UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ SI SPORT

CALAMITĂȚI NATURALE

INCENDII, INUNDAȚII, ALUNECĂRI DE TEREN

Rus Raluca Bianca

EFAT

ZI

2019
INCENDII

Incendiile naturale reprezintă incendii neintenționate care sunt declanșate de factori naturali
(condiții meteo nefavorabile), adesea reprezentați de către combinația simultană dintre
umiditatea extrem de redusă a aerului și temperaturi foarte ridicate ale mediului, care, în
prezența unui combustibil precum lemnul uscat, pot declanșa un nou incendiu natural; în
urma unui incendiu natural, se produc pagube materiale și chiar umane.

“Fulgerul este o scânteie electrică între doi nori. El poate ajunge până la 30 km lungime. ”
(Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.83).

“Trăsnetul este o scânteie produsă de descărcarea electricităţii statice între un nor şi un obiect
proeminent mai înalt de pe suprafaţa pământului: copac, casă, om, paratrăsnet. El este una din
forţele naturii cu o comportare dintre cele mai ciudate şi imprevizibile. Poate să lovească un
om în câmp deschis şi să-l ardă fără să mai rămână nimic din el, dar poate şi să carbonizeze o
casă, fără ca locatarii ei să păţească ceva. Uneori loveşte de mai multe ori în acelaşi loc. ”
(Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.83).

“Semne prevestitoare: apropierea furtunii; o bucată de metal pusă în contact cu o lopată, un

târnăcop, o foarfecă cântă sau ţiuie. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed.
Amaltea, p.83).

“În aer liber: poţi fi trăsnit mai ales când stai pe o înălţime, sau când tu constitui obiectul cel
mai înalt din jur. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.83).

“Câteodată poţi simţi că urmează să te lovească trăsnetul: ai furnicături în piele şi părul se

zburleşte, face scântei. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea,
p.83).

“Dacă eşti în picioare, aruncă-te imediat la pământ, mai întâi îngenunchind şi sprijinindu-te
cu palmele pe sol. În felul acesta s-ar putea ca trăsnetul, de fapt curentul electric, să aleagă
drumul mai scurt şi mai uşor şi să treacă prin braţe, ocolind pieptul (scapi de stopul cardiac şi
de asfixie). Întinde-te urgent pe sol. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed.
Amaltea, p.83).

“Când apare pericolul unui trăznet nu mai ţine în mână obiecte metalice (umbrela etc.) şi stai
departe de construcţiile sau de gardurile metalice. Un topor sau piolet cu coada uscată nu este

2019
periculos. Dar nu arunca echipamentul dacă rişti să-l pierzi de tot. ” (Serban Derlogea, 2003,
Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.84).

“Pe timpul unei furtuni NU sta lângă şi îndepărtează-te de: creastă, vârful, coama dealurilor
sau copaci (mai ales sub stejari, ulmi, plopi) tufişuri, căpiţe, o stâncă izolată, o cascadă,
suprafeţele verticale (perete de stâncă, o fisură verticală), gura unor goluri subterane (de
exemplu: peşteri, fisuri sau scobituri din stânci, crevase - deoarece aerul ionizat din interiorul
lor poate atrage trăsnetul). Adeseori golurile şi crăpăturile mici în stâncă sunt de fapt capătul
unor fisuri mai adânci, prin care se scurge apa, deci nişte căi preferate de o descărcare
electrică. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.84).

“NU te adăposti sub o surplombă, o streaşină naturală de stâncă, zăpadă sau pământ', căci
trăznetul poate izbucni între marginea streaşinii şi sol, prăjindu-te între electrozii acestei
„bujii". Un adăpost excelent pe timpul furtunii este interiorul unei peşteri adânci. Dar stai la
cel puţin 3 m de intrare şi la cel puţin 1 m de pereţi. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de
supraviețuire, Ed. Amaltea, p.84).

“Hambarele şi şurile sunt adăposturi destul de bune. În câmp deschis stai pe orice suprafaţă
netedă şi orizontală, chiar pe o terasă mică, dar nu pe una înclinată. Retrage-te pe un teren jos
şi neted. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.84).

“NU sta în apropierea unei construcţii metalice mari, chiar dacă n-o atingi, deoarece la
trecerea trăznetului prin ea, unda de şoc produsă de aerul încălzit poate dăuna plămânilor.
Depărtează-te şi de construcţiile cu goluri, cum ar fi: poduri metalice, de zidărie, coşuri
înalte. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.84).

“Dacă nu poţi să te îndepărtezi de obiectele înalte, încearcă să stai pe ceva uscat care să te
izoleze electric de sol. NU sta pe ceva umed. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de
supraviețuire, Ed. Amaltea, p.84).

“NU staţi grupaţi, ci răsfiraţi la intervale de minim 2-3 m unul de altul; grupul e un
concentrator de potenţial electric. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed.
Amaltea, p.84).

o “Dacă eşti de faţă când începe un incendiu în pădure, într-un lan de cereale, pe o
mirişte, sau acolo unde un foc de tabără începe să se extindă din neglijenţă, prima ta

2019
 mişcare ar trebui să fie înăbuşirea şi stingerea lui. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual
de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.81).
“Încearcă să stingi focul: dacă nu ai altceva la îndemână, turteşte, bate sau înăbuşe focul cu o
haină, o pătură, cu mătura sau cu o creangă cu frunze mari. ” (Serban Derlogea, 2003,
Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.81).
“În ţările civilizate, de-a lungul drumurilor forestiere poţi găsi rastele cu „bătătoare de foc". ”
(Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.81).
“Acestea au o formă de mătură sau lopată, cu coadă şi o limbă (din fâşii de talpă din cauciuc
sau crengi). Cu ele se poate bate sau înăbuşi un foc mic sau un început de incendiu. Focul nu
trebuie lovit repede cu bătătorul, doar turtit. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de
supraviețuire, Ed. Amaltea, p.81).
“Luptă cu focul, dar mereu cu vântul din spate. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de
supraviețuire, Ed. Amaltea, p.81).

INUNDAȚII
“Poate fi produsă de revărsarea unui râu, a unui lac - ca urmare a unor ploi puternice, uneori
căzute departe de locul revărsării; de revărsarea mării, a oceanului, ca urmare a unui cutremur
submarin, furtună; de ruperea unor baraje sau diguri. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de
supraviețuire, Ed. Amaltea, p.161).
Câteodată torentul sau valul năvăleşte pe neaşteptate, alteori poate fi prevăzut.
“Pregătiri:
o Nu instala tabăra lângă un râu, pe un teren coborât, ci pe un pinten de deal. Dacă apa
creşte, mută-te mai sus.
o Nu căuta să-ţi etanşezi casa ori beciul - pentru rezistenţa construcţiei e mai bine să
pătrundă apa (altfel, diferenţa de presiune între exterior şi interior o poate dărâma).
o Pregăteşte rezerve de hrană, haine călduroase, apă de băut - în vase bine închise.
Adună o lanternă, un fluier, o oglindă, cârpe colorate pentru semnalizare, împreună cu
o sobă de gătit portabilă, lumânări şi chibrituri. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de
supraviețuire, Ed. Amaltea, p.161).

“În timpul crizei:

o într-o clădire: dacă apa în creştere te surprinde într-o clădire, stai acolo. Eşti mai în
siguranţă aşa decât să pleci pe jos. Opreşte gazul şi curentul electric. Urcă la etajul

2019
 superior sau în pod. Dacă eşti obligat să te refugiezi pe acoperiş, amenajează acolo un
adăpost.
o - Viitura: în cazul unei ploi torenţiale urcă, nu sta pe fundul văii sau pe malul apei,
nici în timpul ploii, nici după aceea.” (Serban Derlogea, 2003, Manual de
supraviețuire, Ed. Amaltea, p.161).

“După inundaţie:

o Nu pleca, nu umbla până ce nu eşti sigur că pericolul a trecut. Poate mai vin şi alte
viituri sau furtuni.
o Hrana nu va fi greu de găsit, pentru că şi animalele se vor refugia tot spre înălţime.
Atenţie însă: animalele speriate de apă pot deveni periculoase
o Apa de băut poate fi mai greu de găsit, căci cea din apropiere este murdară,
contaminată. Pentru băut foloseşte apa de ploaie şi fierbe apa din alte surse.
o Când apa se retrage, lasă în urma ei distrugeri, resturi, cadavrele victimelor. Apa
rămasă este poluată. Pot apărea boli sau molime. Nu mânca nici un cadavru sau alte
resturi (arde toate mortăciunile), fierbe şi dezinfectează orice apă înainte de a o folosi.
.” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.162).

ALUNECĂRI DE TEREN

Noțiunea de alunecare de teren este definită de: procese fizico-mecanice premergătoare

alunnecării, procesul de alunecare propriu-zis și durata acestuia, forma de relief.

“Alunecările de teren sunt o categorie de fenomene naturale de risc, ce definesc procesul

de deplasare, mișcarea propriu-zisă a rocilor sau depozitelor de pe versanți, cât și forma
de relief rezultată. ” (Grecu, Florina (2006),Hazarde și riscuri naturale, Editura
Universitara, București.)

“Alunecările de teren se pot forma din cauza:

a) naturale:
 modificarea nivelului apelor subterane,
 ploi torenţiale. Aceste fenomene acţionează asupra coeziunii manifestate între
particule, micşorând-o astfel încât aceasta nu se mai poate opune acţiunii greutăţii 3
versantului şi a celorlalte încărcări verticale, ducând la prăbuşirea (alunecarea)
versantului.
 Mişcarea seismică. Aceasta generează pe lângă fenomenul descris mai sus şi un alt
fenomen numit lichefierea nisipurilor saturate. Acest fenomen are particularitatea de a

2019
 produce alunecări chiar în terenuri orizontale, atunci când straturi de pământ cu
oarecare coeziune sunt aşezate pe roci moi care-şi pierd o mare parte din rezistenţă în
timpul cutremurului, datorită lichefierii.
 Eroziunea se datorează acţiunii apei sub diferite forme (infiltraţie, fenomen caustic).

b) generate de activitatea omului:

 realizarea unor lucrări de investiţii în apropierea versanţilor. Alunecarea de teren din
această cauză se datorează faptului că încărcarea terenului creşte semnificativ cu
realizarea unor construcţii, modificând echilibrul de moment al versantului.
 Despăduriri şi decopertări ale vegetaţiei. Aceste activităţi duc la creşterea umidităţii
versantului şi prăbuşirea acestuia prin slăbirea forţelor de coeziune dintre particule. ”
(http://www.isujcv.ro/)

2019
 BIBLIOGRAFIE

Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea

Grecu, Florina (2006),Hazarde și riscuri naturale, Editura Universitara, București.

http://www.isujcv.ro/

2019