SISTEME INTELIGENTE DE FABRICATIE

1.1.Introducere
Sistemul de fabricație inteligent (IMS) este un sistem modern de producție care integrează
abilitățile oamenilor, mașinilor și proceselor pentru a obține cel mai bun rezultat posibil de
producție. Sistemul de fabricație se referă la întregul proces de colectare a intrărilor, aranjare și
transformare a acestora în rezultatul dorit. IMS caută să obțină o utilizare optimă a resurselor de
producție, să minimizeze risipa și să adauge valoare afacerii.

Fig.1.1 Sistemul de fabricație inteligent

Domeniul de aplicare al producției este semnificativ diferit acum în comparație cu zilele
inițiale ale revoluției industriale. Producția modernă se concentrează nu numai pe cantitate sau
calitate, ci și pe conservarea resurselor și durabilitatea proceselor. Prin intermediul IMS,
producătorii încearcă să țină pasul cu industria în continuă evoluție și cu cererea în continuă
creștere a consumatorilor.
Utilizarea inteligenței în sistemele tradiționale de producție înseamnă aducerea de
flexibilitate în procesele de producție, analizarea proceselor existente și a deficiențelor acestora,
colectarea de informații despre acestea și utilizarea informațiilor pentru a formula procese mai
bune.
În timp ce producția tradițională funcționează pe baza cunoștințelor și experienței existente a
operatorilor, IMS solicită celor implicați în proces să învețe din datele de producție anterioare, să
înțeleagă toate complexitățile, să prognozeze rezultatele producției și să găsească alternative mai
bune.

1.2.Istoria sistemelor inteligente de fabricație

Istoria sistemelor inteligente de fabricație este strâns legată de evoluția tehnologică în
domeniul informaticii și al industriei. Aceste sisteme au evoluat în timp, adaptându-se la
progresele tehnologice și la nevoile schimbătoare ale producției. Iată o privire asupra evoluției
istorice a sistemelor inteligente de fabricație:
1. Anii 1970 - 1980: Primele Etape: În această perioadă, au început să apară primele
concepte și tehnologii care au stat la baza sistemelor inteligente de fabricație. A fost o perioadă
în care calculatoarele au început să fie integrate în procesele de fabricație pentru a gestiona
sarcini specifice, precum controlul numeric al mașinilor unelte și proiectarea asistată de
calculator (CAD).
2. Anii 1990: Sistemele CIM: Conceptul de Computer Integrated Manufacturing (CIM) a
devenit prominent în anii 1990. Sistemele CIM au implicat integrarea calculatoarelor în toate
aspectele procesului de fabricație, de la proiectare și planificare la producție și control calitate.
3. Anii 2000: Automatizare și Robotică: Cu avansul tehnologiilor de automatizare și
creșterea utilizării roboților industriali, sistemelor inteligente de fabricație li s-a adăugat un nivel
suplimentar de flexibilitate și eficiență în procesele de producție. Această perioadă a marcat și
începutul fabricilor inteligente.
4. Anii 2010: Internetul Industrial al Lucrurilor (IIoT) și Analiza Datelor: Cu
popularizarea conceptului de Internet al Lucrurilor (IoT) în industrie (IIoT), s-a deschis calea
pentru o conectivitate sporită între dispozitive și sisteme de fabricație. Analiza datelor în timp
real a devenit o componentă esențială a sistemelor inteligente de fabricație, permitând luarea de
decizii informate și anticiparea problemelor.
5. Anii 2020 și mai departe: Inteligența Artificială și Fabricile Inteligente: Utilizarea
extinsă a inteligenței artificiale (IA), a învățării automate și a tehnologiilor de analiză avansată a
datelor a dus la apariția fabricilor inteligente. Aceste fabrici integrează tehnologii precum roboți
colaborativi, asistență vocală, analiză predictivă și alte soluții inteligente pentru a crea un mediu
de producție adaptabil și eficient.
Așadar, de-a lungul decadelor, sistemele inteligente de fabricație au evoluat de la concepte
rudimentare la implementări avansate, aducând transformări semnificative în industria
manufacturieră. Cu tehnologii precum IA, IoT și automatizarea continuând să avanseze, este de
așteptat ca această evoluție să continue și în viitor.
Evoluția continuă a sistemelor inteligente de fabricație reflectă un angajament în creștere față
de inovație și adaptabilitate în fața schimbărilor tehnologice și cerințelor de producție. Fabricile
inteligente continuă să evolueze pentru a deveni mai agile, eficiente și sustenabile într-un mediu
industrial în continuă schimbare.

1.3.Complexitatea sistemelor inteligente de fabricatie

Creşterea complexităţii proceselor şi fenomenelor a impus intensificarea preocupărilor
privind perfecţionarea metodelor şi tehnicilor teoretice şi practice de conducere a acestora, atât la
nivel microeconomic, cât şi la nivel macroeconomic.Conceptele de sistem şi gândire sistemică
reprezintă, în acest context, rezultate semnificative ale cercetării ştiinţifice actuale. Înlocuirea
metodelor analitice, deosebit de utile într-o serie de discipline în care descompunerea întregului
în părţi componente era absolut necesară pentru cunoaştere (economie, medicină, biologie) cu
abordarea sistemică,integratoare a condus la o serie de rezultate valoroase pe plan teoretic şi
practic. În orice sistem managerial se remarcă deplasarea centrului de greutate al preocupărilor
de la probleme pur tehnice şi metode de conduită bazate pe intuiţie, rutină şi experienţă, către
metode care au în vedere relevarea aspectelor informaţional decizionale în cadrul unor abordări
formalizate, algoritmizate, susţinute de tehnici informatice de vârf. Întreprinderea constituie
componenta fundamentală a economiei, după cum celula este elementul fundamental al unui
organism viu sau atomul, elementul fundamental al materiei. Acest „atom economic”, adică
întreprinderea, este într-adevăr indivizibil. Cele trei funcţiuni economice fundamentale respectiv
producţia, vânzarea şi gestiunea se regăsesc la toate nivelurile economice, mergând de la general
(economia mondială) la cel particular (economia întreprinderii), trecând succesiv prin economiile
naţionale, regionale şi de ramură. Întreprinderea reprezintă astfel veriga de bază care prezintă
simultan cele trei funcţiuni fundamentale enumerate anterior. Relaţiile dintre „economie”,
considerată, sub aspectul ei general, şi „întreprindere”, sunt aşa de strânse, încât nu este posibil
de a avea idei precise asupra uneia fără a poseda cunoştinţe extinse asupra celeilalte. În prezent,
dar mai ales în viitor, mediul economico-social şi natural în care activează întreprinderile
(firmele) devine tot mai complex, incert şi generator de riscuri. Asemenea evoluţii se produc pe
fondul unor deplasări importante în activitatea economică: tendinţa de globalizare a relaţiilor
economice, accelerarea ritmului schimbărilor, transformarea cunoştinţelor într-o resursă
deosebită de care depinde obţinerea avantajului competitiv ş.a.. Abordarea sistemică a
întreprinderii şi folosirea unui sistem integrat de administrarea resurselor existente oferă
managerilor posibilitatea de a avea în orice moment o imagine clară asupra întreprinderii pe care
o conduc, permiţându-le să reacţioneze prompt şi să adopte decizii în cunoştinţă de cauză. În
felul acesta are loc o adaptare a structurii şi activităţii întreprinderii la condiţiile mediului extern,
proces care asigură stabilitatea internă a organizaţiei. Întreprinderea modernă oferă o mare
diversitate de prestaţii, este adaptabilă operativ la factorii de schimbare endogeni şi exogeni, îşi
fundamentează deciziile în contextul unor scenarii alternative, ale unei cereri incerte, tot mai
greu de anticipat. O asemenea întreprindere funcţionează pe baza unui management modern,
dinamic care asigură o asemenea gestiune, sub aspectul productivităţii, costului, profitabilităţii,
performanţelor ecologice şi socio-umane ce-i conferă avantaje competitive pe piaţa internă şi
externă.
Sistemele inteligente de fabricație reprezintă o evoluție importantă în domeniul fabricației și
producției, integrate cu tehnologii avansate pentru a îmbunătăți eficiența, flexibilitatea și
gestionarea resurselor în procesele de fabricație. Aceste sisteme utilizează tehnologii precum
inteligența artificială (IA), internetul industrial al lucrurilor (IIoT), analiza datelor, roboții și
altele pentru a optimiza operațiunile de producție.

1.4. Caracteristici ale sistemelor inteligente de fabricație

Iată câteva caracteristici cheie ale sistemelor inteligente de fabricație:
1. Automatizare avansată: Sistemele inteligente de fabricație integrează roboți industriali,
mașini cu control numeric și alte dispozitive automate pentru a realiza sarcini complexe și a
optimiza procesele de producție.
2. Conectivitate extinsă: Sunt interconectate prin rețele de comunicații, inclusiv tehnologii
IIoT, pentru a permite schimbul rapid de informații între diferitele componente ale sistemului.
3. Analiză avansată a datelor: Utilizarea analizei datelor în timp real și a inteligenței
artificiale pentru a monitoriza și a optimiza procesele de producție. Aceasta poate include analiza
performanței echipamentelor, anticiparea defectelor și optimizarea producției.
4. Flexibilitate sporită: Sistemele inteligente de fabricație sunt proiectate pentru a fi
flexibile și adaptabile la schimbările în cererea de produse sau la schimbările în procesele de
producție. Această flexibilitate permite fabricilor să răspundă rapid la modificări ale pieței sau la
cerințe personalizate.
5. Fabrica inteligentă: Conceptul de "fabrică inteligentă" implică utilizarea extensivă a
tehnologiilor digitale și conectate pentru a crea un mediu de producție eficient și adaptabil.
Acesta include utilizarea senzorilor, a dispozitivelor IoT și a analizei datelor pentru a îmbunătăți
procesele de producție.
6. Colaborarea om-mașină: Integrarea roboților și a altor tehnologii în procesele de
producție pentru a lucra în colaborare cu lucrătorii umani. Aceasta poate duce la creșterea
eficienței și a siguranței la locul de muncă.
 7. Gestionați de sistemele informatice: Utilizează software-uri avansate de gestionare a
producției și a resurselor pentru a controla și monitoriza operațiunile din fabrică.
8. Securitate cibernetică: Având în vedere interconectivitatea extinsă, este crucială
implementarea unor măsuri solide de securitate cibernetică pentru a proteja datele și operațiunile
critice.

1.5 Tipuri de sistemele inteligente de fabricație

Sistemele inteligente de fabricație au potențialul de a transforma semnificativ industria
manufacturieră, îmbunătățind eficiența, calitatea produselor și timpul de răspuns la schimbări în
piață.
Există diverse tipuri de sisteme inteligente de fabricație, iar acestea pot varia în funcție de
tehnologiile specifice și de obiectivele pe care le îndeplinesc.
Iată câteva tipuri de sisteme inteligente de fabricație:
1. Fabrici inteligente: Acestea sunt fabrici complet integrate și conectate digital, care
utilizează tehnologii precum IoT, analiza datelor, roboții și inteligența artificială pentru a
optimiza toate aspectele producției. Fabricile inteligente sunt caracterizate prin automatizare
avansată, conectivitate extinsă și adaptabilitate la schimbări în producție.
2. Sisteme de producție bazate pe agent: Aceste sisteme utilizează agenți software
autonomi pentru a gestiona și controla diferitele aspecte ale producției. Agenții pot comunica și
colabora între ei pentru a lua decizii în timp real și pentru a optimiza procesele de producție.
3. Sisteme de control și monitorizare cu IoT: Aceste sisteme utilizează senzori și
dispozitive IoT pentru a monitoriza și controla echipamentele și procesele de producție. Datele
colectate în timp real sunt apoi utilizate pentru analiză și optimizare.
4. Sisteme de fabricație asistată de realitate augmentată (AR) și realitate virtuală
(VR): Integrarea AR și VR în procesele de fabricație poate oferi asistență vizuală, instruire
virtuală și simulări pentru a îmbunătăți eficiența și precizia în diferite sarcini.
5. Sisteme de producție bazate pe analiză predictivă: Aceste sisteme utilizează analiza
datelor pentru a identifica modele și tendințe, permițând anticiparea problemelor potențiale și
luarea de decizii preventive. Aceasta poate îmbunătăți planificarea și programarea producției,
reducând timpul de inactivitate și costurile asociate.
6. Sisteme de fabricație cu tehnologii de prelucrare a limbajului natural (NLP):
Integrarea NLP în sistemele de fabricație poate facilita comunicarea între echipamente și
operatori umani prin recunoaștere vocală, conversație inteligentă și interpretare a comenzilor
verbale.
7. Sisteme de fabricație cu tehnologii de imprimare 3D: Utilizarea tehnologiei de
imprimare 3D în procesele de fabricație poate aduce beneficii semnificative în ceea ce privește
personalizarea, reducerea risipei de materiale și creșterea eficienței în producție.
Aceste tipuri de sisteme inteligente de fabricație se pot suprapune și pot fi implementate în
combinații diferite, în funcție de nevoile specifice ale unei anumite industrii sau unități de
producție. Implementarea acestor tehnologii avansate poate contribui la creșterea
competitivității, eficienței și inovației în domeniul manufacturier.

1.6 Componentele sistemele inteligente de fabricație

Sistemele inteligente de fabricație implică o serie de componente tehnologice interconectate
care lucrează împreună pentru a optimiza procesele de producție. Aceste componente includ:
 1. Senzori și dispozitive IoT (Internetul Industrial al Lucrurilor): Sunt utilizate pentru a
colecta date din mediul de producție. Senzorii monitorizează diverse parametri precum
temperatură, presiune, umiditate, vibrații, și trimit aceste informații către sistemele de control.
2. Rețele de comunicații: Asigură conectivitatea între diferitele dispozitive și sisteme din
fabrică. Ethernet industrial și protocoale de comunicație standardizate permit schimbul eficient
de date între echipamente.
3. Computere și servere: Sistemele de control și analiză a datelor rulează pe computere și
servere dedicate pentru a procesa informațiile colectate și a lua decizii în timp real.
4. Software de gestionare a producției: Include aplicații software specializate pentru
planificarea și programarea producției, gestionarea stocurilor, urmărirea calității și optimizarea
operațiunilor. Aceste sisteme integrează adesea funcționalități de analiză a datelor și de raportare.
5. Roboți și sisteme de automatizare: Utilizați pentru a executa sarcini repetitive și
complexe în procesele de fabricație. Acestea pot fi roboți industriali, roboți colaborativi sau
sisteme de automatizare cu control numeric.
6. Inteligența Artificială (IA) și Machine Learning (ML): Sunt utilizate pentru a analiza
datele colectate și a identifica modele, tendințe sau anomalii în producție. Acest lucru poate
include analiza predictivă pentru anticiparea defecțiunilor echipamentelor și optimizarea
proceselor.
7. Realitatea Virtuală (VR) și Realitatea Augmentată (AR): Pot fi utilizate pentru
instruirea operatorilor, simularea proceselor de producție și oferirea de asistență vizuală în timp
real pentru lucrători.
8. Imprimante 3D: În cazul fabricilor care utilizează tehnologia de imprimare 3D, aceste
dispozitive pot fi parte integrantă a procesului de producție pentru a crea prototipuri sau piese
personalizate.
9. Sisteme de securitate cibernetică: Având în vedere interconectivitatea crescută, este
esențial să se implementeze măsuri robuste de securitate pentru a proteja datele și operațiunile
împotriva amenințărilor cibernetice.
10. Dispozitive de stocare și backup: Pentru a asigura siguranța și disponibilitatea datelor
critice, sunt necesare sisteme de stocare și backup adecvate.
Aceste componente lucrează în tandem pentru a crea un mediu de producție inteligent,
adaptabil și eficient. Integrarea acestor tehnologii într-un sistem coerent contribuie la creșterea
performanței și competitivității fabricilor inteligente.