A reusit cineva sa isi faca un tocator home made??

Ma tot bate gandul de cand mi-am luat

motosapa sa fac o adaptare de la motorul ei(5,5cp) pt un tocator de crengi si resturi
vegetale. Nu stiu pe ce varianta sa merg, ca am studiat mai multe versiuni. Mi-ar trebui in
principiu pt facut mulch si tocare resturi pt compost(resturi vegetale, lastari legume, coceni,
paie daca ar putea toca ar fi super, dar cred ca trebuie cu totul alt design).
Am urmrit i eu discuiile de aici, i am rmas dezamgit de preurile acestor toctoare.
ntr-o revist mai veche, am gsit una Home Made. E drept poate toca doar pn la
diametrul de 30 mm.
n schimb, poate fi relativ uor i ieftin fcut. Dac intereseaz pe cineva, v pot da i
schiele (inclusiv traducerea textului privind modul de lucru)
@nicoreto merge foarte bine ataat la o motosap cu putere de minim 4 CP. Att are i
motorul electric i 1850 rotaii/minut
Ataez schia pentru un toctor. Funcioneaz pe principiul toctorului de iarb (paie,
porumb verde pt. siloz, etc).
Cu ct raportul ntre roile dinate este mai mare, cu att toctura este mai mrunt. N-am
calculat ct de mare este toctura la raportul din schem, dar autorul spune c toctura
rezultat o folosete pentru foc n centrala termic.
Textul este n limba slovac, dar dac sunt civa interesai, voi face i traducerea.
Eu le stiam deja, dar cred ca nu e chiar ce imi trebuie. Modelul asta toaca destul de mari
bucatile. Pe mine ma intereseaza pentru tocare crengi si resturi vegetale pt producerea
compostului si mulch-ului si cred ca trebuie sa fie tocarea mai fina. Io ma tot gandesc la
modelul cu disc, dar trebuie sa imi fac rost de discul ala metalic, asta ar fi partea cea mai
grea.
Pune-i 4 cuite, f raportul de avans al crengilor mai mare. Roata motoare mai mic i cea
condus mai mare, astfel ca la o rotaie a axului cuitelor, crengile s avanseze doar 1-2 cm.
Prin asta obii un fel de abricht.
Dragi prieteni,
M altur familiei Practic(e) i v mprtesc cum economisesc civa bnui n aceste vremuri dificile
cnd fiecare leu conteaz. Ce e drept, ideea nu mi aparine n totalitate, eu am vazut pe internet tot felul
de prese pentru brichete de hrtie, dar eu am adaptat ideea la posibilitile mele.
Brichetele de hrtie sunt, de fapt, tocturi de hrtie n amestec cu rumegu i presate n stare umed
pentru a-i pstra forma, care apoi se pun la uscat i se folosesc drept combustibil n sobele de teracot
sau la maina de gtit cu lemne. Tot ncercnd diverse combinaii, am gsit o reet care mi se pare cea
mai bun: 2 pri hrtie tocat i o parte rumegu sau tala, dar nu grosier. Hrtia provine de la reclamele
ce le primim sptmnal n pot, ziare, caiete, cartoane de la ambalaje, se mai poate folosi pleav sau
orice ar putea arde. Eu pun hrtia la nmuiat de pe o zi pe alta, deoarece sunt multe reclame tiprite pe
hrtie cerat, iar aceea se nmoaie mai greu, apoi n ziua urmtoare cu ajutorul mainii de gurit i a
toctorului, confecionat de mine din dou fii de tabl gurite i prinse pe un fier beton de 12 mm cu
dou piulie, toc toat hrtia n apa n care se gsete. La sfrit adaug o parte de rumegu la dou pri
de hrtie i cu o can torn n matri. Matria este fcut din resturi de eav de la canalizare de 110 mm,

pe care am gurit-o cu un burghiu de 8 mm (nu are importan diametrul gurilor, dar e bine s fie ct mai
multe, pentru a se scurge apa mai uor). Matria se umple pn sus i se preseaz cu pistonul fcut dintro bucat de lemn de foc cioplit cu toporul ca s intre n eav. Pistonul este acionat cu ajutorul unei
prghii improvizate dintr-o bucat de fier cornier sau un lemn mai gros, iar ca punct de sprijin am folosit
scria de la axul antenei TV. Se apas cu putere pn nu mai iese ap, apoi cilindrul se sprijin de
muchia unei buci de lemn mai groase i se apas din nou asupra pistonului fornd bricheta s ias din
cilindru, dup care brichetele se pun la uscat: vara la soare sau toamna n podul casei, unde sunt cureni
de aer i se usuc bine cam n 2 sptmni, dup care sunt gata de folosit.
Am ncercat s fac i brichete numai din hrtie simpl, netocat i fr adaos de rumegu i ies foarte
bine, la pipit sunt ferme, iar dup uscare sunt tari. Dac dorii s obinei brichete mai subiri, se pune o
can de umplutur n cilindru dup care se pune un disc de tiat fier de la polizorul de mn, din nou
umplutur i nc un disc, iar la sfrit s fie umplutur. Dup presare brichetele se separ foarte uor
datorit discurilor. Am nceput s produc aceste brichete n luna iunie, iar la testul de ardere sunt foarte
mulumit, pentru c dau destul cldur i foarte puin cenu, iar avantajul suprem: sunt gratis.
ncercai i voi, dac avei sobe i vrei s economisii nite bani n iarna ce urmeaz!

Ciresul este pomul meu favorit

Am plantati vreo 15 ciresi in gadina de la tara. Unchiul meu are peste 40.

Cele mai bune soiuri dupa calitatea si marimea fructelor sint:

1. Tieton (soi american foarte rar in Romania, are cirese uriase de pana la 14 grame, dar nu
e foarte productiv)
2. Katalin si Carmen (cirese mari si gustoase , fructul ajunge la 10 grame)
3. Regina (un soi excelent, fructe delicioase rezistente la crapare dupa ploi, 9 grame)
4. Sunburst si Lapin (soiuri foarte bune, lapin e autopolenizator, fructe mari 9 grame)
6. Germersdorf (foarte bun si el destul de raspandit in RO, gust bun 8-9 grame)
cirese roze, denumite prin Ardeal "Iordanesti"
Rainier - foarte bun soiul si gustos cam cel ma ibun dintre cele roz
Bigarreau Napolon - excelent si el.
Boambe de Cotnari si Vega - destul de OK

Daca va ajuta, Ordinul ANRE 4/2007:

Art. 18. - (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV, zona de protectie si
zona de siguranta coincid cu culoarul de trecere al liniei si sunt simetrice fata de axul liniei.
Distanta de protectie/de siguranta reprezinta latimea culoarului de trecere al liniei.
(2) Dimensiunea (latimea) zonei de protectie si de siguranta a unei linii simplu sau dublu
circuit are valorile:
a ) 24 m pentru LEA cu tensiuni intre 1 si 110 kV;
b ) 37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV;
c ) 55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kV;
d ) 75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kV;
e ) 81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kV.