planificate. 3.Evalueaza indeplinirea obiectivelor stabilite in planul de ingrijire.
+ +
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Unitatea de competenta Pneumologie si nursing specific Competente C.1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului C.2. Identifica problemel e de dependen ta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu Continuturi
1.Semnele si simptomele afectiunilor aparatului respirator: tuse, expectoratie, dispnee, ortopnee, cianoza, junghi thoracic, modificari toracice, febra. 2.Principalele afectiuni respiratorii: bronsite, pneumonii, BPOC, astm bronsic, TBC, pneumotorax, cancer 1.Culegere de date prin: interviu, observatie clinica, cercetare documente medicale, discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. 2.Analiza si sinteza informatiilor: 2.1. Manifestari de independenta 2.2. Manifestari de dependenta 2.3. Surse de dificultate 3.Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): alterarea vocii, dispnee, obstructia cailor aeriene, comunicareineficace,
Nr. crt. 23.
C.3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing)
1.Obiectivul nursing: specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate. 2.Prioritati de ingrijire: mentinerea functiilor viatale, supravegherea starii de constienta, supravegherea functiilor vegetative, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor. 3. Interventii:
C4.Aplica interventiile proprii si delegate.
C5.Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate
investigatii si analize si ingrijirea dupa efectuarea acestora, administrarea tratamentului general si local. 1. Resurse materiale: 1.1. Instrumente: aparatura pentru oxigenoterapie, seringi, ace, stetoscop, tensiometru, termometru. 1.2. Materiale: placute Petrii, scuipatori, solutii antiseptice, trusa perfuzie, solutii perfuzabile, inhalante, aerosoli, medicamente, etc. 2.Metode si mijloace de pregatirea pacientului: 2.1. Pregatirea psihica: explicatii, informare, asigurarea confortului psihic. 2.2. Pregatirea fizica: pozitie adecvata, igiena etc. 1.Obiective stabilite: 1.1 Realizate: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1.2. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. 2.Restructurarea planului de ingrijire: 2.1. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. 2.2. Planificarea interventiilor: adecvate
Sugesti i metodologice Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind PNEUMOLOGIA SI NURSING SPECIFIC. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare; elevii au stiluri diferite de invatare ; elevii participa cu cunostintele lor dobandite
+ -
anterior, la procesul de invatare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti.
-
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, C.D uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse (atele, brancarda. fesi, comprese etc.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), probe practice (demonstratie, studiu de caz plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
Modulul 24: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE

Modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea : asistent medical generalist. In modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatile de competenta tehnica specializata CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE. Modulul are alocate 120 de ore din care 72 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardelor de pregatire profesionala . Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunelor cardiovasculare 2.Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovasculare 3.Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) 4.Aplica interventiile proprii si delegate 0.Evalueaza rezultatele obtinute. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE Nr. crt. Unitatea Competente de Coninuturi
24.
Cardiologi e si nursing in cardiologi e
C1 Analizeaz semnele i simptome le specifice afec iunil or cardivasculare
C.2. Identifica problemel e de dependen ta si stabileste diagnostice le de ingrijire (nursing) la
1.Semnele si simptomele prezente in afectiunile cardiovasculare: 1.1. Simptome functionale: dispnee (cardiaca, de efort, decubit, paroxistica), durere (precordiala, extracardiaca, cardiaca) palpitatii, cianoza, puls (frecventa, ritm,amplitudine), T.A, cianoza, febra. Simptome din partea altor aparate: respirator (tusea cardiaca , hemoptizia),digestive (greturi, varsaturi, balonare,ascita, hepatomegalie), nervos (cefalee, ameteli tulburari vizuale si auditive, tulburari de echilibru), accidente motorii trecatoare sau definitive (afazii, paralizii, hemiplegii). 1.2. Semne fizice: culoarea tegumentelor si mucoaselor, pozitia bolnavului (ortopnee, genu8pectorala), anorexie tisulara, astenie, anxietate, tulburari de diureza ,dansul arterial, turgescenta venelor jugulare, bombarea abdomenului, socul apexian, freamatele, zgomotele, sufluri, tulburari de ritm. 2.Principalele afectiuni cadiovasculare: 21 Endocarditile: bacteriene si nebacteriene (definitie ,etiopatogenie, simptomatologie, forme clinice, investigatii, evolutie, prognostic, tratament, profilaxie). 2.2 Afectiunile valvulare: stenoza mitrala, insuficienta mitrala, insuficienta aortica, stenoza aortica, alte cardiopatii valvulare (definitie, etiopatogenie, simptomatologie, forme clinice, investigatii, complicatii,evolutie, tratament).
C.3. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing)
2.6 Tulburarile ritmului cardiac: aritmiile sinuzale,ectopice, tulburari in conducerea stimulilor (definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigstii tratament). 2.7 Bolile arterelor coronare: cardiopatiile ischemice, angina pectorala, infarctul miocardic, sindromul intermediar (definetie etiopatogenie, simptomatologie, evolutie, investigatii, tratament, profilaxie). 2.8 Insuficienta cardiaca: stanga acuta si cronica, insuficienta cardiaca dreapta acuta si cronica, cordul pulmonar cronic, insuficienta cardiacaglobala (definitie, etiopatogenie, clasificare, simptomatologie, complicatii, investigatii ,evolutie,tratament) 2.9 Hipertensiunea arteriala (clasificare, etiopatogenie, simptomatologie, complicatii, investigatii, evolutie, tratament, profilaxie) 2.10 Hipotensiunea arteriala esentiala, simptomatica, ortostatica (definitie, clasificare, simptome, investigatii, tratament) 2.11 Socul: definitie, etiopatogenie, clasificare, fiziopatologie, simptomatologie, investigatii, tratament, profilaxie). 2.12 Sincopa si lesinul: definitie, etiopatogenie, simptome, prim ajutor, tratament. 2.13 Moartea subita: etiopatogenie, simptome, tratament. 2.14 Ateroscleroza: definitie, etiopatogenie, simptomatologie, complicatii, tratament, profilaxie. 2.15 Anevrismele arteriale: boli functionale ale arterelor periferice, boli organice ale arterelor periferice (definitie, tablou clinic, etiologie, investigatii, evolutie, prognostic tratament). 2.16 Bolile venelor: tromboflebita, varicele (definitie, etiopatogenie, simptomatologie, evolutie, tratament) 3.1.Culegerea de date( date subiective/obiective) prin diverse metode: interviu (direct indirect, cu intrebari inchise/ deschise), observatie, cercetare documente medicale (foaie de observatie clinica, bilete de iesire din spital, trimiteri, scrisori medicale, carnet de sanatate, retete etc.) discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii, examen fizic (inspectie, ascultatie, palpare, percutie). Independenta/ Dependenta 3.2. Manifestari de independenta: pacient constient, mobilitate pastrata, tegumente intacte, culoarea tegumentelor normala, semen vitale (respiratie, puls,TA, temp) pastrate, lipsa durerii, somn si odihna corespunzatoare, comunicare eficienta . 3.3. Probleme de dependenta: durere acuta/cronica, imobilitate, incordarea miscarilor, postura inadecvata, edeme ale membrelor, dispnee, circulatie inadecvata, vulnerabilitate
alimentare, igiena, asigurarea conditiilor de mediu, asigurarea pozitiilor, mobilizare, prevenirea complicatiilor, educatie etc. 3.10. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, recoltari de sange si urina, administrarea tratamentului general si local specific, administrarea anticuagulantelor si cardiotonicelor. 4.1. Resurse materiale: Instrumente: pensa linguala, stilet butonat, sursa de aspiratie, sonde de aspiratie, sonde urinare, seringi pentru punctie, trusa chirurgicala, trusa de pansat, seringi, electocardiogrf, monitor, trusa de intubatie, defibrillator, tensiometru, stetoscop etc. Materiale: garou, comprese, antiseptice, trusa perfuzie, tampoane, solutii perfuzabile, medicamente, sursa oxigen, termometru etc. 4.2.Pregatirea pacientului: Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea confortului psihic etc. Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor de mediu, pozitie adecvata, igiena, respectarea regimului alimentar etc. 4.3. Interventii specifice: Interventii de urgenta: masaj cardiac extern, respiratie artificiala, imobilizare, oxigenoterapie, intubatie orotraheala, montarea une perfuzii etc. Transportul pacientilor: metode de transport (brancarda, carucior, pat, metode improvizate). Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor, a complicatiilor, tromboembolice (administrarea de anticoagulant), prevenirea complicatiilor pulmolare. Respiratie artificiala : dezobstruarea cailor aeriene, aspirarea secretiilor , respiratie artificiala ,,gura la gura sau ,,gura la nas, trusa de ventilatie, trusa de intubatie (pregatirea materialelor necesare, tehnica de executie, scop, indicatii / contraindicatii, supravegherea bolnavului, supravegherea functiilor vitale, reorganizarea locului de munca. Oxigenoterapia: sursa de oxigen, materiale necesare, pozitia pacientului, supravegherea pacientului, rolul asistentei. Masurarea TA, masurarea pulsului central si periferic, masurarea presiunii venoase, oscilometriea, determinarea masei de sange circulant: pregatire pacientului, pregatirea dispozitivelor necesare, pregatirea materialelor necesare, tehnici de executie, reorganizarea locului de munca, notarea in F.O. a parametrilor masurati. Recoltarea analizelor biochimice, hematologice, bacteriologice: pregatirea pacientului, pregatirea materialelor necesare, tehnica de executie, supavegherea pacientului. Electocardiograma, fonocadiograma , flebografia, apexograma, testul Rumpel Lee: pegatirea
2.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. 3.Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului
Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare; elevii au stiluri diferite de invatare; elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomada urmatoarele metode:observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de invatare cu character practice aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, fise de lucru, probe practice(demonstratie, studiu de caz plan de ingrijire). Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluare, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii, tema in clasa, investigatia, proiectul. Evaluarea va fi ritmica, intermediara si finala. La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si proba practica.
-
Sugestii metodologice
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de cunostintele, deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realize in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE.
Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea, studiu de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete vdeo, CD- uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse.
Modulul 25: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE

Not introductiv Modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE face parte din preg tirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE se regsesc abilit i din unitatea de competen tehnic specializat GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE. Modulul are alocate 120 de ore, din care 72 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen el or descrise in standardul de preg tire profesional . Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii. Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului: 25.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afec iunilor aparatului digestiv; 25.2. Identific problemele de dependen i stabile~te diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacien ii cu afec iuni ale aparatului digestiv; 25.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing); 25.4. Aplic interven iile proprii i delegate planificate; 25.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competenelor si coninuturilor Unitatea de competen : GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE
roenterologie si nursing in gastroenterologie Nr. Unitatea de Competente Continuturi izeaz? semnele i simptomele specifice afec?iunilor aparatului crt. competenta
1.Semne i simptomeprezente in afec iunile aparatului digestiv: 1.1. Semne locale: durerea (caracteristici), hemoragia (clasificare, gravitate), pirozis, eructa ie, regurgita ie, inapeten , anorexie, odinofagie, disfagie, vrsturile (clasificare, caracteristici), tulburri de tranzit (diaree, constipa ie sau alternan a intre cele dou , caracteristicile scaunului), edeme, icter (localizare, caracteristici). 1.2. Semne generale: alterarea func iilor vitale si vegetative (dispnee, tahicardie, hipotensiune arteriala, paloare, transpira ii profuze, sc derea diurezei); sc derea in greutate (denutri ie, ca~exie), ascita, tulbur ri ale st rii de cuno~tin a (confuzie, encefalopatie, coma). 2.P r i n c i p a l e l e a f e c i u n i a l e a p a r a t u l u i d i g e s t i v : 2.1. Afec iunile esofagului: esofagita caustica, esofagita de reflux, hernia hiatal (defini ie, etiologie, simptomatologie, investiga ii, principii de tratament) 2.2. Afec iuni ale stomacului, intestinului sub ire si gros: gastrita acut si cronic , ulcerul gastro-duodenal, boala inflamatorie a intestinului, colonul iritabil, rectocolita ulcero hemoragic , parazitozele intestinale (defini ie, etiologie, simptomatologie, investiga ii, principii de tratament). 2.3. Afec iuni ale glandelor anexe: hepatita cronica, sindromul dispeptic biliar, colecistita acuta si cronica nelitiazic , sindroame pancreatice, ciroza hepatic (defini ie, etiologi e, simptomatologie, investiga ii, principii de tratament).
C. Aplic? C. C 3. C . Elaboreaz? planul de interven?iile Identific? ?ngrijirede proprii i problemele 2.1. Culegere de date (subiective si obiective) dependen?? i (nursing) prin diverse metode: observa ia, interviul delegate stabile~te formal sau informal, cercetarea documentelor diagnosticele de medicale (F.O. clinic , bilete de ie~ire din spital, ?ngrijire bilete de trimitere, scrisori medicale, carnet de (nursing) la sntate, reete, etc.), discu ii cu membrii pacien?ii cu echipei medicale si cu apar in torii, examen fizic afec?iuni ale (inspec ie, palpare, percu ie, ausculta ie). aparatului Analizarea si organizarea datelor: informa ii semnificative. 2.2. digestiv.
C 4. C 2.
Independen /Dependen 2.2.1. Manifest ri de independen : pacien t con~tient, mobilitate p strat , tegumente intacte si normal colorate, semne vitale (R, P , T.A., T 0) in limite normale, absen a durerii, somn odihnitor, alimenta ie adecvat , apetit normal, stare de constitu ie normal corespunz toare vrstei si nlimii corporale, absen a elimin rilor patologice. 2.2.2. Probleme de dependenta: alterarea nutri iei, durere acuta/cronica, postura inadecvata, disconfort abdominal, alterarea elimin rii digestive, exces de volum lichidian, risc nalt de sngerare, modificarea tegumentelor si mucoaselor, risc nalt de alterare a conceptului de sine. Manifest ri de dependen : durere, hematemeza, melena, rectoragii, v rs turi, inapeten , edeme, icter, somnolen , hipotensiune arterial , dispnee, etc. 2.2.3. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni ale aparatului digestiv), de ordin psihologic (anxietate, stres), de ordin social (izolare, srcie), lipsa de cuno~tine. 3.1.Obiectivul nursing: specificita te, performan , implicare, realism, observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condi ii? cnd? ; obiective pe termen scurt, mediu si lung). 3.2. Priorit i de ngrijire: supravegherea func iilor vitale si vegetative, a st rii de cuno~tin ,a alimenta iei, profilaxia infec iilor si a complica iilor. 3.3. Interven ii proprii (autonome): comunicare, alimentare, igiena, mobilizare/transport, cnt rire, profilaxie, educa ie. 3.4. Interven ii delegate: preg tirea pentru investiga ii si tehnici, preg tirea pentru paracenteza abdominal , administrarea tratamentului general si local. 4.1. Resurse materiale : 4.1.1. Instrumente: sonde de aspira ie, seringi, trus pentru paracentez abdominal , endoscoape (esofagoscop, gastroscop, colonoscop, rectosigmoidoscop), canul rectal . 4.1.2. Materiale: trus de perfuzat, trus
de transfuzie, solu ii perfuzabile, snge, derivate de snge, medicamente, materiale pentru reac ia Rivalta, m nu~i de cauciuc, recipiente pentru colectarea lichidului aspirat si a lichidului de ascit , materiale pentru clisma exploratoare (sulfat de bariu, irigator, cear~af). 4.2. Preg tireapacientului: 4.2.1. Preg tirea psihic : informare, explica ii, ob inerea consim mntului, asigurarea confortului psihic. 4.2.2. Preg tirea fizic : asigurarea condi iilor de confort ambiental, pozi ie adecvat , igien , crearea cmpului operator, golirea colonului, sistarea alimenta iei pe cale orala. 4.3. Interven ii specifice: 4.3.1.Alimentatia pacien ilor: natural (activ , pasiv ), artificial ; igiena alimenta iei. 4.3.2. Transportul pacien ilor: metode de transport (brancard , fotoliu rulant, pat). 4.3.3. Interven ii de urgen : aspira ia digestiv continu sau intermitent , sp l tura gastric , paracenteza abdominal
C 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
evacuatoare. 4.3.4. Prevenirea complica iilor:prevenirea vrsturilor, oprirea hemoragiei prin aspira ie digestiv , administrarea de hemostatice; prevenirea deshidrat rii prin hidratare parenteral ; prevenirea socului neurogen si a tulbur rilor de comportament prin administrarea de antialgice (in sindroamele pancreatice). 4.3.5. Investiga ii specifice: a.examene radiologice: tranzitul baritat, irigografia, colangiografia; preg tirea bolnavului; rolul asistentului medical. b.examene endoscopice: esofagoscopia, colonoscopia, rectosigmoidoscopia; preg tirea bolnavului; rolul asistentului medical. c.punc ia hepatica si abdominala: defini ie, scop, indica ii/contraindica ii, locuri de electie, materiale necesare, preg tirea pacientului, tehnica de execu ie, preg tirea produsului recoltat pentru examinare, supravegherea pacientului dup punc ie, reorganizarea locului de munc , notarea punc iei in F.O., incidente si accidente. 5.1. Obiective stabilite: 5.1.1. Realizate manifest ri de
Sugestii metodologice Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul, se vor realiza activit i de nvare cu caracter practic-aplicativ : discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerci ii practice. Elevii vor fi pu~i in situa ii de nv are in grup sau individual rezolvnd sarcinile de lucru repartizate. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam cat mai variat : plan~e, scheme, casete video, CD-uri, manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate. Pentru aplicarea procesului de nursing, ca demers logic, decizional, de identificare si rezolvare a problemelor de dependen , se recomand studii de caz pe tipuril e de patologie precizate in con inuturile tematice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi, ntreb ri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Preg tire Profesional .Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant . Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfr~ itul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performan elor. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, num rul de reevalu ri si distribu ia acestora pe parcursul an ului colar. Preg tirea practic se va realiza in s li de demonstra ie si stagii clinice in unit i sanitare in care elevii trebuie s deprind capacitatea de a
acorda ngrijiri individualizate pacien ilor cu afec iuni
ale aparatului digestiv.
Modulul 26: NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE

Not introductiv Modulul NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE face parte din preg tirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medic al generalist. In modulul NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE. Modulul are alocate 120 de ore, din care 72 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise in standardul de preg tire profesional . Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii. Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului: 26.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afec iunilor nefrologice i urologice; 26.2. Identific problemele de dependen i stabile~te diagnosticele de ngrijire (nursing ) la pacien ii cu afec iuni nefrologice i urologice; 26.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing); 26.4. Aplic interven iile proprii i delegate planificate; 26.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competen : NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE Nr. Unitatea de crt. competenta Competente Continuturi
26.
Nefrologie, urologie si Nursing in afectiunile renale
C1 Analizeaz semnele i simptomele specifice afec iunilor nefrologice ~i urologice
C 2. Identific problemele de dependen ~i stabile~te diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacien ii cu
1.Semne i simptome prezente in a f e c i u n i l e n e f r o l o g i c e i urologice: 1.1. Semne locale: durerea lombar uni sau bilaterala (caracteristici), tulbur ri calitative ale urinei (culoare, aspect, miros), tulbur ri de mic iune (polakiuria, disuria, cistalgia, ischiuria, incontinenta de urina caracteristici), tulbur ri cantitative (poliuria, oliguria, oligoanuria, anuria, hematuria, piuria caracteristici). 1.2. Semne generale: alterarea aparent nejustificat a st rii generale; astenie fizic progresiv , tulbur ri digestive cu inapeten , grea , halen amoniacal , vrsturi, alternana diaree-constipa ie, hematemeza, melena; accese febrile, transpira ii profuze, epistaxis, somnolen sau chiar tulbur ri psihice. 2.Principalele afeciuni nefrologice s i u r o l o g i c e : 2.1. Afec iuni nefrologice: glomerulonefrita acuta si cronic , sindromul nefrotic, insuficien a renal acut si cronic (defini ie, etiopatogenie, simptomatologie, investiga ii, principii de tratament). 2.2. Infec ii: infec ia urinar , pielonefrita acut si cronica, tuberculoza renal (defini ie, etiopatogenie, simpto matologie, investiga ii,
urologice
C3. Elaboreaz planul de ngrijire (nursing)
C4. Aplic interven iile proprii i delegate.
polichistic (defini ie, etiopatogenie, simptomatologie, investiga ii, principii 2.5. Traumatismele renale: defini ie, etiopatogenie, simptomatologie, 2.1. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse metode: observa ia, interviul formal sau informal, cercetarea documentelor medicale (F.O. clinica, bilete de ie~ire din spital, bilete de trimitere, scrisori (inspec ie, palpare, percu ie, ausculta ie). Analizarea si organizarea datelor: informa ii 2.2. Independen /Dependen 2.2.1. Manifest ri de independen : pacient con~tient, mobilitate pstrat, absena durerii, semne vitale (R, P , T.A., T 0) in limite normale, elimin ri urinare normale din punct de vedere 2.2.2. Probleme de dependen : alterarea elimin rii urinare, alterarea confortului, alterarea elimin rii digestive, comunicare ineficace la nivel senzorial si afectiv, anxietate, deficit de autongrijire, risc poten ial de violenta, risc nalt de deteriorare a st rii de sntate. Manifestri de dependen: disurie, cistalgie, oligurie, poliurie, grea ,v rs turi, 2.2.3. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni, obstruc ii ale aparatului renal), de ordin psihologic (anxietate, stres), de ordin social (schimbarea modului de via , program de 3.1.Obiectivul nursing: specificitate, performanta, implicare, realismobservabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce , condi ii? c nd? ; obiective pe termen scurt, mediu si lung). 3.2. Priorit i de ngrijire: supravegherea vegetative, a st rii de cuno~tin a, a elimin rii infec iilor si a complica iilor. 3.3. Interven ii proprii (autonome): comunicare, alimentare, igien , 3.4. Interven ii delegate: preg tirea pentru investiga ii si analize, preg tirea preoperatorie, ngrijiri postoperatorii, ngrijirea stomelor, administrarea tratamentului general si local, preg tirea pentru dializ . 4.1. Resurse materiale: 4.1.1. Instrumente: sonde vezicale, sonde Cook, chirurgicala pentru ngrijirea pl gilor, truse chirurgicale pentrufistulei crearea shunt8ului, arterio8venoase, cistoscop, 4.1.2. Materiale: casolete cu material textil, fe~i de tifon, solu ii antiseptice, pungi pentru urin , trus de perfuzat, solu ii perfuzabile, medicamente, solu ii pentru sp l tura vezical , dializoare, catetere TENCHKOFF, pungi 4.2. Preg tireapacientului: 4.2.1. Preg tirea psihic : informare, explica ii, ob inerea consim mntului, 4.2.2. Preg tirea fizic : asigurarea condi iilor de confort ambiental, pozi ie adecvata, igiena, crearea cmpului operator, crearea abordului vascular, etc. ii specifice: 4.3. Interven 4.3.1.Dializa peritoneal si hemodializa: defini ie,
C 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
preg tirea pacientului, materiale necesare, efectuarea dializei, supravegh erea bolnavului, evaluarea rezultatelor epur rii extrarenale. Implica iile psihosociale ale dializei. 4.3.3. Interven ii de urgen : sondajul vezical si montarea sondei demeure, punc ia vezical , cistostomia defini ie, scop, indica ii/contraindica ii, materiale necesare, preg tirea pacientului, tehnica de execu ie, supraveghere si ngrijiri ulterioare. 4.4. Investiga ii specifice: 4.4.1. Examene radiologice: radiografia abdominal pe gol, urografia, cistografia; preg tirea bolnavului; rolul asistentului 4.4.2. Examene endoscopice: cistoscopia, ureteroscopia; preg tirea bolnavului; rolul 4.4.3. Punc ia renal : defini ie, scop, indica ii/ contraindica ii, locuri de electie, materiale necesare, preg tirea pacientului, tehnica de execu ie; supravegherea pacientului dup punc ie, incidente, accidente. 4 .5. Pre g ti re ap re op e ratori e : 4.5.1. Preg tirea general : bilan ul clinic general, bilan ul paraclinic (HLH, hematocrit, teste de coagulare, grup sanguin, uree, Explorarea mecanismelor func ionale propriu8zise (clearance8uri la uree si 4.5.2. Preg tirea din ziua precedent si din ziua opera iei; preg tirea local . 4.5.3. Preg tirea preoperatorie in urgente. 4.6.a. Supravegherea postoperatorie: aspectul general, parametri fiziologici, pierderile lichidiene (snge, urin ,v rs turi, transpira ie, lichide de drenaj), hidratarea 4.6.b. ngrijirile postoperatorii legate de: igien , alimenta ie, mobilizare, combaterea durerii, ngrijirea pl gii, prevenirea complica iilor: reten ie de urin , constipa ie, alte 5.1. Obiective stabilite: 5.1.1. Realizate manifest ri de dependen diminuate, satisfac ia pacientului. 5.1.2 Nerealizate manifest ri de dependen care se men in, manifest ri de dependen 5.2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacit ile fizice ale pacientului. 5.3. Planificarea interven iilor: adecvate manifest rilor de dependen prezente in
Sugestii metodologice Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul, se vor realiza activit i de nvare cu caracter practic-aplicativ : discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerci ii practice. Elevii vor fi pu~i in situa ii de nv are in grup sau individual rezolvnd sarcinile de lucru repartizate. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam cat mai variat : plan~e, scheme, casete video, CD-uri, manechin, instrumentar si materia le sanitare adecvate. Pentru aplicarea procesului de nursing,
ca demers logic, decizional, de identificare si rezolvare a problemelor de dependen , se recomand studii de caz pe tipurile de patologie precizate in con inuturile tematice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi, ntreb ri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Preg tire Profesional .Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant . Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfr~itul lu i se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performan elor. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, num rul de reevalu ri si distribu ia acestora pe parcursul anului co lar. Preg tirea practic se va realiza in s li de demonstra ie si stagii clinice in unit i sanitare in care elevii trebuie s deprind capacitatea de a acorda ngrijiri individualizate pacien ilor cu afec iuni nefrologice si urologice.
Modulul 27 : CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA

Nota introductiva Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA. Modulul are alocate 120 de ore, din care 72 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale. 2.Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale. 3.Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). 4.Aplica interventiile proprii si delegate. 5.Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate.
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA 27. Chirurgie la si nursing in chirurgie generala. Nr. si simptomele Unitate de specifice Competenta Continuturi aza semnele afectiunilor chirurgicale. crt. competenta
1.Semne si simptomele prezente in chirurgia generala: anorexie, greata, varsatura, regurgitatie, eructatie, pirozis, meteorism, diaree, constipatie, hematemeza, melena, rectoragii, durere, febra, frison, hiperemie, tumefiere, cefalee, tahicardie, dispnee, adenopatie, contractura etc. 2.Principalele afectiuni chirurgicale: (definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigatii principii de tratament): 2.1. Patologia esofagului 2.2. Patologia stomacului si intestinului subtire: ulcerul gastric, neoplasmul gastric, ulcerul duodenal, tumorile intestinului subtire, enteritele regionale (boala Crohn) 2.3. Patologia intestinului gros: rectocolita ulcero-hemoragica, cancerul de colon, diverticuloza, apendicita, ocluzia intestinala, cancerul rectal, patologia ano8rectala. 2.4. Patologia chirurgicala a ficatului si cailor biliare (ciroza, tumorile ficatului, abcesele ficatului, chistul hidactic hepatic, litiaza biliara, colecistita acuta). 2.5. Patologia chirurgicala a pancreasului (pancreatita acuta, cronica, neoplasmul de pancreas), 2.6. Patologia chirurgicala a splinei 2.7. Peritonita 2.8. Herniile 2.9. Eventratia, evisceratia 2.10. Contuziile si plagile abdomenului etc. 2.11. Infectii chirurgicale acute si cronice: 2.11.1. Furunculul 2.11.2. Hidrosadenita
2.11.3. Abcesul cald
C.3 Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing).
2.11.4. Flegmonul 2.11.5. Erizipelul C.4 Aplica interventiile proprii si delegat 2.11.6. Gangrena gazoasa 2.11.7. Antraxul 2.11.8. Tetanosul 2.11.9. Septicemia 2.11.10 Pioemia, etc. 2.12. Tuberculoza ganglionara, abcesul rece. 1.Culegere de date (date subiective / obiective) prin diverse metode: interviu, observatie clinica, cercetare documente C.2. Identifica problemele de dependenta si stabileste medicale, discutii cu echipa de ingrijire, familia si apartinatorii. diagnosticele de ingrijire 2.Analiza si sintetiza informatiilor obtinute (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale. din culegerile de date: 2.1. Manifestari de independenta 2.2. Manifestari de dependenta 2.3. Surse de dificultate. 3.Probleme de dependenta, diagnostice de ingrijire (nursing) specifice afectiunilor pacientilor :constipatia, deshidratarea, diareea, anxietatea, durerea, alterarea tegumentelor si mucoaselor, devalorizarea, intoleranta la activitate, risc de infectie, deficit nutritional legat de incapacitatea de a digera sau a absorbi alimentele, deficit de autoingrijire, perturbarea stimei de sine, alterarea imaginii corporale, dificultatea sau refuzul de a urma dieta, alimentatie inadecvata prin deficit etc. 1.Obiective de ingrijire (nursing): specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate. 2.Prioritati de ingrijire: reechilibrarea hidroelectrolitica, alimentarea, mentinerea functiilor vitale, a starii de constienta, supravegherea functiilor vegetative, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor. 3.Interventii: 3.1. Interventii proprii (autonome): comunicare, hidratare, alimentare, igiena, mobilizare, profilaxie, educatie. 3.2. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, pregatirea preoperatorie, ingrijiri postoperatorii, administrarea tratamentului general si local. 1.Resurse materiale: 1.1. Materiale: camp steril, manusi sterile, tuburi de dren, solutii antiseptice, solutii spalaturi, trusa perfuzie, solutii perfuzabile, medicamente, comprese sterile, mese, sonde (Faucher, Einhorn, Blakmore, aspiratie), tub Kehr, echipament necesar oxigenoterapiei etc. 1.2. Instrumente: trusa chirurgicala, trusa
pentru punctie, trusa de pansat 2.Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2.1. Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea confortului psihic 2.2. Pregatirea fizica: pozitie adecvata, igiena, camp operator etc. 3.Interventii specifice: 3.1. Sondaj gastric, duodenal, aspiratie gastrica, clisme 3.2. Prelevari de produse biologice 3.3. Punctii (biopsica, hepatica, abdominala), 3.4. Alimentatie artificiala 3.5. Ingrijire stome 3.6. Aplicare pansamente 3.7. Interventii chirurgicale elementare 3.8. Prevenirea complicatiilor postoperatorii (escare, retentie de
C.5. Evalueaza rezultatel e ingrijirilor aplicate
urina, constipatie etc.) 1.Obiective stabilite: 1.1. Realizate - manifestari de dependenta absente sau ameliorate. 1.2. Nerealizate - manifestari de dependenta care se mentin. 0.Restructurarea planului de ingrijire in caz de rezultat nefavorabil. 2.1.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2.2. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta
Sugestii Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CHIRURGIA GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare; elevii au stiluri dierite de invatare; elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse (atele, brancarda, fesi, comprese etc.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu
-
tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (demonstratie, studiu de caz 8 plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
Modulul 28: CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC.

Nota introductiva Modelul CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata de CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 60 ore din care 36 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se sigura dobandirea competentelor descrise in stadardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
> >
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale toracice si cardiovasculare. 2.Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare. 3.Elaboreaza planul de ingrijire(nursing). 4.Aplica interventiile proprii si delegate. 5.Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. 27.Chirurgie 1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale toracice si toracica, cardiovasculara rdiovasculare. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor si nursing Unitatea specific. de competenta CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC Nr. Unitate de Competente Continuturi crt. competenta
>
cardiovasculara: Semne clinice: junghi toracic, dispnee expiratorie, tuse uscata sau cu expectoratie, febra, transpiratii, hemoptizie, durere anginoasa, dispnee de efort si repaus, hipoxie, hipercapnie, palpitatii, edem, cianoza, ameteli, fatigabilitate, lipotimii, sincope, claudicatie intermitenta; Manifestari digestive: balonare, greturi, varsaturi; de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgical Manifestari nervoase: cefalee, insomnii, astenie fizica si psihica, confuzii, anxietate grijire (nursing) etc. 2. Principalele afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare: chistul hidatic pulmonar, pleurezia purulenta netuberculoasa, abcesul pulmonar, tromboembolism pulmonar, pericardita constrictiva sau supurata, tetralogia Fallot, stenoza aortica, stenoza mitrala,canalul arterial, stenoza istmului aortic, traumatismele toracice, anevrismele arteriale, varicele membrelor inferioare, trombozele, limfangita, adenita si elefantiazisul. 1.Culegerea de date prin diverse metode: interviu, observatie clinica, cercetare documente medicale, discutii cu echipa de ingrijire, familie si apartinatori. 2.Analiza si sinteza datelor: 2.1 Manifestari de independenta: pacient constient, mobilitate pastrata, tegumente intacte, culoarea tegumentelor normala, semne vitale( R, P, TA, T) in
1. Semnele si simptomele prezente in chirurgia toracica si
limite normale, lipsa durerii, somn si odihna ineficienta senzo-motorie.
corespunzatoare, comunicare
C.4.Aplica interventiile proprii si
delegate
2.2 Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare, diminuarea sau absenta miscarii, alterarea starii de confort, risc de complicatii, risc de infectii, escare de decubit, cianoza, tegumente palide si reci, modificari ale functiilor vitale, sentiment de inferioritate. 2.3 Surse de dificultate:de ordin fizic (alterarea integritatii aparatului respirator si circulator) de ordin psihologic( anxietate, depresie, stres), de ordin social, lipsa de cunostinte. 3 Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing) = PES( problema + sursa de dificultate+manifestarea de dependenta) dispnee, circulatie defectuoasa, durere, comunicare ineficienta la nivel senzomotor, hipertermie, risc de infectie, durere acuta/cronica, risc de accidente. 1.Obiectivul nursing: specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate. 2.Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vita si vegetative, a starii de constienta, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor. 3. Interventii: 3.1. interventii autonome: comunicare, hidratare, alimentar igiena, mobilizare, profilaxie, educatie. 3.2. interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, pregatirea preoperatorie, ingrijiri postoperatorii, administrarea tratamentului general si local. 1.Resurse materiale: 1.1 Instrumente: pensa hemostatica, foarfeca, tavita renala, aparatura de oxigenoterapie, trusa de pansat, seringi, trusa de perfuzie, canula intravenoasa, garou elastic, sonde de aspiratie sterile, trusa de anestezie de urgenta, trusa chirurgicala vasculara, aparatura de monitorizare. 1.2. Materiale: pansamente, comprese, solutii antiseptice, solutii perfuzabile, medicamente, materiale de protectie, manusi sterile, masca, camp steril, fese etc. 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului; 2.1. Pregatirea psihica: explicatii, informare, asigurarea Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic172 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist
C.5. Evalueaza
rezultatele ingrijirilor
aplicate.
confortului psihic. 2.2. Pregatirea fizica: asigurarea confortului ambiental, pozitie adecvata, igiena, camp operator etc. 3. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare, aspirarea secretiilor, efectuarea pansamentelor, recoltari de secretii patologice, toracocenteza, inhalatii, supravegherea functiilor vitale si vegetative, supravegherea cailor vasculare, supravegherea drenurilor, supravegherea plagii si a pansamentului. Pregatirea preoperatorie. Pregatirea intraoperatorie Ingrijirea postoperatorie Prevenirea complicatiilor postoperatorii. 1.Obiective stabilite: 1.1 obiective realizate 8 manifestari de dependenta absente sau ameliorate. 1.2. obiective nerealizate manifestari de dependenta care se mentin.
2. Restructurarea planului de ingrijire: 2.1 reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatiile fizice ale pacientului. 2.2 planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului.
Sugestii metodologice Modulul CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea eleviilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de : dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi intruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare; elevii au stiluri diferite de invatare; elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Se pot utiliza ca metode de invatare : studiu de caz, expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea, etc. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesioanala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face valuarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun cu performanta, care trebuie respectat pentru a asigura un nivel unitar de pregatire.
-
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (demonstratie, studiu de caz-plan de ingrijirie). Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
Modulul 29: OTORINOLARINGOLOGIE I NURSING N OTORINOLARINGOLOGIE

N ot introduc tiv : Modulul O T O R I N O L A R I N G O L O G I E S I N U R S I N G I N O T O R I N O LARINGOLOGIE face parte din preg tirea specific din anul II pentru calificarea: asistent medical generalist. n modul ul O T O R I N O L A R I N G O L O G I E S I N U R S I N G I N O T O R I N O LARINGOLOGIE se reg sesc abilit ile din unitatea de competen specializat OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE. Modulul are alocate 60 de ore, din care: 36 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n standardele de preg tire profesional . Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii.
+
Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunz toare modulului: 1.Analizeaz semnele i simptomele specifice afec iunilor ORL. 2.Identific problemele de dependen i stabile~te diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacien ii cu afec iuni ORL. 3.Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing). 4.Aplic interven iile proprii i delegate. 5.Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
+
Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor U n i t a t e a d e c o m p e t e n : O T O R I N O L A R I N G O L O G I E S I N U R S I N G I N OTORINOLARINGOLOGIE

+
Nr. Unitate de crt. competen
Competene
Coninuturi
29.
Otorinolar ing ologie si nursing in otorinolar ing ologie
C1. A n a l i z e a z semnele i simptomele specifice afec iunilor ORL
C2. Iden tific problem ele de depende n i stabile~t e diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacien ii cu
1.Semne clinice: durere, inflama ie, febr , anosmie, edem, rinoree, dispnee, hemoragie, disfonie, r gu~eal , disfagie, obstruc ie, parestezie faringian , afonie, hipoacuzie, surditate, otoree, epistaxis. 2.Afec iuni (defini ie, etiopatologie, simptomatologie, investiga ii, principii de tratament): rinit , sinuzit , obstruc ie cu corpi str ini, adenoidit , polipoz , stomatit , herpes, traumatisme, faringit , laringit , otit , mastoidit , furuncul conduct auditiv extern, tumori 1.Modalit i culegere date: interviu, observa ie clinic , cercetare documente medicale, discu ii cu echipa de ngrijire i apar in torii 0.Analiza i sinteza informa iilor 2.1. Manifest ri de independen . 2.2. Manifest ri de dependen . 2.3. Surse de dificultate: fizice, psihologice, sociologice, lipsa de cuno~tin e 1.Probleme de dependen si diagnostice de ngrijire (nursing): vulnerabilitate, risc de accidente, risc de
C.4. Aplic proprii i delegate.
C.5. Evalueaz rezultatele aplicate.
con tien , supraveghere func ii vegetative, profilaxie infec ii, prevenire complica ii 3. Interven ii: 3.1. Interven ii proprii: comunicare, hidratare, alimentare, igien , mobilizare, 3.2. Interven ii delegate: preg tirea pentru investiga ii, i analize, administrarea tratamentului general i local, preg tirea preoperatorie i ngrijiri postoperatorii 1.Resurse materiale 1.1. Instrumente: canul traheal , sond laringian , pens Politzer, lingual , laringian , stilet butonat, sering Guyon, specul nazal, auricular, surs aspira ie, surs de oxigen, sonde aspira ie, Clar, seringi, trocare, amigdalotom, pipete etc. 1.2. Materiale: comprese, me e, tampoane nazale, auriculare, soluii antiseptice, soluii splturi auriculare, anestezice, trus perfuzie, solu ii perfuzabile, inhalante, aerosoli, 2.Metode i mijloace de preg tire a 2.1. Preg tire psihic : informare, explica ii, asigurarea confortului psihic 2.2. Preg tire fizic : pozi ie adecvat , igien , cmp operator etc. 3.Interven ii specifice: tamponament nazal, auricular, dezobstruarea c ilor 8 faringiene, laringiene, sp l turi auriculare, inhala ii, instila ii, gargarisme, punc ia sinusurilor maxilare, paracentez auricular , recolt ri secre ii nazale, buco8faringiene, auriculare, adenoidectomie, traheotomie, 1.Obiective stabilite 1.1. Realizate: manifest ri de dependen ameliorate 1.2. Nerealizate: manifest ri de dependen 2.Restructurarea planului de ngrijire 2.1. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacit ile fizice ale pacientului 2.2. Planificarea interven iilor: adecvate manifest rilor de dependen prezente n evolu ia pacientului.
Sugestii metodologice Modulul O T O R I N O L A R I N G O L O G I E S I N U R S I N G I N O T O R I N O LARINGOLOGIE va fi parcurs independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor privind OTORINOLARINGOLOGIA SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n func ie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cuno tin e, deprinderi i abilit i anterioare ale elevul ui, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din programa s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile. n ela borarea strategiei didactice, profesorul trebuie s in seama de urm toarele principii moderne ale educa iei: 8 elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implica i activ n procesul de nv are; 8 elevii au stiluri diferite de nv are; 8 elevii particip la procesul de nv are cu cuno tin ele dobndite anterior;
+
8 elevii au nevoie de timp acordat special pentru analizarea compararea si asocierea informa iilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competen elor din prezentul modul, se vor realiza activit i de nv are cu caracter interactiv. Se recomand urm toarele metode: observa ia clinic , descoperirea, demonstra ia, problematizarea, studiul de caz, proiectul ,munca independent ,dezbaterea, conversa ia . Se vor realiza activit i de nv are cu caracter practic 8 aplicativ: scheme, fi e de lucru, proces de ngrijire, dramatizare, protocol educativ. Preg tirea practic se va realiza in s li de demonstra ie i unit i sanitare cu o bun dotare material (stagiu clinic), urm rindu-se aplicarea cuno tin elor la problemele reale existente. Resursele materiale sunt variate: plan e, scheme, c r i, casete video, CD-uri, retroproiector i folii, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse. Evaluarea tre buie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n standardul de preg tire profesional . Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s l demonstreze elevul. Indiferent de locul, mome ntul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabile te un nivel na ional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de preg tire.Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ , iar la sfr itul modulului se realizeaz evaluarea sumativ , pentru verificarea dobndirii competen elor. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul, i stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, num rul de reevalu ri i distribu ia acestora pe parcursul anului colar.
MODULUL 30: OFTALMOLOGIE I NURSING N OFTALMOLOGIE

Not introductiv Modulul 8 OFTALMOLOGIE I NURSING N OFTALMOLOGIE face parte din preg tirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul OFTALMOLOGIE SI NURSING N OFTALMOLOGIE se reg sesc abilit ile din unitatea de competen specializat OFTALMOLOGIE SI NURSING N OFTALMOLOGIE. Modulul are alocat 60 de ore din care 36 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n standardele de preg tire profesional . Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii.
+
Lista competen elor specifice unit ii de competen corespunz toare modulului: 1.Analizeaz semnele i simptomele specifice afec iunilor oftalmologice. 2.Identific problemele de dependen i stabile te diagnosticele de ngrijire ( nursing) la pacien ii cu afec iuni oftalmologice. 3.Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing). 4.Aplic interven iile proprii i delegate. 5.Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competen : Oftalmologie i nursing n oftalmologie
+ +
Nr. crt.
Unitatea de competen
Competene
Coninuturi
30.
Oftalmolog ie i nursing n oftalmologi e
C1 Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunii oftalmologice .
C2 Identific problemele de dependen i stabile te diagnosticele (nursing) la pacien i cu afec iuni oftalmologice.
1.Semnele i simptomele prezente la pacientul cu afeciuni oftalmologice: scderea acuitii vizuale, durere, reacie pupilar, fotofobie, diplopie, cecitate, ochiul ro u, secreii oculare descriere. 2.Principalele afeciuni oftalmologice: vicii de refracie, miopie, hipermetropie, presbitism, afeciuni inflamatorii ale ochiului, blefarite, orjeletul, dacriocistita, conjunctivita, keratita, iridociclita, cataracta, glaucomul, traumatisme ale ochiului i corpi strini intraoculari (contuzii, plgi, arsuri chimice, arsuri fizice, corpi strini conjunctivali, corneeni, intraoculari). Definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament. 1.Culegerea de date prin: interviu, observaie clinic, cercetare documente medicale, discuii cu echipa de ngrijire i aparintorii. 2.Analiza i sinteza datelor obinute din culegerile de date: 2.1. Manifestri de independen. 2.2. Manifestri de dependen. 2.3. Surse de dificultate: fizice, psihologice, sociologice, lipsa de cuno
3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing).
4. Aplic proprii i delegate.
Diagnosticul = PES (problem + surs de dificultate + manifestarea de dependen ). 1.Obiectivul nursing: specificitate, performan , implicare, realism, observabilitate. 2.Priorit i de ngrijire: supravegherea i men inerea func iilor vitale i vegetative, a st rii de con tien , profilaxia infec iilor, prevenirea complica iilor. 3.Interven iile: 3.2. Interven ii delegate: preg tirea pentru investiga ii i analize, administrarea tratamentului general i local, preg tirea 1.Resurse materiale: 1.1. Instrumente: tonometru, 1.2. Materiale: comprese, tampoane, soluii antiseptice, solu ii oftalmice, trus perfuzii, solu ii perfuzabile, 2.Metode i mijloace de preg tire a 2.1. Preg tirea psihic : informare, explica ii, asigurarea confortului psihic; 2.2. Preg tirea fizic : asigurarea confortului ambiental, pozi ie adecvat , 3.Interven iile specifice: 3.1. Tratament ortoptic; 3.2. Instila ii i unguente oftalmice; 3.3. Recoltare secre ie ocular , pansament ocular, splturi oculare, perfuzii cu Manitol 15 %, diuretice, 1.Obiectivele stabilite: 1.1. Realizate8 manifest ri de dependen ameliorate; 1.2. Nerealizate- manifest ri de dependen care se men in. 2.Restructurarea planului de ngrijire: 2.1. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacit ile fizice ale pacientului; 2.2. Planificarea interven iilor: adecvate manifest rilor de dependen prezente
C5 Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
Sugestii metodologice Modulul: Oftalmologie i nursing n oftalmologie poate fi parcurs n mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activit ilor privind Oftalmologia i nursingul n oftalmologie. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educa iei: elevii nva cnd sunt implica i activ n procesul de nvare; elevii au stiluri diferite de nv are; elevii particip cu cuno tin ele lor dobndite anterior, n procesul de nv are; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informa iilor vechi i a celor noi i pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activit i de nv are cu caracter practic inter activ. Se recomand urm toarele metode de nv are: expunerea, conversa ia,
observa ia, descoperirea, demonstra ia, problematizarea, simularea, studiul de caz, structurarea planului de ngrijiri. La aceste activit i se adaug activit i de nv are cu caracter practic aplicativ n sala de demonstra ie i secii de spital de specialitate. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat :atlase pentru instruire, casete video, diapozitive, plan e, desene, folii de retroproi ector, manechin, fi e tip, instrumentar i materiale sanitare diverse etc. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n func ie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cuno tin e, deprinderi i abilit i an terioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membri grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile. Preg tirea practic se va realiza n s lile de demonstra ie cu o bun dotare material i va avea o importan deosebit n realizarea corespunz toare a competen elor pentru viitorii asisten i medicali generali ti. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Preg tire Profesional . Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momen tul i persoana care face evaluarea, S.P.P.-ul stabile te un nivel na ional comun de performan , care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de preg tire. Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevante. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ ,iar la sfr itul lui se realizeaz evaluarea sumativ , pentru verificarea atingerii competen elor. Cadrele didactice, care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, num rul de reevalu ri i distribu ia acestora pe parcursul anului colar. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: foaie de observa ie, fi e de lucru, fi e de autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui plan de ngrijire, investiga ia, problematizarea, tema n clas , observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor i a atitudinilor fa de o sarcin dat.
MODULUL 31: HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE

Not introductiv Modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE face parte din preg tirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOL OGIE se reg sesc abilit i din unitatea de competen tehnic specializat HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE. Modulul are alocate 60 de ore, din care 36 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor de scrise in standardul de preg tire profesional . Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii. Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului: 31.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afec iunilor hematologice; 31.2. Identific problemele de dependen i stabile te diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacien ii cu afec iuni hematologice; 31.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing); 31.4. Aplic interven iile proprii i delegate planificate; 31.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. 31.Hematologie si Tabelul de corelare a competenelor si coninuturilor nursing in Unitatea de competen : HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE hematologie C 1. C . Analizeaz? Nr. Unitatea de Competente Continuturi semnele i crt. competenta simptomele 1. Semne i simptome prezente in afec iunile he matol og i ce : specifice 1.1. Semne locale: durerea (caracteristici), hemoragia tegumentelor si afec?iunilor mucoaselor (caracteristici), adenopatii (caracteristici), inapeten a, disfagie, hematologice modific ri ale fanerelor, paloare sau icter (localizare, caracteristici).
1.2. Semne generale: alterarea func iilor vitale si vegetative (dispnee, tahicardie, hipotensiune arterial , extremit i reci, acrocianoz , tulbur ri de echilibru, astenie fizic , sc dere in greutate, lipotimie, febr . 2. P r i n c i p a l e l e a f e c i u n i h e m a t o l o g i c e : 2.1. Anemiile: defini ie, clasificare, etiopatogenie, simptomatologie, investiga ii, principii de tratament. 2.2. Leucemia acuta si cronica: defini ie, etiologie, simptomatologie, investiga ii, principii de tratament. 2.3. Hemofilia: defini ie, clasificare, etiopatogenie, simptomatologie, investiga ii, principii de tratament. 2.4. Hemopatii maligne: boala Hodgkin, mielomul multiplu (defini ie, etiologie, simptomatologie, investiga ii, principii de tratament). C 1. C. 2.1. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse metode: observa ia, Identific? interviul formal sau informal , cercetarea documentelor medicale (F.O. clinic , bilete problemele de scrisori medicale, carnet de s ntate, de ie ire din spital, bilete de trimitere, re ete, dependen?? i etc.), discu ii cu membrii echipei medicale si cu apar in torii, examen fizic (inspec ie, stabile palpare, percu ie, ausculta ie). te Analizarea si organizarea datelor: informa ii diagnosticele de semnificative. 2.2. Independen /Dependen ?ngrijire
(nursing) la
pacien?ii cu afec?iuni hematologice.

2.2.1. Manifest ri de independen : pacient con~tient, mobilitate pstrat, tegumente si mucoase normal colorate, semne vitale (R, P, T.A., T 0) in limite normale, absen a durerii, somn odihnitor, alimenta ie adecvat , constitu ie normal , absen a elimin rilor patologice si a hemoragiilor. 2.2.2. Probleme de dependen : intoleran la activitate, risc nalt de infec ie, risc nalt de sngerare, alterarea mucoasei orale, alterarea nutri iei, tulbur ri cardio-respiratorii, vulnerabilitate crescuta fata de pericolele din mediu. Manifest ri de dependen : paloarea tegumentelor si mucoaselor, hipotensiune arteriala, tahicardie, dispnee, oboseala, lipotimii, inapeten , disfagie, pete~ii, hematoame, dureri etc. 2.2.3. Surse dificultate de ordin fizic C . Elaboreaz? planul de de ?ngrijire (nursing). (modific ri ale elementelor figurate, prolife rri ale sistemului hematopoetic), de ordin psihologic (anxietate, stres), de ordin social (condi ii de munc inadecvate, expunere la radia ii), lipsa de cuno~tin e. 3.1. Obiectivul nursing: specificitate, C 5. C. performan , implicare, realism, Aplic? observabilitate (cine? ce? ce se poate face? interven?iile cum? in ce condi ii? cnd? ; obiective pe proprii i termen scurt, mediu si lung). delegate. 3.2. Priorit i de ngrijire: supravegherea func iilor vitale si vegetative, a snger rilor, profilaxia infec iilor si a complica iilor. 3.3. Interven ii proprii (autonome): comunicare, alimentare, igiena, mobilizare/transport, protec ie, profilaxie, educa ie. 3.4. Interven ii delegate: preg tirea pentru investiga ii si analizei, administrarea tratamentului general si local. 4.1. Resurse materiale : 4.1.1. Instrumente: trus pentru punc ia osoas , ganglionar , seringi, ace de unic folosin , abexlang, oglind frontal , surs de oxigen. 4.1.2. Materiale: trus de perfuzie, trus de transfuzie, solu ii perfuzabile, snge si derivate de snge (MER, MT, plasm ), medicamente hemostatice, chimioterapice, me~e pentru tamponament nazal, solu ii antiseptice, pung cu ghea , atel gipsat . 4.2. Preg tireapacientului: 4.2.1. Preg tirea psihic : informare, explica ii, ob inerea consim mntului, asigurarea confortului psihic. 4.2.2. Preg tirea fizic : asigurarea condi iilor de confort ambiental, pozi ie adecvat , igien , asepsie si antisepsie. 4.3. Interven ii specifice: 4.3.1. Punc ia osoas , biopsia (defini ie, scop,
C 3.
indica ii/contraindica ii, locuri de electie, materiale necesare, preg tirea pacientului, tehnica de execu ie, preg tirea produsului pentru examinare, supravegherea pacientului dup punc ie, reorganizarea locului de munca, notarea in F.O., incidente, accidente. 4.3.2. Punc ia ganglionara: defini ie, scop, indica ii/contraindica ii, locuri de electie, materiale necesare, preg tirea pacientului, tehnica de execu ie, preg tirea produsului pentru examinare, supravegherea pacientului dup tehnic , reorganizarea locului de munc , notarea in F.O., incidente, accidente. 4.3.3. Transfuzia cu snge: defini ie, scop, indica ii, preg tirea pacientului, materiale necesare, tehnica de execu ie, suprav egherea pacientului in timpul si dup transfuzie, reorganizarea locului de munc ,incidente, accidente; determinarea grupelor sanguine si a factorului Rh. 4.4. Interven ii de urgen : hemostaza, imobilizarea,
C 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate
oxigenoterapia. 4.5. Prevenirea complica iilor: prevenirea snger rilor, infec iilor, complica iilor legate de imobilizare si de administrarea citostaticelor. 5.1. Obiective stabilite: 5.1.1. Realizate manifest ri de dependen absente sau diminuate, satisfac ia pacientului. 5.1.2 Nerealizate manifest ri de dependen care se men in, manifest ri de dependen aprute pe perioada ngrijirii. 5.2. Reformularea obiectivelor: adaptate la
Sugestii metodologice Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul, se vor realiza activit i de nvare cu caracter practic-aplicativ : discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerci ii practice. Elevii vor fi pu~i in situa ii de nv are in grup sau individual rezolvnd sarcinile de lucru repartizate. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam cat mai variat : plan~e, scheme, casete video, CD-uri, manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate. Pentru aplic area procesului de nursing, ca demers logic, decizional, de identificare si rezolvare a problemelor de dependen , se recomand studii de caz pe tipurile de patologie precizate in con inuturile tematice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe oral e, probe scrise de tip itemi, ntreb ri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Preg tire Profesional .Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant . Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfr~itul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performan elor. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, num rul de reevalu ri si distribu ia acestora pe parcursul anului colar. Preg tirea practic se va realiza in s li de demonstra ie si stagii clinice in unit i sanit are in care elevii trebuie s deprind capacitatea de a acorda ngrijiri individualizate pacien ilor cu afec iuni hematologice.
Modulul 32: ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Nota introductiva Modulul ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul ORTOPEDIE,TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 120 ore din care 96 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor ortopedicotraumatice. 2.Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ortopedico-traumatice. 0.Elaboreaza planul de ingrijire (nursing). 3.Aplica interventiile proprii si delegate. 4.Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: ORTOPEDIETRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nr. crt. Unitate de competenta Competente Continuturi
32.
Ortopedie, traumatologie si nursing specific
C.1. Anal i z eaza semnele si simptomele specifice afectiunilor ortopedicotraumatice
C.2.Identi fica probleme le de depende nta si stabilest e diagnosticele de ingrijire (nursing) la
1.Semnele si simptomele prezente in ortopedie si traumatologie: 1.1.Semne locale: durerea (localizare, intensitate, caracter) hemoragia (clasificare, gravitate), plaga (aseptica, septica, superficiala, profunda), hematomul, edemul, tumefactia, deformarea regiunii, scurtarea aparenta sau reala a segmentelor (aprecierea scurtarii segmentelor osoase), mobilitatea anormala sau reducerea mobilitatii / imobilitate, crepitatii osoase, impotenta functionala. 1.2. Semne generale: alterarea functiilor vitale si vegetative (prabusirea tensiunii arteriale, dispnee, tahicardie, puls filiform, paloare, cianoza, hipertermie, transpiratii profuze, intreruperea diurezei). 2.Principalele afectiuni ortopedico8traumatice: 2.1. Afectiuni congenitale: coxartroza congenitala, piciorul equin, genu varum, genu valgum, torticolis, deformarile coloanei vertebrale (cifoza, lordoza, scolioza congenitale): definitie, simptomatologie, principii de tratament. 2.2. Infectii: osteita si osteomielita
C. 3. Elaboreaza planul de (nursing)
2.4. Traumatisme: 2.4.1. Traumatisme ale capului: comotia si contuzia cerebrala (definitie, etiopaogenie, investigatii, principii de tratament). 2.4.2. Traumatismele toracelui: fracturile costale, voletul costal (definitie, simptome, , investigatii, principii de tratament). 2.4.3.Traumatisme vertebro-medulare: definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, principii de tratament. 2.4.4. Traumatismele bazinului: definitie, etiopatogenie, simptomatologie, 2.4.5. Traumatismele membrelor: contuzii, entorse, luxatii, fracturi (definitie, etiopatogenie, semne si simptome comune si patognomonice, diagnostic diferential, investigatii, prim ajutor, principii de tratament). 1.Culegere de date (date subiective / obiective) prin diverse metode: inchise / deschise), observatie, cercetare documente medicale (foaie de observatie clinica, bilete de iesire din spital, trimiteri, scrisori medicale, carnet de sanatate, retete, etc.), discutii cu echipa de ingrijire si 2.Analiza si sinteza datelor: informatii 2.1. Manifestari de independenta: pacient constient, mobilitate pastrata, tegumente intacte, culoarea tegumentelor normala, semne vitale (R, P, TA, T o) in limite normale, lipsa 2.2. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare, diminuarea sau absenta miscarii, alterarea starii de confort, atonie musculara, atrofie musculara, contractura musculara, anchiloza, crampa, deformari ale coloanei vertebrale si ale membrelor, risc de accidente, risc de complicatii, risc de infectii, escara de decubit, cianoza, tegumente palide, reci, modificari ale 2.3. Surse de dificultate: de ordin fizic (alterarea integritatii aparatului (anxietate, stres), de ordin social (izolare, saracie), lipsa de cunostinte. 3.Probleme de dependenta si diagnostic de ingrijire/ nursing (PES = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta): durere acuta / cronica, imobilitate, incoordonarea miscarilor, postura inadecvata, edeme ale membrelor, 1.Obiectivul nursing: specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate (cine ?, ce, ce se poate face?, cum?, in ce masura?, cand?); 2.Prioritati de ingrijire: supravegherea si mentinerea functiilor vitale si vegetative, a starii de constienta, 3.Interventii:
C. 4. Aplica interventiile si delegate
3.1 Interventii proprii (autonome): comunicare, hidratare, alimentare, igiena, mobilizare/transport, profilaxie, educatie. 3.2. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, pregatirea preoperatorie, ingrijiri postoperatorii, 1.Resurse materiale: 1.1. Instrumente: pense hemostatice, chirurgicale, bisturie, foarfeci, portac, ace chirurgicale, pipa Guedel, seringi etc. 1.2. Materiale: garou, comprese, fesi, fesi gipsate, tampoane, atele, brancarda, substante dezinfectante, trusa perfuzie, solutii perfuzabile, analgezice, A.C., AINS, ATPA, sursa de oxigen, manometru, termometru etc. 2.Metode si mijloace de pregatire a 2.1. Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea confortului psihic. 2.2. Pregatirea fizica: asigurarea confortului ambiental, pozitie adecvata, 3.Interventii specifice: 3.1. Ingrijirea plagilor (hemostaza, toaleta plagii, pansamente si 3.2. Transportul pacientilor: metode de (brancarda, carucior, pat, metode 3.3. Imobilizarea (provizorie prim ajutor aparatul gipsat), schimbarile de pozitie ale pacientului cu aparate gipsate si imobilizati, 3.4. Interventii de urgenta: 3.5. Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor, a (administrarea tratamentului anticoagulant), prevenirea pneumoniei hipostatice, prevenirea atrofiilor 3.6. Punctia articulara: definitie, scop, indicatii/contraindicatii, loc, materiale necesare, pregatirea pacientului, tehnica de executie, pregatirea produsului pentru examinare, supravegherea pacientului dupaincidente punctie, reorganizarea locului de F.O., accidente. 3.7. Punctia biopsica: definitie, scop, indicatii/contraindicatii, loc, materiale necesare, pregatirea pacientului, tehnica de executie, pregatirea produsului pentru examinare, supravegherea pacientului F.O., incidente accidente. 3.8. Examenul radiologic: metode radiologice (raze roentgen, imagine radioscopica) pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica a 3.9. Administrarea tratamentului 3.10. Pregatirea preoperatorie: 3.10.1. Pregatirea generala: bilantul clinic general, supravegherea functiilor vitale si vegetative, examene de rutina obligatorii inainte tuturor interventiilor chirurgicale (TS8TC, grup sanguin,
C. 5. Evalueaza rezultatele aplicate
ziua precedenta, in ziua operatiei). 3.9.3. Pregatirea in urgente. 3.10. Ingrijirea postoperatorie: 3.10.1. Reintoarcerea in salon: transportul si pozitiile pacientului in pat. 3.10.2. Supravegherea pacientului: aspect general, parametri fiziologici, pierderi lichidiene (sange, urina, varsaturi, transpiratie, pierderi prin 3.10.3. Asigurarea confortului: igiena, combaterea durerii, combaterea 3.10.4. Prevenirea complicatiilor urinara, constipatie, alte complicatii de 1.Obiective stabilite: 1.1. Realizate manifestari de dependenta absente sau ameliorate, satisfactia pacientului; 1.2. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin, manifestari de dependenta aparute pe perioada 0.Restructurarea planului de ingrijire: 2.1.Reformularea obiectivelor : adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. 2.2.Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in
Sugestii metodologice Modulul ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ORTOPEDIA, TRAUMATOLOGIA SI NURSING SPECIFIC. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare; elevii au stiluri dierite de invatare; elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca
-
independenta, simularea, observatia, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse (atele, brancarda, fesi, comprese etc.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (demonstratie, studiu de caz 8 plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
Modulul 33: REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE

Nota introductiva Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE face parte din pregatirea de specialitate din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
+
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor reumatismale 2.Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale 3.Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) 4.Aplica interventiile proprii si delegate 5.Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate
+
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE

+
Nr. crt.
Unitate de competenta
Competente
Continuturi
33.
Reumatolo gie si nursing in reumatolo gie
C1.Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor reumatismale
C2.Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale
1.Semne si simptome prezente la pacientul cu afectiuni reumatismale (durere, redoare, tumefiere, congestie, ankiloza, deformari osoase, febra, tahicardie etc.) 2.Principale afectiuni reumatismale: reumatismul articular acut, poliartrita reumatoida, spondilita ankilozanta, reumatismul articular degenerativ (definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, principii de tratament) 1.Culegerea de date prin diverse modalitati (interviu, observatia clinica, cercetarea documentelor medicale, discutii cu echipa de ingrijire, familia si apartinatorii) 2.Analiza si sinteza informatiilor obtinute din culegerile de date. 2.1 manifestari de independenta: pozitie corecta (in ortostatism, sezand, in decubit), miscari (de abductie, adductie, extensie, flexie, rotatie etc), exercitii fizice (active, pasive, izometrice, de rezistenta, coordonate, armonioase,
C.4. Aplica proprii si delegate
C.5. Evalueaza ingrijirilor aplicate
ingrijire (nursing): alimentatie inadecvata prin deficit, imobilitate, durere, vulnerabilitate fata de pericole etc. 1.Obiective pe termen scurt si lung 8 obiective de ingrijire: specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate 2.Prioritati de ingrijire: calmarea 3. Interventii 3.1 Interventii proprii: masaj, bai, frictiuni, mobilizare, comunicare, 3.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, administrarea tratamentului general si local (electroterapie, hidroterapie, termoterapie, ionizari, ultraviolete, cura balneara, 1.Resurse 1.1 Instrumente: seringi si ace sterile 1.2 Materiale: pat tare, rulouri, perne, corsete, mese de elongatie, chingi, scripeti, bicicleta ergonomica, planseta cu rotile, inele pentru maini, parafina, namol, substante medicamentoase, platou steril, 2.Metode si mijloace de pregatire a 2.1 Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea 2.2 Pregatirea fizica: rapaus articular, pozitii functionale 3.Interventiii specifice: miscari izometrice, masaj cu miscare activa, bai medicamentoase, 1. Obiective stabilite 1.1 realizat: manifestari de ameliorate 1.2 nerealizat: manifestari de dependenta care se mentin 2. Restructurarea planului de ingrijire 2.1 reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice 2.2 planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia
Su ge s tii m e todolog ic e Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind REUMATOLOGIA SI NURSING IN REUMATOLOGIE. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de
+
urmatoarele principii moderne ale educatiei.
8 elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare 8 elevii au stiluri diferite de invatare 8 elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare 8 elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea si analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cun caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: expunerea, conversatia, dezbaterea, munca independenta, lucrul in grup, observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul, planul de ingrijire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de efectuare a culegerii de date, exercitii de identificare a problemelor de dependenta, plan de ingrijire, studiu de caz. Pregatirea practica (stagiu clinic) se va realiza in sali de demonstratii si unitati sanitare cu o buna dotare materiala, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Se pot utiliza metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz etc. Resursele materiale trebuie sa contina o gama cat mai variata: casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, carti, fise terapeutice. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de autoevaluare, fise de observatie, teste de evaluare (orale, scrise), realizarea unui proiect. Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
Modulul: 34. DERMATO-VENEROLOGIE I NURSING SPECIFIC

Not introductiv Modulul face parte din preg tirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul DERMATO-VENEROLOGIE SI NURSING SPECIFIC, se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic specializat DERMATOVENEROLOGIE SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n standardele da pre gtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii. Lista competen elor specifice unit ii de competenta corespunz toare modulului: 1.Analizeaz semnele si simptomele specifice din afec iunile dermatologice. 2.Identific problemele de dependen i stabile te diagnostice de ngrijire la pacien ii cu afec iuni dermatologice. 3.Elaboreaz planul de ngrijire-nursing. 4.Aplic interven ii proprii i delegate . 5.Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
~ ~ ~
Tabelul de corelare a competentelor i con inuturilor Unitatea de competenta: DERMATO- VENEROLOGIE I NURSING SPECIFIC Unitatea de competen Dermatovenerologi e i nursing specific Competene C.1. Analizeaz semnel ei simpto mele specifice afeciunil or n dermatol ogie Coninuturi tematice
1.Semnele i simptomele prezente n dermatologie 1.1. Semne locale: leziuni, primare i secundare: macula, vezicula, pustula, papula, flictena, ulcera ia, scuama, bula, eritemul, ancrul sifilitic, erup ia, pruritul, tumora, leziuni de grataj, papilomatoz , prezen a parazi ilor, durerea. 1.2. Semne generale: edeme, febra, frison, v rs turi, tahicardie etc, 2.Principalele afec iuni dermatologice: 2.1. Dermatomicozele: epidermofi ia, tricofi ia, candidozele mucoaselor etc 2.2. Piodermitele: stafilodermiile, streptodermiile, piodermite profesionale, etc 2.3. Dermatoze alergice: urticaria, eczema, alergia la medicamente, dermatoze profesionale etc 2.4. Colagenoze cutanate: lupusul eritematos, sclerodermia. 2.5. Tuberculoza
Nr. crt. 34.
C.2. Identific problemele de dependen i stabile te diagnostice de ngrijire la pacien ii cu afec iuni
1.Culegere de date prin diverse metode: interviuri cu ntreb ri nchise, deschise, observa ia, cercetarea documentelor medicale (foaia de observa ie clinic , bilet de externare, trimiteri, scrisori medicale, carnet sntate, reete), discuii cu echipa de ngrijire i apar in torii, examen fizic etc Analizarea i organizarea datelor: informa ii semnificative 2.Independen a si dependen a. 2.1. Manifest ri de independen : pacient
C.3. Elaboreaz de ngrijire 8 nursing
C.4. Aplic proprii i delegate
2.2. Probleme de dependen : vulnerabilitate, alterarea integrit ii tegumentelor i mucoaselor, risc de infec ie, alterarea confortului fizic i psihic, alterarea imaginii de sine, durere acut sau cronica, refuzul de a se conforma tratamentului, edeme ale membrelor, dezinteres fa de msurile de igien i de infecie. Manifest ri de dependen : vezicula, pustula, papula, filctena, ulcera ia, ancru, eritemul, crusta, 2.3. Semne de dificultate: 8 de ordin fizic: alterarea integrit ii tegumentelor i mucoaselor, proces infec ios, sl biciune i oboseal , 8 psihologic: anxietate, stres, confuzie, stare 8 social: izolare, s r cie, divor , deces 8 lipsa cunoa terii: neaccesibilitate la informa ii, lipsa interesului, lipsa de cunoa tere a m surilor de igien i protec ie, lipsa de informare asupra ngrijirilor preventive i curative ale leziunilor pielii, lipsa de cunoa tere 2.4. Diagnosticul de ngrijire format din problema+sursa de dificultate+manifestarea 1.Obiectivul nursing: performan , specificitate, implicare, realism, observabil, obiective pe termen scurt, mediu singrijire: lung. supravegherea 2.Priorit i n vegetative, profilaxia infec iilor, prevenirea 8 interven ii proprii: comunicare, complica iilor hidratare, alimentare, igien , mobilizare, 8 interven ii delegate: preg tirea pentru investiga ii i analize, administrarea tratamentului local i general, preg tirea 1.Resurse materiale: 8 instrumente: seringi, ace, ans de platin , 8 materiale: comprese, mese, tampoane de vat , solu ii antiseptice, solu ii anestezice, solu ii perfuzabile, medicamente, fe i, crme, unguente, 2.Preg tirea pacientului: 8 psihic : informare, explica ii, asigurarea confortului psihic, educare, etc 8 fizic : asigurarea confortului ambiental, pozi ie adecvat, igien , cmp operator etc 3.Interven ii specifice 3.1. Recoltarea produselor patologice, secre ii 3.2. ngrijirea leziunilor, toaleta leziunilor i ulcera iilor, pansamente i bandaje 3.3. Aplicarea unguentelor la nivelul leziunilor 3.4. Interven ii electrocauter, interven ii LASER, cauterizare etc 3.5. Preg tirea postoperatorie 3.5.1. Preg tire general : bilan hidric general, supravegherea func iilor vitale i vegetative, (biochimice) etc 3.5.2. Preg tirea din zona interven iei
C.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate
3.5.3. ngrijiri postoperatorii 3.5.4. Supravegherea bolnavului: aspect general, parametrii fiziologici, bilan hidric, 3.5.5. Asigurarea confortului: igiena, combaterea durerii, combaterea anxiet ii 3.5.6. Prevenirea complica iilor postoperatorii: reten ie de urin, 1.Obiective stabilite 1.1realizate: manifest ri de dependen absente sausatisfac ameliorate, ia pacientului 1.2nerealizate: manifest ri de dependen care se men in, 2.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacit ile fizice ale pacientului 3.Planificarea interven iilor: adecvate manifest rilor de dependen prezente
Condi ii de aplicare didactic i de evaluare Modulul DERMATO- VENEROLOGIE I NURSING SPECIFIC poate fi parcurs n mod independent. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urm toarele principii moderne ale educa iei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicate active n procesul de nv are elevii au stiluri diferite de nv are elevii particip cu cuno~tin ele lor dobndite anterior, la procesul de nv are elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informa iior vechi cu cele noi ipentri ordonarea lor Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activit i de nv are cu caracter interactiv. Se recomand urm toarele metode: observa ie, descoperirea, demonstra ia, problematizarea, fi~a de lucru, proiectul, planul de ngrijire. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activit i de nv are cu caracter practic aplicativ: scheme, fi~e de lucru, planuri de ngrijire, simul ri. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntreb ri), test scris, fi~e de lucru, probe practice (demonstra ie, studiu de caz plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare c are sunt precizate n Standardul de Preg tire Profesional . Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pa care trebuie s -l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SSP ul stabile~te un nivel na ional comun de performan , care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel initar de preg tire. Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant . O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluar ri formative, iar la sfr~itul lui se realizeaz evaluarea sumativ , pentru verificarea atingerii competen elor. Cadrele didactice, care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, num rul de reevalu ri i distribuirea acestora pe parcursul anului colar.
-
Se recomand urm toarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permit evaluarea concepte lor, a atitudinii fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n func ie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cuno~tin e, deprinderi i abilit i anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competen elor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n s li de demonstra ie, unit i sanitare cu o bun dotare material . Instruirea n s li de demonstra ie are o importan deosebit n realizarea corespunz toare a competen elor pentru viitorii asisten i medicali generali ti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor privind DERMATO- VENEROLOGIE I NURSING SPECIFIC. Se pot utiliza ca metode de nv are: expunerea, conversa ia, munca independent , simularea, observa ia, exerci iul, discu iile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urm ri aplicarea cuno tin elor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n m sur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat : plan e, scheme, casate video, CD uri, folii de retroproiector etc.
MODULUL 35: BOLI INFECTO - CONTAGIOASE I NURSING SPECIFIC

Not introductiv Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC face parte din preg tirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic specializat infecto contagioase i particularit i de ngrijire. Modulul are alocate 120 ore din care 96 ore, invatamant clinic. Prin parcurg erea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n standardele de preg tire profesional . Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specifice calific rii. Lista competenelor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 1.Analizeaz semnele i simptomele specifice afec iunilor infecto 8 contagioase. 2.Identific problemele de dependen i stabile te diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacien ii cu afec iuni infecto contagioase 3.Elaboreaz planul de ngrijire (nursing) 4.Aplic interven iile proprii i delegate 5.Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate Tabelul de corelarea competen elor i con inuturilor Unitatea de competen : BOLI INFECTO-CONTAGIOASE I NURSING SPECIFIC Nr. Unitatea de Competene crt. competen 35. Boli infectocontagioa se i particulari ti de ngrijire C1.Analiz ez semnele i simptom ele specifice afeciun ilor infecto contagioase Coninuturi tematice
1.Semnele i simptomele prezente n afec iunile infecto contagioase 1.1. Semne locale: leziuni la nivelul tegumentelor i mucoaselor: macula, papula, vezicula, pustula, flictena, ulcera ia eritemul 1.2.Semne generale: febr , frison, tahipnee, greuri, vrsturi, cefalee, dureri abdominale, hipertermie, inapeten , obstruc ia c ilor respiratorii, tulbur ri circulatorii, rinoree, tuse seac , r gu eal , iritabilitate, modific ri ale func iilor vitale 0.Principalele afec iuni infecto contagioase. Boli infec ioase cu poart de intrare C2. respiratorie: varicela, TBC pulmonar, scarlatina, rujeola, rubeola, difteria, tusea Identific convulsiv , pneumoniile, gripa, meningita, problemele parotidita epidemic , poliomielita. de Boli infec ioase cu poart de intrare dependen digestiv : toxiinfec ii alimentare, dizenteria, i stabile febra tifoid , enterovirozele, hepatita viral . te Alte boli infec ioase variate: rabia, tetanos, hiv, hepatita B, C i infec ii nosocomiale diagnosticel Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic208 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist
deschise), observa ie cercetare documente medicale (foaia de observa ie clinic , trimiteri, scrisori medicale, re ete, etc.), discu ii cu echipele de ngrijire i apar in torii, examen fizic, ancheta epidemiologic 2. Independen a/ Dependen a:
2.1. Manifest ri de independen : pacientul con tient, mobilitate p strat , comunicarea eficient la nivel motor. 2.2. Probleme de dependen : alterarea integrit ii C.4. C.. tegumentelor i mucoaselor, poten ial de suprainfec ie a leziunilor, poten ial de complica ii respiratorii, digestive nervoase, alterarea confortului psihic i fizic, dezinteres fa de m surile de igien i protec ie, deficit de autongrijire 2.3. Surse de dificultate: de ordin psihologic (stres, anxietate, de ordin social ( izolare, srcie) lipsa cunoa terii 2.4. Diagnosticul de ngrijire (nursing) = PES ( problema + sursa de dificultate+ manifestarea de depende a) Obiectivul nursing: specifitate, performan , implicare, realism, observabilitate ( cine, ce, ce se poate face, cum n ce msur, cnd?) obiective pe termen lung, mediu scurt. 2. Priorit i de ngrijire: supravegherea func iilor vitale i vegetative , profilaxia infec ilor, prevenirea complica iilor. 2.1. Interven ii propii ( autonome) comunicare, hidratare, alimentare, igien , mobilizare, Aplic? interven?iile proprii i delegate profilaxie, educa ie 2.2. Interven ii delegate: preg tirea pentru investiga ii i analize, administrarea tratamentului local i general, administrarea serurilor imune, vaccinuri i anatoxine 1. Resurse materiale: 1.1. Instrumente: canul traheal , sond laringian , spatul , sond de oxigen, sonde de aspira ie, trocare, pipete, termometre, tensiometru, seringi de diferite m rimii, tvi renal cutii Petri, recipiente pentru recoltarea produselor biologice. 1.2. Materiale: comprese sterile, solu ii antiseptice, anestezice, truse perfuzie, soluile perfuzabile, medicamente inhalate, C.5. C.. unguente creme, alcool mentolat, pudre, Evalueaz? rezultatele ?ngrijirilor aplicate seruri i vaccinuri 0.Preg tirea pacientului: 2.1.Preg tirea psihic : informare, explica ii, asigurarea confortului psihic 2.2. Preg tirea fizic : asigurarea
Condi ii de aplicare didactic i de evaluare Modulul BOLI INFECTOCONTAGIOASE I NURSING SPECIFIC poate fi parcurs n mod independent. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de
urmtoarele principii moderne ale educa iei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicate active n procesul de nv are elevii au stiluri diferite de nv are elevii particip cu cuno tin ele lor dobndite anterior, la procesul de nv are
-
elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informa iior vechi cu cele noi ipentri ordonarea lor Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activit i de nv are cu caracter interactiv. Se recom and urm toarele metode: observa ie, descoperirea, demonstra ia, problematizarea, fi a de lucru, proiectul, planul de ngrijire. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activit i de nv are cu caracter practic aplicativ: scheme, fi e de lucru, planuri de ngrijire, simul ri. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntreb ri), test scris, fi e de lucru, probe practice (demonstra ie, studiu de caz plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Preg tire Profesional . Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pa care trebuie s -l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoan a care face evaluarea, SSP ul stabile te un nivel na ional comun de performan , care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel initar de preg tire. Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant . O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluar ri formative, iar la sfr itul lui se realizeaz evaluarea sumativ , pentru verificarea atingerii competen elor. Cadrele didactice, care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, num rul de reevalu ri i distribuirea acestora pe parcursul anului colar. Se recomand urm toarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistem atic a comportamentului elevilor care permit evaluarea conceptelor, a atitudinii fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n func ie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cuno tin e, deprinderi i abilit i anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile. Instruirea se va realiza n s li de demonstra ie, unit i sanitare cu o bun dotare material . Instruirea n s li de demonstra ie are o importan deosebit n realizarea corespunz toare a competen elor pentru viitorii asisten i medicali generali ti. Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE I NURSING SPECIFIC are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor specific e. Se pot utiliza ca metode de nv are: expunerea, conversa ia, munca independent , simularea, observa ia, exerci iul, discu iile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cuno tin elor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n m sur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat : plan e, scheme, casate video, CD 8 uri, folii de retroproiector, manechin,
~
instrumentar i materiale sanitare diverse.
Modulul 36: ENDOCRINOLOGIE I NURSING N ENDOCRINOLOGIE

Not introductiv Modulul ENDOCRINOLOGIE 5I NURSING N ENDOCRINOLOGIE face parte din preg tirea specific din anul II semestrul II pentru calificare : asistent medical generalist. n modulul ENDOCRINOLOGIE SI NURSING N ENDOCRINOLOGIE se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic specializat ENDOCRINOLOGIE SI NURSING N ENDOCRINOLOGIE. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n standardele de preg tire profesional . Programa se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii. Lista competenelor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 1.Analizeaz semnele i simptomele specifice bolilor endocrine. 2.Identific problemele de dependen i stabile te diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacien ii cu boli endocrine. 3.Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing). 4.Aplic interven ii proprii i delegate. 5.Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competen : ENDOCRINOLOGIE I NURSING N ENDOCRINOLOGIE Nr. Unitate de crt. competen Competene Coninuturi
36.
Endocrinol ogie si nursing in endocrinol ogie
C.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice bolilor endocrine
1. Semne i simptome prezente n
bolile endocrine. 1.1. Manifest ri subiective 1.1.1.Cefaleea cauze localizare, durat , intensitate, tulbur ri asociate; 1.1.2. Oboseala fizic si intelectual . 1.1.3.tulburarile somnului insomnie, co maruri, hipersomnie. 1.1.4. Transpira ie localizare; 1.1.5. Sughi ul 1.1.6. Setea 1.1.7.Tulburari gastrointestinale: inapeten a, v rs turi, diaree, constipa ie, dureri abdominale. 1.1.Tulburari cardio-respiratorii: palpita ii, ame eli, dispnee. 1.1.Tulbur ri ale aparatului genital: de instalare a pubert ii, tulbur ri menstruale 1.1.Modific ri ale vocii, tulbur ri de vedere. 1.2. Manifest ri obiective: 1.2.1. Pozi ia, mi c ri i contrac ii involuntare 1.2.2. Faciesul: hipertiroidian, hipotiroidian, cushingoid, acromegalic, addisonian, hipopituitar;
1.2.10. Modific ri ale semnelor vitale: temperatur , tensiune arterial , respira ie 2. Principalele boli endocrine. 2.1. Bolile hipofizei: adenomul cromofob.,acromegalia si gigantismul ,nanismul hipofizar, sindromul adipozo genital insuficien a hipofizara, diabetul insipid-defini ie, etiopatogonie, simptomatologie, investiga ii, evolu ie, tratament. 2.2. Bolile glandelor suprarenale: boala Cushing, sindromul adreno-genital, hiperaldosteronismul, boala Addison, feocromocitomul-defini ie, etiologie, simptomatologie, investiga ii, evolu ie, tratament. 2.3. Bolile tiroidei: hipertiroidismul si boala lui Basedow, hipotiroidismul si mixedemul, gu a i cretinismul, cancerul tiroidian defini ie, etiologie, simptomatologie, investiga ie, tratament 2.4. Bolile paratiroidelor: hiperparatiroidismul i hipoparatiroidismul- defini ie, etiologie, simptomatologie, investiga ie, tratament 2.5. Bolile gonadelor: hipogonadismul, eunuchismul i eunucoidismul, criptorhidian, hirsutismul, boala polichistic ovarian , pubertatea precoce i ntrziat - defini ie, etiologie, simptome i semne, investiga ie, tratament 1.Culegere de date (date obiective/ subiective) interviu,observa ie, cercetarea documentelor medicale (foaia de obse rvaie clinic, bilete de ie ire din spital, trimitere, scrisori medicale, carnet de s n tate, card de identificare, re ete, etc.), discu ii cu membri echipei de ngrijire i apar in torii, examenul fizic (inspec ie, ausculta ie, m sur tori antropometrice). Analiza i sistematizarea datelor: informa ii semnificative. 2.Independen a / Dependen a 2.1. Manifest ri de independen : pacient con tient, mobilitate p strat , tegumente nemodificate, semne vitale (R,P,TA, ) n limite normale, absen a durerii, somn i odihn corespunztoare, comunicare eficient la nivel motor i senzorial 2.2. Probleme de dependen : cefalee, postur inadecvat , cooperare Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic216 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist
tonusului muscular, frigiditate, oboseal , frilozitate, deprinderi alimentare deficitare, obezitate, edeme, tremur turi ale membrelor, etc. 2.4.2. Surse de dificultate psihologice: anxietate, stress, team de obezitate, depresie, frustrare, nelini~te fa de diagnostic i tratament, amenin area conceptului de sine, pierderea respectulu de sine, neacceptarea bolii, tulbur ri d gndire. 2.4.3. Surse sociologice: condi ii de munc inadecvate, insuficien a resurselor familiale 2.4.4. Surse de dificultate legate de lipsa de cunoa~tere 2.4.5. Diagnostic de ngrijire (nursing) =PES (problema +sursa de dificulate+ manifestarea de dependen ) 1.Obiectivul nursing: specificitate, performan , implicare, realismul, observabilitate, (cine?, ce?, ce se poate face?, cum?, n ce m sur ?, cnd?, obiective pe termen scurt mediu i lung) 2.Priorit i de ngrijire: supravegherea funciilor vitale i vegetative, a st rii de con~tien , men inerea unei st ri C.4. Aplic nutri ionale adecvate, a echilibrului hid interven iile i electrolitic, mbun t irea aceptarea proprii i imaginii de sine, crearea unui mediu delegate. sigur, cre~terea toleran ei la activitate 2.1. Interven ii proprii (autonome): comunicare, hidratare, alimentare, igien , asigurarea confortului fizic ~i psihic, prevenirea complica iilor, educa ia pacientului/familiei 2.2. Interven ii delegate: preg tirea pentru investiga ii i analize, administrarea tratamentului, asigurarea dietei, preg tirea preoperatorie i ngrijirea postoperatorie 1.Resurse materiale : seringi, recipiente, material de dezinfec ie, substan e pentru stimularea sau inhibarea secre iei de hormoni, izotop truse de perfuzie, solu ii perfuzabile, medicamente pentru acordarea ajutorului de urgen n criza tireotoxic , criza de tetanie, criza addisonian 2. Preg tirea pacientului 2.1. Preg tirea psihic : informare, explica ii, asigurarea confortului psihic, obinerea acordului 2.2. Preg tirea fizic : asigurarea condi iilor de mediu, pozi ia adecvat , Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic217 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist
C.5. Evalueaz ngrijirilor aplicate.
examenul fundului de ochi); determinarea metabolismului bazal, reflexograma ahilian ; 3.2. Prevenirea complica iilor : supravegherea func iilor vitale, observarea semnelor de deshidratare, evitarea excesului de lichide, reducerea 3.3. Educa ia pacientului /familiei 8Informarea privind modul de producere al bolii, factorii favorizan i i agravan i; 8Instruirea cu privire la tratament: denumirea medicamentelor, doze, orar, cale de administrare, efectul terapeutic i reac iile adverse, msuri n caz de cltorie, purtarea cardului (carnetului) i a medicamentelor delaurgen , cre~terea 8Instruirea cu privire diet : scopul dietei, tipul i cantitatea de alimente care trebuie evitate, substan ele pentru -Instruirea pacientului /familiei cu privire la evitarea riscului de r nire 8 Importan a controlului periodic, acceptarea tratamentului cronic ~i a limit rilor, conservarea resurselor 3.4. Preg tirea preoperatorie : 8 informarea pacientului i ob inerea consim mntului, asigurarea 8 preg tirea general ~i local : bilan clinic i biologic, preg tirea cmpului 3.5. ngrijirea postoperatorie 8 ngrijiri generale comune altor interven ii; 8 ngrijiri speciale dup interven iile pe craniu, pe glanda tiroid ~i pe glandele Obiectivele stabilite 1.1. Realizate manifest ri de dependen ameliorate, satisfac ia pacientului 1.2. Nerealizate manifest ri de dependen care se men in sau 2.Reformularea obiectivelor adaptate la resurselor pacientului/familiei 3.Planificare interven iilor adecvate manifest rilor de dependen prezente
Criterii de aplicare didactic i de evaluare Modulul ENDOCRINOLOGIE I NURSING N ENDOCRINOLOGIE poate fi parcurs n mod independent n elaborarea strateg iei didactice profesorul va ine seama de urm toarele principii moderne ale educa iei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implica i activ n procesul de nvare; elevii au stiluri diferite de nv are; elevii particip cu cuno~tin ele lor dobndite anterior (cuno~tin e pre~tiin ifice sau nsu~ite n alte module) la procesul de nv are; elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informa iilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea eviden iereii aspectelor semnificative.
-
Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activit i de nv are cu caracter interactiv. Se recomand urm toarele metode: observa ia, descoperirea, demonstra i a, problematizarea, fi e de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor organiza activit i de nv are cu caracter practic aplicativ: scheme, fi e de lucru, planuri de ngrijire, planuri de ed uca ie, simul ri, aplica ii pe caz concret. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntreb ri), test scris, fi e de lucru, probe practice (demonstra ie, studiu de caz, plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Preg tire Profesional . Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabile te un nivel na ional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de preg tire. Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant . O competen se evalueaz n c adrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evalu ri formative iar la sfr itul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competen elor. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, num rul de reevalu ri i distribu ia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul. Sugestii metodologice Modulul ENDOCRINOLOGIE I NURSING N ENDOCRINOLOGIE poate fi parcurs n mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor privind ENDOCRINOLOGIE I NURSING N ENDOCRINOLOGIE. Cadrele didactice au libertatea s decid num rul de ore alocat fiec rei teme in func ie de dificultatea temei: volumul i nivelul de cuno tin e, deprinderi i abilit i anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, particularit ile grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile. Instruirea se va realiza n s lile de demonstra ie i n unit i sanitare cu o buna dotare material . Instruirea n sala de demonstra ie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunz tor al competen elor specifice pentru viitorii asisten i medicali generali ti. Se pot utiliza ca metode de nv are: expunerea,conversa ia, munca independent , simularea, observa ia, exerci iul, discu iile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul criti c,creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Se va urmri aplicarea cuno tin elor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de instruire a elevilor i formarea acestora ca asisten i medicali generali ti. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat :plan e, mulaje, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, instrumente i
materiale sanitare. n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urm toarele principii moderne ale educa iei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implica i activ n procesul de nv are; elevii au stiluri diferite de nv are elevii particip cu cuno tin ele lor dobndite anterior (cuno tin e pre tiin ifice sau nsu ite n alte module) la procesul de nv are; elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informa iilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea eviden iereii aspectelor semnificative. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activit i de nv are cu caracter interactiv. Se recomand urm toarele metode: observa ia, descoperirea, demonstra ia, problematizarea, fi e de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor organiza activit i de nv are cu caracter practic aplicativ: scheme, fi e de lucru, planuri de ngrijire, planuri de educa ie, simul ri, aplica ii pe caz concret. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntreb ri), test scris, fi e de lucru, probe practice (demonstra ie, studiu de caz, plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Preg tire Profesional . Modul de evaluare are n vedere nivelul de pr egtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabile te un nivel na ional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de preg tire. Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant . O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evalu ri formative iar la sfr itul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competen elor. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, num rul de reevalu ri i distribu ia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul.
-
Modulul 37: BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC

Not introductiv Modulul BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC face parte din preg tirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalis t. n acest modul se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic specializat BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore, invatamant clinic. Studierea modulului se face n paralel cu cel de nutri ie i dietetic cu care realizeaz o bun legtur i ajuta viitorul asistent s neleag mai bine particularit ile ngrijirii n bolile metabolico nutri ionale care n marea majoritate a cazurilor nu pot fi vindecate ci doar controlate prin ngrijire continu comprehensiv , flexibil i integrat . Aceste particularit i se reg sesc n lista competen elor i criteriile de performan din standardul de preg tire profesional . Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n standardele de preg tire profesional . Programa se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii. Lista competenelor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 1.Analizeaz semnele i simptomele bolilor metabolice i de nutri ie. 2.Identific problemele de dependen i stabile te diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacien ii cu boli metabolice i de nutri ie. 3.Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing). 4.Aplic interven ii proprii i delegate. 5.Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competen : BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC Nr. Unitate de Competen crt. competen e Coninuturi
37.
Boli metabolice, de nutri ie i nursing specific
C.1. Analizeaz semnele i simptomel e bolilor metaboli ce i de nutri ie.
1.Semnele i simptomele prezente n boli metabolice i de nutriie: cre terea sau scderea n greutate, polifagie, poliurie, polidipsie, inapeten, astenie fizic, transpiraii, dureri articulare i musculare, modificri ale tensiunii arteriale, tulburri de tranzit intestinal, xantoame si xantelasmele etc. prezentare sumar, exemple de afeciuni n care se ntlnesc. 2.Principalele boli metabolice i de nutriie. 2.1. Diabetul zaharat: definiie, etiopatogenie, forme clinice (tip 1, tip 2), simptomatologie, investigaii, evoluie i complicaii acute (comele) i cronice (macroangiopatii, microangiopatii), infectiile, modificarile cutanate, osteoarticulare, hepatice, etc. Tratamentul nonfarmacologic dieta si exercitiul fizic terapeutic n diabetul zaharat. Tratamentul farmacologic: insulin, antidiabetice orale, tratament combinat (insulina si ADO) Tratamentul comelor diabetice.
C.2. probleme de dependen stabile te diagnostic ul de ngrijire la (nursing) pacien ii cu metabolice de nutri ie.
C.3. planul de ngrijir
evolu ie i complica ii. Principii de tratament. 2.4. Dislipidemiile defini ie, clasificare, factori de risc etiopatogenie, forme clinice i asocieri morbide, investiga ii, complica ii. Tratament 2.5. Hiperuricemiile , guta defini ie, etiopatogenie i clasificare, simptomatologie, Principii de tratament n hiperuricemiile (in puseu si intercritic). 2.6. Sindromul X metabolic defini ie, factori de risc etiopatogenie, depistare i optimizarea stilului de via (dieta si efort fizic terapeutic), medica ia specific , educa ia specific si continu . 2.7. Intoleran a la gluten (enteropatia glutenic sau boala celiac ) defini ie, etiopatogenie, forme clinice i simptomatologie, investiga ii. Principii de 2.8. Hipoglicemiile defini ie, forme clinice ( u oare, medii, grave, organice, func ionale), simptomatologie, evolu ie. Principii de tratament. 1.Culegerea de date (subiective/obiective) prin: interviu direct, chestionare specifice (nutri ional, de frecven a alimenta ie, ancheta alimentar , investigarea stilului de via ), documente medicale (foaia de observa e, bilete de externare din de analize/investiga ii, scrisori i spital, buletine trimiteri medicale, carnet de s n tate, re ete apar in torii, examenul fizic (inspec ie, m sur tori antropometrice: nlime, greutate, circumferina abdominal). Analizarea i organizarea datelor: informa ii 2.Independen a/dependen a. 2.1. Manifest ri de independen : pacient con tient, mobilitate pstrat , tegumente intacte, normal colorate, semne vitale (R, P, TA, T 0) n limite normale, absen a durerii, somn i odihn corespunz toare, apetit nemodificat, comunicare 2.2. Probleme de dependen : imobilitate, incoordonarea mi c rilor, postur inadecvat , dispnee, circula ie inadecvat , comunicare ineficient la nivel motor i senzorial, risc de infec ie, risc de Manifest ri de dependen : dificultate n deplasare, disconfort, oboseal , fatigabilitate, Surse de dificultate: de ordin fizic (sete, surplus n greutate, epuizare,a limenta ie insuficient , leziuni cutanate), de ordin psihologic (anxietate, stres), de ordin social (izolare geografic , srcie, izolare social), lipsa Diagnostic de ngrijire = PES (problem + surs de manifest ri de dependen ). 1.Obiectivul nursing: specificitate, performan , implicare, realism, observabilitate (cine?, ce?, ce se poate face?, cum?, n ce m sur ?, cnd?, 2.Priorit i n ngrijire: supravegherea func iilor vitale i vegetative, a st rii de con tien , supravegherea alimenta ie i i respectarea dietei, profilaxila complica iilor. 2.1. Interven ii proprii (autonome): comunicare, hidratare i alimentare, igien , mobilizare, 2.2. Interven ii delegate: preg tirea pentru investiga ii i analize, controlul i asigurarea dietei, administrarea tratamentului, preg tirea
C.4. Aplic interven iile proprii i delegate.
pacientului cu diabet, obezitate i denutritie. 1.Resurse materiale Seringi, ace, recipiente, garou, material de taliometru, panglic metric , tensiometru, glucometru cu teste. Trus de perfuzie, solu ii perfuzabile, flacoane de Substan e pentru teste: glucoz , xiloz , lactoz , sulfat de bariu, izotopi radioactivi. 2.Preg tirea pacientului. 2.1. Preg tirea psihic : informare, explica ii, ob inerea consim mntului, 2.2. Preg tirea fizic : asigurarea confortului ambiental, respectarea restric iilor alimentare, 3.Interven ii specifice. 3.1. Recoltare sngelui pentru: glicemie, HLG, Hb glicozilat , colesterol total, LDL, HDL, trigliceride, proteine serice, ionogram , acid uric, VSH, anticorpi antigluten, anticorpi anti 3.2. Recoltare urinei pentru: glicozurie, ionogram , corpi cetonici, proteinurie/24 h examenul 3.3. Alte examene. 3.3.1. Teste de eviden iere a malabsorp iei: testul cu xiloz , cu lactoz , testul de nc rcare FIGLU (acid forminoglutamic). Examenul coprologic simplu sau cu izotopi 3.3.2. Testul de toleran la glucoz oral (TTGO). 3.3.3. Examene radiologice: radiografia articular (guta), examenul gastrointestinal (enteropatia glutenic ) rolul asistentei n preg tirea 3.3.4. Examenul fundului de ochi, examen 3.4. Educa ia pacientului/familiei. 3.4.1. Instruirea pacientului/familiei pentru autoobservare i autongrijire, evaluarea efectelor i beneficiilor aplic rii planului terapeutic, efectuarea injec iei cu insulin , determinarea glicemiei cu glucometru i eviden a rezultatelor, a dozelor de insulin , ntocmirea meniului cu respectarea cantit ii de carbohidra i, cntrirea sau aprecierea folosind Recunoa terea semnelor comelor i hipoglicemiei, m suri de prevenire a 3.4.2. ntocmirea planului pentru schimbarea stilului de via i cre terea complian ei 3.5.Prevenirea complica iilor: supravegherea st rii de con tien , supravegherea i m surarea R, P, TA, T 0 la intervale stabilite de medic, curba diurezei, observarea semnelor de deshidratare, supravegherea sondei urinare, combaterea vrs turilor, ngri jirea n cazul convulsiilor. 3.6. Controlul i asigurarea dietei. Obiectivele i principiile dietoterapiei. Asigurarea dietei recomandate. Comunicarea cu familia i controlul aportului Asigurarea dietei n func ie de greutate, talie, vrst , activitate fizica, complicatii si Respectarea particularit ilor n func ie de forma clinic (DZ tip1, DZ tip2), vrst (diabetul la copil, adolescent, varstnic) stare fiziologic (gravida cu diabet). Controlul greut ii. 3.7. Administrarea tratamentului medicamentos
C.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
Respectarea dozelor i orarului corelat cu alimenta ia, observarea reactiilor adverse (tulburari digestive la biguanide, hipoglicemie la sulfonilureice, insulina), incidente i accidente 3.8. Interven ia chirurgical la diabetic. Preg tirea special i reechilibrarea preoperatorie, supravegherea intraoperatorie, ngrijirea special postoperatorie, prevenirea complica iilor. 1.Obiective stabilite: 1.1. Realizate manifest ri de dependen absente sau ameliorate, satisfac ia pacientului. 1.2. Nerealizate manifest ri de dependen care se men in sau ngrijirii. apar n perioada 2.Reformularea obiectivelor adaptate la (resurselor) pacientului/familiei. 3.Planificarea interven iilor adecvate manifest rilor de dependen prezente n evolu ia pacientului.
Sugestii metodologice Modulul BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC poate fi parcurs n mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor privind BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC. Cadrele didactice au libertatea s decid num rul de ore alocat fiec rei teme in func ie de dificultatea temei: volumul i nivelul de cuno tin e, deprinderi i abilit i anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, particularit ile grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile. Instruirea se va realiza n s lile de demonstra ie i n unit i sanitare cu o buna dotare material . Instruirea n sala de demonstra ie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunz tor al competen elor specifice pentru viitorii asisten i medicali generali ti. Se pot utiliza ca metode de nv are: expunerea,conversa ia, munca independent , simularea, observa ia, exerci iul, discu iile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic,creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Se va urmri aplicarea cuno tin elor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de instruire a elevilor i formarea acestora ca asisten i medicali generali ti. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat :plan e, mulaje, scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, instrumente i materiale sani tare. n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urm toarele principii moderne ale educa iei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implica i activ n procesul de nv are; elevii au stiluri diferite de nv are; elevii particip cu cuno tinele lor dobndite anterior (cuno tine pre tiin ifice sau nsu ite n alte module) la procesul de nv are; elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informa iilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea eviden iereii aspectelor semnificative. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activit i de nv are cu caracter interactiv. Se recomand urm toarele metode: observa ia, descoperirea, demonstra ia, prob lematizarea, fi e de lucru,
-
proiect de activitate, plan de ngrijire. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor organiza activit i de nv are cu caracter practic aplicativ: scheme, fi e de lucru, planuri de ngrijire, planuri de educa ie, simul ri, aplica ii pe caz concret. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntreb ri), test scris, fi e de lucru, probe practice (demonstra ie, studiu de caz, plan de ngrijire).
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Preg tire Profesional . Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabile te un nivel na ional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de preg tire. Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant . O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evalu ri formative iar la sfr itul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competen elor. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, num rul de reevalu ri i distribu ia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul d e lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunic rii, tema n clas , investiga ia, proiectul.
Modulul 38: NUTRITIE SI DIETETICA

Nota introductiv Modulul NUTRITIE SI DIETETICA face parte din preg tirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul NUTRITIE SI DIETETICA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata NUTRITIE SI DIETETICA. Alimenta ia (dieta) este esen ial pentru promovarea s n t ii, prevenirea bolilor i existen a vie ii, f cnd parte din nevoile de baz ale individului. Strategia OMS S n tate 21, adoptat n 1998 la Copenhaga prin obiectivul nr. 11 un trai mai s n tos i obiectivul nr. 12 reducerea efectelor datorate alcoolului, drogurilor i tutunului stabile te direc ii clare pn n 2015 n realizarea c rora asistentul medical generalist are un rol important, avnd n vedere c sfera sa de activitate cuprinde deopotriv omul s n tos i bolnav, n diferite etape ale vie ii sau situa ii fiziologice, omul n corela ie cu mediul s u obi nuit de via . Schimbarea stilului de via i n principal al celui alimentar ar reduce simitor inciden a bolilor, ar cre te calitatea i durata vie ii. Modului are alocate 60 ore din care 36 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Recunoa te principalele grupe de nutrienti si alimente. 2.Identifica nevoile nutritionale in functie devarsta activitate si starea individului. 3.Promoveaz educa ia nutri ional a individului si familiei . 4.Identific tulbur ri de alimentatie. 5.Asigura respectarea dietei in diferite afectiuni.
c? nevoi
nutri?ionale ?n func?ie de
v?rst?, activitate i starea
individului
Tabelul de corelare a competentelor si coninuturilor Unitatea de competenta: NUTRITIE SI DIETETICA Nr. Unitate de crt. competen Competene Coninuturi
1.Macronutrienti 8 Recunoa~te definitie 38. Nutri?ie si C.1. principalele 1.1 Glucidele sau carbo hidratiidefinitie,clasificare,rolul in organism. Notiuni despre digstie dietetic? grupe de nutrienti si si metabolism.Surse alimentare. alimente. 1.2. Lipidele-definitie, clasificare, rolul in organism. Notiuni despre digestie si metabolism. Surse alimentare. 1.3.Proteinele8definitie, clasificare, rolul in organism. Notiuni despre digestie si metabolism. Surse alimentare. 2.Vitaminele, apa si sarurile minerale 2.1.Vtamine solubile si hidrosolubile si liposolubile- definitie, rol, surse. Substante cu efecte vitaminice. 2.2. Apa8rolul apei si distributia apei in organism. Bilantul hidric-aportul si eliminarea. Necesar hidric.Electroliti si tulburari electrolitice,tulburari ale echilibrului acidobazic-notiuni generale. 2.3 Sarurile minerale-caracteristici. 2.3.1 Macrominerale: Ca,P,Mg,Na,Cl,K,S 2.3.2 Microminerale: Fe ,Zn,F, Cu 2.3.3 Oligoelemente: I, Cr, Co, Se, Mn, Mb, Vn, Br, Ni 2.3.4 Notiuni despre metabolismul mineral si tulburarile metabolice. 3 Grupe de alimente 3.1 Carnea si produsele de carne 3.2 Laptele si produsele lactate 3.3 Ouale 3.4 Grasimile 3.5 Cerealele 3.6 Legumele si fructele 3.7 Produsele zaharoase 3.8 Bauturile nealcoolice 3.9 Condimente 3.10 Produse alimentare de protectie: peste oceanic, cereala germinate, produse fermentate lactic, imbogatite in celuloza si substate pectice 4. Alimentele i exerciiul fizic 1.Bazele fiziologice ale comportamentului alimentar Aspecte socio-culturale ale alimentaiei, hedonismul, aspecte religioase. 2.Raia alimentar. Nevoile energetice i plastice. nevoile bazale n funcie de greutate, suprafaa corporal, vrst, stri fiziologice, factori de mediu,tipul de activitate, stri patologice. 2.1 Raia caloric la nou nscut i sugarul mic 2.2. Nevoi nutriionale n perioada copilriei. Educaia nutriional. Prevenirea afeciunilor cronice 2.3. Raia caloric la adolesceni, prevenirea
educa?ia
nutri?ional? a individului i
familiei
bur?ri de
nutri?ie i alimenta?ie
obezit ii. 2.4. Ra ia caloric la adul i i vrstnici. Alimenta ie protectoare 2.5. Ra ia caloric n sarcin i alptare:ghidul dietei, complica ii ale sarcinii legate de aportul alimentar (prezentare sumar ) 3. Alc tuirea dietei adecvate 3.1. Modera ie i echilibru. Piramida alimentelor 3.2. Exemple d e diet raportat la vrst i greutate 3.3. Factorii care influen eaz aportul alimentar: clima, mediul familial (obiceiuri), tendin e sociale, mediatizarea unor produse prin massmedia, boala 1.Stilul de via s n tos 1.1.Indicatorii stilului de via s n tos, alimenta ia, comportamentul alimentar, efectele consumului de alcool, ale stresului psiho-social, obiceiuri alimentare nes n toase, efectele fumatului, greutatea corporal n limite normale. Rolul exerci iului fizic. 1.2 ntocmirea planului de educaie pentru schimbarea stilului de via . 2.No iuni de gastro-tehnie 2.1. Calitatea produselor-metode de apreciere a produselor de origine animal i vegetal 2.2 Metode de p strare i conservare a alimentelor: fizice, chimice, fizicochimice, biochimice 2.2.1. Conservarea laptelui, c rnii i pe telui, ou lor, fructelor i legumelor. 2.3. Metode de prelucrare i preparare: prelucrare preliminar , prelucrare termic (fierbere, n aburi, prjire, frigere, coacere) 2.4. Preparate culinare: supe, sosuri, gust ri, intr ri, salate,garnituri, budinci, sufleuri, fripturi, aluaturi, pinea, deserturi. 3.Alc tuirea dietei i alegerea meniului 3.1. Stabilirea necesarului cantitativ i calitativ pe caz concret Stabilirea preferin elor alimentare 3.2. Combinarea alimentelor 3.3. Echivalen e pentru o por ie 3.4. Orarul por iilor- repartizarea alimentelor pe mese 1.Evaluarea st rii nutri ionale
1.1.Factori care influen eaz necesarul alimentar, stres determinat de boal ,st ri anabolice fiziologice, cre tere, sarcin , convalescen 1.2. Factori care influen eaz aportul alimentar: starea economic , cultura, climatul emo ional, st rile patologice, comportamentul alimentar 1.3. Metode: anamneza, date antropometrice, examenul fizic 1.4. Interac iunea dintre alimente i medicamente 1.5. Alimenta ia enteral i parenteral 2. Tulbur ri de alimenta ie 2.1 Anorexia nervoas 2.2 Bulimia 2.3. Boal supra alimenta iei 2.4. Tulbur ri nespecifice
C.5. Asigur dietei n diferite afec iuni
2.5. Comportamente inadecvate n copilrie generale ale alimentaiei 1.Principii dietetice n :bolile iaparatului dieta digestiv, ficatului i pancreasului, anemii, afeciuni cardiovasculare i HTA, afeciuni renale, boli neoplazice, diabet i boli de nutri ie. 2.Consilierea pacientului i familiei 2.1. Importana dietei pentru tratarea 2.2. Preferine alimentare 2.3. Compliana ( aderena) pacientului l;a indicaiile terapeutice, msuri de control a alimentelor din afara. 2.4. Prezentare de meniuri folosite n spital i ambulatoriu 2.5. Prezentarea listei de alimente interzise permise 3.ntocmirea foii de alimentaiei Verificarea recomandrilor medicale.
Sugestii metodologice Modulul NUTRIIE I DIETETIC poate fi parcurs n mod independent i n corelare cu modulul Boli metabolice, de nutri ie i nursing specific. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor privind nutri ia i dietetica. Cadrele didactice au libertatea s decid num rul de ore alocat fiec rei teme in func ie de dificultatea temei: volumul i nivelul de cuno tin e, deprinderi i abilit i anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, particulari tile grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile. Instruirea se va realiza n s lile de demonstra ie i n unit i sanitare cu o buna dotare material , n buc t ria spitalului. Instruirea sala de demonstra ie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunz tor al competen elor specifice pentru viitorii asisten i medicali generali ti. n elaborarea stra tegiei didactice profesorul va ine seama de urm toarele principii moderne ale educa iei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implica i activ n procesul de nv are; elevii au stiluri diferite de nv are; elevii particip cu cuno tin ele lor dobndite anterior (cuno tin e pre tiin ifice sau nsu ite n alte module) la procesul de nv are; elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informa iilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea eviden ierii aspectelor semnificative. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activit i de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observa ia i exerci iul, descoperirea, demonstra ia, problematizarea, fi e de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire, expunere i conversa ie, munc independent , simularea, discu iile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic, creativitatea i capacitatea de a lua decizii. Se va urm ri aplicarea cuno tin elor la situa iile reale, inndu-se cont de nevoile de instruire a elevilor i formarea acestora ca asisten i medicali generali ti. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor organiza activit i de nv are cu caracter practic aplicativ: scheme, fi e de lucru,
-
tabele cu con inutul n principii alimentari, planuri de ngrijire, planuri de educa ie, simul ri, aplica ii pe caz concret. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat : plan e, mulaje, scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, ustensile si materiale necesare realiz rii unor preparate culinare, foi de alimenta ie, list de alimente. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntreb ri), test scris, fi e de lucru, probe practice (demonstra ie, studiu de caz, plan de ngrijire), calcularea ra iei alimentare, alc tuirea meniului.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardu l de Preg tire Profesional . Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabile te un nivel na ional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de preg tire. Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant . O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evalu ri formative iar la sfr itul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competen elor. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, num rul de reevalu ri i distribu ia acesto ra pe parcursul parcurgerii modulului. Cadrele didactice vor realiza o permanent leg tur cu celelalte module studiate n anul II (boli de nutri ie i metabolice, endocrine, afec iuni de medicin intern i chirurgicale). Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunic rii, tema n clas , investiga ia, proiectul.
Modulul 39: MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE SANATATE

1. Not introductiv Modulul Managementul proiectelor de sntate se studiaz la nivelul 3 avansat, i are n vedere asigurarea preg tirii generale n viitorul domeniu de activitate, avnd repartizate un num rde 60 de ore, din care 24 ore, laborator tehnologic. Scopurile acestui modul sunt: 8 de a oferi elevilor cuno tin e, abilit i i deprinderi n managementul proiectelor de s n tate; 8 s -i sprijine pe elevi n eficientizarea muncii lor, n vederea elabor rii i redact rii proiectelor; 8 responsabilizarea pentru asigurarea calit ii proiectelor; -s-i ajute pe elevi n finalizarea cu succes a proiectelor; 8 s-i sprijine pe coordonatori n ndrumarea elevilor. 8 de a crea cultura m anagementului prin proiecte de s n tate; 8 a dezvolta abilit i de concepere, planificare, monitorizare i evaluare a proiectelor; Prin parcurgerea modulului se urm re te dobndirea competen elor descrise n Standardele de Preg tire Profesional . Modulul se va utiliza mpreun cu Standardul de Preg tire Profesional specific calific rii. 2. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Identific proiectul de s n tate 2.Implementeaz proiectul de s n tate 3.Monitorizeaz proiectul de s n tate 3. Tabel de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competenta: MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE S N TATE Nr. crt. 39. Unitatea de Competen competen a Managem 1.Identifi entul c proiectelo proiectul r de de sntate sntat e Coninuturi
Noiunea de proiect de sntate Caracteristicile unui proiect de sntate Tipuri de proiecte de sntate Fazele unui proiect. Aspecte generale. Managementul unui proiect. Metodologii de management de proiect de s n tate Planificarea resurselor Tipuri de resurse. Reprezentarea planului de proiect
2.Implement eaz proiectul de sntate
3. Monitorizeaz proiectul de sntate
Lansarea proiectului de sntate . Documentelor specifice. Coninut i dependene. Managementul etapelor. Definirea etapelor. Activiti, produse. Controlul progresului (timp, cost, calitate, produs, necesitatea schimbrii). Verificare, planificare, replanificare. Documente de raportare specifice: raport de sfrit de etap, raport de progres, registru de probleme, recomandri de aciune. Controlul resurselor timp i buget alocat. Controlul timpului: msurarea activitilor, comparare i raportare cu planul de proiect. Controlul bugetului alocat: controlul pe durata de via a proiectului, costuri actuale i cele prevzute n planul de proiect, analiza variaiilor Managementul configuraiei Componentele configuraiei / produsului final. Definirea calendarelor i a programului
n n n -
de lucru. Declararea datei de ncepere a proiectului. Planificarea activitilor:definirea activitilor, durata activitilor, precedenele, constrngerile dintre Gruparea pe faze. Analiza. Exportarea datelor Analiza execuiei. resurselor Managementul Definirea resurselor Alocarea resurselor pe activiti. Analiza utilizrii resurselor. Nivelarea resurselor Gestionarea schimbrilor. Necesitatea schimbrii. Analiza schimbrii (impact, avantaje/ dezavantaje). Documente specifice: cerere de schimbare. Controlul resurselor Histograma ncrcrii resurselor. Nivelarea ncrcrii resurselor. Evaluarea proiectului de sntate Elemente de evaluare i reevaluare a activit ilor: i interpretarea estimrilor, compararea i rezultatelor obinute. Tehnici i metode de evaluare i control al proiectelor
n -
4. Sugestii metodologice: Modulul Managementul proiectelor de s n tate are n cadrul curriculumului, n calific rile din domeniile tehnice, o pozi ie distinct . Se parcurge cu un numr de 60 de ore, nefiind condi ionat sau dependent de celelalte module din curriculum. Parcurgerea con inuturilor modulului Managementul proiectelor de sntate i adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea
competen elor tehnice generale aferente, n
scopul preg tirii profesionale a cursan ilor i dezvolt rii capacit ilor care s le permit integrarea pe piaa muncii. Abordarea modular va oferi urm toarele avantaje: modulul este orientat asupra celui care nva , respectiv asupra disponibilit ilor sale, urmnd s i le pun mai bine n valoare; fiind o structur elastic , modulul poate ncorpora, n orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice; modulul permite individualizarea nv rii i articularea educa iei formale i infor male; modulul ofer maximul de deschidere, pe de o parte n plan orizontal, iar pe alt parte, n plan vertical, peste / lng alte module parcurse, n prelungirea acestora pot fi ad ugate mereu noi module ceea ce se nscrie perfect n linia imperativului educa iei permanente. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii ale educa iei: cursan ii nva cel mai bine atunci cnd consider c nvarea rspunde nevoilor lor. cursan ii nva cnd fac ceva i cnd sunt implica i activ n procesul de nv are. cursan ii au stiluri proprii de nv are. ei nva n moduri diferite, cu viteze diferite i din experien e diferite. participan ii contribuie cu cuno tin e semnificative i importante la procesul de nv are. cursan ii nva mai bine atunci cnd li se acord timp pentru a ordona informa iile noi i a le asocia cu cuno tin ele vechi. Procesul de predare 8 nv are trebuie s aib un caracter activ i centrat pe cursant. n acest sens cadrul dida ctic trebuie s aib n vedere urm toarele aspecte i modalit i de lucru: Diferen ierea sarcinilor i timpului alocat, prin: 8 gradarea sarcinilor de la u or la dificil, utiliznd n acest sens fi e de lucru; 8 fixarea unor sarcini deschise, pe care curs an ii s le abordeze n ritmuri i la niveluri diferite; 8 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferi i, n func ie de abilit i; 8 prezentarea temelor n mai multe moduri (raport sau discu ie sau grafic); Diferen ierea cuno tin elor, prin: 8 abordarea tuturor tipurilor de nv are (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct); 8 formarea de perechi de cursan i cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc; 8 utilizarea verific rii de c tre un coleg, verific rii prin ndrum to r, grupurilor de studiu. Diferen ierea r spunsului, prin: 8 utilizarea autoevalu rii i solicitarea cursan ilor de a- i impune obiective. Evaluarea la disciplina Managementul proiectelor de s n tate se va face
v' v' v '
lucr ri individuale studii de caz/analize O lucrare pentru proiecte din domenii de activitate cunoscute de ctre cursani O lucrare prin care s se analizeze etapele identificate ntr-un proiect. Elaborarea documentelor/rapoarte specifice metodologiei de proiect utilizat. proiect propriu sau n echip Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant . O competen se evalueaz o singur data. Demonstrarea unei alte abilit i n afara celor din competen ele specificate este lipsit de semnifica ie n cadrul evalu rii. Cursan ii trebuie evalua i numai n ceea ce prive te dobndirea competen elor specificate. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluare continu ,prin aplicarea instrumentelor de evaluare continu prev zute n Standardul de Preg tire Profesional (probe scrise, probe orale), iar la fr itul lui se realizeaz evaluare sumativ , pentru verificarea atingerii competen elor. Rezultatele evalu rii continue vor fi consemnate n foaia matricol , al turi de rezultatele de la celelalte discipline de cultur de specialitate i de la disciplinele de cultur general . Dobndirea competen elor pentru nivelul trei+ de calificare se va certifica pe baza rezultatelor ob inute n urma aplic rii instrumentelor de evaluare a competen e lor.
> > >
prin:
La ncheierea cu succes a unei evalu ri, este suficient un feedback de felicitare. n cazul unei ncerc ri nereu ite, este esen ial transmiterea unui feedback clar i constructiv. Acesta trebuie s includ discu ii n leg tur cu motivele care au dus la insucces i identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum i a sprijinului suplimentar de care cursantul are nevoie. Pentru recuperare se poate propune o perioad de c tre evaluator sau de ctre cursant, dar numai n limite le orarului colar. Reevaluarea trebuie s utilizeze acela i instrument, de i locul de desf uare a evalu rii poate fi modificat. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme, n func ie de: dificultatea temelor nivelul de cuno tin e anterioare ale grupului instruit complexitatea i varietatea materialului didactic utilizat ritmul de asimilare a cuno tin elor i de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. ntre competen e i con inuturi este o rela ie biunivoc , competen ele determin con inuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigur dobndirea de c tre cursan i a competen elor dorite. Pentru dobndirea de c tre cursan i a competen elor prev zute n SPP-uri, activit ile de nv are 8 predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv i centrat pe cursant, cu pondere sporit pe activit ile de nv are i nu pe cele de predare. Pentru atingerea obiectivelor programei i dezvoltarea la cursan i a competen elor vizate de parcurgerea modulului, recomand m ca n procesul de nv arepredare s se utilizeze cu prec dere metode bazate pe ac iune, cum ar fi: efectuarea unor lucr ri de laborator realizarea unor miniproiecte din domeniul calific rii Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea direct , observarea independent , analiz ), metode expozitive (explica ia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobndirea de c tre cursan i a competen elor specifice calific rii.
Modulul 40: CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING

I. Nota introductiva Modulul CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING se studiaz pe parcursul anului al III- lea, al colii postliceale pentru realizarea preg tirii de specialitate specific domeniului S n tate i asisten pedagogic , n vederea ob inerii calific rii de nivel 3 avansat Asistent medical generalist. Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 36 de ore, invatamant clinic.. Modulul va dezvolta competen ele din unitatea de competen pentru abilit i cheie CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul activitatea didactic va cuprinde formula unui parteneriat ntre coal i institu ii acreditate s gestioneze probleme specifice de asigurarea calit ii, dar se au n vedere resursele locale pentru instruire: baza material a colii, cadrul de colaborare cu agen ii economici, cerin ele locale pentru preg tirea n calificarea de nivel 3 avansat asistent medical generalist. Scopul acestui modul este de a forma deprinderi i abilit i de analiz , de interpretare, de aplicare i de implementare a sistemului de asigurare a calit ii serviciilor de nursing. Prin parcurgerea modulului se urm re te dobndirea competen elor descrise n Standardul de preg tire profesional . Modulul se va utiliza mpreun cu Standardul de preg tire profesional specific calific rii. Persoana care va absolvi acest modul este responsabil de execu ia propriei activit i de asigurarea calit ii serviciilor Nursing att pe timpul desf ur rii procesului, ct i la finalul lui, de mbun t ire a calit ii, dar i de evaluare a cerin elor impuse pentru domeniul S n tate i asistenta pedagogica. II.Lista competentelor specifice unit ii de competen corespunztoa re modulului : 1.Precizeaz conceptul calit ii i siguran ei pacientului n sistemul ngrijirilor de s n tate 2.Acioneaz pentru implementarea sistemelor de asigurare a calit ii serviciilor de ngrijire 3.Descrie dimensiunea umana a calit ii 4.Aplica tehnic i de mbun t ire continu a calit ii serviciilor de ngrijire III. Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competenta: CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING Nr. Unitatea de crt. competen Competene Coninuturi
40.
Calitat ea servicii lor nursin g
C.1.Precizeaz conceptul calit ii i siguran ei pacientului n sistemul ngrijirilor de sntate
1.Dimensiunile calitii ngrijirilor de
C.2.Acioneaz pentru implementarea sistemelor de
sntate: accesibilitatea ngrijirii; specificitatea ngrijirii; continuitatea ngrijirii; eficacitatea ngrijirii; eficiena ngrijirii; respect pentru pacient; sigurana n ngrijire 2. Funciile managemetului calitii serviciilor de ngrijire: planificarea calitii;organizarea activitilor referitoare la calitate; coordonarea activitilor referitoare la calitate; antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor calitii; controlul calitii; asigurarea i mbuntire continu a calitii serviciilor furnizate. 1.Cerintele pentru implementarea unui sistem de asigurare a calitii: structura organizatorica;
C.3.Descrie dimensiunea umana a calit ii
C.4.Aplic tehnici de mbun t ire continu a calit ii serviciilor ngrijire
model de proces recunoscut; comunicarea ntre membrii echipei. 3.Sisteme de evaluare a calit ii: autoevaluarea; acreditarea; certificarea (ISO) 1.Precizeaza rolul resurselor umane i strategiile de recrutare de personal: activit i; responsabilit i; program; planificarea resurselor umane; normarea n nursing; recrutarea; selec ia;~anse egale la angajare; 2.Promovarea profesional ~i educa ia continu n nursing: motivarea; compensa ii; educa ia continu ; 3.Rolul managerilor n sistemele de asigurare a calit ii serviciilor de leadership n nursing; modele de formare a echipei; delegarea 1.Conceptul de imbunatatire continu a calit ii: mbun t irea continu a performan elor, a proceselor, a riscului; ac iuni corective (controlul preventive (prevenirea mboln virii) satisfacerea pacientului. 2.Srategii de mbun t ire a calit ii: strategia Kaizen; ciclul PDCA (planific -execut -- verific 3.Documentatia pentru mbun t irea documenta ia pe ntru sistemul de management al calit ii conform standardelor ISO; manualul acredit rii grupe de standarde specifice nursingului; acreditarea spitalelor; 4.Instrumente de imbunatatire a calit ii: instrumente ajut toare: (brainstorming, stratificare, metoda ntreb rilor) instrumentele calit ii: grafice; diagrame, histograme. fi~e de
IV. Condi ii de aplicare didactic i de evaluare Parcurgerea con inuturilor modulului CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING se va realiza integral, parcurgnd tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile , dar abordarea acestora trebuie s fie flexibil i diferen iat , innd cont de nivelul iniial de pregtire i de nivelul de performan cerut pentru absolventul de coal postliceal cu specialitatea asistent medicalgeneralist. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor proiecta activit i de nv are centrate pe elev, care vor pune accent pe dezvoltarea gndirii, formarea aptitudinilor i a deprinderilor de analiz , interpretare a sistemului ce vizeaz asigurarea calit ii. Orele de instruire teoretic se recomand a se desf ~ura n cabinete i laboratoare de specialitate dotate cu material didactic corespunz tor: retroproiector, video, acces Internet, proceduri de sistem, opera ionale, instruc iuni de lucru, colec ie de reglement ri tehnice i normative specifice , fi~e de lucru, fi~ e de autoevaluare, portofolii, calculatoare cu programe de aplica ii pe tipuri de machete care vizeaz sistemul de management al calit ii. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urm toarele principii moderne ale educa ie i:
8 elevii nva cel mai bine atunci cnd nv area r spunde nevoilor lor 8 elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implica i activ n procesul de nvare 8 elevii au stiluri diferite de nv are 8 elevii particip cu cuno~tin ele lor, dobndite anterior, la procesul de nvare
8 elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informa iilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de preg tire profesional . Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant . O competen se evalueaz o singur dat . Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ ,iar la sfr itul lui se realizeaz evaluarea sumativ , pentru verificarea atingerii competen elor. Proiectarea evalu rii competen elor se realizeaz prin stabilirea clar a programului i a modului de evaluare. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, num rul de reevalu ri i distribu ia acestora pe parcursul anului colar. Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l demonstreze elevul. Indiferent de loc ul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP- ul stabile te un nivel na ional comun de performan , care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de preg tire. Se recomand adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fi e individ ualizate. V. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n func ie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cuno tin e, deprinderi i abilit i anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile . Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare tehnologice cu o bun dotare material . Instruirea n laboratoare tehnologice are importan deosebit n realizarea corespunz toare a competen elor pentru viitorii asisteni medicali generalicti Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul activit ilor privind asigurarea calit ii serviciilor nursing, proiectarea i implementarea sistemului calit ii, pe baza standardelor de acreditare a unit ilor sanitare,a documenta iei tehnice de special itate din domeniu: SR EN ISO 9000:2001 Sisteme de management al calit ii.
.
MODULUL 41 : DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA

I.Nota introductiva Modulul Deontologie si etica profesionala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Deontologie si etica profesionala Modulul are alocate un numar de 60 ore, din care 36 ore, laborator tehnologic. Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. II.Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Descrie fiinta umana ca entitate biopsihosociala , cu valori si principii de viata 2.Raspunde din punct de vedere profesional, moral si legal 3.Acorda ingrijiri intr-un mediu terapeutic securizant III.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta : DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA Nr. crt. 41. Unitate de competenta Deontolo gie si etica profesion ala Competenta C1. Descrie fiinta umana ca entitate biopsihosociala, cu valori si principii de viata Continuturi tematice
Totalitate si individualitate 1.1 8 identificare personala (CI/BI, stare civila, foaie de observatie,dosar medical) -ingrijire holistica:fiinta unica,cu nevoi specifice; 8implicarea pacientului in propria ingrijire; -rolul de avocat al pacientului; -aspecte etice ale ingrijirii (compasiune, competenta, constiinta, angajare); 1.2Valori si principii etice in nursing: 8 valori: viata;independenta;libertate;egalit ate; nondiscriminare; 8principii etice: binefacere vs.maleficienta; dreptate ( mod de impartire a adevarului); autonomie vs. paternalism; veracitate vs. sinceritate; fidelitate/confidenti alitate; 1.3 Sisteme personale de valori: 8devotament fata de profesie; 8grija si afectiune;
C2. Raspunde din punct de vedere profesional, moral si legal
Raspundere si responsabilitate: 2.1 raspundere 8 legala;morala; responsabilitateprofesionala; civila; -neglijenta,culpa,fuga de raspundere; 8eroare si greseala in nursing; deontologia actului medical; Norme de exercitare (conform legilor in vigoare) 2.2drept medical- forme
C3. Acorda ingrijiri intr-un terapeutic
8 acces in profesiune; 8 statut socioprofesional; 8 pierderea dreptului de -principiul OSCAR: reglementarea climatului de lucru al conducerii unitatilor sanitare (obiectivitate, specializare in munca de echipa, 2.3autorizare si acreditare: 8 obtinere atestat libera practica; 8 inregistrare in registrul unic al -standarde de ingrijire bazate pe probitate, abnegatie, daruire, -fisa postului; 8 autonomie si delegare in nursing; Invatare continua si perfectionare 2.4competente profesionale pe baza SPP; 8 oportunitati de invatare( studiu individual, media, studii); 8 internet, continuare participare la seminarii, conferinte,prezentari 8implicare in cercetarea in nursing; Calitate in nursing 3.1 protocoale de ingrijire relatii profesionalecolaborare), comunicare (cooperare, Abordare in situatii de risc: 3.2 persoana informata: -ghiduri de informare a pacientului, familiei, comunitatii -consimtamant sau refuz al (pliante, brosuri); ingrijirilor pe deplin informata; -atitudine etica in situatii terminale; 3.3 abuzuri: verbale,fizice, sexuale, 3.5 iatrogenie:de explorare; psihogena; 3.6 eugenie; 3.7 risc asumat (valoarea bunului supus riscului este mai mica decat efectul obtinut;incredere exagerata in (atitudine fata de un pacient agresiv); Bioetica 3.8 Eutanasie; inginerie genetica( genom uman si clonare); fecundare in vitro/in 3.9 dileme etice ( ex:in boala canceroasa,
IV. Sugestii metodologice Modulul DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA poate fi parcurs independent. Predarea modulului se face de catre asistentul medical cu modul de pedagogie. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului; elevul: invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza; invata in mod activ; lucreaza in mod cooperativ, in grupuri; nu se limiteaza doar la sala de curs; se exprime in mod creativ;
gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential; experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur.
a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1.activitati de predare - invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica, descoperirea inductiva si deductiva, expunerea; Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca- recompense si competitie), ii ofera informatie umpland vase goale. 2.Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming, problematizare, observatie dirijata, studiul de caz, lucrul in grup ( Bolul pestelui de aur, Caruselul, Bulgarele de zapada),joc de rol. 3.activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru, referate, eseuri,munca independenta; Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi nivel de performanta ,indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1.probe orale ( intrebari, grup de discutii,) 2.test scris, fisa de lucru, referat,eseu cu numar de cuvinte prestabilit; 3.probe practice (studiu de caz,joc de rol). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, analiza produselor( culegeri de date),observarea sistematica a elevilor. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua,ritmica, pe secvente mici) si sumativa, cumulativa (verificari partiale, pe secvente mai mari) . Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul , isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme, durata evaluarii, numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. c) Sugestii cu privire la aplicatii ( laborator) 1.Aplicatiile se vor realiza in sali de curs, unitati medicale si scolare, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: 8brainstorming; 8 sinectica; 8metoda 68385; Phillips 686; 8discutii panel; 2.Exemple de teme pentru aplicatii: Ranile invingatorilor se vindeca mai repede decat ranile cele ale invinsilor (vezi Totalitate si individualitate)-seminar de discutii Implicatii etice ale ingrijirii pacientului cu tulburari psihice (ex:agresivitate) (vezi Risc asumat/risc evaluat) 8 lucru in grup Clarificarea propriilor valori (vezi Sisteme personale de valori)
autoevaluare d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video, CD-uri, folii de retroproiector, culegeri de date etc. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. V. Sugestii bibliografice 1.American Nurses Association Codul pentru nurse , 1985 2.ANR, Grup national de etica (autor colectiv) 8 Cod de etica pentru asistenti medicali, Bucuresti,1998
3.ANR, Grup national de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing, Bucuresti,1998 4.ANR, Grup national de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenti medicali,Bucuresti,2001 5.Dutescu,B. -Etos in medicina ,Editura Medicala, Bucuresti,1979 6.Fry,.Sara,T.-Etica in practica nursingului-ghid pentru luarea deciziilor in etica, CN,1994 7.Jurnalul de nursing, Nursing -revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 8.Lemon-Materiale de educatie in nursing, OMSRegional Office for Europe, Copenhaga, 1996 9.Marin,Gh.-Pledoarie pentru respect,Editura Albatros,1978 10.Miron,A. - Etica aplicata, Editura Alternative,1995 11.Nicolau,S.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de specialitate-Editura Universul,Bucuresti,1998 12.Scripcaru,Gh.,Ciornea,T.- Deontologie medicala,Editura medicala, 1979
MODULUL 42: PSIHOLOGIE MEDICALA

I. Nota introductiva Modulul Psihologie medicala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Psihologie medicala. Modulul se efectueaza in semestrul I al anului III de studiu si are alocate un numar de 60 ore, din care 36 ore laborator tehnologic. II. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Determina factorii psihici in dinamica sanatatii/bolii 2.Abordeaza pacientul in perspectiva holistica 3.Sustine pacientul in mentinerea/restaurarea calitatii vietii III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PSIHOLOGIE MEDICALA Continuturi tematice N Unitate Competenta r. de Arie de preocupari 42. Psiholo C1. Determina
1.1.Terminologie: factor,sanatate/boala,sanogeneza, trauma psihica,adaptare psihofiziologica,exprimare emotii,pulsiune(instinct),imitatie,identi ficare, simptome psihosomatice(spasm,HTA, vertij versus manie, agresivitate) 1.2 Relatii asistent medical-pacient: intractiune sociala; afiliatie ( proximitate fizica,contact prin priviri, raspunsuri calde,prietenoase); autostima si egoidentitate (acceptarea autoimaginii de catre altii si acceptarea imaginii pe care o au altii despre sine); comunicarea diagnosticului de boala,empatie, motivatia de a fi pacient 1.3 Psihologiasituational-existentiala a bolnavului: dependenta (acceptare,ajutor,protectie);separarea de habitatul personal;complianta pacientului(fuga in boala, neacceptarea bolii);psihosociologia spitalului(organizare administrativa-sociala,rol de bolnav si rol
1.5 Credinte personale si tendinte fata de sanatate: influenta culturala( obiceiuri, traditii, mentalitati), educatie intrafamiliala, convingeri personale; comportamente adictive( consum de alcool, tutun, droguri etc) 1.6 Adaptare la stres: individuala (nivel de aspiratie si nivel de posibilitati/resurse;nevoile lui Ralph afiliere,securitate,noutatea
C2.
Tulburari functionale 1.7 Fisa biografica (traume, accidente, violente, carente afective) 1.8 Raspunsuri somatice ale emotiilor: Respiratorii ( rinoree,stranut in salve,crize de astm, hiperventilatie); cardiovasculare(tahicardie,HTA,crize anginoase,lipotimii,constrictie8paloare/vasodi latatie8eritem cutanat);digestive (pilorospasm,dischinezii biliare, hipersecretie HCL,hiperperistaltism); urogenitale(colici renoureterale,tulburari de dinamica sexuala); cutanate( prurit, eruptie); metabolice (anorexie, bulimie, obezitate, hiperglicemie); 1.9 Afectiuni de etiologie psihogena : boala ulceroasa, colon iritabil,dermatite Tipurile psihologice si boala 2.1 Tip de personalitate:A si C(elemente caracteristice); Tipologii constitutionale :Kretschmer(picnic, leptosom, atletic); Sheldon(endomorf, mezomorf, ectomorf); Eysenck (introvet,extravert);Heymans, Wiersma, La Senne (nervosi, sentimentali, pasionali, colerici, sanguinici,flegmatici,amorfi,apatici). Personalitati accentuate(demonstrativ,hiperperseverent i, hiperexacti,distimici, hipertimici, exaltati, anxiosi, emotivi) 2.2 Dimensiuni tipologice in biografie: reactii la boala ( recunoasterea,negarea,ignorarea,re semnarea); imagine de sine si detaliile corporale ( stima de sine) 2.3 Particularitati psihofiziologice legate de varsta si sex ( stadii,etape, crize); psihologia medicala a femeii (pacienta, asistenta medicala, gravida,lehuza);psihologia persoanei cu disabilitati; 2.4 Psihologia actului chirurgical ( incarcatura emotionala,ideea de prejudiciu,anxietatea,reducerea/ pierderea timpului de contact cu lumea,teama de necunoscut, noutatea anesteziei);interventii psihologice in preoperator, postoperator precoce si tardiv; Corelate psihologice ale bolii 2.5 Transformari psihocomportamentale induse de Modalitati de optimizare a actului de ingrijire 3.1 Calitate a vietii si obiective sanogenetice: indicatori de calitate a vietii( stare de bine;capacitate de functionare fizica,psihica, sociala, de rol ;factori extrafamiliali;bunuri si servicii ; mediu; posibilitati
Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist
calitatii vietii
3.2 Dinamica relatiei asistent medical-pacient (relatie asimetrica vs.relatie simetrica): asteptarile pacientului si libertatea de decizie;automedicatie; 3.3Abordare in cazul pacientilor psihici activarea resurselor potentiale; autovalorizare,gandire pozitiva; 3.4 Iatrogenia psihogena : contradictii intre mesajul verbal si nonverbal; lipsa de tact; combaterea inchiderii in sine, menajarea si tactici de comunicare a vestilor proaste; 3.6 Asistenta psihologica a pacientilor neoplazici: in faza de stabilire a diagnosticului( atitudine optimista, dar ferma); in perioada initierii tratamentului( abordare raportata la personalitatea pacientului); 3.7 Abordare si consiliere in HIV pozitiv combaterea socului emotional, a negarii, autoculpabilizarii; detectarea depresiei si prevenirea sinuciderii; ascultare empatica,necritica sau judicativa; crearea unui 3.8 Suport psihologic in ingrijiri paliative atitudine fata de pacient si familia acestuia; sustinere in faza de Psihoterapie 3.9 Psihoterapie suportiva simpla: activarea resurselor psihice personale ale pacientului; dezvoltarea resurselor fizice conservate; favorizarea exteriorizarii emotiilor, gandurilor; sustinere in 3.10 Ghid de schimbare a unui comportament sfaturi vs coercitie ( restrictii alimentare,alcool, tutun); cresterea motivatiei pentru schimbare; 3.11 Terapia pierderii la copii: pregatirea copiilor pentru pierderi(afective, de persoane, de mediu stabil); terapie prin joc; verbalizarea sentimentelor si trairilor; comunicare terapeutica ( in boli
IV. Sugestii metodologice Modulul PSIHOLOGIE MEDICALA poate fi parcurs independent. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate (studii socio umane). In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului: elevul invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza; elevul invata in mod activ; lucreaza in mod cooperativ, in grupuri; nu se limiteaza doar la sala de curs; i se permite sa se exprime in mod creativ; gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential;
experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur.
170 Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic
a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1.activitati de predare 8 invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica, descoperirea inductiva si deductiva, expunerea; 2.Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca- recompense si competitie), ii ofera informatie umpland vase goale. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming, problematizare, observatie dirijata, studiul de caz, lucrul in grup (Bolul pestelui de aur, Caruselul, Bulgarele de zapada), joc de rol. 0.activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru, referate, eseuri,munca independenta; Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi nivel de performanta ,indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1.probe orale ( intrebari, grup de discutii,) 2.test scris, fisa de lucru, referat,eseu cu numar de cuvinte prestabilit; 3.probe practice (studiu de caz,joc de rol). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, analiza produselor( culegeri de date),observarea sistematica a elevilor . Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: form ativ a ( continua ,ritmica , pe se cv ente m ic i) , s a u sumativa, cumulativa (verificaripartiale, pe secvente mai mari) . Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul , isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme , durata evaluarii, numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. c) Sugestii cu privire la aplicatii ) 1. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs, unitati medicale,urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. Ex. Problema reala: interventia chirurgicala. Grup de discutii : Ideea de prejudiciu in actul chirurgical Test scris :Modalitati de crestere a compliantei pacientului; Practic: Studiu de caz-Reactia la boala, 2.Aplicatiile vor urmari formarea de abilitati prin care elevul aplica,utilizeaza cunostintele detinute pentru a rezolva o problema aparuta,bazandu-se pe o relationare logica a informatiilor in raport cu un scop. Ex:Scop:Sustinerea pacientului in mentinerea/restaurarea calitatii vietii Grup de discutii:Mod de abordare a unui copil cu neoplasmcomunicare de vesti proaste Eseu (max.250 cuvinte):Cresterea motivatiei de a renunta la consumul de alcool(tutun)
3.Aplicatiile se vor realiza in sali de curs, unitati medicale si scolare, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. 0.Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: 8brainstorming; 8 sinectica; 8metoda 68385; 8 Phillips 686; 8discutii panel; d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video, CD-uri, folii de retroproiector,teste psihologice,etc. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. V. Sugestii bibliografice
1.Athanasiu,A.-Tratat de psihologie medicala,Editura Oscar Print,Bucuresti,1998 2.Bradu-Iamandescu,I.- Manual de psihologie medicala,Editura Infomedica, Bucuresti,1995 3.Bradu-Iamandescu,I Dinamica psihosociala a practicii medicale,Editura Infomedica, Bucuresti, 2003 4.Bradu-Iamandescu,I Psihologia medicala,vol I, Editura Infomedica, Bucuresti, 2005 5.Lupu,I.,Zanc,I.- Sociologie medicala- teorie si aplicatii,Editura Polirom, Iasi, 1999 6.Mitrofan,I.,Buzducea,D.- Psihologia pierderii si terapia durerii, Editura Sper, Bucuresti, 2002 7.Neculau,A.(coord)- Psihologie sociala, Editura Polirom, 1996 8.Rascanu,R.-Psihologie medicala si asistenta sociala,Editura Societatea Stiinta si tehnica, Bucuresti, 1996
Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic
172
MODULUL 43: PEDAGOGIE

I. Nota introductiva Modulul Pedagogie face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Pedagogie. Modulul are alocate un numar de 60 ore, din care 36 ore laborator tehnologic. II. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Evidentiaza rolul educatiei , ca actiune sociala specifica, in dezvoltarea personalitatii 2.Utilizeaza comunicarea didactica 3.Aplica metodologia invatarii si studiului individual III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PEDAGOGIE N Unitate r. de 43. Pedagogie Competenta C1. Evidentiaza rolul educatiei, ca actiune sociala specifica, in dezvoltarea personalitat ii Continuturi tematice
Factorii dezvoltarii ontogenetice: 1.1 ereditate concept, rol, predispozitii ereditare; particularitati anatomo- fiziologice ale analizatorilor si activitatii SNC; temperamentele si abordarea psihopedagogica; 1.2 mediu- proximal,distal,nisa de dezvoltare; 1.3 educatie concept;laturi (intelectuala ,tehnologica, profesionala, moralcivica,religioasa,juridica,estetica, igienosanitara); caracteristici: specific umane,caracter social8istoric, caracter necesar,obiectiv, permanent;caracter national si universal; functii: crestere si dezvoltare fizica armonioasa;transmitere de informatii,experiente, deprinderi; transmitere de norme etice; Stadialitate 1.4 stadii genetice si de varsta: stadialitate psihodinamica ( invatare pe parcursul intregii vieti; 1.5 stadialitate cognitiva ( Piaget8varsta cuprinsa intre 0811/12 ani 8 15/16 ani); stadialitate morala (Kohlberg-varsta cuprinsa intre 4813 ani); stadialitate psihosociala (Erickson8perioada intregii vieti); Demers educational 1.6 ideal educational dimensiune sociala, psihologica, pedagogica; obiective 8 ale formarii (atitudini, capacitati,priceperi si deprinderi); 8 invatarii- asimilare de cunostinte; 1.7 operationalizarea obiectivelor pedagogice:
Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist Sisteme de educatie si forme de C2. comunicare: 2.1 educatie 8 Utilizeaza formala, nonformala, informala; comunica Comunicare 8 verbala,nonverbala, rea paravebala; didactica accidentala, subiectiva, instrumentala; implicatii psihopedagogice; comunicare didactica 8 schema comunicarii (factori, distanta,cod personal,bruiaj, blocaj, distorsiune, filtrare mesaje); 8 caracteristici (dimensiune explicativa, logica pedagogica, pericolul transferului de autoritate, personalizarea comunicarii); Educatia adultului 2.2 obiective: dobandirea autonomiei formative; crearea unui stil de munca activ,autocontrolat); factori: accelerarea schimbarilor,explozie demografica; evolutia tehnologiei; utilizarea timpului liber; multiplicarea profesiunilor; democratizarea vietii sociale) forme: (intraeducationale8postuniversitare, cursuri perfectionare, training; extraeducationale-munca intelectuala, simpozioane, conferinte, mese rotunde); Strategii de formare si educatie 2.3 arta motivarii ( motivatie de realizareRolul educatorului: C3.Aplica metodologia 3.1 metodologia instruirii (strategii didactice:de tip expositiv8 euristic, de tip algoritmizat; lucrari practice, lucrul invatarii si 3.2 proiect tehnologie didactica (obiective, studiului elemente componente) Adaptarea evaluarii individual 3.3 tip de evaluare: ritmica,continua; sumativa, cumulativa; observare si apreciere verbala; chestionare orala; teste docimologice; 3.4 evaluare rata succes8esec: strategii de familiale-familie activa,conditii bune de viata,spirit de independenta; de natura psihofiziologica8stare de sanatate,capacitati psihologice; de natura pedagogica-calitatea actului de predare- invatare; cauze insucces:familiale: familii dezorganizate, parinte singur, conditii precare; psihofiziologice8tulburari fiziologice, psihocomportamentale psihosociale; pedagogice8 curriculum neadaptat;baza Creativitate 3.5 specificul invatarii umane:rezolvare de probleme; memorare, inteligenta; motivatie si 3.6 formare intelectuala: atentie;memorie de lunga durata, conditii ale memorarii 3.7 creativitate umana: factori intelectuali, volumul, experientei, factori sociali; etape8perioada de preparare, de incubatie, de
-
174
Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic
IV. Sugestii metodologice Modulul PEDAGOGIE poate fi parcurs independent. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate ( studii socio umane). In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de necesitatea abordarii unor metode de educatie a adultului: elevul invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza; elevul invata in mod activ; lucreaza in mod cooperativ, in grupuri; nu se limiteaza doar la sala de curs; i se permite sa se exprime in mod creativ; gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential; experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1.activitati de predare - invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica, descoperirea inductiva si deductiva, expunerea; 2.Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca- recompense si competitie), ii ofera informatie umpland vase goale. Se recomanda a fi utilizate metode alternative: brainstorming, problematizare, observatie dirijata, studiul de caz, lucrul in grup (Bolul pestelui de aur, Caruselul, Bulgarele de zapada),joc de rol. 3.activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru, referate, eseuri,munca independenta. Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi nivel de performanta ,indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1.probe orale ( intrebari, grup de discutii,) 2.test scris, fisa de lucru, referat,eseu (ex: cu numar de cuvinte prestabilit); 3.probe practice (studiu de caz,joc de rol). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, analiza produselor ( culegeri de date),observarea sistematica a elevilor . Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: forma tiva (c ontinua,ritm ic a, pe sec ve nte mici) , s u m a t iv a , c u m u la t iv a ( v e r if ic a r ip a r t ia le , p e s e c v e n te m a i m a ri ) . Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul , isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme , durata evaluarii, numarul de reevaluari
(cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. c) Sugestii cu privire la aplicatii 1. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs, unitati medicale si scolare, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. 2. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: 8 brainstorming; 8 sinectica; 8 metoda 68385; 8 Phillips 686; 8 discutii panel; 3. Exemple de teme pentru aplicatii: Argumentati de ce para- si nonverbalul sunt codificate de 4,5 ori mai repede decat verbalul (vezi Comunicarea) 8 lucru pe grupe Care sunt deosebirile intre invatarea observata la mamifere si cea specific umana? (vezi Creativitatea) 8 grup de discutii d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video, CD-uri, folii de retroproiector,proiecte de tehnologie didactica etc.

176
xplica metodele, tehnicile si instrumentele Nivelul: 3 avansat de investigare in nursing.

Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist
Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic?
Modulul 44: CERCETARE IN NURSING

N ota introduc t iv a Modulul CERCETARE IN NURSING face parte din pregatirea specifica din anul III, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul CERCETARE IN NURSING se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata CERCETARE IN NURSING. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specifice calificarii.
+ +
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Descrie principalele domenii de cercetare in nursing. 2.Explica metodele, tehnicile si instrumentele de investigare in nursing. 3.Concepe un proiect de cercetare in nursing.
+
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CERCETARE IN NURSING 44. Cercetare in C.1. Descrie principalele Nr. Unitatea de Competente Continuturi nursing domenii ale cercetarii in crt. competenta nursing
Domenii: 1.1. Promovarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor: alimentatia, fumatul, sedentarismul, planificarea examinarilor periodice etc. 1.2. Intelegerea sau acceptarea tratamentului prescris: in functie de obiceiurile familiale, motivatia pacientului, varsta, sexul, nivelul educational etc. 1.3. Procesul de ingrijire (nursing) pentru pacientii cu anorexie, consum de droguri, alterarea stimei de sine, etc. 1.4. Grupele de populatie cu risc mare de imbolnavire: datorita stilului de viata, conditiilor de mediu, obisnuintelor familiale etc. 1.Metode de cercetare: 1.1. Observatia clinica: definitie, conditii etc. 1.2. Experimentul natural: definitie, conditii, rezultate. 1.3. Metoda analizei Documentelor (analiza statistica si analiza de continut): bilet de trimitere, de transfer, de iesire din spital, foaie de observatie, analize, investigatii etc. 2. Tehnici si instrumente: 2.1. Interviul direct-indirect, cu intrebari inchise/deschise, clinic. 2.2. Ancheta demografica, socio-economica,
C.3. Concepe un proiect de cercetare in nursing.
sondajul de opinie. Chestionarul cu intrebari standardizate. Etapele cercetarii in nursing: 1Pregatirea cercetarii: alegerea temei si a obiectivelor investigatiei, stabilirea ipotezelor de lucru, alegerea mijloacelor de investigatie (metodele si tehnicile de cercetare). 2.Colectarea datelor necesare: activitatea de teren, efortul cercetatorului etc. 3.Analiza si interpretarea datelor: subiective, obiective, semne clinice etc. 4.Redactarea unui raport final cu
Suge s tii m e todolog ic e Modulul CERCETARE IN NURSING poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CERCETAREA IN NURSING. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, C.D uri, folii de retroproiector. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la
+ -
sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris. Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
178
Modulul: 45. GINECOLOGIE I NURSING N GINECOLOGIE

Not introductiv Modulul GINECOLOGIE SI NURSING N GINECOLOGIE face parte din preg tirea specific din anul III, semestrul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul GINECOLOGIE SI NURSING N GINECOLOGIE se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic specializat GINECOLOGIE SI NURSING N GINECOLOGIE. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n standardele de preg tire profesional . Programa s e va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii. Lista competenelor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 1.Analizeaz semnele i simptomele specifice afec iunilor ginecologice. 2.Identific problemele de dependen i stabile te diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacientele cu afec iuni ginecologice. 3.Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing). 4.Aplic interven ii proprii i delegate. 5.Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competen : GINECOLOGIE I NURSING N GINECOLOGIE Nr. crt. Unitate de Competen competen e Coninuturi
45.
Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist 1.Semne i simptome prezente n Ginecolog C.1. afec iunile ginecologice. 1.1. Tulbur rile ie i Analizea ciclului menstrual. nursing n z 1.1.1. Tulbur ri n exces: menoragia ginecologi semnele (hipermenoreea), polimenoreea, e. i metroragia, menometroragia; simptom 1.1.2. Tulbur ri n minus: hipomenoreea, ele oligomenor eea, amenoreea. specifice 1.1.3. Sindromul intermenstrual. afeciuni 1.2. Hemoragia: cauze generala i locale, lor cantitatea, ritmul i durerea asociat , aspectul sngelui; hemoragii care survin n copil rie, ginecolo n perioada pubertar i la femeia n plin gice activitate genital . 1.3. Leucoreea: debut, caracterul scurgerilor, circumstan e de apari ie, semne func ionale asociate (prurit, arsuri, algii pelviene, dispareunie, usturimi la sfr itul mic iunii. 1.4. Durerea pelvin : intensitate (supraacut , acut , subacuta, cronic ), timpul de apari ie i durata, localizare i iradiere, factori provocatori sau paleativi; dispareunia. 2.Principalele afec iuni ginecologice. 2.1. Infec iile aparatului genital feminin. 2.1.1. Vulvovaginite: defini ie, etiopatogenie, simptomatologie, investiga ii, evoluie, principii de
C.2. Identific probleme de dependen stabile te diagnost de ngrijire (nursing) la pacientel afec iuni ginecologic
C.3. Elabore az planul ngrijire
etiopatogenie, simptomatologie, investiga ii, evolu ie, principii de tratament. 2.2. Tulbur ri de static uterin i incontinen a urinar defini ie, manifest ri, investiga ii, tratament. 2.2.1. Devia ii uterine. 2.2.3. Incontinen a urinar la femeie: cauze, investiga ii, tratament. 2.3. Tumori ale aparatului genital. 2.3.1. Tumori benigne: fibromul uterin, tumori ovariene benigne, tumori secretante. Defini ie, semne i simptome, investiga ii, 2.3.2. Tumori maligne: leziuni precanceroase, cancerul de col i corp uterin, cancerul de ovar: clasificare, simptomatologie i investiga ii, 2.4. Patologia snului. Patologia netumoral . Cancerul de sn. Etiopatogenie, morfopatologie, screening-ul cancerului 2.5. Sterilitatea conjugal . Contracep ia i planificarea familial . 2.5.1. Sterilitatea i infertilitatea. Definirea termenilor, implica ii 2.5.2. Contracep ia hormonal. Dispozitivul (DIU). Metode locale i de barier . 2.6. Menopauza: defini ie, manifest ri clinice, substitu ie. 1.Culegerea de date (date subiective/obiective) prin diverse metode: interviu, observa ie, cercetarea documentelor medicale (foaia de i spital i buletine de analiz , scrisori trimiteri medicale, reete, carnet de ngrijire i apar in torii, participarea la general i ginecologic, m surarea temperaturii, pulsului, respira iei, Analiza i sistematizarea datelor semnificative. 2.Independen a/dependen a. 2.1. Manifest ri de independen : stare de con tie prezent , R, P, TA, T 0 n limite normale, mobilitate p strat , alimenta ie i hidratare corespunz toare, somn i odihn suficiente, confort asigurat, absen a durerii, elimin ri urinare i intestinale normale, lipsa scurgerilor vaginale, comunicare eficient la 2.2. Probleme de dependen : durere (supraacut , acut , subacut , cronic ), mobilitate limitat , inapeten , postur inadecvat , circula ie inadecvat , 2.3. Surse de dificultate: anxietate, stress, lips de cunostin e, proces infec ios. 2.4. Manifest ri de dependen : nervozitate, iritabilitate, sngerare uterin , 2.5 Diagnostic de ngrijire (nursing) = PES (problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependen ). 1. Obiectivul nursing: specificitate, realism, observabilitate (cine?, ce?, ce se 180 poate face?, cum?, n ce m sur ?, c nd?, lung).
Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist 2. Priorit i n ngrijire: supravegherea (nursing). func iilor vitale i vegetative, a st rii de con tien , supravegherea scurgerilor vaginale, 2.1. Interven ii proprii (autonome): comunicare, hidratare i alimentare, igien , mobilizare, supravegherea elimin rilor, 2.2. Interven ii delegate: preg tirea pentru investiga ii i analize, preg tirea pentru mici interven ii ginecologice, preg tirea preoperatorie i ngrijiri postoperatorii, 1.Resurse materiale. C.4. 1.1. Instrumente: specul bivalv, valve Aplic porttampon lungi, pense pentru col, pense vaginale, pense interven pentru biopsie, chiurete, bisturiu, foarfece, iile histerometru, spatula Ayre, seringi de proprii i mrimi diferite, aparat Schultze, delegat colposcop, histeroscop, celioscop, e. electrocauter, aparat pentru insufla ie. ii 1.2. Materiale: tampoane, comprese, solu dezinfectante, recipiente pentru produsele recoltate, solu ii pentru investiga ii (acid acetic 3%, Lugol, nitrat de argint 5%, albastru de toluidin etc.), lame, lamele, manu i, cmpuri, ace lungi de 10-15 c m i groase de 0,8-1 mm, solu ii anestezice, 2.Preg tirea pacientei. 2.1. Preg tirea psihic : informare, explica ii, asigurarea confortului psihic, obinerea colaborrii i acordului, 2.2. Preg tirea fizic : asigurarea confortului ambiental, asigurarea pozi iei adecvate, toaleta local , evitarea spl turilor, a raportului 3.Interven ii specifice. 3.1. Investiga ii. 3.1.1. Examene de laborator: examenul secre iei cervico vaginale (bacteriologic i parazitologic, determinarea PH ului vaginal, examenul citohormonal, studiul glerei, examenul citotumoral Babe -Papanicolau, 3.1.2. Examene endoscopice: histeroscopia, colposcopia, celioscopia. 3.1.3. Examene imagistice: ecografia, histerosalpingografia, rezonan a magnetic nuclear (RMN), tomografia computerizat (TC), mamografia, galactografia, xerografia, 3.1.4. Alte investiga ii. Punc ia vaginal (culdopunc ia): defini ie, scop, indica ii/contraindica ii, materiale necesare, preg tirea pacientei, tehnica efectu rii punc iei (rolul asistentei), preg tirea produsului pentru examen, supravegherea dup punc ie, reorganizarea Curba termic bazal . Histerometria: indica ii/contraindica ii, 3.2. Interven ii ginecologice. 3.2.1. Biopsia: defini ie, scop, locul recolt rii (vulv , vagin, cervix-col, endometru). 3.2.2. Chiuretajul uterin: defini ie, scop,
C.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
materialelor i a pacientei, rolul asistentei n timpul tehnicii, observarea con inutului extras, recoltarea fragmentelor pentru examinare i trimitere la laborator, supravegherea dup interven ie, 3.2.3. Sp l tura vaginal : defini ie, scop, indica ii i contraindica ii, materiale necesare, preg tirea pacientei, executarea tehnicii, observarea 3.2.4. Tamponamentul vaginal: indica ii, contraindica ii, tehnic . 3.3. Preg tirea preoperatorie. 3.3.1. Preg tirea general , sus inerea psihic n interven iile mutilante, bilan ul st rii de 3.3.2. Preg tirea special : aseptizarea (splare, are), examenul secreiei cavit ii me vaginale vaginale, preg tirea cmpului operator, ndep rtarea pilozit ii, montarea sondei). 3.3.3. Preg tirea n urgen e: sarcina ectopic , chistul de ovar torsionat, necrobioza 3.4. ngrijirea postoperatorie. 3.4.1. Transportul la salon, pozi ia n pat. 3.4.2. Supravegherea postanestezic . 3.4.3. Supravegherea faciesului, supravegherea func iilor vitale, a diurezei, stri abdominale, relurii tranzitului intestinal, combaterea durerii, supravegherea postoperatorii, educarea pacientei n vederea extern rii. stabilite: 1.Obiective 1.1. Realizate manifest ri de dependen absente sau ameliorate, 1.2. Nerealizate manifest ri de dependen sau ap rute perioada ngrijirii. 2.Reformularea obiectivelor adaptate la (resurselor) pacientului/familiei. 3.Planificarea interven iilor adecvate manifest rilor de dependen prezente n evolu ia pacientului .
Sugestii metodologice Modulul GINECOLOGIE SI NURSING N GINECOLOGIE poate fi parcurs n mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor privind GINECOLOGIE SI NURSING N GINECOLOGIE. Cadrele didactice au libertatea s decid num rul de ore alocat fiec rei teme in func ie de dificultatea temei: volumul i nivelul de cuno tin e, deprinderi i abilit i anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, particularit ile grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile. Instruirea se va realiza n s lile de demonstra ie i n unit i sanitare cu o buna dotare material . Instruirea n sala de demonstra ie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunz tor al competen elor specifice pentru viitorii asisten i medicali generali ti. Se pot utiliza ca metode de nv are: expunerea,conversa ia, munca independent , simularea, observa ia, exerci iul, discu iile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic,creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Se va urmri aplicarea cuno tin elor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de instruire a elevilor i formarea acestora ca asisten i medicali generali ti.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat :plan e, mulaje, scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, instrumente i materiale sanitare.
182
n elaborarea strategiei didacti ce profesorul va ine seama de urm toarele principii moderne ale educa iei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implica i activ n procesul de nv are; elevii au stiluri diferite de nv are elevii particip cu cuno tin ele lor dobndite anterior (cuno tin e pre tiin ifice sau nsu ite n alte module) la procesul de nv are; elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informa iilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea eviden iereii aspectelor semnificative. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activit i de nv are cu caracter interactiv. Se recomand urm toarele metode: observa ia, descoperirea, demonstra ia, problematizarea, fi e de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor organiza activit i de nv are cu caracter practic aplicativ: scheme, fi e de lucru, planuri de ngrijire, planuri de educa ie, simul ri, aplica ii pe c az concret. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntreb ri), test scris, fi e de lucru, probe practice (demonstra ie, studiu de caz, plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Preg tire Profesional . Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabile te un nivel na i onal comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de preg tire. Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant . O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parc ursul modulului se realizeaz evalu ri formative iar la sfr itul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competen elor. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, num rul de reevalu ri i distribu ia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptel or, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunic rii, tema n clas , investigaia, proiectul.
-
Modulul 46: OBSTETRICA I NURSING N OBSTETRIC
Modulul OBSTETRICA SI NURSING N OBSTETRIC face parte din preg tirea specific din anul III semestrul I pentru calificare : asistent medical generalist. n modulul OBSTETRICA SI NURSING N OBSTETRIC se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic specializat OBSTETRICA SI NURSING N OBSTETRIC . Modulul are alocate 120 de ore din care 72 ore, invatamant clinic. Preg tirea moa elor prin programe speciale reduce par ial competen ele asistentului medical generalist n domeniul ngrijirii gravidei, l uzei i nounscutului, mai ales n maternitate. Modulul cuprins n curriculum-ul asistentului medical generalist este absolut necesar avnd n vedere domeniul vast n care acesta poate s lucreze fiind pus n situa ia de a ndeplini unele din atribu iile moa ei n situa ii limit (izolare geografic , inunda ii, nz pezire, travaliu precipitat i na tere la domiciliu sau n ambu lan, sngerare, eclampsie). Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n standardele de preg tire profesional . Programa se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii. Lista competenelor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 1.Descrie aparatul genital feminin i bazinul obstetrical. 2.Analizeaz modific rile organismului n timpul sarcinii,semne i simptome de sarcin . 3.Supravegheaz travaliul normal, na terea normal i nou-n scutul n cazuri de urgen 4.Supravegheaz perioada de l uzire si revenirea femeii n familie. 5.Particip la identificarea i supravegherea gravidelor cu risc obstetrical. Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competen : OBSTETRICA I NURSING N OBSTETRIC Nr. crt. Unitate de Competen competen e Coninuturi
46.
Obstetri c i nursing in obstetri ca
C1. Descrie aparat ul genital feminin i bazinul obstetri cal.
1.No iuni de anatomie a aparatului genital 1.1 Organele genitale externe: vulva 1.2.Organele genitale: inerne: ovarul, trompa, uterul, vaginul. 2.Notiuni de fiziologie a aparatului genital 2.1.Functiile ovarului: ovogeneza si functia endocrina 2.2.Functiile trompei: cale de trecere pentru elementele sexuale si ou, loc de fecundatie. 2.3.Functiile uterului: ciclu mestrual si reintinerirea endometrului, loc de nidatie si dezvoltare a sarcinii, nastrea naturala 2.4. Functiile vaginului, organ de copulatie si de trecere a fatului. Fecundatia, migratia, nidatia. 2.5.Glanda mamara descriere, rol. 3. Bazinul obstetrical. 3.1. Bazinul osos: alcatuire, repere obstetricale (creasta iliaca, spina iliaca antero8superioara, promontoriu, simfiza pubiana si arcul pubian, iminenta ilio8pectinee, articulatia sacro8 iliaca, tuberozitatea ischiatica, linia arcuata), stramtorile bazinului, diametrele.
184
Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist modific ri 1.2.Modificari locale le 2. Sarcina normala semne si simptome organism 2.1.Trimestrul I: amenoreea, semne ului in digestive, manifestari neuropsihice, semne timpul urinare, modificari de forma si volum ale sarcinii, 2.2. Trimestrul II amenoree, tulburari neurode sarcina diminuate, miscari fetale, bataile cordului fetal, cresterea in volum a uterului, modificari de consistenta, cresterea excitabilitatii si 2.3.Trimestrul IIIcontractilitatii. uter marit de volum, miscari fetale active, bataile cordului fetal, parti mici fetale palpabile, manifestari deteminate de adaptarea a 2.4.Investigatii paraclinice in sarcina. 2.4.1.Examene de laborator: teste imunologice si radioimunologice. 2.4.2.Investigatii ultrasonice:auscultatia 2.4.3.Examenul lichidului amniotic: aminocenteza si amnioscopia. 3.Supravegherea prenatala 3.1.Obiectivele consultatiei prenatale si 3.2. Prima consultatie prenatala: bilantul (anamneza, examenul general pe aparate, examenul obstetrical) si selectionarea gravidelor cu risc, stabilirea varstei sarcinii si a datei probabile a 3.3. Consultatiile prenatale din trimestrul II, III 3.4.Schema repet rii testelor de laborator. 4.Educatia gravidei. 4.1.Igiena sarcinii, alimentatia, igiena vestimentara si corporala, activitatea, (pregatirea mameloanelor pentru alimentatia la san). Medicamentele si sarcina. Adaptarea la rolul de mama. Influenta sarcinii asupra sexualitatii si familiei 4.2.Problemele de dependenta in sarcina: alterarea confortului in legatura cu greurile i v rsturile, arsura epigastrica, constipatia, sangerarea gingiilor, hemoroizi C.3. si varice; deficit de cunostinte in legatura cu evolutia sarcinii, nasterea, ingrijirea gravidei ptr. nastere Supravegh 1.Pregatirea 1.1. Examenul gravidei la termen Pregatirea propriu 8 zisa pentru nastere travaliul norm 2.Semnele declansarii travaliului: contractii al, uterine ritmice si dureroase, eliminarea na~t 3.Asistarea nasterii in cazuri de urgenta normala si 3.1. Perioadele si timpii nasterii nou in cazuri de 3.1.1. Conduita in perioada de dilatatie, medical privind monitorizarea mamei si urgenta copilului: masurarea tensiunii arteriale, pulsului, temperaturii, observarea comportamentului; supavegerea b.c.f, semne de suferinta fetala, modificarea 3.2.Conduita in expulzia fatului: pregatira campului operator, respectarea asepsiei si antisepsiei, 3.3.Conduita in delivrenta: semnele dezlipirii placentei , controlul integritatii
C4. Supravegh eaz perioada lauzie si revenire a in familie.
C5. Partici la identifica rea i supravegh gravidelor risc
3.4.Supravegherea lauzei in primele doua ore dupa nastere, perioada a IV8a. 4. Primele ngrijiri acordate nou-n scutului in sala de na tere: dezobstruc ia, pensarea, ligaturarea i sec ionarea cordonului, stabilirea scorului APGAR, profilapsia oftalmiei, cnt rire i m surare; 8 ngrijiri n primele ore i primele ore i primele zile dup externare: alimenta ia i igiena, plaga ombilical , 1.Lauzia fiziologica definitie. Perioadele propriu-zisa, tardiva, supravegherea functiilor vitale, refacerea fiziologica si anatomica a organismului matern). 2. Supravegherea manifestarilor lauziei: scurgerea lohiilor, involutia uterina, secretia lactata culegerea datelor, identificarea eventualelor probleme , intocmirea planului de ingrijire. lauzei pentru 3.Educarea autoingrijire:igiena corporala si locala, igiena sanilor si a alaptarii, alimentatia lauzei, Plan de educatie, prevenirea complicatiilor 4. Educarea familiei pentru sprijinirea lauzei Rolul parintilor dupa nastere, adaptarea copiilor existenti, parinti cu deficiente senzoriale si motorii, adaptarea bunicilor. 1. Sarcina patologica 1.1. Patologia materna asociata cu sarcina: cardiopatiile, bolile respiratorii, bolile renale, bolile endocrine, bolile infectioase, bolile hematologice, diabetul, sifilisul si gonoreea, intoxicatii cronice de droguri).Influenta sarcinii(alcoolism, asupra bolii i a sarcinii. 1.2. Sarcina cu risc prin factori materni de (varsta sub 20 sau peste 35 de ani, multiparitatea, inaltime si/sau greutate sub limita) conditii de peristaza neprielnice, 1.3.Boli proprii sarcinii. 1.3.1.Disgravidia precoce: ptialismul, 1.3.2.Disgravidia tardiva (hipertensiunea de 1.4.Hemoragiile din sarcina.
1.4.1.Hemoragii din prima jumatate: avortul, mola hidatiforma, sarcina 1.4.2.Hemoragii din a doua jumatate: V-VI, placenta praevia, abruptio placentae ruptura 1.5.Anomalii de durata a gestatiei. 1.5.1.Nasterea prematura: definitie, cauze, primele ingrijiri acordate nou1.5.2.Sarcina prelungita suferinta fetala. 1.6.Anomalii de numar. 1.7. Distocii de dinamica si dilata ie 1.8. Patologia anexelor fetale. 186 1.9.Incompatibilitatea sanguina Rh si 1.10.Suferinta fetala, moartea f tului in 1.11.Interventiile chirurgicale si sarcina.
2.Probleme de ingrijire: hipersalivatie, varsaturi incoercibile, HTA, dispnee, edeme, albuminurie, risc de sangerare, risc inalt de pierdere a starii de constienta, risc de anemie, alterarea 3.Planul de ingrijire pentru: 3.1.Hiperemeza gravidica (varsaturi 3.2 Disgravidie tardiva (preeclampsie si 3.3.Ruptura prematura a membranelor. 3.4.Prolabare de cordon. 3.5.Nasterea prematura. 3.6.Placenta praevia. 3.7.Abruptio placentae (apoplexia 3.8.Hemoragiile postpartum.
Sugestii metodologice Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor privind OBSTETRICA SI NURSING N OBSTETRIC . Cadrele didactice au libertatea s decid num rul de ore alocat fiec rei teme in func ie de dificultatea temei: volumul i nivelul de cuno tin e, deprinderi i abilit i anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, particularit ile grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile. Cadrul didactic trebuie s structureze con inuturile astfel nct s -i permit elevului s - i nsu easc baza de cuno tin e care s -l ajute la dobndirea competen elor stabilite avnd n vedere num rul relativ mic de ore teoretice i preg tire practic . Asistentul medical generalist lucreaz al turi de medicul de familie care are responsabilit i deosebite n supravegherea standard i special a gravidei n perioada prenatal i postpartum (de luzie) la domiciliu precum i a nou-n scutului, ceea ce presupune cuno tin e i abilit i n domeniu. n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urm toarele principii moderne ale educa iei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implica i activ n procesul de nvare; elevii au stiluri diferite de nv are; elevii particip cu cuno tin ele lor dobndite anterior (cuno tin e pre tiin ifice sau ns u ite n alte module) la procesul de nv are; elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informa iilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea eviden iereii aspectelor semnificative. Pentru at ingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activit i de nv are cu caracter interactiv. Se recomand urm toarele metode: observa ia, descoperirea, demonstra ia, problematizarea, fi e de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire, plan de educa ie, simul ri, aplica ii pe caz concret. Instruirea se va realiza n s lile de demonstra ie i n unit i sanitare cu o buna dotare material . Instruirea sala de demonstra ie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunz tor al competen elor specifice pentru viitorii asisten i medicali generali ti. Se pot utiliza ca metode de nv are: expunerea, conversa ia, munca
-
independent , simularea, observa ia, exerci iul, discu iile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic, creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Se va urmri aplicarea cuno tin elor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de instruire a elevilor i formarea acestora ca asisten i medicali generali ti. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat : plan e, mulaje, scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, instrumente si materiale sanitare. n cadrul preg tiri practice din spital, formatorul va alege cazuri tipice care s -i permit elevului s analizeze, s- i manifeste spiritul critic i creativ, s ia decizii corecte.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntreb ri), test scris, fi e de lucru, probe practice (demonstra ie, studiu de caz, plan de ngrijire, joc de rol). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Preg tire Profesional . Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabile te un nivel na ional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de preg tire. Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant . O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evalu ri formative iar la sfr itul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competen e lor. Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, num rul de reevalu ri i distribu ia acestora pe parcursul parcurgerii modulului, insistndu se asupra situa iilor n care asistentul medical generalist este pus n situa ia s hot rasc i s acioneze singur. Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudin ilor fa de o sarcin dat i a comunic rii, tema n clas , investigaia, proiectul.
188 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist
Modulul 47: PUERICULTURA, PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC

N ota introduc t iv a Modulul PUERICULTURA, PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul III, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul PUERICULTURA, PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PUERICULTURA, PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore, invatamant clinic. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii.
+ +
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Supravegheaza activ cresterea si dezvoltarea copilului. 2.Analizeaza semnele si simptomele afectiunilor copilului. 3.Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la copii bolnavi. 4.Elaboreaza planul de ingrijire (plan nursing). 5.Aplica interventiile proprii si delegate. 6.Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PUERICULTURA, PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC
+
Nr. crt. 47.
Unitatea de competenta Puericultura, pediatrie si nursing specific
Competente C.1. Supravegheaz a activ cresterea si dezvoltarea copilului
Continuturi
1.Ingrijirile nou-nascutului si sugarului 1.1. Ingrijiri la nastere (dezobstruarea cailor respiratorii superioare, ligaturarea lantului ombilical profilaxia oftalmiei gonococice, determinarea scorului Apgar reflexe arhaice, cantarire, masurare) 1.2. Incidente fiziologice ( involutia bontului ombilical, scaderea fiziologica in greutate, criza genitala a nou nascutu, eritem fesier febra tranzitorie) 1.3. Alimentatia ( alimentatia naturala, alimaenatatia artificiala, alimentatia mixta, diversificarea alimentatiei sugarului) 2.Principalele etape de crestere si dezvoltare. 2.1. Cresterea staturoponderala ( legile cresterii si dezvolatarii, cresterea ponderala, cresterea
C.2. Analizeaza semnele si simptomele afectiunilor copilului
1.Semne si simptome: dispnee, apnee, cianoza, paloare persistenta, hipotonie musculara, persistenta pliului cutanat, matanii costale, craniotabes, genu valgum/varum, cifoza,
Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist polipnee, junghi toracic, tahicardie, jugulare turgescente, pleurezie ortopnee, suflu sistolic, stenoza valvulara, hiper/hipotensiune, malabsorbtie, diaree, deshidratare, varsaturi, dureri abdominale, anorexie, apetit exagerat, ascita, hepetomegalie, melena, oligurie, disurie, polakiurie, enurezis, hidronefroza, 2. Afectiunile copilului ( definitie, etiopatogenie, 2.1. Afectiuni neo8natale: encefalopatia hipoxic8 ischemica, 2.2. Afectiuni carentiale: sindromul de (distrofia) rahitism-tetania rahitica, 2.3. Afectiuni respiratorii: bronhopneumonia, astm bronsic, 2.4. Afectiuni cardiovasculare: cardiopatii congenitale, pericardita, insuficienta 2.5. Afectiuni digestive si glandele anexe: B.D.A., gastroenterita acuta, sindromul dureros abdominal, 2.6. Afectiuni urinare: infectii ale tractului urinar, I.R.A., glomerulonefrita 2.7. Afectiuni ale SNC: convulsii, epilepsie, handicap motor si psihic 2.8. Afectiuni ale sangelui: anemii, talasemie, hemofilie, leucemii, 2.9. Boli ale glandelor endocrine si de hipo/hipertiroidism, hipo/hipercorticism, 1. Modalitati de culegere de date: C3.Identif observatia clinica, ica cercetare documente medicale, interviu apartinatori/copil, discutii cu membrii dependenta si ingrijire stabileste 2 Sinteza informatiilor diagnosticele 2.1. manifestari de independenta 2.2. manifestari de dependenta ingrijire 2.3. surse de dificultate: fizica, copiii bolnavi psihologica, sociologica, lipsa de cunostinte 3 Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): alterarea vocii, obstructia cailor respiratori, alimentatie insuficienta cantitativ/calitativ, alimentatie exagerata cantitativ/calitativ, diaree, vulnerabilitate, deficit nutritional legat de incapacitatea de a digera si absorbi substantele nutritive, dezinteres fata de masurile de igiena, risc de accidente, comunicare ineficienta la nivel intelectual, 1. Criterii specificitate, performanta, C4. Elabora implicare, rea planului observabilitate 2Prioritati de ingrijire: mentinerea functiilor (planul nursing) realism, vitale, a starii de constienta, supravegherea 3.Interventii: 3.1. Interventii proprii: comunicare, hidratare, alimentare, igiena,
190
C5. A p l i c a interventii proprii si delegate
C6.Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate
copil/apartinatori 3.2. Interventii delegate: pregatirea si participarea la examenul clinic, pregatirea pentru investigatii si analize, 1.Resurse materiale: 1.1. Instrumente: apasator de limba, cantar de sugari, pediometru, sonda Nelaton, seringa Guyon, sursa oxigen, aspirator de secretii, sonda de aspiratie, seringi, ace de punctie, eprubete (vacutainere) trocare, ace punctie, atela pentru imobilizat bratul, trusa perfuzie, branula (fluturas) recipiente speciale pentru colectat urina la copii, masti de oxigen adecvate, incubatoare cort de oxigen etc 1.2. Materiale comprese, tampoane, solutii antiseptice, solutii de spalaturi, anestezice, solutii perfuzabile, aerosoli, medicamente, substante de contrast 2.Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2.1. Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea confortului psihic al copilului si al apartinatorilor 2.2. Pregatirea fizica: pozitii adecvate, igiena, camp operator 1. Obiective stabilite: 1.1. realizate8 manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1.2. nerealizate8 manifestari de dependenta care se mentin 2 Restructurarea planului de ingrijire in caz de rezultat nefavorabil: 2.1. reformularea obiectivelor: adaptate capacitatilor copilului conform cu varsta si dezvoltarea 2.2. planificarea interventiilor adecvate
Sugestii metodologice Modulul PUERICULTURA, PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind PUERICULTURA, PEDIATRIA SI NURSING SPECIFIC. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne
+

-
de educatie: elevii invata cand fac cevasi cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintelelor dobandite anterior la procesul de invatare
-
elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul plan de ingrijire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala (stagiu clinic), urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, exercitiul, discutiile, lucrul in grup, studiul de caz, dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, C.D uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, fise de lucru, probe practice (demonstratie, studiu de caz plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
-

192
MODULUL 48: NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE

Not introductiv Modulul NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE face parte din preg tirea specific din anul III, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE se re g sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic specializat . Modulul NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE are alocate 120 de ore din care 84 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n standardele da preg tire profesional . Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii. Lista competenelor specifice unit ii de competeni corespunztoare modulului: 1.Analizez semnele i simptomele specifice afec iunilor neurologice 2.Identific probleme de dependen i stabile te diagnosticele d e ngrijire (nursing) la pacient cu afec iuni neurologice. 3.Elaboreaz planul de ngrijire (nursing) 4.Aplic interven iile proprii i delegate 5.Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor. Unitatea de competen : NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE Nr. crt. Unitatea de competen Competen e Coninuturi tematice
48.
Neurolog ie i nursing n neurologie
C1 Analizez semnele i simptom ele specifice afec iuni lor neurologi ce
C2 Identific
1.Semnele i simptomele prezente n neurologie: -atitudini particulare, tulbur ri de mers, cefalee, mobilitate activ i for muscular , pareze, paralizii, vertij, hemipelgie, paraplegie, tetraplegie hipertonie, ataxie, convulsii, tremur turi, atrofie muscular , dizartrie, afonie, dezorientare n timp i spa iu, pierderea memoriei, incontinen de urin i materii fecale, escare, modific ri R.O.T. 2.Principalele afec iuni neurologice: 2.1. Sindrom de neuron motor central i periferic. 2.2. Patologia muscular (miastenia, poliomiozitele) 2.3. Patologia nervilor periferici (polinevrite, nevralgia sciatic , paralizii periferice izolate) 2.4. Cefaleea, nevralgiile 2.5. Patologia spinal 2.6. Epilepsia (defini ie, manifest ri, principii de tratament) 2.7. Patologia vascular cerebral 2.8. Boala Parkinson 2.9. Procese expansive cerebreale 2.10. Come 2.11. Neuroinfec ii 1.Culegerea de date (date subiecte,
semnificative. 2. Independen a/Dependen a: 2.1. Manifest ri de independen : pacientul con tient, mobilitate bun orientare n timp i spa iu prezent , comunicarea coerent eficient , func iile vitale (R, P, TA, TO) n limite normale, somn i odihn corespunz toare. 2.2. Imobilitate, diminuarea sau absen a mi crii, postur in adecvat , comunicare ineficient la nivel senzorial, intelectual. 2.2. Dezorientare n timp i spa iu, somnolen , obnubilare, escar de decubit, tegumente palide reci, circula ia periferic deficitar , risc de accidente. de ?ngrijire (nursing) la de pacient cu afec?iuni neurologice. 2.3. Surse de dificultate mediu fizic, de mediu psihologic (stres, solicitare intelectual , de mediu social (izolare, srac ) lipsa cunoa terii 2.4. Diagnosticul de ngrijire (nursing) = PES ( problema + sursa de dificultate+ manifestarea de depende a) 1.Obiectivul nursing: specifitate, performan , implicare, realism, observabilitate (cine, ce, ce se poate face, cum n ce m sur , cnd?) obiective pe termen lung, mediu scurt. i de ngrijire: supravegherea C32.Priorit funciilor vitale i reflective, a st rii de con Elaboreaz? planul de tien, prevenirea complicaiilor 2.1. ?ngrijire Interven ii propii (autonome) comunicare, (nursing) hidratare, alimentare, igien , mobilizare, transport, educa ie 2.2. Interven ii delegate: preg tirea pentru investiga ii i analize, preg tirea pentru punc ie rahidian , ngrijire administrarea tratamentului local i general. C4 1.Resurse materiale: Aplic? interven?iileciocan proprii i reflex, delegate 1.1. Instrumente: de oxigen, masc de oxigen, sonde de aspira ie, sonde vezical, trocare, epubete, pense, tensiometru, oftalmoscop, oftalmodinamometru, seringi, perfuzor, irigator. 1.2. Materiale: garou, substan e dezinfectante, solu ii perfuzabile, solu ie oftalmic , uleiuri, scu tece unifolosibile, mu ama i alez , analgezice, seringi, ace, termometru. 2.Preg tirea pacientului: 2.1.Preg tirea psihic : informare, explica ii, asigurarea confortului psihic 2.2. Preg tirea fizic : asigurarea confortului optim, pozi ia adecvat , igien a. 3.Interven ii specifice:
194
Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist prelungit 3.9. Examenul radiologic ( radiografic simpl ) i tomografia 3.10. Preg tirea preoperat rie : Tumori Preg tirea general bilan ul clinic general func iile vitale i vegetative, sprijin psihologic pentru pacient i familie, obinerea acordului scris cerut de 3.10.1. Preg tirea pentru interven ie ( n ziua precedent , n ziua opera iei). 3.10.2. Preg tirea n urgen e 3.10.3. ngrijirea postoperatorie 3.10.4. Rentoarcerea n salon, transportul i 3.10.5. Preg tirea materialelor pentru ngrijirea postanastezic ( sond de aspira ie, trus pentru 3.10.6 Supravegherea pacientului ( aspectul general, parametrii fisiologici, pierderi lichidiene ( snge, urin , 3.10.7. Asigurarea confortului, igien , combaterea durerii, anxiet ii. 3.10.8. Prevenirea complica iilor postoperatorii reten ie urinar 3.10.9 Administrare de oxigen, transfuzii 3.11. Pentru corectarea cre terii tensiunii intracraniene perfuzie ( glucoz , sulfat 3.12. Se verific posibile hipotensiune 1.Obiective stabilite: 1.1.Realizate- manifestare de C5 dependen absente sau analizatesatisfac ia pacientului. Evalueaz 1.2. Nerealizate: manifestare de rezultatele men in, manifest ri de dependen ap rute ngrijirii. ngrijirilor 0.Reformularea obiectivelor: adaptate la aplicate capacit ile fizice ale pacientului. 1.Planificarea interven iei: adecvate manifest rii de dependen prezente n evolu ia pacientului.
Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n func ie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cuno tin e, deprinderi i abilit i anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile. Instruirea se va realiza n s li de demonstra ie, unit i sanitare cu o bun dotare material . Instruirea n s li de demonstra ie are o importan deosebit n realizarea corespunz toare a competen elor pentru viitorii asisten i medicali generali ti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor privind NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE. Se pot utiliza ca metode de nv are : expunerea, conversa ia, munca independent , simularea, observa ia, exerci iul, discu iile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cuno tin elor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n m sur mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plan e, scheme, casate video, CD uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar i materiale sanitare diverse (atele, brancard , fe i, comprese etc.)
nursing in psihiatrie Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? C 1. Nivelul: 3 avansat Analizeaz? Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist semnele i simptomele MODULUL 49: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE specifice bolilor psihice Not introductiv Modulul PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE face parte din preg tirea specific din anul III, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE se reg sesc abilit i din unitatea de competen tehnic specializat PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE. Modulul are alocate 120 de ore, din care 84 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise in standardul de preg tire profesional . Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii. Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului: 49.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice bolilor psihice; 49.2. Identific problemele de dependen i stabile~te diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacien ii cu boli psihice; 49.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing); 49.4. Aplic interven iile proprii i delegate planificate; 49.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competenelor si coninuturilor Unitatea de competen : PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE Nr. Unitatea de crt. competenta Competente Continuturi
1.Semne i simptomeprezente in bolile psihice: 1.1. Tulburri ale proceselor cognitive (percepia, atenia, memoria, gndirea, vorbirea): hiperestezia, hipoestezia, cenestopatia, halucinaiile, disprosexiile, dismneziile, dislogiile, disfaziile, dislaliile etc. 1.2. Tulburri ale afectivitii si voinei: distimiile, paratimiile, fobiile, tulburrile instinctelor (alimentar, de aprare, sexual), hiperbulia, abulia. 1.3. Tulburri ale conduitei motorii: manierismul, bizareria, stereotipia, akatisia, agitaia, psihomotorie, agitaia maniacal, inhibiia psiho8motorie, catalepsia, catatonia, sugestibilitatea, impulsiunile. 1.4. Tulburri ale con~tiinei (cantitative si calitative): definiie, caracteristici. 1.5. Tulburri ale personalitii: tipuri de personaliti dezarmonice; caracteristici. 2.Principalele afeciunipsihice: 2.1. Psihopatiile: definiie, clasificare, caracteristici; principii de tratament. 2.2. Psihozele toxice (alcoolismul, toxicomaniile): definiie, clasificare, simptomatologie, investigaii, principii de tratament si de recuperare. 2.3. Patologia psihiatric secundar altor boli: manifestri psihice din perioada purperal, manifestri psihice in boli generale (infecioase, endocrine), manifestri psihice in boli cu localizare encefalica (traumatisme cranio-cerebrale, tumori cerebrale, epilepsii). 2.4. Nevrozele: definiie, clasificare, etiopatogenie,
196
C 3.
Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist C . Elaboreaz? planul de
?ngrijire (nursing)
simptomatologie, principii de tratament. 2.5. Psihozele endogene: paranoia, psihoza maniaco-depresiv , schizofrenia; defini ie, clasificare, simptomatologie, investiga ii, principii de tratament. 2.6. Dementele: defini ie, clasificare, etiopatogenie, simptomatologie, investiga ii, principii de tratament. C 2. C. 2.7. Oligofreniile; defini ie, clasificare, Identific? simptomatologie, principii de tratament. problemele de 2.1. Culegere de date (subiective si obiective) dependen?? si prin diverse metode: observa ia, interviul stabile~te formal sau in formal, cercetarea documentelor diagnosticele de medicale (F.O. clinic , bilete de ie~ire din spital, ?ngrijire bilete de trimitere, scrisori medicale, carnet de (nursing) la sntate, reete etc.), discu ii cu membrii pacien?ii cu boli echipei medicale si cu apar in torii, examen fizic psihice (inspec ie, palpare, percu ie, ausculta ie, examen psihic). Analizarea si organizarea datelor: informa ii semnificative. 2.2. Independen /Dependen 2.2.1. Manifest ri de independen : pacient cu mobilitate pstrata, cu semne vitale in limite normale, cu somn odihnitor, capabil s se autongrijeasc ,f r durere, lini~tit, cooperant, fr idei halucinatorii, f r idei sa tentative de auto-, sau heteroagresivitate. 2.2.2. Probleme de dependen : deficit de autongrijire, inadaptare social , izolare social , comunicare verbal alterat , perturbarea somnului,perturbarea imaginii de sine, alterarea procesului gndirii, necomplian , anxietate, poten ial crescut pentru violen , tentativ de suicid. Manifest ri de dependen : lipsa de igien , neglijen , bizarerii vestimentare, negativis m alimentar, insomnie, agita ie psihomotorie, halucina ii, idei delirante, stereotipii, criz de violent , sentimente de inferioritate sau megalomanie, catatonie, stare crepuscular , corifabula ie, tentative de suicid. 2.2.3. Surse de dificultate: de ordin fizic (traumatisme, tumori, alterarea centrilor nervo~i), de ordin psihologic (traume psihice, stres, evenimente amenin toare), de ordin social (conflicte intrafamiliale, profesionale) lipsa cunoa~terii mijloacelor de a face fata mprejur rilor nefavorabile ale vie ii. 3.1. Obiectivulnursing: specificitate, performan , implicare, realism, observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condi ii? cnd ? ; obiective pe termen scurt, mediu si lung). 3.2. Priorit i de ngrijire: supravegherea func iilor vitale si vegetative, igienei, alimenta iei, comportamentului, prevenirea
C . asisten??pedagogic? Domeniul: S?n?tate 1i Aplic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist interven?iile autoagresivit ii si heteroagresivit ii, profilaxia proprii i infec iilor si a complica i ilor. delegate 3.3. Interven ii proprii (autonome): comunicare, alimentare, igiena, mobilizare, protec ie si autoprotec ie, profilaxie, educa ie, psihoterapie. 3.4. Interven ii delegate: preg tirea pentru investiga ii si analize, administrarea tratamentului general si local, conten ia mecanic , ergoterapia. 4.1. Resurse materiale : 4.1.1. Instrumente: seringi, sonde digestive, tensiometre, stetoscop. 4.1.2. Materiale: trus de perfuzat, solu ii perfuzabile, medicamente (tranchilizante, hipnotice, neuroleptice incisive si sedative), fe~i de tifon, comprese, materiale pentru conten ie etc. 4.2. Preg tireapacientului: 4.2.1. Preg tirea psihic : informare, explica ii, obinerea
C 4.
C 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate
complian ei, asigurarea unui mediu securizant fr excitani psihici. 4.2.2. Preg tirea fizic : asigurarea condi iilor de confort ambiental, pozi ie adecvat , igien , asepsie si antisepsie. 4.3. Interven ii specifice: 4.3.1.Administrarea neurolepticelor: clasificare, indica ii, efecte secundare. 4.3.2. Psihoterapia, psihanaliza:defini ie, obiective, indica ii, mod de realizare. 4.3.3. Ac iuni de sus inere a eu-lui bolnavului psihotic: stabilirea de limite, apropiere dep rtare, continuitatea in ngrijire, comunicarea, ergoterapia. 4.4. Interven ii de urgen : imobilizarea/conten ia mecanic , sedarea, alimenta ia enteral , scoaterea din sevraj, dezintoxicarea. 5.1. Obiective stabilite pe termen mediu si lung: 5.1.1. Re alizate manifest ri de dependen absente sau ameliorate, pacient compliant. . 5.1.2 Nerealizate manifest ri de dependen care se men in, manifest ri de dependen aprute pe perioada ngrijirii, pacient
Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme in func ie de: complexitatea i dificultatea temei, volumul i nivelul de cuno~tin e, deprinderile i abilit ile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activit i de nv are cu caracter practic-aplicativ: discu ii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerci ii practice. Elevii vor fi pu~i in situa ii de nv are in grup sau individual, rezolvnd sarcin ile de lucru repartizate. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat : plan~e, scheme, casete video (Zbor deasupra unui cuib de cuci, Drumul spre lumin ), manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate. Pentru aplicarea procesului de ngrijire (nursing), ca demers logic, decizional, de identificare i rezolvare a problemelor de dependen , se recomand studii de caz, pe tipuri de patologie precizate in con inuturile tematice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale , probe scrise de tip itemi, ntreb ri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan a i cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Preg tire Profesional . Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant . Cadrele didactice care asigura preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, num rul de reevalu ri si distribu ia acestora pe parcursul anului c olar. Preg tirea practic se va realiza in s li de demonstra ie si stagii clinice in secii de psihiatrie si va avea ca scop formarea abilita ilor si atitudinilor necesare ngrijirii pacien ilor cu boli psihice. In stagiul clinic, elevul trebuie s ~i formeze capacit ile de observare reflectiv , de comunicare si rela ionare cu
pacien ii cu afec iuni psihice, s aib experien e concrete legate de ngrijirea acestora.
198
Modulul 50 : ANESTEZIE TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC

Not introductiv Modulul ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul III pentru calificarea : asistent medical generalist. In modulul ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore, invatamant clinic. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
+
Lista competentelor specifice unit ii de competen corespunzatoare modulului: 1.Analizeaza principalele tipuri de anestezie 0.Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor grave 0.Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni grave. 1.Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) 2.Aplica interventiile proprii si delegate 3.Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate
+
Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitatea de competenta: ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC
+
Nr. Unitate de crt. competen
Competene
Coninuturi
50.
Anestez ie 8 terapie intensiv a si nursing specific
Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist 1.Tipuri de anestezie: C. 1.1. Anestezia generala 1.Analizeaza 1.2. Rahianestezia principalele 1.3. Anestezia peridurala tipuri de 1.4. Anestezia locala anestezie Definitie, materiale necesare, supravegherea pacientului 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2.1. Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea conortului psihic 2.2. Pregatirea fizica: preanestezia, pozitie adecvata C2.Analiz 1.Semne clinice: dispneee, apnee, eaza hipotensiune, hipertensiune, semnele bradicardie, absenta pulsului, tahicardie, si fibrilatie, oligo-anurie, starea de simptomele constienta, profunzimea comei, intinderea si profunzimea arsurii, etc. specifice 2.Afectiuni grave: dezechilibre afectiunilor hidroelectrolitice si acidobazice, grave insuficienta respiratorie acuta, stopul cardiorespirator, tulburarile de ritm si de conducere, insuficienta renala acuta, comele, intoxicatii, arsuri, degeraturi, socul. Perioada postoperatorie a pacientilor operati sub C3.Identi anestezie generala. fica 1.Culegere de date: interviu, observatie
probleme
C.5. Aplica interventiile delegate
C.6. Evalueaza rezultatele aplicate
inadecvata prin deficit, vulnerabilitate in fata pericolelor, afectare fizica si/sau psihica, comunicare ineficace la nivel senzorio-motor, comunicare ineficace la nivel afectiv, alimentare insuficienta cantitativ si calitativ, imobilitate, anxietate. realism, observabilitate 2.Prioritati de ingrijire, mentinerea functiilor vitale, supravegherea starii de constienta, supravegherea functiilor vegetative, profilaxia infectiilor, 3.Interventii: 3.1. Interventii proprii: comunicare, hidratare, alimentare, igiena, mobilizare, 3.2. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize si ingrijirea dupa efectuarea acestora, pregatirea preoperatorie si ingrijirile portoperatorii, administrarea tratamentului general si 1.Resurse materiale 1.1.Instrumente: tensiometru, seringi si ace de instrumente sterile, truse de perfuzie si transfuzie, aparatura pentru oxigenoterapie, aparatura pentru 1.2. Materiale: pat special, platou steril, tavita renala, manusi sterile, comprese 2.Metode si mijloace de pregatire a 2.1. Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea confortului psihic. 2.2. Pregatirea fizica: pozitie adecvata, igiea, camp operator 3.Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare, aspirarea secretiilor oro faringiene, traheotomie, resuscitarea cardiorespiratorie, perfuzii, transfuzii, 1.Obiective stabilite: 1.1. Realizate: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1.2. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. 2.Restructurarea planului de ingrijire : 2.1. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2.2. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezete in
Sugestii metodologice
Modulul ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de
200
elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare; elevii au stiluri dierite de invatare; elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse (atele, brancarda, fesi, comprese etc.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (demonstratie, studiu de caz - plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
-
MODULUL 51: CONDUITA N URGENE MEDICO CHIRURGICALE

Not introductiv Modulul CONDUITA N URGENE MEDICO - CHIRURGICALE face parte din preg tirea specific din anul III, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul CONDUITA N URGENE MEDICO - CHIRURGICALE se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic specializat Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n standardele de preg tire profesional . Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specifice calific rii. Lista competenelor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 1.Identific modific rile de comportament i aspect general ale pacientului 2.Analizeaz semnele i simptomele specifice urgen elor 3.Evalueaz elementele de gravitate 4.Aplic m surile de urgen . 5.Monitorizeaz evolu ia pacientului Tabelul de corelarea competenelor i coninutur ilor Unitatea de competen : CONDUITA N URGENE MEDICO CHIRURGICALE Nr. crt. Unitatea de competen Competen e Coninuturi tematice
51.
Conduita n urgen e medico 8 chirurgicale
C1. Identific modific ril e de comporta ment i aspect general ale pacientul ui
C2. Analize az semnel e i simpto mele
1.1. Modific ri de comportament: Starea de con tien : torpoarea, obnubilarea, stupoarea, confuzia, pierderea con tien ei (sincopa, coma). Starea perceptivit ii: r spunsuri motorii la stimuli senzoriali i durero i Starea reactivit ii: semne neurologice: reflexe (reflexe cutanate, osteotendinoase, pupilare) redoarea cefei, amplitudine mi c ri, globii oculari, pupile 1.2 Semne generale :puls, temperatur , tensiune arterial Atitudini i posturi: pasiv , forat (ortopneea, alte poziii forate), criza epileptic , redoarea cefei, Modific ri tegumentare de culoare (paliditate, ro ea , cianoza, icterul) erup ii cutanate, hemoragii cutanate, urticarie, turgescen venoas , circula ie venoas colateral superficial , edemul, ascita, pliul cutanat, halena, 1.3. Produse patologice: snge, sput , LCR. 2.1. Modific ri ale func iilor vitale: respiratorii: obstruc ia cilor respiratorii, edemul c ilor respiratorii, dispnee, tuse, hemoptizie cardio vasculare: tulbur ri de ritm cardiac, tulbur ri circulatorii , colaps cardio vascular, hipertensiune arterial , hipotensiune arterial , digestive: vrsturi,
202
Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist obstrucia cilor respiratorii superioare(snge, vrstur, corpi strini, traumatisme, tulbur ri ale SNC, epiglotite, tumefac ii la nivelul faringelui, laringospasm, bronhospasm, secre ii bron ice, edem al mucoasei c ilor aeriene, aspira ia sucului gastric), insuficiena respiratorie(acut sau cronic , permanent sau intermitent ), boli cardiace primare i secundare (primare: boala cardiac ischemic , cardiomiopatii, valvulopatii, sindrom QT prelungit, cardiopatii congenitale; secundare: hipertensiune arterial , diabet zaharat, dislipidemii, trauma cardiac non penetrant ). Anafilaxia: nepturi de insecte, substane de contrast, medicamente, alimente Intoxicaii: alcooli toxici, medicamente, substan e caustice, ciuperci, monoxid de carbon, pesticide, droguri Comele: neurologice ,metabolice, endocrine, din intoxica ii exogene, Arsuri grave: termice, chimice, electrice, radia ii Electrocutarea i tr snetul: tipul curentului, tensiunea, 2.3. Afeciuni: insuficien a respiratorie acut , criza astmatic , pneumotorax, hemoptizia grav , angin pectoral , infarct miocardic, embolie pulmonar , edem pulmonar acut, disec ie de aort , criz hipertensiv , disritmii severe, oc cardiogen, oc hipovolemic, oc hemoragic, oc anafilactic , oc septic, urgen e metabolice hipoglicemie, coma hiperosmolar , coma tireotoxic , coma mixedematoas , intoxica ii medicamentoase, intoxica ii cu monoxid de carbon, cu alcool etilic, mu c turi de arpe veninos, de insecte arsuri, hipotermia, spnzurarea, politraumatisme craniene, de colo an vertebral , toracice, abdominale, ale membrelor, maxilofaciale i orl, oculare, sindromul de strivire, sindromul de explozie, electrocutarea i tr snetul: tipul curentului, tensiunea, rezisten a, hipotermia, submersia, preeclampsia i eclampsia, stopul cardio respirator din sarcin 3. Leziuni la nivelul scalpului, fe ei, gtului, toracelui, membrelor, abdomenului Vrsta, terenul, timpul scurs pn la aplicarea ngrijirilor, coma, colapsul, ocul, insuficien a respiratorie acut , stopul cardiac, hipotermia s ever , starea de con tien, convulsii, alte semne neurologice
C.5. Monitorizea evolu i a pacient
produse biologice, oprirea unei hemoragii, hemostaz chirurgical provizorie, drenaj pleural, sond gastric , msuri de prim ajutor n caz de politraumatisme, intoxica ii, come, 1.Parametri vitali: puls, TA, temperatur respira ie, , ventila ie, stare de pozi con~tien , colora ie durerea, ie pacient... 2.Parametrii biologici: glicemie, electroli i, hematocrit, presiune par ial 3.Explor oxigen ri: ECG, 4.Aspecte etice: sopul resuscit rii, decizii de nencepere a resuscit rii, oprire a resuscit rii,principiul autonomiei 5.Echipa de prim ajutor
Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme n func ie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cuno,tin e, deprinderi i abilit i anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile. Instruirea se va realiza n s li de demonstra ie, unit i sanitare cu o bun dotare material . Instruirea n s li de demonstra ie are o importan deosebit n realizarea corespunz toare a competen elor pentru viitorii asisten i medicali g enerali~ti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor privind CONDUITA N URGENE MEDICO - CHIRURGICALE. Se pot utiliza ca metode de nv are: expunerea, conversa ia, munca independent , simularea, observa ia, exerci iul, discu iile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, simularea, etc. Se va urm ri aplicarea cuno~tin elor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n m sur mai mare de nevoile ele vilor. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat : plan~e, scheme, protocoale resuscitare, casate video, CD 8 uri, retroproiector, manechin, instrumentar i materiale sanitare diverse. Bibliografie: 1.Principii de medicin intern Harris on Editura Lider 2.Urgen e medico chirurgicale L. Titirc Editura Medical 2002 3.Ghid practic de medicin de urgen prespitaliceasc Editura Libra 1995 4.Urgen e medicale I. A. Rivi Editura Mirton 1997 5. Note de curs Consiliul Na ional Romn de Resuscita re 2006
204 Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist
C 2.
C. Analizeaz? MODULUL 52: GERONTOLOGIE, GERIATRIE SI NURSING semnele si simptomele SPECIFIC specifice bolilor persoanelor Not introductiv v?rstnice Modulul GERONTOLOGIE, GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC face parte din preg tirea specific din anul III, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul GERONTOLOGIE, GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC se reg sesc abilit i din unitatea de competen tehnic specializat GERONTOLOGIE, GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 120 de ore, din care 84 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgere a programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise in standardul de preg tire profesional . Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii.
Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului: 52.1. Recunoa~te modific rile determinate de mb trnirea uman ; 52.2. Analizeaz semnele si simptomele specifice bolilor persoanelor vrstnice; 52.3. Identific problemele de dependen si stabile~te diagnosticele de ngrijir e (nursing) la pacien ii vrstnici; 52.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing); 52.4. Aplic interven iile proprii i delegate planificate; 52.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. 52. Gerontologie, geriatrie si Tabelul de corelare nursing specific a competenelor si coninuturilor Unitatea de competen : GERONTOLOGIE, GERIATRIE SI NURSING C 1. C . Recunoa~te SPECIFIC modific?rile determinate de ?mb?tr?nirea uman? Nr. Unitatea de Competente Continuturi crt. competenta
1. mb trnirea uman no iunigenerale: 1.1. Factorii care influen eaz mb trnirea uman : somatici ereditari, psihologici, socio-culturali, spirituali-religio~i; periodizarea vrstei a III-a. 1.2. Particularit i somatice si psihologice ale vrstnicului: a)modific ri fiziologice produse de mb trnire (sc derea acuit ii senzoriale, a mobilit ii fizice, schimb ri in fiziono mie, rezisten a la schimbare, sc derea controlului emo ional si a capacita ii de adaptare); 0)modific ri patologice: probleme de s n tate fizic , mental si emo ional , pierderea autonomiei; bilan ul nevoilor de nursing. 2.1. Semne si simptome prezente in afec iunile persoanelor vrstnice: 2.1.1. Semne locale: durerea (caracteristici), anorexie, modific ri cutanate nso ite de prurit, constipa ie, incontinen a de urin , incontinen a anal , tulbur ri de mic iune, atrofii musculare, ankiloze, escare. 2.1.2. Semne generale: alterarea func iilor vitale (dispnee de efort si de decubit, hipertensiune sau hipotensiune arterial , tahicardie), tulbur ri de somn, deshidratare, scdere in greutate, pierderi de cuno~tin , pierderi de memorie etc. 2.2. Principalele afec iuni ale persoanelor vrstnice: 2.2.1 Boli cardio-vasculare: infarctul miocardic, hipertensiunea arterial geriatric , hipotensiunea ortostatic , arterita (defini ie , simptomatologie, investiga ii, tratament). 2.2.2. Patologie geropsihiatric si geroneurologic :tulbur ri psihice si neurologice in
Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist mbtrnire, tulbur ri de somn, strile confuzionale, demen ele, accidentul vascular cerebral (defini ie,
C 3.
C . Identific? problemele de etiopatogenie, simptomatologie, investiga ii, dependen?? si principii de tratament) stabile~te 2.2.3. Patologia ischemic digestiv : refluxul diagnosticele de gastro-esofagian, abdomenul acut, incontinen a ?ngrijire anal (definiie, etiopatogenie, (nursing) la simptomatologie, investiga ii, principii de pacien?ii tratament). v?rstnici 2.2.4. Diabetul zaharat tardiv, obezitatea
(defini ie, simptomatologie, investiga ii, principii de tratament). 2.2.5. Aspecte de geropatologie urinar : infec iile urinare, incontinen a de urin , bolile prostatei la btrni (definiie, etiopatogenie, simpto matologie, investiga ii, principii de tratament) 2.2.6. Aspecte de geropatologie a aparatului locomotor: osteoporoza de involu ie, fracturile de femur, sindromul de imobilizare, ulcerul de decubit (defini ie, etiopatogenie, simptomatologie, investiga ii, p rincipii de tratament). 2.2.7. Crizele de adaptare: cauze / prevenire. 2.2.8. St rile terminale: atitudinea fa de moarte, asistenta mor ii, ngrijirile paliative. 2.2.9. Administrarea medicamentelor in geriatrie. 2.2.10. Terapia ocupa ional . Educa ia sanitar in geriatrie. 2.2.11 Aspecte medico8sociale: 8 patologia pensionarii; 8 institu ionalizarea vrstnicului (primirea, supravegherea, organizarea ngrijirilor, comunicarea); 8 ngrijirea vrstnicului in familie. 3.1. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse metode: observa ia, interviul formal sau informal, cercetarea documentelor medicale (F.O. clinic , bilete de ie~ire din spital, bilete de trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate, reete, etc.), discu ii cu membrii echipei medicale si cu apar in torii, examen fizic si psihic. Analizarea si organizarea datelor: informa ii semnificative. 3.2. Independen /Dependen 3.2.1. Manifest ri de independen : mobilitate pstrata, semne vitale (R, P , T.A., T 0) in limite normale, somn odihnitor, orientare in timp si spaiu, autonomie in desf ~urarea activit ilor de autongrijire. 3.2.2. Probleme de dependen : sc derea acuit ii senzoriale, diminuarea mobilit ii fizice, pierderea controlului sfincterelor, dezorientare auto-, si allopsihic alterarea integrit ii tegumentelor, izolare social , pierderea stimei de sine, risc crescut de accidentare, vulnerabilitate crescut fa de pericolele din mediu. Manifest ri de dependen : hipoacuzie, surditate, cecitate, ankiloze, incontinen a de urin , de materii fecale, confuzie, amnezie,
C 5. C 4.
Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Aplic? Nivelul: 3 avansat C . Elaboreaz? planul de interven?iile Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist C . Evalueaz? rezultatele ?ngrijirilor aplicate ?ngrijire depresie, traumatisme etc. proprii i (nursing) 2.2.3. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni delegate ale organice), de ordin psihologic (anxietate, stres, crizele de adaptare), de ordin social (izolare, pensionare, institu ionalizare), lipsa de cuno~tin e. 4.1.Obiectivul nursing: specificitate, performan , implicare, realism, observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condi ii? cnd? ; obiective pe termen scurt, mediu si lung). 4.2. Priorit i de ngrijire: supravegherea func iilor vitale si vegetative, a st rii de cuno~tin ,a alimenta iei, a orient rii in timp si spa iu, profilaxia complica iilor si a c derilor. 4.3. Interven ii proprii (autonome): comunicare, alimentare, igiena, mobilizare, educa ie. 3.4. Interven ii delegate: preg tirea pentru investiga ii si analize,
206
C.
Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic administrarea tratamentului general si local. 5.1. Resurse materiale : 5.1.1. Instrumente: seringi, sonde vezicale, tensiometru, stetoscop, oscilometru, canul rectal , trus pentru ngrijirea plgilor. 5.1.2. Materiale: trus de perfuzie, solu ii perfuzabile, solu ii antiseptice, unguente de tip barier , mnu~i de cauciuc, pungi pentru urin , pampers, atele, fe~i, comprese. 5.2. Preg tireapacientului: 5.2.1. Preg tirea psihic : informare, explica ii, ob inerea consim mntului, asigurarea confortului psihic. 5.2.2. Preg tirea fizic : asigurarea condi iilor de confort ambiental, pozi ie adecvat , igien , crearea cmpului operator, imobilizarea. 5.3. Interven ii specifice: montarea sondei demeure, preven irea complica iilor legate de imobilizarea prelungit , terapia ocupa ional , institu ionalizarea vrstnicului, ngrijiri paliative, interven ii de suport si protec ie social . 6.1. Obiective stabilite: 6.1.1. Realizate manifest ri de dependen absente sau diminuate, rec~tigarea autonomiei.. 6.1.2 Nerealizate manifest ri de dependen care se men in, manifest ri de dependen aprute pe perioada ngrijirii. 6.2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacit ile fizice si psihice ale vrstnicului. 6.3. Planificarea interven iilor: adecvate manifest rilor de dependen prezente in evolu ia pacientului.
Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a
decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme in func ie de: complexitatea i dificultatea temei, volumul i nivelul de cuno~tin e, deprinderile i abilit ile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de corelare a competen elor cu coninuturile. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activit i de nv are cu caracter practic-aplicativ: discu ii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerci ii practice. Elevii vor fi pu~i in situa ii de nvare in grup sau individual, rezol vnd sarcinile de lucru repartizate. Resursele materiale trebuie sa cuprind o gama cat mai variata: plan~e, casete video, manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate. Pentru aplicarea procesului de ngrijire (nursing), ca demers logic, decizional, de identificare i rezolvare a problemelor de dependen , se recomand studii de caz, pe tipuri de patologie precizate in con inuturile tematice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe s crise de tip itemi, ntreb ri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Preg tire Profesional . Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant . Cadrele didactice care asigur preg tirea la acest modul i stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, num rul de reevalu ri si distribu ia acestora pe parcursul anului colar. Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstra ie si stagii clinice in unit i de profil (cmine, spitale de cronici, centre de zi) si va avea ca scop formarea abilita ilor si atitudinilor necesare ngrijirii persoanelor vrstnice.
Modulul 53. ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE

Nota introductive Modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE face parte din pregatirea pregatire specifica din anul III, pentru calificarea : asistent medical generalist. In modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE se regasesc abilitatile din competenta tehnica specializata ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE. Modulul are alocate 120 din care 84 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utilize impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor oncologice. 2.Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire(nursing) la pacientii cu afectiuni oncologice . 3.Elaboreaza planul de ingrijire(nursing). 4. Aplica interventiile proprii si delegate. 5.Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. Tabelul decorelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE Nr. crt. Unitate de competenta Competente Continuturi
53.
Oncologie si nursing in oncologie
C.1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor oncologice
1.Semne si simptome prezente in afectiunile oncologice 1.1 Semne clinice : durerea(localizare, caracter, intensitate), dispneea( tipuri, caracteristici), hemoragia (clasificare, gravitate), tusea, expectoratia, atelectazie, inflamatia, febra, greturi, varsaturi, tulburari de deglutitie, icter mecanic, tulburari urinare, tulburari sfincteriene, hipertensiunea intracraniana, tulburari de vedere, edeme, nevralgii, pareze etc. 1.2 Semne generale: scaderea ponderala, anorexie, inapetenta, paloare, aspectul tegumentelor si mucoaselor, anxietate, alterarea functiilor vitale si vegetative etc. 2. Principalele afectiuni oncologice: 2.1 Cancerul bronhopulmonar: definitie, etiopatogenie, anatomie patologica, simptomatologie, investigatii, forme clinice, evolutie, tratament, profilaxie. 2.2 Cancerul esofagului: etiologie, anatomie patologica, simptomatologie, investigatii, complicatii, evolutie tratament. 2.3 Cancerul gastric: etiopatogenie, anatomie patologica, simptomatologie, investigatii, complicatii, evolutie, tratament. 2.4 Cancerul colonului si rectului: etiopatogenie, anatomie patologica, simptomatologie, investigatii , evolutie, tratament. 2.5 Cancerul hepatic:
208
Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist 2.10 Cancerul mamar si ovarian: etiopatogenie, anatomie patologica, simptomatologie, investigatii, evolutie, tratament. 2.11 Cancerul organelor genitale(testicole, prostate, uter) : etipatogenie, simptomatologie, investigatii, evolutie, tratament. 2.12 Tumorile cerebrale: etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, evolutie, tratament. 2.13 Feocromocitomul malign: etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, evolutie tra tament. C. 2 2.14 Limfoamele maligne: etiopatogenie, Identifica simptomatologie, investigatii, evolutie, problemele forme clinice, tratament. de 2.15 Coriocarcinomul placentar: dependenta etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, tratament. si 1.Culegerea de date( date subiectiv/obiective) stabileste diagnosticel prin diverse metode: interviu (direct indirect, cu intrebari inchise/ deschise), e de ingrijire observatie, cercetare documente medicale ( foaie de observatie clinica, bilete de iesire din spital, trimiteri, scrisori medicale, carnet de sanatate, retete, etc.) discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii, examen fizic (inspectie, ascultatie, palpare, percutie). 2. Independenta/ Dependenta 2.1 Manifestari de independenta: pacient constient, mobilitate pastrata, tegumente intacte, culoarea tegumentelor normala, semne vitale (respiratie, puls,TA, temp) pastrate, lipsa durerii, somn si odihna corespunzatoare, comunicare eficienta. 2.2 Probleme de dependenta: durere acuta/cronica, imobilitate, incordarea miscarilor, postura inadecvata, edeme ale membrelor, dispnee, circulatie inadecvata, vulnerabilitate fata de pericole, comunicare ineficienta, palpitatii. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare, alterarea starii de confort, deficit de C. 3 Elaboreaza autoingrijire, risc de infectii, risc de complicatii, escare, cianoza, modificari ale functiilor vitale planul de si vegetative, sentiment de inferioritate si ingrijire modificare a imaginii (nursing) de sine, risc de accidente. 2.3 Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale, tulburari de echilibru, comunicare ineficienta, alterarea starii de nutritie, de ordin psihologic(anxietate , stres), tulburari de deglutitie, de ordin social(izolare , saracie), lipsa cunoasterii. 2.4 Diagnostic de ingrijire(nursing) = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta). 1.Obiectivul nursing: specificitate,
C. 4 Aplica interventiile proprii si delegate
C. 5 Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate
1.Resurse materiale: Instrumente : trusa de intubat, trusa de ventilatie, sonde gastrice, sonde urinare, ace pansat, pungi colectoare, seringi, trocare, ace punctie, canula traheala, sonde Blekmore, valve vaginale, sursa de aspiratie, seringa Guyon, tensiometru, stetoscop, monitor, Materiale: comprese, mese, tampoane, solutii antiseptice, manusi chirurgicale, transfuzoare, perfuzoare, solutii de perfuzat, medicamente, anestezice, trusa de perfuzie, 2.Pregatirea pacientului: 2.1 Pregatirea psihica : : informare, explicatii, asigurarea confortului psihic, 2.2 Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor de mediu, pozitie adecvata, igiena etc. 3.Interventii specifice: 3.1 Interventii de urgenta: masaj cardiac extern, respiratie artificiala, traheostomie, imobilizare, oxigenoterapie, intubatie 3.2 Transportul pacientilor: metode de transport(brancarda, carucior, pat, metode 3.3 Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor, a complicatiilor, tromboembolice( administrarea de 3.4 . Recoltarea analizelor biochimice , hematologice, bacteriologice : pregatire pacientului, pregatirea materialelor necesare, 3.5 Masurarea TA, masurarea pulsului : pregatirea pacientului , pregatite dispozitivelor necesare, tehnica de executie, notarea in 3.6 Examenul radiologic: radioscopia, radiografia, irigoscopia, mamografia, tomografii, ecografii, RMN, scintigrafii: pregatirea 3.7 Electrocardiograma: pregatirea pacientului, tehnica de executie. 3.8 Pregatirea preoperatorie: 3.8.1 Pregatirea generala: bilantul clinic general, supravegherea functiilor vitale si vegetative, examene de rutina obligatorii 3.8.2 Pregatirea pentru interventie ( in ziua precedenta, in ziua operatiei). 3.9. Ingrijiri postoperatorii 3.9.1 Supravegherea pacientului: aspectul general, parametrii fiziologici, pierdiri de lichide(sange, urina, varsaturi, transpiratii, ) 3. 9.2 Asigurarea confortulu: igiena, combaterea durerii, combaterea 3. 9.3 Prevenirea complicatiilor postoperatorii: retentie urinara, constipatie, tromboflebite, 1. Obiective stabilite: 1.Obiective stabilite: 1.1 Realizate manifestari de dependenta absente sau ameliorate, satisfactia pacientului. 1.2 Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin, manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii. adaptate la 2.Reformularea obiectivelor: capacitatile fizice ale pacientului.
210
3. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului.
Conditii de aplicare didactica si de evaluare. Modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare; elevii au stiluri diferite de invatare; elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomada urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de invatare cu caracter practice aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, fise de lucru, probe practice(demonstratie, studiu de caz plan de ingrijire). Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluare, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii, tema in clasa, investigatia, proiectul. La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si proba practica.
-
Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de cunostintele, deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a
deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realize in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala . Instruire in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE. Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea, studiu de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete vdeo, CD- uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse.
212
MODULUL 54: NGRIJIRI PALIATIVE

Not introductiv Modulul NGRIJIRI PALIATIVE face parte din preg tirea specific din anul III, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul NGRIJIRI PALIATIVE se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic specializat NGRIJIRI PALIATIVE. Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competen elor descrise n standardele de preg tire profesional . Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii. Lista competenelor specifice unit ii de competen corespunztoare modului: 1.Analizeaz semnele i simptomele specifice st rilor avansate i terminale de boal . 2.Identific problemele de dependen i stabile te diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacien ii cu st ri avansate i terminale de boal . 3.Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing). 4.Aplic interven iile proprii i delegate planificate. 5.Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competen : NGRIJIRI PALIATIVE
Nr. Unitate de crt. competen 54. ngrijiri paliative
Competen e C1.Analiz eaz semnele i simptome le specifice strilor avansate i terminale de boal .
Coninuturi
Semne i simptome prezente n st rile avansate i terminale de boal : Durere (localiz ri, intensitate, caracter), inflama ie, tulbur ri digestive (sete, inapeten , astenie, gre uri, v rs turi, arsuri, constipa ie/diaree), tulbur ri urinare, leziuni cutanate, (dermite, escare, prurit), "gura nefunc ional ", tulbur ri respiratorii, tulbur ri de somn, tulbur ri psihice, hipersensibilitate la frig i cald, la lumin /ntuneric, la zgomot/lini te, la mirosuri etc. Incontinen a, c derile, sindromul de imobilizare. Moartea: defini ie, tipare de a muri tr ind, drepturile persoanelor muribunde, reac iile muribunzilor n fa a mor ii, etapele adapt rii (la boal cronic , la pierderi grave, la moarte). Principalele afec iuni care determin st ri avansate i terminale de boal : Cancerul (defini ie, etiopatogenie, simptomatologie, investiga ii, principii de tratament, profilaxie). SIDA (defini ie, etiopatogenie, simptomatologie, investiga ii, principii de tratament, profilaxie). AVC (defini ie, etiopatogenie, simptomatologie, investiga ii, principii de tratament profilaxie). Comele (defini ie, etiopatogenie, Modalit i culegere date (date obiective i date subiective): interviu (direct/indirect, cu ntreb ri deschise/nchise), observa ie clinic , cercetare documente medicale (foaie de observa ie clinic , bilete de ie ire din spital, trimiteri, scrisori medicale, carnet de s n tate, reete etc), discuii cu echipa de ngrijire, familia i apar in torii, exame n fizic (inspectie, ausculta ie, palpare). Analizarea i organizarea datelor: informa ii semnificative. Sinteza informa iilor: manifest ri de independen , manifest ri de dependen , surse de dificultate Probleme de dependen , diagnostice de ngrijire (nu rsing): alterare a nutri iei, alterare a elimin rii, intoleran la activitate, alterare a mobilit ii, alterare a integrit ii tegumentelor/mucoaselor, hiper/hipotermie,
C2.Identif ic problemel e de dependen i stabile te diagnostic ele de ngrijire (nursing) la pacien ii cu stri avansate i terminale de boal .
214
Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist Obiective de ngrijire: criterii: specificitate, C3.Elabore performan, implicare, realism, az planul observabilitate. Conceptul de ngrijiri paliative: de definiie, cauze, filozofie, principiile ngrijirii, ngrijire formarea i atitudinea personalului de ngrijire. (planul Prioriti de ngrijire: nursing). managementul durerii, controlul Intervenii proprii i delegate: proprii: comunicare, hidratare, alimentare, pasiv, igien, asigurarea calitii vieii pn la sfr it, monitorizarea semnelor vitale, acompaniament relaional, susinerea familiei pe timpul doliului. local, electroterapie, fizioterapie, ngrijirea cavitii bucale, ngrijirea escarelor. Materiale i instrumente adecvate C4.Aplic interveniilor: aparat de aparate i instrumente de interven iile electroterapie, mic chirurgie, trus de perfuzie, ace, seringi, proprii i braunule, solu ii pampers, medicamente perfuzabile, sonde, delega te specifice combaterii durerii i a simptomelor etc. planific Susinere psihic i fizic: susinere psihic: informare, explicaii, confortului psihic. susinere fizic: poziie adecvat, igien etc C.5 Obiective stabilite: realizate: se menine calitatea vieii, acceptarea Evalueaz rezultatele n demnitate i pace; ngrijirilor nerealizate: alterarea calitii vieii, aplicate. Reformularea obiectivelor: adaptate la etapa
Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente i
Condi ii de aplicabilitate didactic i de evaluare Modulul NGRIJIRI PALIATIVE poate fi parcurs n mod independent. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educa iei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implica i n mod activ n procesul de nv are; elevii au stiluri diferite de nv are; elevii particip cu cuno tin ele lor dobndite anterior, la procesul de nvare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informa iilor vechi c u cele noi i pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activit i de nv are cu caracter interactiv. Se recomand urm toarele metode: observa ia, descoperirea, demonstra ia, problematizarea, fi a de lucru, proiectul, planul de ngrijire. Pentru atingerea competen elor din prezentul modul se vor realiza activit i de nv are cu caracter practic aplicativ: scheme, fi e de lucru, planuri de ngrijire, simul ri. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise (test scris, fi e de lucru), probe practice (demonstra ie, studiu de caz 8 plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Preg tire Profesional . Modul de evaluare are n vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l
demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP-ul stabile te un ni vel na ional comun de performan , care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de preg tire. Se evalueaz numai competen ele din acest modul, evaluarea altor competen e nefiind relevant . O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul .
Pe parcursul modului se realizeaz evaluarea formativ , iar la sfr itul lui se realizeaz evaluarea sumativ , pentru verificarea atingerii competen elor. Cadrele didactice, care asigur preg tirea la acest modul, i stabilesc durata evalu rii fiec rei competen e, num rul de reevalu ri i distribu ia acestora pe parcursul anului colar. Se recomand urm toarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evalua rea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n cas, investigaia, proiectul. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiecrei teme n func ie dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competen elor cu con inuturile. Instruirea se va realiza n s li de demonstra ie i unit i sanitare cu o bun dotare material . Instruirea n s li de demonstra ie are o importan deosebit n realizarea corespunz toare a competen elor pentru viitorii asisten i medicali generali ti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no iunilor i activit ilor privind NGRIJIRI PALIATIVE. Se pot utiliza ca metode de nv are: expunerea, conversa ia, munca independent , simularea, observa ia de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cuno tin e, deprinderi i abilit i anterioare ale elevului,, exerci iul, discu iile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urm ri aplicarea cuno tin elor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n m sur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s con in o gam ct mai variat :plan e, scheme, casete video, CD uri, desene, folii de retroproiector, manechin, instrumentar i materiale sanitare diverse (seringi si ace, atele, brancarda, fe i, comprese etc). Bibliografie recomandat : 1. Constantin Bogdan, Serban Stoianovici 8 "Nursing geriatric" 2. Ghilezan N. "Oncologie generala" Editura Medicala, Bucuresti, 1992 3. C. Moses 8 "Tehnica ngrijirii bolnavului" 8 Ed. Medical , Bucure ti, 1999 4. Lucre ia Titirc 8 "Manual de ngrijiri speciale acordate pacientului de asisten ii medicali" 8 Ed. Via a Medical Romneasc , 2003 5. Blceanu-Stolnici 8 "Geriatrie practic" 8 6. C. Borundel 8 "Manual de medicin intern pentru cadre medii" 8 Ed. ALL, Bucure ti, 1995

216
Modulul 55: NURSING COMUNITAR

Nota introductiv Modulul NURSING COMUNITAR face parte din preg tirea specific a anului III pentru calificarea asistent medical generalist. n acest modul se reg sesc abilit ile din unitatea de competen tehnic specializat NURSING COMUNITAR Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore, invatamant clinic. Activitatea n comunitate este complex , solicit calit i deosebite din partea asistentului medical generalis t care trebuie dezvoltate n perioada preg tirii pentru a-i permite n viitor s ndeplineasc si roluri de educare i instruire, ngrijirea indivizilor, familiilor, grupurilor n comunitate, innd seama de particularit ile acestora. Parcurgerea modului va permite cursantului s fac leg turi interdisciplinare, s se ncadreze n echipa de ngrijire i multifactorial ,s acorde ngrijiri adaptate, s stabileasc rela ii interpersonale, obiectivul principal fiind promovarea s n t ii i prevenirea mboln virilor. Prin parcurgerea programei care se va utiliza mpreun cu standardul de preg tire profesional specific calific rii, se asigur dobndirea competen elor descrise n acesta. Lista competentelor specifice unit ii de competen corespunztoare modulului: 1. Rezum particularit ile nursingului (ngrijirilor de s n tate). 2. Define te cadrul conceptual al nursingului (ngrijirilor de s n tate) n comunitate. 3. Aplic procesul de nursing (ngrijire) n comunitate. 4. Identific problemele de s n tate a familiei. 5. Asigur ngrijiri specifice grupurilor vulnerabile, bolnavilor cu afec iuni cronice i n faz terminal . Tabelul de corelare a competentelor si coninuturilor Unitatea de competen : NURSINGUL N COMUNITATE Nr. Unitate de Competene crt. competen Coninuturi
55. Nursin g comuni tar
C.1. Rezum particularit ile nursingul ui (ngrijirilor de sntate) n comunitat e
1. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitara (nursing) 1.1. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitare dupa American Nurses Association (A.N.A): actiuni de baza, scopuri, beneficiari. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitare dupa Asociatia Americana de Sanatate Publica: actiuni de baza, scopuri, beneficiari. Definitia dupa O.M.S. 1.2. Elementele practicii sanatatii comunitare . 1.2.1. Promovarea unui stil de viata sanatos. 1.2.2. Tratarea tulburarilor si afectiunilor prin interventii directe si indirecte. 1.2.3. Promovarea recuperarii. 1.2.4. Sprijinirea serviciilor comunitare. 1.2.5. Sus inerea serviciilor primare de ingrijire a sanatatii. 1.2.6. Aprecierea nevoilor si evaluarea serviciilor. 1.3. Preceptele ingrijirii sanatatii in comunitate : activitate stabilita pe baza nevoilor si a planului general de sanatate,
Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist continua a starii de sanatate, buna pregatire a asistentului medical, asistentul 8 membru activ al echipei de ingrijire, acordarea ingrijirilor conform recomandarilor medicale, utilizarea inregistrarilor, dirijarea clientului si familiei catre resurse comunitare, supravegherea personalului de ingrijire, planificare programelor de educatie continua si asumarea responsabiliatii. 2.Modele conceptuale definitie, notiuni de baza, implicatii in ingrijirea sanatatii in comunitate (nursing comunitar). 2.1. Modelul Henderson. 2.2. Modeloul de adaptare Roy. 2.3. Modelul Rogers. 2.4 Modelul sistemelor comportamentale Johnson. 2.5.Modelul autoingrijirii Orem. 2.6. Modelul sistemelor Newman 2.7 Modelul Ropper, Logan, Tierney. 3.Rolul si functiile asistentului medical generalist in comunitate. 3.1. Functii: 8 acordarea ingijirilor in familie, colectivitati, scoli, persoanelor varstnice si bolnavilor psihici, pacientilor cronici si in stadiul terminal, ingijiri de sanatate ocupationala; 8 transmiterea cunostintelor catre beneficiarii serviciilor de ingrijire sau personalul din C.2. Define~te sistemul de sanatate; 8 membru al echipei de ingrijiri; cadrul 8dezvoltarea practicii ingrijirilor de sanatate conceptual al prin gandire critica si cercetare. nursingului 3.2. Roluri: educator si pedagog, consilier, (ngrijirilor de facilitator. sntate n 1.Conceptul despre om, familie, comunitate) comunitate. 1.1 Conceptul despre om: definitia individului, teoria holistica, omul ca unicat. 1.2. Conceptul de familie. 1.2.1 Definitii: traditional, netraditional, biologic, nebiologic. 1.2.2. Caracteristicile familiei: sistem social, norme si valori culturale, functii de baza, stadii de dezvoltare in timpul ciclului vietii. 1.3. Conceptul de comunitate. 1.3.1. Definitia comunitatii. 1.3.2. Cunoasterea comunitatii: localizare (urbana, rurala), asezare geografica, structura populatiei ( numar, densitate, varsta, grupuri minoritare etnice si religioase), nivel general de educatie, particularitati de clima, flora si fauna, influenta mediului inconjurator, diferente culturale si spirituale, probleme socio-economice (venit mediu, populatie cu venituri sub nivelul minimal, rata somajului, domenii de angajare a populatiei). 218
Domeniul: Sntate 1i asisten pedagogic
2.4. Sanatatea comunitatii. 2.4.1. Definitia, obiectul sanatatii comunitare, factorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii (biologici, ambientali, comportamentali, serviciile de sanatate). 2.4.2. Comunitatea ca unitate de ingrijit (client). 3. Conceptul de ingrijiri primare. 3.1. Definitia ingrijirilorprimare. 3.2. Elemente cheie : promovarea nutritiei sanatoase, masuri de igiena, ingrijirea mamei, a copilului si planificarea familiala, imunizarea, prevenirea si controlul imbolnavirilor endemice, educatie pentru recunoasterea problemelr de sanatate si cunoasterea metodelor de prevenire, tratament adecvat in caz de imbolnavire si accidente. 3.3. Niveluri de interventie: prevenirea primara, secundara, tertiara, ingrijiri paliative. 3.4. Caracteristicile ingrijirilorprimare. 3.5. Accesibilitatea la ingrijiri primare de sanatate. 1.Aprecierea nevoilor comunitatii. 1.1. Culegerea datelor: 8starea de sanatate si caracteristicile ei in Romania, anchete epidemiologice, screening-ul si studii de prevalenta; 8 factorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii: factori naturali (fizici, chimici, biologici), factori artificiali (economici, nevoi fudamentale, someri, factori culturali, profesionali, civilizatie etc.) 1.2. Analiza datelor: selectarea datelor semnificative, identificarea problemelor, formularea diagnosticului starii de sanatate a colectivitatii, diferenta dintre ingrijirile individuale si cele colective, identificarea grupurilor vulnerabile, defavorizate, accesibilitatea la servicii de sanatate, costurile serviciilor. 2.Planificarea. 2.1. Stabilirea scopului. 2.2. Stabilirea obiectivelorpe termen lung, mediu si scurt respectarea principiilor privind enuntarea obiectivelor. 2.3. Stabilirea prioritatilor. 2.4. Stabilirea interventiilor in concordanta cu obiectivele proprii si planurile nationale. 2.5. Intocmirea planului de ingrijiri de sanatate: stabilirea responsabilitatilor, termenelor. 3.Aplicarea planului. 3.1. Efectuarea interventiilor cu implicarea
Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist 1.2. Descrierea familie si a factorilor care pot influenta starea de sanatate a acesteia: 8 membri: numar, stuctura pe varste, starea de sanatate, probleme deosebite; 8 relatii intre membrii familiei: intre parinti (soti), parinti copii, relatiile cu bunicii; 8 relatii sociale: cu prietenii, cu vecinii; 8 habitatul: locuinta (spatiu de locuit adecvat, dotari, intretinere igiena), spatiul din jurul locuintei. 8 alimentatia: adecvata, obiceiuri alimentare: 8 activitatea profesionala: profesia membrilor familiei, conditiile la locul de munca; 8 odihna si timpul liber, posibilitati de recreere: 8 nivel economic: venit, satisfacerea nevoilor familiei; 8 nivel cultural si de educatie, preocupari cultural- educative, comportamentul fata de sanatate; 8 apartenenta religioasa; 8 stabilirea scorului APGAR pentru familie 2.Nevoi specifice de ingrijire si educatie de-a lungul vietii. 2.1.Notiuni despre ingrijirea copilului: - dezvoltarea psihomotorie a copilului 0 1 an, imunizarile, prescolarul, scolarul si adolescentul nevoi de educatie, alimentatie, ingrijire. 2.2. Tinerii si adultii tineri. 2.3. Femeile gravide. 2.4. Persoane varstnice. Rolul asistentului medical in educarea familiei, pentru mentinerea sanatatii si identificarea problemelor de sanatate. ( Sintetizarea si aplicarea cunostintelor si a deprinderilor dobandite la modulele de educatie pentru sanatate,mediu si sanatate, psihologie, sociologie, pedagogie, puericultura si pediatrie, obstetrica, gerontologie si geriatrie). 3.Probleme de sanatate si disfunctionalitati la nivelul familiei. 3.1. Sindromul de carenta afectiva si retardul: 8 observarea comportamentului copilului; 8 observarea comportamentului parintilor si\sau substitutului matern; 8 prevenirea abandonului si abuzului. 3.2. Familia cu probleme: 3.2.1. Nivel de educatie redus, mediu necorespunzator, dieta si obiceiuri alimentare necorespunzatoare, venituri insuficiente pentru intretinerea familiei, lipsa asigurarilor de sanatate si a accesului la ingrijiri medicale. 3.2.2.Tulburari majore in familie: familia conflictuala, dezorganizata, monoparentala,
220
Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist psihica,anxietate, depresie. 1.Grupuri vulnerabile. C. 5. Asigur 1.1 Grupuri defavorizate: minoritati etnice ngrijiri si religioase, cu probleme socio-economice, specifice saracia, lipsa de educatie si a accesului la grupurilor servicii de diagnostic si tratament. vulnerabile, 1.2. Comportamente la risc: consumul de pacien ilor cu alcool, consumul de droguri, fumatul, mediul inconjurator risc accidente, afec iuni 2.Masuri de nesigur, sustinere si de combatere. 8 organizarea actiunilor individuale sau pentru 8 participarea la campanii de educatie; 8 aplicarea programelor nationale; 8 legatura cu autoritatile, unitatile sanitare, neguvernamentale; 8 respectarea legislatiei. 3.Ingrijirea la domiciliu a bolnavilor cronici si terminal. 8 alegerea unui model de ingrijire adecvat: autoingrijire Orem, modelul Roper bazat pe dependenta|independenta activitatilor vietii in 8 evaluarea gradului de dependenta; 8 evaluarea resurselor umane si materiale; 8 verificarea si respectarea recomandarii 8 planificarea ingrijirilor si stabilirea orarului bolnavul, familia, respectand recomandarea 8 executarea interventiilor autonome si delegate conformitate cu legislatia in vigoare; 8 aplicarea protocoalelor de ingrijire; 8 instruirea si implicarea familiei in ingrijire si 8 explicarea nevoilor muribundului; 8 evidenta activitatii si transmiterea informatiilor 8 evaluarea rezultatelor ingrijirilor; -raportarea periodica a rezultatelor si ingrijiri.
Sugestii metodologice n elaborarea strategiei didactice la parcurgerea modulului NURSING COMUNITAR profesorul va ine seama de particularit ile form rii adul ilor: motivarea, implicarea, leg tura cu realitatea i punctele de interes ale cursan ilor, participarea. n cadrul modulului elevii trebuie dirija i s foloseasc analiza i sinteza pentru a realiza o coeren ntre cuno tin ele nsu ite anterior n alte module, in mod deosebit cele referitoare la ngrijiri. Orele de teorie se vor desf ura n s li de clas sau de instruire practic dotate corespunz tor cu materiale i mijloace audio-vizuale care s permit aplicarea metodelor participativ-active: re zolvarea de probleme, jocul de rol, observare dirijat , brainstorming, studiu de caz, discu ii n grup, unde elevii s poat ndeplini pe rnd rolul de moderator i animator. Elevii vor fi ajuta is - i dezvolte abilit ile de comunicare, de stabilire a rela iilor interpersonale, de colaborare cu speciali tii din alte domenii pentru a putea gestiona cazurile cu care se confrunt n comunitate. n func ie de particularit ile individuale sau de grup, de cuno tin ele nsu ite anterior i de gradul de dificultat e, profesorii vor decide asupra num rului de ore repartizat fiec rei teme, urm rind n final realizarea criteriilor de performan i atingerea competen elor necesare pentru a lucra ca asistent
medical generalist n comunitate. Pentru atingerea competen elo r acestui modul evaluarea are un rol deosebit. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntreb ri, discu ii n grup), teste scrise, fi e de lucru, carnete de apreciere care s cuprind sarcina, data i semn tura, portofolii.
Evaluarea preg tirii practice se realizeaz prin activit i concrete n comunitate: vizita la domiciliu, ancheta n familie, culegerea datelor semnificative, ntocmirea planului de ngrijiri i executarea unor ngrijiri, efectuarea unor activit i educative. Datele evalu rii, num rul evalu rilor, metodele de evaluare vor fi stabilite de cadrele didactice n func ie de etapele parcurse n preg tire.
222
MODULUL: 56: NGRIJIRI LA DOMICILIU

Not introductiv : Modulul INGRIJIRI LA DOMICILIU face parte integranta din pregatirea specifica din anul III, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul INGRIJIRI LA DOMICILIU se regasesc abilitati din unitatea de competenta tehnica specializata INGRIJIRI LA DOMICILIU. Modulul are alocate 60 de ore, din care 36 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardul de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului 1.Rezuma serviciile de ingrijire la domiciliu si responsabilitatile asistentului medical generalist. 2.Elaboreaza planul de ingrijire. 3.Aplica ingrijirile conform normelor in vigoare. 4.Efectueaza bilantul ingrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competenta: Ingrijiri la domiciliu Nr. crt. 56. Unitatea de competenta Ingrijiri la domicili u Competente C1. Rezuma serviciile de ingrijire la domiciliu si responsabilitatile asistentului medical generalist. Continuturi tematice
1.1. Integrarea serviciilor de ingrijire la domiciliu in sistemul asigurarilor sociale de sanatate conform legislatiei in vigoare. Legea Nr. 145/1997 privind Asigurarile Sociale de Sanatate. Contractul cadru privind acordarea asistentei medicale in sistemul de asigurari sociale de sanatate. Norme legislative privind ingrijirile medicale la domiciliu; HG privind activitatile de voluntariat in domeniul serviciilor de ingrijire la domiciliu pentru persoane varstnice. Lista serviciilor de asistenta primara acordate de medicul de familie si personalul medical de care dispune, la domiciliul persoanelor asistate. 1.2. Responsabilitatile asistentului medical generalist
Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist 2.1. Evaluarea initiala 2.Elaboreaza planul Evaluarea nevoilor fise standard de ingrijire. Informarea clientului/sustinatorului legal; obtinerea consimtamantului Incheierea acordului intre beneficiarul ingrijirilor la domiciliu si persoana care acorda ingrijirea 2.2. Planul de ingrijiri Servicii necesare pentru rezolvarea nevoilor identificate Obiectivele planului de ingrijire: criterii de formulare in functie de nevoile si resursele clientului Stabilirea prioritatilor de ingrijire Stabilirea planului de ingrijire individualizat 3.1. Norme generale 3.Aplica ingrijirile prevenirea infectiilor echipamente conform normelor in protectie personala, distrugerea vigoare. obiectelor si materialelor contaminate (Legea protectiei Reguli de siguranta la domiciliu 3.2. Comunicarea cu pacientul/sustinatorul legal; obtinerea 3.3. Protocoale de ingrijire Obiective de nursing Echipamente si materiale adecvate Etape de interventie Inregistrarea datelor in fisa de vizite la domiciliu 3.4. Drepturile beneficiarului Contractul de ingrijire la domiciliu in care sunt precizate drepturile si obligatiile partilor Norme de etica si deontologie in ingrijirea la domiciliu 4.Efectueaza bilantul 4.1. Bilantul ingrijirilor aplicate analiza periodica a ingrijirilor aplicate. nevoilor examene de bilant gradul de realizare a obiectivelor satisfactia 4.2. Reajustarea planului de ingrijire in caz de rezultate nefavorabile in conformitate cu
Sugestii metodologice Cadrele didactice vor decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de complexitatea ei, de deprinderile si abilitatile ce trebuie formate la elevii instruiti, Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic-aplicativ: discutii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exercitii practice. Elevii vor fi pusi in situatii de invatare in grup si individual, rezolvand sarcinile de lucru repartizate.
224
Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic
Resursele materiale trebuie sa cuprinda atat materiale si instrumente de exersare a deprinderilor de ingrijire cat si modele de documente standard folosite pentru inregistrarea si evaluarea ingrijirilor la domiciliu, protocoale de ingrijire. Evaluarea trebuie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi, intrebari structurate, rezolvarea de sarcini de lucru, gestionarea cazului, fise de observare a atitudinilor si a etapelor de executie a interventiilor. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Stagiul clinic se va desfasura in centre de zi pentru ingrijirea varstnicilor, servicii de ingrijiri la domiciliu sub stricta supraveghere a asistentilor medicali cu drept de libera practica. Evaluarea stagiului clinic se va face printr-o proba complexa desfasurata la domiciliul pacientului. Modulul are ca scop dezvoltarea abilitatilor sociale ale elevilor prin asigurarea instruirii clinice in afara spitalelor. Bibliografie 1. Serviciile de ingrijiri la domiciliu 8 ghid de practica 8 Editura LEAL, 1998 Fundatia de Ingrijiri Comunitare, (Dr. Valentin VLADU Director executiv al Fundatiei de Ingrijiri Comunitare) 2. Ingrijirea la domiciliu Ghid practic pentru asistentii medicali, coordonatorul lucrarii: Ana TUDORAN, Editura ECHINOX, Cluj-Napoca, 2001

Anexa 3 - Programe Scolare I - II - III AMG

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa 3 - Programe Scolare I - II - III AMG

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCET RII I TINERETULUI

Anexa nr. 3 la O.METC nr. 2713/29.11.2007

Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist

Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist

PLAN DE NV MNT ~COALA POSTLICEAL

Domeniul: S n tate i asisten pedagogic Calificarea profesional : Asistent medical generalist

Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist

Total ore: din care: invatamant clinic

120 ore 60 ore

Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist

60 ore 30 ore 120 ore 90 ore 60 ore 30 ore 60 ore 30 ore

Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist

Anul II: 42 s pt mni

Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist

Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist

Numar total: credite)

1.680 ore (28 din care: invatamant clinic: 1.008 ore

Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist

Anul III: 42 s pt mni

Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist

120 ore 96 ore 120 ore 96 ore

Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist

Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist

Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist

Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist

Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist

Modulul 1: UTILIZAREA CALCULATORULUI I TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR

Tabelul de corelare a competen elor i con inuturilor Unitate de Competene Coninuturi

Utilizarea calculatorului si tehnologia comunica iilo r

C1.Utilizeaz sistemul de operare Windows

C2.Compar reprezent ri grafice n aplica iile Word i Excel

Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist

Domeniul: S?n?tate 1i asisten??pedagogic? Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional?: Asistent medicalgeneralist

Modulul 2: COMUNICARE PROFESIONAL

Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic20 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist

C.1.Elaboreaz strategii pentru o comunicare eficient .

C.2.Aplic tehnici de comunicare oral .

Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic21 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist

Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic22 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist

Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic23 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist

Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic24 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist

Modulul 3: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI

Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic25 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist

Anatomie si fiziologie umana

Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic26 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist

C. 6. Specifica modalitatil e de adaptare a organismului la variatiile de mediu

Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic28 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist

Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic29 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist

Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic30 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist

Modulul: 4 VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE

Unitate de Virusologi e, parazitologie

Competene C. 1. Analizeaza organisme cu potential patogen la om

Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic31 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist

Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic32 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist

combatere a organismelor patogene.

Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic35 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist

Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic36 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist

Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic37 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist

C3.Stabileste importanta enzimelor, hormonilor si vitaminelor in reglarea functiilor organismului

Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic38 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist

compozitiei probelor analizat

Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic39 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist

Domeniul: Sntate 1i asistenpedagogic40 Nivelul: 3 avansat Calificarea profesional : Asistent medicalgeneralist