PREGĂTIREA UNEI CĂLĂTORII

2019
“Călătoriile, în afara interesului lor economic, ajută enorm omului să se instruiască, să se
educe. Mai ales celor tineri. Deci trebuie să călătoreşti. În orice fel de călătorie (o tură de o zi
la munte, expediţie la tropice, concediu la mare, studii în străinătate etc.) pot apărea situaţii
grele, de supravieţuire. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea).

Serban Derlogea prezintă în Manual de supraviețuire o listă scurtă cu întrebări esențiale care
te ajută sa verifici înainte de a pleca de acasă dacă ești bine pregătit pentru a înfrunta
aspectele cunoscute, previzibile ale orcărei călătorii sau acțiuni:

 „Cât timp voi fi departe de casă?

 Câtă hrană şi apă să iau la mine?
 Hainele şi încălţămintea sunt potrivite?
 Să iau câte ceva de rezervă?
 Ce echipament special îmi trebuie pentru condiţiile specifice ale acestei
călătorii?
 Ce trusă medicală, de prim ajutor îmi va fi necesară mie şi camarazilor de
drum?” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea).

Pregătirea fizică înainte de a călătorii, de exemplu, crosul, înotul, cățăratul, călăritul etc,
precum și dezvoltarea rezistenței la căldură, la sete, frig, la schimbarea fusului orar etc, însă
și rezistența psihică, morală: la izolare, întuneric, stres, frică etc, este esențială. (Serban
Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea); “ învaţă limbi străine. Citeşte cărţi
scrise de supravieţuitori, despre experienţa lor, manuale de supravieţuire. ” (Serban Derlogea,
2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea).

“Pericolele unei călătorii pot fi de natură:

- subiectivă (care depind de om): încrederea excesivă în forţele proprii; inconştienţă;

neştiinţă; condiţie fizică şi/sau echipamente insuficiente ori necorespunzătoare;
nepricepere etc.

- obiectivă (produse de Natură): factori meteorologici, sau climatici; drumuri

nepracticabile; alunecări de pietre, zăpadă etc. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de
supraviețuire, Ed. Amaltea, pg.20).

2019
“ Oricât de bine ar fi pregătită o călătorie, riscul sau pericolul nu poate fi complet eliminat.

Studierea condiţiilor de călătorie. Cu cât vei cunoaşte mai bine dinainte locurile şi oamenii
pe unde vei călători, cu atât şansele să ajungi cu bine la capăt cresc. Studiază cu atenţie
hărţile, fă rost de cât mai multe informaţii despre terenul, clima, vremea, felul vegetaţiei,
animalele pe care le vei întâlni.” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed.
Amaltea, pg.20).

“Studierea condiţiilor geografice, meteorologice, etnografice etc, din zona pe care

intenţionezi s-o străbaţi este de importanţă vitală. Pentru aceasta există numeroase
posibilităţi: cărţi, hărţi, muzee, ghiduri, Internet, cluburi, cadre didactice, alţi călători etc.”
(Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, pg.20).

“ Climatul temperat este cel mai răspândit pe glob. El oferă şanse mari de survival chiar fără
să ai cunoştinţe şi îndemânări speciale. Însă alte zone, cu alte climate, necesită cunoştinţe
deosebite, adecvate.” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea,pg.20).

Planificarea călătoriei sau a acţiuni:

“ Împarte planul (obligatoriu scris, NU verbal) de desfăşurare a expediţiei sau călătoriei în

etape:

a) de pornire;
b) de atingerea ţelului;
c) de odihnă - recuperare.” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed.
Amaltea,pg.20).

“Stabileşte clar scopurile şi calendarul fiecărei etape. Stabileşte soluţiile şi comportarea în caz
de accidente cum ar fi: defectarea vehiculului, boală, transportul victimelor.

Nu planifica viteze prea mari de deplasare sau termene prea scurte. Obligaţia de a respecta un
plan prea ambiţios, prea greu, duce la epuizare, la greşeli de gândire, la pagube.

Necesitatea de a face rost de apă din surse locale va influenţa mult alegerea traseului.

E important şi cum începi o treabă, dar mai mult contează felul cum o termini. Aşa că verifică
des îndeplinirea planului - de către tine sau de către alţii. Încrederea e bună, dar controlul e
sfânt!

2019
Controlul medical: fa-ţi un control medical şi stomatologic cât mai cuprinzător.” (Serban
Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea,pg.20).

Verificarea necesității injecţiilor de protecţie cerute sau recomandate pentru teritoriile, ţările
prin care se va călători. De exemplu:

- vaccinuri împotriva frigurilor galbene, pentru Africa tropicală şi America de Sud. (Injecţia
trebuie făcută cu cel puţin 10 zile înaintea călătoriei şi asigură protecţia timp de 10 ani.)
(Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea,pg.20).

- protecţia contra malariei, prin pastile înghiţite permanent, începând cu cel puţin o
săptămână înaintea călătoriei şi terminând după 4 săptămâni de la întoarcere; (Serban
Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea,pg.20).

- vaccinuri contra holerei - pentru unele ţări africane; (Serban Derlogea, 2003, Manual de
supraviețuire, Ed. Amaltea,pg.20).

- vaccinuri contra encefalitei japoneze, pentru călătorii în Thailanda, India, Birmania, Nepal,
Cambogia, Vietnam, Corea (Se fac două injecţii la interval de două săptămâni, cu cel puţin
două săptămâni înaintea plecării); (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed.
Amaltea,pg.20).

- vaccinuri contra hepatitei A (infecţioase) cu gamaglobulină; (Se fac două injecţii la interval
de 4 săptămâni care asigură protecţia timp de 3 luni, sau de 9 ani, la varianta mai nouă de
vaccin, în două etape), vaccinul contra hepatitei B asigură protecţie 5 ani; (Serban Derlogea,
2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea,pg.20).

- vaccinuri contra meningitei, pentru călătorii în zonele din sudul Saharei şi o parte din Asia
(obligatorie pentru pelerinii la Mecca); (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed.
Amaltea,pg.21).

- vaccinuri contra febrei tifoide (protecţie 3 ani), a tetanosului (protecţie 10 ani), poliomielitei
(protecţie 10 ani), tifosului ş.a.m.d. (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed.
Amaltea,pg.21).

“Discutaţi de mai multe ori planul de desfăşurare a călătoriei sau expediţiei. Stabiliţi
responsabilităţile. Numiţi un medic, un bucătar, un mecanic, un şofer, un navigator etc. ”
(Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea,pg.21).

2019
“Stabileşte dinainte un program de apel şi de comunicare de două ori pe zi cu centrala de la
baza expediţiei, pentru a le anunţa situaţia, poziţia şi intenţiile. De la bază vei primi informaţii
meteo şi de altă natură. Tot baza va urmări apelurile de salvare. Se va alege şi verifica din
timp frecvenţa radio convenabilă pentru terenul din zona respectivă. Cel puţin doi membri ai
grupului trebuie să ştie să folosească telefonul sau radioul. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual
de supraviețuire, Ed. Amaltea,pg.21).

“Dacă nu se realizează două apeluri sau transmisii consecutive, la bază trebuie să intre în
funcţiune planul de salvare. Pe de altă parte, când nu reuşeşti să comunici cu baza conform
programului, chiar dacă pe teren totul se desfăşoară bine -trebuie să te comporţi ca şi cum s-
ar fi întâmplat un accident. Stai pe loc, sau întoarce-te la locul de unde ai comunicat ultima
oară - şi aşteaptă sosirea salvatorilor sau alt fel de contact cu ei. Nu-i încurca şi nu-i pune să
te caute degeaba. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea,pg.21).

2019
 BIBLIOGRAFIE

Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea

2019