PROIECT DE SEMESTRU LA DISCIPLINA

Metode avansate de inspecţie a calităţii

Sistem de dozare și umplere cu lichide

2017

1
 TEMA DE PROIECT

1. Formularea temei de proiect: ………………………………………………………………………….

2. Date de proiectare: …………………………………………………………………………………………
3. Conținutul proiectului:
1. Introducere
2. Stadiul actual in domeniu
3. Principiul de funcționare și caracteristici tehnice
4. Descriere constructivă cu evidențierea subsistemelor componente.
5. Caracteristici care definesc sistemul ca un sistem mecatronic
6. Schema sistemului mecatronic Commented [u1]: Se pun in evidență intrările și ieșirile
7. Schema logică din sistem, respectiv senzorii si actuatorii aflati in
componenta sistemului
8. Schema de gestiune a semnalelor
9. Modul de funcționare și condiții de calitate impuse.
10. Posibilități de îmbunătățire a sistemului prezentat
11. Bibliografie
4. Desene obligatorii (dacă este cazul): Schema sistemului mecatronic, Schema logică
Schema de gestiune a semnalelor Commented [u2]: Se pun in evidență intrările și ieșirile
din sistem, respectiv senzorii si actuatorii aflati in
5. Cerințe privind predarea proiectului: componenta sistemului
6. Bibliografie selectivă recomandată:
 Cristea, L., Drugă, C. – Automate bancare şi de servire – Univ. Transilvania din Braşov, Braşov 2003
 Cristea, L.: Sisteme automate pentru servire – Ed. Universităţii Transilvania, Braşov, ISBN 973-635-
231-5, Braşov, 2003, 183pag –carte electronică..
 Cristea, L., Automate de control şi servire, îndrumar de laborator, Univ., Bv., 1984.
 Bradley,D.A., ş.a., Mechatronics-Electronics în products and processes, Chapman & Hall, 1993.
 Cristea Luciana, Ionescu Emil, Olteanu Ciprian - Automate de control în industrie, Editura Didactica şi
Pedagogica, Bucuresti –ISBN 973-30-5047-4- 1998.
 Cristea L. – Tehnologii şi sisteme de control dimensional, Universitatea Transilvania din Braşov,
Braşov, 2000,
 Cristea, L., Automate de control şi servire, îndrumar de laborator, Univ., Bv., 1984.
 Cristea,L., Automate de control şi servire, curs, Univ. Transilvania Bv, 1995.
 Dumitriu, A. ş.a. Sisteme senzoriale pentru roboţi, Ed. Medro, Bucureşti,1996.
 Dumitriu, A., - Mecatronică, vol. 1, Edit. Univ. „Transilvania” Braşov, 2006, ISBN 973-635-429-6
 Mătieş V. Mecatronică, Editura DACIA, Cluj Napoca, 1998.
 E. Ionescu, C. Olteanu, L. Cristea – Acţionări şi măsurări pneumatice, Ed. Tehnica-Info – Chişinău,
ISBN 9975-63-132-0, Republica Moldova, 2002.
 Elena Steţiu, Măsurări geometrice în construcţia de maşini, E.T., Bucureşti, 1984.
 Documentație echipamente FESTO, Masina masurat 3D, Scanner 3D. Cataloage, reviste,
prospecte

7. Vize proiect
Nr. Semnătura cadru
Capitolul analizat Data vizei
săptămânii didactic
6 Cap.1 și 2
10 Cap. 3,4 și 5
12 Cap. 6,7,8,9 și 10

8. Termen de predare a proiectului: 16. 01.2018

2
 9. Criterii de evaluare a proiectului: Cap.1+2-un punct, Cap. 3 – un punct, Cap. 4- două
puncte, Cap.5-10 –câte un punct. Se vor evalua: complexitatea soluției propuse,
corectitudinea tehnică, modul de prezentare și de abordare a cerințelor impuse
proiectului.

10. Indicații de redactare:

- Se vor utiliza diacriticele;
- Se va utiliza prezentul format de pagină;
- Textul se va scrie cu font Times New Roman de 14 pt la o spațiere de 1.5, aliniat Justify;
- Titlurile capitolelor și subcapitolelor se vor scrie cu font Times New Roman de 16 pt, Bold;
- Titlurile figurilor se vor scrie cu font Times New Roman de 12 pt, aliniat Center;
- Se vor respecta regulile de citare atât în text cât și la figuri, tabele etc;
- Numărul minim de pagini de dezvoltare a temei este de 20 (fără copertă, cuprins și
bibliografie).

Data: 10.10.2017 Titular disciplină,

(nume, semnătură),
Prof. dr. ing. Luciana CRISTEA

Titular proiect,
(nume, semnătură),
Prof. dr. ing. Luciana CRISTEA

Am primit tema:
Student
(nume, semnătură),
_____________________

3
 Cuprins

1. Introducere
2. Stadiul actual in domeniu
3. Principiul de funcționare și caracteristici tehnice
4. Descriere constructivă cu evidențierea subsistemelor componente
5. Caracteristici care definesc sistemul ca un sistem mecatronic
6. Schema sistemului mecatronic Commented [u3]: Se pun in evidență intrările și ieșirile
din sistem, respectiv senzorii si actuatorii aflati in
7. Schema logică componenta sistemului

8. Schema de gestiune a semnalelor

9. Modul de funcționare și condiții de calitate impuse.
10. Posibilități de îmbunătățire a sistemului prezentat
11. Bibliografie

Sistem de dozare și umplere cu lichide

4
1.Introducere
Dozarea poate fi definită ca fiind procedeul de fracţionare după o anumită
regulă a unei cantităţi de material, în porţii, operaţie care va fi făcută în condiţii
specificate de domeniul concret de aplicaţie. În funcţie de material şi gradul de
compactare al acestuia, precum şi de diferitele soluţii tehnice utilizate în măsurare,
respectiv de diferitele principii de funcţionare, sistemele de porţionare se pot numi
dispozitive de dozare, sisteme de dozare şi măsurare compuse din ansamble de
măsurare / dozare precum şi instalaţii de dozare.

Dispozitivele de dozare reprezintă părţi importante ale procesului de

automatizare. Ansamblele de dozare sunt o combinaţie de diferite dispozitive de
dozare, iar instalaţiile de dozare pot cuprinde mai multe componente cu dispozitive
de dozare. Dozarea, este urmată de obicei de ambalare, se face în flux continuu sau
discontinuu. Scopul etichetării produselor alimentare este de a garanta accesul
consumatorilor la informaţii complete cu privire la conţinutul şi compoziţia
produselor, pentru a proteja sănătatea şi interesele acestora. Alte informaţii pot oferi
detalii despre o caracteristică specifică a produsului, cum ar fi originea sau procedeul
de fabricaţie. Unele produse alimentare, cum ar fi organismele modificate genetic,
alimentele alergenice, alimentele destinate sugarilor sau chiar diverse băuturi fac, de
asemenea, obiectul unor reglementări specifice.

În cadrul unei linii de ambalare sau înbuteliere cea mai importantă operație este
dozarea deoarece de precizia acesteia depinde eficiența econoimică a ambalării.
Dozarea este divizarea în cantități egale diferite prestabilite și poate fi:

- Dozarea volumetrică-prin care produsul de ambalat este divizat în

unităti egale de volum.
- Dozarea gravimetrică-care constă în divizarea produsului de ambalat
în unități de masă egale;

- Dozarea cu bucată-prin care produsul de ambalat este divizat în unități

conțînând un număr egal de bucăți.

5
 Deoarece umplerea se confundă de cele mai multe ori cu dozarea aceste
operații se realizează concomitent și operațiile de dozare-umplere din punct de
vedere al caracteristicilor fizice ale produselor de ambalat se pot clasifică astfel:

- Dozarea volumetrică și umplerea produselor lichide cu

vâscozitate mică și pulverulente ce curg foarte bine în ambalaje;

- Dozarea volumetrică și umplerea produselor lichide vâscoase și

a produselor granulate ce curg greu în ambalaje;

- Dozarea gravimetrica a produselor păstoase și granulate;

- Dozarea cu bucată a produselor solide;

Clasificarea metodelor de dozare

Dozarea vizează întotdeauna masă materialului în vrac, astfel încât, sustragerea

cantitativă de material este asociată cu determinarea masei de material, chiar dacă
metodă în sine se bazează pe volumul de material sustras.

Sistemele de dozare au că scop porţionarea masei de material, definindu-se

două clase principale de procedee de dozare:

• Procedee de dozare prin măsurarea debitului de material;

• Procedee de dozare la care metodă de măsurare a debitului de material ţine

cont de alţi parametri cum ar fi nivelul de umplere a unor volume, forţă Coriolis,
absorbţia radiaţiilor .

Procedee de dozare prin contorizarea debitului de material

6
 Procedeele automate de dozare prin analizarea masei sau a volumelor de
material pot fi clasificate în funcţie de modul de funcţionare în:

• procedee de dozare cu funcţionare discontinuă la care se realizează dozarea

în şarje cu controlul debitului secvenţial de material măsurat;

• procedee de dozare cu funcţionare continuă la care se realizează controlul

permanent al masei de material supusă dozării.

Dozarea discontinuă poate fi executată lin sau grosier prin aproximarea unui
interval de timp ce depinde de controlul debitului de material dar şi prin aranjamente
de dozări continue .

Procedee de dozare prin determinarea masei materialului dozat

În cazul acestor procedee, tehnicile de cântărire utilizate determină indirect

masa prin efectele date de masă cum ar fi: inerţia, impulsul, absorbţia radiaţiei şi
transportul căldurii .

Cele mai precise metode sunt cele gravimetrice, deoarece singura lor valoare
măsurată este forţa de greutate (acceleraţia gravitaţională este o constantă locală).
Aplicaţia se extinde la materialele în vrac şi fluide, de la câteva grame la mii de tone
pe şarja măsurată. Cântărirea este efectuată prin adăugare sau prin sustragere de
volum.

Dozarea prin radiaţie a fluxului de material în vrac, denumită uneori eronat

„cântărirea nucleară”, se bazează pe fenomenul de absorbţie a radiaţiei de către
materialul expus determinându-se astfel încărcarea specifică a benzii transportoare.
Calibrarea este necesară pentru fiecare tip de material dozat. Această metodă se
pretează pentru curgeri mari de material, cum se întâlnesc în instalaţiile cu
transportoare cu benzi, dar nu este potrivită pentru cântăriri datorită preciziei limitate
.

Analiza factorilor care influenţează dozarea

7
 Comportarea materialelor în timpul procesului de dozare este influenţată de
numeroşi parametri. Aceştia pot modifica funcţionarea şi productivitatea
dozatoarelor. Experimentele practice şi teoretice s-au axat, în ultimii ani, pe
examinarea efectelor impactului acestor parametri de influenţă asupra curgerii
materialelor. Astfel s-a arătat că aceşti parametri interferează între ei, accentuându-
şi influenţa asupra procesului de dozare .

Studiul analizei influenţei parametrilor de lucru asupra operaţiei de transport în

funcţie de necesarul de putere s-a concretizat prin rezultate sub forma unor diagrame.

Factorii de influenţă ai procesului de dozare pot fi împărţiţi în trei grupe

principale:

• parametri constructivi;

• parametri de lucru;

• parametri legaţi de materialul dozat.

Cercetările efectuate de Rehkugler G. E. ,Fehlauer B. şi Ertl S. prezintă o

privire de ansamblu asupra valorilor de influenţă a unor parametri.

Parametrii ce pot influenţa funcţionarea dispozitivelor de dozare sunt:

• debitul sau rata de dozare;

• sensibilitatea;

• timpul de răspuns;

• temporizarea operaţiei;

• caracteristica de răspuns a frecvenţei;

• precizia dozării sau reproductibilitatea ei.

2.Stadiul actual

8
 Produsele alimentare obținute din procesul tehnologic de fabricație necesită,
în vederea ambalării și livrării sau a depozitării, dozarea acestora.

Operația prin care se stabilește volumul, debitul volumetric sau masă

produselor se numește dozare.Dozarea, urmată de obicei de ambalare, se face în
flux continuu sau discontinuu.

În anumite operații cu caracter tehnologic, materiile prime și auxiliare se

distribuie în cantități prevăzute cu rețetele de fabricație.Umplerea ambalajelor
trebuie să asigure conținutul dorit de produs. Această operație necesită mașini
speciale, în componentă cărora sunt necesare dispozitive de dozare specifice naturii
fiecărui fel de produs. Mașinile de dozat pot fi volumetrice, gravimetrice sau
numerice.

Pentru produse solide pulverulențe dozarea se face volumetric sau

gravimetric. În cazul produselor solide în formă de bucăți mici, cu o configurație
geometrică regulată, cum sunt bomboanele, dozarea se face cu ajutorul mașinilor
cu înregistrator numeric. Mașinile sau dispozitivele pentru dozarea gravimetrica a
produselor solide, folosesc platane de balanță, care măsoară cu precizie cantitatea
de produs destinată ambalării. Dozatoare volumetrice se întâlnesc și la dozarea
produselor de dimensiuni mici și cu formă regulată, cum ar fi mazărea verde,
cireșele etc.

Pentru produsele lichide se folosesc dozatoare volumetrice. Acestea

acumulează, în prealabil, un volum de produs egal cu cel al recipientului în care
urmează să fie ambalat și pe care îl descarcă în momentul umplerii. Pentru a se
asigura o precizie a dozarii, se impune realizarea acestei operații în anumite
condiții de temperatura, pentru a se evita variațiile de volum datorate variațiilor de
temperatura a produsului.

Mașinile de dozat produse vâscoase, cum ar fi pastă de carne, gemurile, se

folosesc dozatoare volumetrice cu funcționare discontinuă sau dozatoare

9
volumetrice de debit cu funcționare continuă (șprițurile pentru umplut pastă de
carne în membrane).

În industria conservelor, se folosesc mașini speciale de dozare automată

pentru solide și lichide, de exemplu, la dozarea fructelor și a siropului în același
recipient.

Astfel, clasificarea mașinilor și dispozitivelor pentru dozarea produselor

alimentare se poate face după mai multe criterii:

-după proprietățile fizico-dinamice ale produselor avem:

-dozatoare pentru produse solide, lichide, vâscoase, solide și lichide;

-după modul de funcționare:

-dozatoare cu funcționare continuă și discontinuă;

-după principiul de dozare:

-dozatoare gravimetrice, volumetrice și numerice;

-după condițiile în care se desfășoară operațiunea de dozare avem:

-dozare la presiune atmosferică, izobarometrica, la suprapresiune, în vid;

-după forțele care asigura deplasarea materialului doză:

-cu piston, cu transportor elicoidal, cu transportor cu racleti sau cu bandă, disc

rotativ cu razuitor, mecanism vibrator, etc.;

Dozatoarele sunt dispozitive cu funcționare comandată și cu funcționare automată.

Dozarea lichidelor este o operaţie realizată în scopul umplerii recipienţilor

folosiţi pentru ambalare. Debitul de dozare este determinat de viteză de curgere şi

10
diametrul conductelor prin care lichidele alimentează aparatele şi utilajele de
îmbuteliere.

Dozarea lichidelor în volum se realizează la maşinile de dozat şi ambalat,

printr-o succesiune de faze. Principiul de funcţionare a dozatoarelor se diferenţiază,
după modul de transferare al cantităţii de produs în recipient, în dozatoare:

-la nivel constant, când este menţinut un nivel constant al lichidului în

rezervorul maşinii;

-la volum constant, când din rezervorul maşinii se transferă cu pahare de

măsură de volum egal cu al recipientului ce urmează a fi umplut, cantităţile necesare.

Dozatoarele la nivel constant echipează mașinile de îmbuteliat lichide în

sticle, care asigura automatizat procesul de umplere și închidere. Mașinile pot
asigura introducerea lichidului la presiune atmosferică, izobarometric, cu
suprapresiune de gaz sau sub vid.

Dozatoare la nivel constant

Dozatoarele la nivel constant echipează mășinile de imbuteliat lichide în

sticle, care asigura automatizat procesul de umplere și închidere. Mașinile pot
asigura introducerea lichidului la presiune atmosferică, izobarometric, cu
suprapresiune de gaz sau sub vid.

Dozatorul de nivel este un dispozitiv alcătuit din: corpul dozatorului (1) fixat
la baza rezervorului de alimentare al mășinii cu piulița (2) și manșonul metalic (3)
liber să culiseze pe porțiunea cilindrică a corpului de umplere. Mansonul (3) este
prevăzut cu un centrator (4) pentru sticlele care sunt aduse pe rând la umplere, în
interiorul corpului se găsește o conducta de eliminare a aerului (5), care asigura
comunicarea dintre spațiile de aer situate deasupra nivelului de lichid din
rezervorul de alimentare a mașinii și interiorul sticlei atașate la capul de
dozare. Conducta are la partea inferioară o garnitură de etanșare (6) care închide

11
sau deschide secțiunea de trecere a lichidului prin corpul dozatorului. Când
dozatorul nu are atașată sticlă, arcul (7) menține manșonul în poziție inferioară,
astfel că secțiunea de curgere a lichidului din rezervor este obturată de garnitură de
etanșare. La ridicarea sticlei prin dispozitivul masînii de îmbuteliat gâtul ei se
sprijină de centrator, ridicând manșonul, care comprimă arcul (7), asigurând
deschiderea secțiunii prin care lichidul va curge în sticlă, iar aerul va trece prin
conducta (5) în spațiul din rezervor până la atingerea nivelului în sticlă redat prin
linia punctată b-b'. La coborârea sticlei, după scurgerea timpului necesar umplerii
acesteia, manșonul deplasat de arc va închide secțiunea de curgere a lichidului,
fiind presat pe garnitură de etanșare.

1 - corpul dozatorului;

2 - piulița;

3 - manșon culisant;

4 - centrator;

5 - conductă de eliminare a aerului;

6 - garnitură de etanșare;

7 - arc;

8 - rezervorul de alimentare.

Fig. 1. Dozator de nivel [4]

Dozatoare volumetrice

12
Dozatorul volumetric se compune dintr-un rezervor de alimentare (1), în care se
găsesc mai multe cupe (2) cu un volum egal cu al produsului ce urmează să fie
dozat.

Conducta (3), solidară cu cupa, are un robinet cep și la partea inferioară un

centrator pentru gâtul ambalajului Recipientul (6) este ridicat de platoul (7) sub
acțiunea tijei (8) a unui piston, determinând ridicarea ansamblului cupa de măsură,
conducta, robinet. Pentru a împiedică pierderile de lichid din rezervor, o garnitură
fixată în această etanseaza spațiul în care culisează conducta (3). Robinetul (4)
deschide sau închide scurgerea lichidului din cupa fiind acționat de un limitator.
Un arc readuce cupa în poziția inițială, la retragerea platoului cu ambalajul.

Pentru funcționarea normală a dozatorului, capătul superior al cupei de

măsură (2), la golirea acesteia, trebuie să fie ridicat deasupra nivelului lichidului
din rezervorul (1) cu 15-20 mm.

a - pozitia inițială;

b - pozitia de umplere:

1 - rezervorul de alimentare;

2 - cupa de masură;

3 - conducta;

4 - robinet;

5 - centrator;

6 – ambalaj;

7 - platou;

8 – tija;

Fig. 2. Dozator volumetric [4]

Dozatoare continue de debit

13
Pentru dozarea diferitelor materii prime sau auxiliare lichide, cum ar fi soluții de
saramură, apă etc., se utilizează dozatoare de debit prevăzute a asigura aportul
acestora în cantitatile prevăzute de rețelele de fabricație pentru fiecare șorț de
produs. Acestea fac parte din instalațiile dotate cu posibilități de citire sau
înregistrare a debitului masic sau volumetric și eventual a temperaturii acestuia (în
cazul apei).

Cele mai reprezentative instalații sunt:

-dozatoarele semiautomate;

-dozatoarele automate.

 Dozatorul semiautomat reprezintă un vas cilindric (1) având un

indicator de nivel (2) și un termometru. Alimentarea cu lichidul care
trebuie măsurat se face prin conducta (4), iar evacuarea prin
conducta de golire (S). Dozătorul poate fi utilizat și la amestecarea
apei, în care caz alimentarea se face prin două conducte, una de apă
caldă și altă de apă rece, prin
intermediul robinetelor corespunzătoare. În acest dozator apă se
poate încălzi și prin barbotare cu abur, introdus printr-o conducta
separată.

 Dozatorul automat permite măsurarea (și înregistrarea) de precizie a

cantității de lichid stabilite, fiind cuplat la un termoregulator pentru
pregătirea lichidului la temperatura prescrisă. De la termoregulatorul
(1), lichidul trece la debitmetrul cu elice (2). Debitmetrul este
prevăzut cu un dispozitiv de indicare al cantității prestabilite și
măsurate de lichid, precum și cu un ventil electromagnetic pentru
închiderea și deschiderea automată a alimentării cu lichidul dozat. În
cazul soluției de sare sau al suspensiei de drojdie, dozatorul se racor-
deaza direct la conducta pe care se pompează aceste lichide.Pentru

14
 dozarea grăsimilor fluidificate se utilizează instalații similare a căror
alimentare se face prin conducte încălzite cu abur, pentru a se
menține grăsimea în stare fluidă.

Dozatorul cu ventil comandat electromagnetic

Este utilizat la mașinile de ambalat lapte în pungi din material plastic.Dozatorul

DM-1 se compune dintr-un bazin (4), având un racord de admisie a laptelui (6) și
un tub de dozare (8). Atât admisia cât și dozarea se face prin intermediul unor
ventile 7 și 9 acționate alternativ de electromagneții (l) prin intermediul tijelor (2).

1 - electromagneți;

2-tije;

3 - resort;

4 - bazin;

5-plutitor;

6 - racord de admisie;

7,9- ventile de dozare;

8 - tub de dozare.

Fig.3 Schema dozatorului DM-1 [4]

Revenirea ventilelor în poziția deshis asigura cu ajutorul a două resorturi

(3).În prima faza ventilul de admisie (7) este în poziție deschișa, ventilul de dozare
(9) este închis, fiind tras în poziția superioară de electromagnetul sau. Laptele
pătrunde prin conducta (6) în bazinul (4) al dozatorului, după care nivelul se
stabilizează prin închiderea orificiului la ridicarea plutitorului (5). Urmează
deschiderea ventilului de dozare prin încetarea acțiunii electromagnetului sau și

15
închiderea ventilului de admisie prin acționarea electromagnetului
respectiv.Frecvența acțiunii dozatorului este reglată de formă camei ce comandă
alternativ electromagnetii.

Pentru dozarea berii, băuturilor răcoritoare a apei minerale sau a altor

produse lichide sub presiune de gaz, se folosesc dozatoarele ce funcționează sub
presiune egală atât a lichidului din rezervorul de alimentare a mașinii de umplut
ambalaje (sticle, butoaie) cât și din ambalaje.Aceste aparate de umplere
izobarometrica sunt după construcție prevăzute cu sau fără robinete de comandă.

3.Principiul de funcționare și caracteristici tehnice

16
 Fig.4 Pmpele digitale DDA,DDC,DDE din generația SMART Digital [2]

Generaţia SMART Digital DDA, DDC şi DDE cu motor pas cu pas cu turaţie
variabilă aduce tehnologia la perfecţiune. Cunoştinţele experţilor şi noile soluţii
patentate fixează standardele viitorului. Tehnologii tradiţionale cum ar fi cele bazate
pe ajustarea lungimii cursei sau a frecvenţei curselor cu motoare sincron sau supape
solenoide sunt de domeniul trecutului.

Noua placă de montaj cu click face noua pompă mai flexibilă. Sunt posibile
trei poziţii diferite fără a se folosi accesorii adiţionale, cum ar fi consolele de perete.
Service-ul şi schimbarea pompei se fac acum mai uşor şi mai repede printr-un simplu
click pe placa de montaj. Cubul de control pentru pompa DDA şi DDC poate fi
ridicat şi rotit uşor în trei poziţii diferite: faţă, stânga sau dreapta.

Un raport de dozare de 1:3000, un domeniu larg de tensiune de alimentare

(100-240 V; 50/60 Hz).

17
 Operatorul poate instala pompa cu uşurinţă şi o poate programa pentru
cantitatea exactă de lichid de dozare necesar aplicaţiei. Pe afişaj, setarea pompei se
citeşte direct, debitul este arătat în ml/h, l/h, ori gph. Butonul rotund (cu rotire şi
apăsare) şi afişajul grafic LC cu meniu text în mai mult de 20 de limbi fac punerea
în funcţiune şi operarea intuitivă. Cum LCD are diferite culori în fundal, statusul
pompei poate fi văzut de la distanţă (conceptul semaforului).

Fig.5 Afișaj pompă dozare DDA,DDC [2]

Un control inteligent cu drive şi microprocesor asigură că dozarea se

realizează precis şi cu pulsaţii scăzute, chiar dacă pompa dozează lichide cu
vâscozitate crescută sau lichide de degazare. Disfuncţionalităţile, cauzate de
exemplu de bulele de aer, sunt detectate rapid de sistemul Flow Control şi afişate în
meniul de alarmă. Funcţia AutoFlowAdapt ajustează automat pompa conform
condiţiilor de proces, de ex. presiune variabilă. Funcţia integrată de măsurare a
debitului face monitorizarea adiţională şi echipamentul de control să devină excesiv

Trei game de tipuri de aplicaţii

DDA: Gamă de pompe pentru aplicaţii cu game extinse de debit şi presiune

cu funcţie FlowControl şi de măsurare pentru aplicaţii industriale provocatoare, de
ex.

• Apă de proces

• Alimente şi băuturi

• Procese de ultrafiltrare şi osmoză inversă

18
 • Celuloză şi hârtie

• Apă alimentare boiler

• CIP (Clean-In-Place).

DDC: Gamă de pompe cu ieşiri şi intrări standard pentru aplicaţii comune,

de ex.

• Apă potabilă

• Apă uzată

• Apă piscine

• Turn de răcire

• Industrie chimică.

DDE: Gamă de pompe mai ieftine cu funcţii de bază inclusiv operare manuală
sau control via PLC pentru aplicaţii OEM, de ex.

• Spălătorii maşini

• Irigaţii.

4. Descriere constructivă cu evidențierea subsistemelor

componente

19
 Fig.6 Pompa DDA,desen în secțiune
1.Motor pas cu pas 23.Cub de control
2.Element de răcire 24.Carcasă afișaj
3.Supapă aspirație 25.Funcționare PCB
4.Supapă cu bilă 26.Buton cu click
5.Cap de dozare 27.Senzor Hall
6.Membrană de siguranță 28.Putere PCB
7.Șurub cap de dozare 29.Placa de montaj
8.Membrană
9,Senzor de presiune
10.Carcasă cap de dozare
11.Supapă de aerisire
12.Supapă de aerisire garnitură
13.Supapă refulare completă
14.Supapă de refulare garnitură
15.Supapă de refulare cu bilă
16.Lăcaș supapă refulare
17.Lăcaș supapă de refulare cu bilă
18.Flanșă
19.Arc recuperare energie
20.Bielă
21.Cutie de viteze
22.Carcasă

20
Pompele DDA şi DDC sunt pompe dozatoare cu motor şi membrană compuse din
următoarele părţi principale:

Cap de dozare: Design patentat cu un spaţiu minim optimizat pentru lichide care
degazează. Cu supapă de aerisire integrată pentru amorsare şi ventilare completă cu
conexiune pentru tubulatură de 4/6 mm ori 0,17 x 1/4". Pompele DDA-FCM/FC au
senzor de presiune integrat în capul de dozare.

Supape: Supapă cu bilă dublă de refulare şi aspiraţie* cu design pentru spaţiu redus
- optimizat pentru lichide care degazează. Supape cu arc pentru vâscozităţi mai mari
sunt disponibile ca opţiune.

Conexiuni: Pachete robuste şi uşor de folosit pentru dimensiuni variate de tubulatură

şi conducte.

Membrană: Membrană din PTFE proiectată pentru folosinţă îndelungată şi rezistenţă

chimică universală. Flanşă: Cu cameră de separare, membrană de siguranţă şi
orificiu de drenare.

Unitatea drive: Contramanivela fara alunecare cu roata dintata cilindrica silentioasa

brevetata, arc cu recuperarea energiei pentru eficienta ridicata (numai la DDA),
motor pas-cu-pas, toate montate intr-o carcasa robusta a mecanismului de directie.

Cubul de control: Conţine componente electronice cu afişaj, taste, buton rotativ şi

carcasă de protecţie.

Carcasă: Conţinând mecanismul de acţionare şi panoul electric cu mufe solide pentru

semnale. Carcasa poate fi ataşată prin click pe placa de montaj.

21
5. Caracteristici care definesc sistemul ca un sistem mecatronic

Comunicaţie bus
Pompa este livrată cu un modul integrat pentru comunicaţie GENIbus. Cu modulul
suplimentar E-box pompa poate fi intregrată într-o rețea profibus DP. Posibilitățile
de comunicaţie bus activează monitorizarea la distanţă şi setarea pompei prin sistem
fieldbus.
SlowMode
Când funcția mod ușor (anti-cavitație) este setată, pompa își extinde și netezește
mişcarea scurtă de aspiraţie. Aceasta duce la o mişcare scurtă mai moale de aspiraţie.
Funcția mod ușor este utilizată în aceste situații:
• când se pompează lichide de vâscozitate înaltă
• când se pompează lichide degazate
• când linia de aspirație este lungă
• când cota de aspiraţie este ridicată.
În funcție de aplicație, viteza motorului în timpul mişcării scurte de aspiraţie poate
fi redusă individual la aproximativ 50 % sau 25 % din viteza normală a motorului.

Oprire externă
Cu funcția de oprire externă, pompa poate fi oprită cu un semnal de contact extern.
Nu se recomandă să se oprrească sau pornească alimentarea cu curent eletric în mod
obișnuit când lucrează o pompa dozatoare convențională. Când se lucrează cu pompe
dozatoare digitale controlate cu procesor, trebuie folosit semnalul extern de oprire,
pentru a menține precizia optimă de dozare și de a preveni daunele asupra
electronicii. Când se activează contactul de oprire extern, pompa se schimbă din
funcționare în rezervă . Afișajul în funcțiune arată o oprire externă activată .
Semnalul de intrare poate fi setat să fie normal deschis (din fabrică) sau în mod
normal închis.

22
Afişaj service
Datorită construcției optimizate și principiului de dozare digitală, perioadele de
service sunt deja duble ca timp, comparativ cu o pompă convențională. Totuși,
părțile uzate trebuiesc schimbate în intervale regulate de timp pentru a menține
precizia de dozare și fiabilitatea procesului la un nivel înalt. Afișajul service din
pompă arată când service-ul la părțile uzate sunt necesare. Numărul de produs pentru
kitul de service face ca service-ul să fie mai ușor

FlowControl
Pompa monitorizează procesele de dozare a lichidelor când funcția FlowControl este
activă. Deși pompa încă funcționează, câteva influențe cum ar fi baloanele de aer
pot cauza reducerea debitului sau chiar stopa procesul de dozare.
Pentru siguranța și fiabilitatea optimă a procesului, funcția activată FlowControl
detectează imediat și afișează următoarele erori în funcționare:
• Suprapresiune
• Blocarea liniei de refulare
• Bule de aer în capul de dozare
• Cavitație la linia de aspirație
• Scurgere supapă aspiraţie
• Descărcarea întreruperilor în valvă Funcția unică FlowControl se bazează pe
senzorul inteligent și cu întreținere ușoară integrat în capul dozator.
În timpul procesului de dozare, senzorul măsoară presiunea curentă şi trimite
valoarea măsurată la microprocesorul din pompă. Un indicator intern al diagramei
este generat combinând valoarea presiunii actuale cu poziția diagramei (cursă de
lungime). Cu ea, procesul de dozare este monitorizat și diferitele erori în funcționare
pot fi detectate imediat datorită deviațiilor lor specifice în curbă. Baloanele de aer
compresiv, de ex., vor reduce faza de refulare și volumul mișcat .
Senzitivitatea și amânarea funcției FlowControl poate fi ajustată individual.
FlowControl necesită o presiune minimă de 2 bari.

23
Monitorizarea presiunii
Un senzor integrat de presiune măsoară presiunea actuală din sistem, care este
aratată în afișaj. O presiune maximă poate fi setată. Dacă presiunea din sistem crețte
peste maximum setat (din cauza unei valve închise), funcția de monitorizare a
presiunii oprește procesul de dozare imediat. După ce presiunea scade sub maximum
setat, procesul de dozare este continuat. În cazul în care presiunea scade sub limita
minimă (din cauza unui blocaj în linia de refulare), pompa se oprește și scurgerile
majore de chimicale trebuiesc prevenite .

Măsurare debit
Pompa poate măsura precis și afișa debitul dozat actual. Prin ieșirea analogică 0/4-
20 mA, semnalul debitului actual poate fi ușor integrat în orice sistem de control al
procesului fără să fie nevoie de un echipament de măsurare suplimentar. Funcția de
măsurare a debitului se bazează pe o diagramă de indicare descrisă în controlul
debitului . Lungimea acumulată a fiecărei faze de refulare și multiplicată cu
frecvența mișcării rezultă debitul actual afișat. Orice erori în funcționare, cum ar fi
baloane de aer sau presiune scăzută, va duce la debitul actual redus sau crescut.

Ieşire releu
Pompa poate activa 2 semnale externe prin apăsarea releurile încorporate via
contactele interne fără potenţial.

Ieşire analogică
Suplimentar intrării analogice (mod de funcționare: analog 0/4-20 mA) pompa este
echipată de asemenea cu un analog 0/4-20 mA semnal output.

24
6.Schema sistemului mecatronic

Fig.7 Schema mecatronică a sistemului

25
7.Schema logică

Fig.8 Schema logică a sistemului mecatronic

26
8.Schema de gestiune a semnalelor

Fig.9 Shema de gestiune a semnalelor

27
 9.Modul de funcționare și condiții de calitate impuse

Motorul cu turaţie variabilă controlat electronic (motor pas cu pas) al pompelor

DDA, DDC şi DDE asigură in control optim al turaţiei cursei. Durata fiecărei curse
de aspiraţie variază în funcție de setarea capacității, rezultând ca urmare a debitului
de refulare în fiecare situație de operare, în timp ce durata fiecărei curse de refulare
este constantă .

Avantajele sunt după cum urmează:

• Pompa funcționează mereu la întreaga cursă de lungime, indiferent de setarea
capacității, acest lucru asigură acuratețea optimă, grund și aspirație.
• O gamă de capacitate până la 1:3000 (raport turndown) reduce variantele și
piesele de schimb.
• Dozarea continuă și netedă asigură un raport de mixare optim la punctul de
injecţie fără a fi nevoie de mixere statice.
• Reducerea semnificativă a vârfurilor de presiune, pentru prevenirea tensiunii
mecanice asupra părților uzate cum ar fi diafragma, tuburi, conexiuni, rezultate în
intervale extinse de întreținere.
• Instalaţia este afectată mai puţin de ţevile lungi de aspiraţie şi refulare.
• Dozare mai ușoară a lichidelor de viscozitate ridicată și lichide degazate (mod
ușor).

Controlul de dozare optim arătat mai jos are loc în orice moment de funcționare.

28
10.Posibilități de îmbunătățire a sistemului prezentat
O primă îmbunătățire care poate fi adusă sistemului este schimbarea afișajului într-
unul touchscreen,ceea ce duce la eliminarea butoanelor din sistem.
A doua îmbunătățire care mai poate fi adusă acestui sistem este adăugarea unui
senzor care ar avea rolul de a verifica din punct de vedere chimic substanța din
recipient.
O altă îmbunătățire care poate fi adusă sistemului este de a creea o nouă funcție
care sa poată realiza setările pompei în mod automat în funcție de substanța care va
trece prin pompă,senzorul pentru detectarea substanței fiind deja existent în sistem.
O ultimă îmbunătățire ce poate fi adusă sistemului este ceea a controlului de la
distanță.

29
11.Bibliografie

1. http://www.aquatech.ro/wp-content/uploads/2013/03/PRETURI-DE-
LISTA-Pompe-dozatoare-si-debitmetre1.pdf

2. SMART Digital DDA, DDC, DDE; https://www.solutiipomparefluide.eu

3. https://www.klueber.com/ro/ro/lubricant_dispensers/

4. Bacăoanu Ana,Operaţii şi utilaje în industria alimentară.

Iași: Universitatea tehnică,1997

30