Incalzirea locuintei | Puterea Calorica a

Lemnului
Lemnul de foc este o sursa comuna de energie pentru incalzire prin ardere in sobe, seminee, centrale
termice sau pentru utilizare la prepararea mancarii in cuptoare de restaurante/pizzerii sau la gratar.
Ca putere calorica, esentele tari, nerasinoase sint cele care au randamentul cel mai bun. In ordinea
descrescatoare a utilizarii lor si a puterii calorice tipurile de lemn utilizate pentru ardere conventionale sunt:
Fag, stejar, carpen 4,1 kWh/kg sau 2100 kW/mc
Artar, Mesteacan 4,2 kWh/kg sau 1900 kW/mc
Plop, Salcie 4,1 kWh/kgsau 1200 kW/mc
Pin 4,4 kWh/kg sau 1700 Kw/mc
Molid, Brad 4,5 kWh/kg sau 1500 kW/mc
Puterea calorica depinde mult de umiditatea lemnului, evident, cel uscat avand o putere mai mare, in acest
sens existand 3 clase diferite pentru umiditate:
>35% ( lemnul de esenta tare pierde pana la 40 % din randament)
20% 35 %
< 20 %
De retinut :
umiditatea lemnului uscat industrial nu ramane la nivelul de 8 % cit folosesc fabricile de mobila in
productie, lemnul absorbind inapoi umiditate din aer
depozitarea e recomandat sa fie facuta protejat de ploaie sau zapada, in zone ventilate, aerisite
centralele moderne permit alimentarea cu lemn debitat la dimensiuni impuse care asigura autonomie
pana la 36 de ore
semineele care au in constructie serpentine pentru circuitul de incalzire asigura pe linga caldura
directa si o sursa suplimentara de incalzire a caloriferelor, iar un sistem semineu + pompa de circulatie
+ centrala termica + unitate de control comandata de termostat poate asigura confortul termic,
comutand automat intre echipamente in functie
lemnul se comercializeaza in general la pret / metru ster. Un metru ster echivaleaza aprox 0,7 mc.
Depinde cel mai mult de lungimea elementelor.
pt o centrala de 35 kW consumul mediu este de 9 kg/h, adica 1 mc=1,4 metri steri asigura 83 ore de
functionare. In medie pe sezon cu 1 mc /1kW din puterea centralei esti asigurat.
Un Camion Saviem poate transporta cam 10-12 metri steri de lemn, sa aveti grija sa nu platiti pret de
metru cub si sa vi se livreze metru ster.

stiva de lemn de fag

DESPRE LEMNE

carpen: lemnul tiganului este de 1,3 ori mai tare ca putere calorica decat fagul!

salcam: lemnul saracului este singurul care arde verde ca si uscat si este cu 25% mai ieftin
decat fagul! Ca putere calorica este de 1,2 mai tare decat carpenul.

stejar: in partea Ardealului infunda sobele, dar in Oltenia este cel mai cautat. Cert este ca o
mana de lemn de foc de stejar pusa intr-o soba buna de teracota tine o noapte intreaga, iar una de fag
doar trei ore. Are aprox. 0,9 din puterea calorica a fagului.

jugastru: (Acer campestre). Fratele mai mic al paltinului. Mic dar cu puteri mari. Deoarece, din
cauza defectelor de crestere si a dimensiunilor reduse nu poate fi folosit decat pentru obiecte marunte, in
strungarie sau rotarie, este totusi un foarte bun combustibil.

mesteacan: lemnul elitei occidentale. Mesteacanul, la fel ca si ciresul, nu face fum la ardere,
fiind foarte recomandat pentru focul in spatii deschise
Puterea calorifica inferioara specifica
UMIDITATE 15% !!!
SALCAM
Cca. 6,3 kwh/kg
CARPEN
Cca. 5,3 kwh/kg
MOLID, BRAD
Cca. 4,5 kwh/kg
PIN
Cca. 4,4 kwh/kg
ARTAR, MESTEACAN
Cca. 4,2 kwh/kg
FAG
Cca. 4,1 kwh/kg
STEJAR
Cca. 3,7 kwh/kg
PLOP
Cca. 3,1 kwh/kg

la cateva tipuri de lemne

(5.420
(4.560
(3.870
(3.784
(3.612
(3.526
(3.180
(2.666

kcal/kg)
kcal/kg)
kcal/kg)
kcal/kg)
kcal/kg)
kcal/kg)
kcal/kg)
kcal/kg)

* Puterea calorifica inferioara, medie, la lemne = 4, 46 kwh/kg (3.840 kcal/kg)

ECONOMIE LA FACTURI. S construim o pres

de brichetat rumegu
Utilizarea resurselor energetice regenerabile este un subiect mereu n actualitate n ultimele
decenii. O excelent modalitate de a valorifica la maximum ceea ce ne ofer natura este
folosirea rumeguului sau a altor forme pretabile de biomas pe post de combustibil. E dificil i
incomod s arzi rumeguul ca atare, loptndu-l pur i simplu n cazan, ca pe vremuri fochitii
de locomotiv.
De aceea, dac suntem amatori de un free energy uor realizabil, neaflat n conflict cu prima
i a doua lege a termodinamicii, putem apela la beneficiile unei prese de brichetat biomas, pe
care s-o transformm n pelei ce pot fi lesne mnuii i care vor constitui un excelent
combustibil.
Civa membri din Cincinatti, Ohio ai ONG-ului Engineers Without Borders USA au proiectat i realizat mai
multe modele de prese pentru biomas, folosind ca material constructiv lemnul, ale cror planuri
le-au pus la dispoziia tuturor amatorilor de bricolaj, pe site-ul de mai jos:
http://home.fuse.net/engineering/ewb_project.htm
Sunt nite dispozitive incredibil de performante, oferind o presiune cu mult peste necesitile de compresie
ale brichetrii. Funcie de tipul de matri utilizat, aparatul pe care-l vom prezenta mai jos poate
produce pn la 12 brichei n zece minute sau 72 pe or.
Presa cu mner micro-compus, cum au botezat-o realizatorii Lee Hite, Dr. Dan Smith i Ron Gorley, a
fost proiectat i optimizat pentru a fi folosit n rile n curs de dezvoltare, unde e important s coste ct
mai puin i s fie uor realizabil.
Costul materialelor, n bani romneti, e undeva ntre 50 i 70 de lei.
Factorul de multiplicare a forei aplicat pe mner e unul foarte mare: la o presiune de 32 kg aplicat
pe mner, fora final aplicat pe brichetul aflat la 10 cm de captul pivotului este de 1800 kg!
Fora de compresie necesar obinerii unui brichet de 75 mm diametru cu o gaur median de 25 mm este
de 400 kg iar pentru un brichet ptrat cu latura de 100 mm, fr gaur, e necesar o apsare de 1040 kg,
aproape jumtate din puterea pe care ne-o ofer aceast main manual de brichetat.
Dar vorba lung-i srcia omului: avem nevoie de 10 tipuri de piese de lemn, 4 din ele n cte dou
exemplare, ale cror dimensiuni le redm n tabelul de mai os, de 4 uruburi de 10 cu lungimea
de 140 mm cap hexagonal + piulie, 2 uruburi de 10 cu lungimea de 180 mm cap hexagonal + piulie,
20 aibe de 10, 12 uruburi autofiletante de 5 sau chiar de 6, cu lungimea de 65 mm.
Dimensiuni piese lemn:

ntr-una din fotografiile de mai jos sunt reprezentate piesele de lemn, cu dimensiunile necesare i
poziionarea gurilor.
Vom ncerca o sintetizare comprehensiv a modului de asamblare:
1. Cele dou piese A (picioare fa) se prind la baz de suratele lor B (picioare spate) prin intermediul
axului central D, cu dou uruburi de 10 x 140 mm.
2. Separat, braele de transmisie G se ataeaz de braul mobil C prin alt urub 10 x 140 mm, cu aibe
separatoare i la capetele filetului.
3. Braul mobil C se ataeaz de partea de sus a picioarelor fa A cu un urub 10 x 180 mm, cu aibe
separatoare i de capt.
4. Mnerul E se ataeaz de partea de sus a picioarelor spate B cu un urub de 10 x 180 mm cu aibe
separatoare i de capt. Atenie, gaura pentru prinderea braelor de transmisie G pe mner trebuie
plasat n jos.
5. Se articuleaz prile G n mnerul E cu un urub de 10 x 140 mm cu 4 aibe separatoare i de capt.
6. La final, se prinde ipca de ancoraj H cu uruburile de 180 mm lungime ce mbin prile de sus ale
picioarelor cu baza braului mobil (jonciunea A-C), respectiv cu baza mnerului (jonciunea B-E).
Piesa H, ipca de ancorare, se aranjeaz cu anul nspre picioarele spate B i orientat pe partea
presei (nu spre exterior). Imaginile alturate vorbesc de la sine.
7. Se prind prile laterale F de axul central D, folosing uruburile autofiletante. Se aplic talpa J pe
picioarele A, sub axul D, cu uruburi autofiletante.
8. Opional, se poate ataa talpa K, pentru o stabilitate sporit.
9. Se strng corespunztor uruburile ce unesc prile fixe, lsnd un oarecare grad de libertate celor trei
care compun articulaiile mobile.
10. Se finiseaz presa prin aplicarea, dup caz, de ulei de motor, ulei de in, lazur de protecie sau
vopsea, dup cum dorete fiecare. Dac se folosete ulei de motor, e bine de aplicat cu pauze. Se d
un prim strat, se las lemnul s absoarb uleiul i apoi se aplic o a doua mn cu ulei regular.
Idee, realizare tehnic, fotografii: Engineers Without Borders, Cincinatti, Ohio, USA.

www.home.fuse.net/engineering

Ion SCUTARU
[Afiseaza slideshow]

Pentru nclzire, mi fac brichete din hrtie i

rumegu
Posted on November 9, 2012 by Monica in Bricolaje, Idei de afaceri // 4 Comments

Foto: Nelu Moi

Nelu Moi, Arad
Dragi prieteni,
M altur familiei Practic(e) i v mprtesc cum economisesc civa bnui n aceste vremuri dificile cnd
fiecare leu conteaz. Ce e drept, ideea nu mi aparine n totalitate, eu am vazut pe internet tot felul de
prese pentru brichete de hrtie, dar eu am adaptat ideea la posibilitile mele.
Brichetele de hrtie sunt, de fapt, tocturi de hrtie n amestec cu rumegu i presate n stare umed
pentru a-i pstra forma, care apoi se pun la uscat i se folosesc drept combustibil n sobele de teracot
sau la maina de gtit cu lemne. Tot ncercnd diverse combinaii, am gsit o reet care mi se pare cea
mai bun: 2 pri hrtie tocat i o parte rumegu sau tala, dar nu grosier. Hrtia provine de la reclamele

ce le primim sptmnal n pot, ziare, caiete, cartoane de la ambalaje, se mai poate folosi pleav sau
orice ar putea arde. Eu pun hrtia la nmuiat de pe o zi pe alta, deoarece sunt multe reclame tiprite pe
hrtie cerat, iar aceea se nmoaie mai greu, apoi n ziua urmtoare cu ajutorul mainii de gurit i a
toctorului, confecionat de mine din dou fii de tabl gurite i prinse pe un fier beton de 12 mm cu
dou piulie, toc toat hrtia n apa n care se gsete. La sfrit adaug o parte de rumegu la dou pri
de hrtie i cu o can torn n matri. Matria este fcut din resturi de eav de la canalizare de 110 mm,
pe care am gurit-o cu un burghiu de 8 mm (nu are importan diametrul gurilor, dar e bine s fie ct mai
multe, pentru a se scurge apa mai uor). Matria se umple pn sus i se preseaz cu pistonul fcut dintr-o
bucat de lemn de foc cioplit cu toporul ca s intre n eav. Pistonul este acionat cu ajutorul unei prghii
improvizate dintr-o bucat de fier cornier sau un lemn mai gros, iar ca punct de sprijin am folosit scria de
la axul antenei TV. Se apas cu putere pn nu mai iese ap, apoi cilindrul se sprijin de muchia unei
buci de lemn mai groase i se apas din nou asupra pistonului fornd bricheta s ias din cilindru, dup
care brichetele se pun la uscat: vara la soare sau toamna n podul casei, unde sunt cureni de aer i se
usuc bine cam n 2 sptmni, dup care sunt gata de folosit.
Am ncercat s fac i brichete numai din hrtie simpl, netocat i fr adaos de rumegu i ies foarte bine,
la pipit sunt ferme, iar dup uscare sunt tari. Dac dorii s obinei brichete mai subiri, se pune o can
de umplutur n cilindru dup care se pune un disc de tiat fier de la polizorul de mn, din nou umplutur
i nc un disc, iar la sfrit s fie umplutur. Dup presare brichetele se separ foarte uor datorit
discurilor. Am nceput s produc aceste brichete n luna iunie, iar la testul de ardere sunt foarte mulumit,
pentru c dau destul cldur i foarte puin cenu, iar avantajul suprem: sunt gratis. ncercai i voi,
dac avei sobe i vrei s economisii nite bani n iarna ce urmeaz!
brichete
bricolaje
hartie
reciclare
Previous post
Next post

Related Posts

4 Comments to Pentru nclzire, mi fac brichete din hrtie i rumegu

1.

soso // April 6, 2013 at 7:18 pm // Reply

f. interesant am sa incerc si eu

2.

alex // September 30, 2013 at 5:20 pm // Reply

Ce ma bucur ca am dat de articolul asta.Eu am sa zicem 2 spatii,casa de sus in care am centrala
termica normala ,si un semineu simplu de 5-600 lei din magazin imbracat in caramida si decorat cu
piatra + recuperator de caldura.Cu semineul incalzesc 3 camere. Din living am acces in 2 camere.Nu
folosesc ventilatoare sa fortez aerul cald din living in cele 2 incaperi.Intr-o camera de 3/4m
temperatura ajunge cam la 20*C,ceea ce e perfect doar folosind semineul.In celalat spatiu am o
sera (crescatorie de pesti) si bucatarie de vara.E ca o anexa si folosesc 2 sobe de teracota.Desi stau
la oras,am refenit la sfantul lemn de foc care e de neinlocuit la toate capitolele,mai ales cand e vorba
de caldura.Si cam intentionez sa fac si eu ceva brichete.Nu de alta dar cu rumegusul din lemnul taiat
cu drujba + hartie din reclame as putea face multe brichete si sa fac si economie. Va mai dau o
solutie simpla de facut brichete din de am vazut pe net: Presa pentu tuburile de silicon + teava pvc
potrivita lungimii si diametrului pistonului + 2-3 coliere pe teava de pvc (sa nu crape cand se dilata
teava la presare) + astupat provizoriu celalalt capat al tevii pvc + cateva gauri in teava pentru a se
scurge apa.Ar cam trebui sa fie usor. Felicitati pentru articol!