UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ SI SPORT

TEHNICI DE APRINDERE ȘI MENȚINERE A

FOCULUI

Rus Raluca Bianca

EFAT

ZI

2019
“Este foarte important să aprinzi un foc. Cu el poţi încălzi mâncarea şi băutura. Usuci hainele.
Te încălzeşti. Semnalizezi. Îţi dă curaj. Mintea funcţionează mai bine. ” (Serban Derlogea,
2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.74).

“Pentru aprinderea focului ai nevoie de combustibil + oxigen (aer) + temperatura de

aprindere; adică: o scânteie sau o flacără + amorse + vreascuri. Plus gândire - şi răbdare. ”
(Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.74).

“Nu încerca să aprinzi focul pe vreme rea, decât atunci când eşti silit de situaţie. ” (Serban
Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.74).

“Iată şi alte sfaturi utile:

- Totdeauna aprinde focul înainte de lăsarea întunericului;

- Nu aprinde focul dacă nu ai nevoie de el;

- Mult mai bine te încălzeşti cu 2-4 focuri mici, între care să stai ghemuit, decât de la un
singur foc;

- Pregăteşte şi adună mereu, chiar de la început, vreascuri, aşchii, rămurele, alt combustibil.

- Păstrează şi economiseşte vreascurile, aşchiile, crenguţele, combustibilul şi chibriturile; ele

pot fi încălzite sau uscate cu căldura corpului;

- Alege cu grijă locul unde faci primul foc. Să nu fie sub un copac plin de zăpadă. Nici sub o
stâncă care abia se ţine la locul ei. Nu foarte aproape de automobil.

- Totdeauna amenajează, pregăteşte locul în care faci focul.

- Nu face un foc prea mare: va consuma inutil prea mult combustibil. Deşi uneori ar putea fi
bun: la semnalizare, la uscarea hainelor. Oricum, e mai avantajoasă cantitatea unor focuri
succesive mai mici, decât calitatea unuia singur mai mare;

- Nu consuma inutil chibriturile încercând să aprinzi un foc rău pregătit sau ca să aprinzi
ţigări, când ai la dispoziţie alte metode;

- Chiar dacă ai un foc sau chibrituri, învaţă şi antrenează-te să aprinzi focul fără chibrituri. ”
(Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.74).

APRINDEREA FOCULUI

“Cu chibrituri: pentru a valorifica mai bine fiecare chibrit, nu încerca să aprinzi cu el direct
focul, ci aprinde mai întâi o torţă - fabricată din hârtie, iarbă, vreascuri uscate; sau cel mai
bine o lumânare. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.75).

2019
“Cu bricheta (de buzunar, de la automobil): foloseşte-o numai pentru aprinderea focului. ”
(Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.75).

“Cu o lentilă convexă - poţi aprinde amorsa şi vreascurile de la razele soarelui. ” (Serban
Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.75).

“Lentilele binoclului sau lunetei de la puşcă sunt foarte bune (pentru aprinderea focului ele
trebuie demontate). ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.75).

“Prin frecarea a două lemne: o metodă foarte dificilă. Majoritatea oamenilor n-o pot folosi
deoarece: nu au experienţă; nu au lemne cu calitatea necesară; condiţiile de lucru sunt
proaste. Sălbaticii, vânătorii sau exploratorii care folosesc această metodă au o trusă specială,
pe care o poartă la ei ca pe o cutie de chibrituri. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de
supraviețuire, Ed. Amaltea, p.75).

“Prin manevrarea arcului încoace şi încolo, ţăruşul (din lemn tare) se roteşte cât mai repede în
lemnul de bază (moale, uscat, nerăşinos). Din frecarea lemnelor apare un rumeguş fin, care
începe să ardă deasupra amorsei. Prin suflare, grămăjoara devine jăratic. Vârful ţăruşului
trebuie rotit la marginea crestăturii din scândurica de bază, astfel încât praful de lemn aprins
să cadă pe grămăjoara de amorse, pusă mai jos. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de
supraviețuire, Ed. Amaltea, p.75).

“Cu acumulatorul - chiar dacă autovehiculul, motocicleta sau şalupa nu are un aprinzător
electric pentru ţigări. Dar atenţie - nimeni nu doreşte: mâini arse, baterie descărcată şi scântei
pe motor. Acoperă preventiv motorul cu orice fel de învelitoare - de la un covor de cauciuc
până la o haină. Şi acoperă-1 bine, căci vaporii de benzină sunt alături. ” (Serban Derlogea,
2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.76).

MENȚINERE FOCULUI

“Încearcă să foloseşti drept combustibil orice material găseşti. Dar mai întâi încearcă o
cantitate mică, să vezi dacă arde. În cazul în care e e bun, foloseşte-1 mereu. ” (Serban
Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.75).

“Combustibilul: adună o rezervă imensă (de două ori mai mult decât apreciezi la început) din
orice material care poate arde: crengi, buşteni, copăcei, tufişuri, bălegar, găinaţ, căzături de

2019
copaci, lemne sau cărbuni aduşi de apă pe ţărm, oase, lemn putred, componente din vehicul,
plante. Lemnul uscat, necăzut pe pământ care poate fi doborât, rupt, despicat (cu o pană din
piatră ascuţită), cioplit - este mai bun decât cel căzut pe sol (umed, îngheţat, putred). Lemnele
verzi ard când sunt băgate în foc puternic. Orice fel de combustibil trebuie mai întâi mărunţit
la dimensiunile necesare, convenabile. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire,
Ed. Amaltea, p.75).

“Amorsele pentru aprinderea focului fac jumătate din treaba chibritului. Cealaltă jumătate o
face scânteia, căldura sau flacăra. Completează-ţi şi sporeşte-ţi mereu rezerva de amorse
pentru aprinderea focului: iască, praf de la carii de lemn, scame, fire din bumbac, rumeguş
uscat, aşchii de lemn, sfoară despletită, scame de la fese sau bandaje, pânză, fire de lână,
pene, scame din buzunar, bucăţi din cuiburi de pasăre, orice fel de praf, aşchii uscate
ciocănite între două pietre, plută fărâmiţată, ace de pin. La care adaugi 1-2 picături de gaz
(petrol lampant) - dacă ai. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea,
p.74).

“Păzeşte-le cu grijă. Păstrează-le uscate. Poartă acest combustibil fragil şi valoros într-o cutie,
o sticluţă sau în portofel. Ori de câte ori poţi, pune-le la soare să se usuce. Sau, expune-le la
altă sursă de căldură. Scopul e să fie foarte uscate (ca tutunul). ” (Serban Derlogea, 2003,
Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.74).

“Vreascurile: adună-le de peste tot şi păstrează-le la căldură, uscate. Foloseşte orice material:
hârtie (bani), fotografii, acte de identitate, crenguţe, tufe răşinoase, resturi de hrană, resturi de
hârtie (ambalaje), cârpe, aşchii de lemn, plută, pene, iarbă uscată, coajă de copac, bucăţi de
crenguţe cojite (astfel ca fâşiile de coajă să se onduleze în afară, ca la o minge de badminton),
rădăcini, cetină, ulei de la motor (dacă nu ai vreun vas - îl scurgi direct pe sol, înainte de a se
congela în motor), cuiburi de pasăre, frunze de palmier, ferigă. ” (Serban Derlogea, 2003,
Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.74).

“Atenţie: NU folosi toate vreascurile pentru focul acesta. Mai lasă câteva şi pentru următorul
foc, cel de mâine. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.74).

2019
 BIBLIOGRAFIE

Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea

2019