Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
mare de apa pe unitatea de timp si suprafata) sunt provocate de volume extreme de apa ce apar
brusc si curg rapid, acoperind mari suprafete. Datorita instalarii lor rapide, inundatiile
instantanee sunt dificil de prevazut si le ofera oamenilor putin timp pentru a scapa in locuri mai
inalte si a lua cu ei apa potabila, alimente, imbracaminte groasa, mijloace de comunicare si alte
articole esentiale pentru asigurarea supravietuirii.
De obicei, dupa inundatii urmeaza doua faze. In timpul primei faze oamenii se aglomereaza pe
zonele inalte si sigure, impreuna cu animalele domestice. Spre aceste zone se refugiaza insa si
animalele salbatice, fapt ce poate pune in pericol sanatatea si viata oamenilor. In aceste locuri,
apa de baut este deseori greu de gasit, iar salubritatea mediului nu poate fi asigurata.
In timpul celei de-a doua faze, o data cu inceperea retragerii apei, oamenii revin la casele lor.
Aceasta faza reprezinta deseori un proces prelungit (anumite zone se usuca mai incet decat
altele). Odata ajunsi acasa, oamenii trebuie sa faca fata unor dificultati legate de distrugerea sau
afectarea sistemelor de alimentare cu apa, a fantanilor ce necesita reabilitarea, curatarea si
dezinfectarea.
Dupa producerea inundatiei pot aparea riscurile izbucnirii unor epidemii, cele mai probabile fiind
bolile infectioase cu transmitere hidrica (holera, hepatita A).
Dezastre colaterale ce pot fi cauzate de ploi puternice si inundatii
Cedari de baraje/diguri - pot fi prov de o constructie defectuoasa/de deplas fundatiei barajului in
urma unui cutremur sau a unor foraje efect in apropiere. Barajele/digurile construite din pamant
sunt m predispus sa cedeze. Apa excedentara se revarsa in acest caz peste baraj, erodandu-l
treptat si taind canale adanci in el. Acestea slabesc intreaga structura care, prin urmare, poate
ceda complet. Rezultatul cedarii unui baraj sau ruperea unui dig este eliberarea brusca a unor
cantit mari de apa care matura totul in cale pe o supraf intinsa, cauzand multe decese si accidenta
Alunecari de teren - reprez alunecarea unor straturi de pam aflate la supraf solului peste cele de
dedesubt sau desprinderea unor bucati masive de sol si pietre. Alunecarile de teren sunt provoc si
se asoc de cele m multe ori cu alte dezastre cum ar fi furtunile locale puternice si inundatiile
provocate de rauri, defrisari masive, caderi de ploi abundente, topirea brusca a zapezii, eroziunea
solului sau cutremure, putand, de asemenea, sa se produca in zone aflate sub un strat gros de
zapada.
Submersia inseamna nec ,iar imersie - aruncarea unui cadavru n apa, cu imposibilitatea iesirii
din apa datorita pierderii cunostintei si dereglarii functiilor sale.
necul reprezinta o forma de asfixie determinata de patrunderea unor lichide in caile aeriene (apa
dulce, apa sarata, n, petrol, ulei, noroi, etc). Clinic prin inec se produce o blocare a cailor
respiratorii cu apa, cu spasm reilex din partea bronsiilor si alveolelor (sac alveolar) cu aspirarea
si invazia ulterioara in organism.
In inecul albastru adrenalina creste foarte mult si se produce o staza in mica circulatie datorita
insuficientei ventriculului drept. in inecul alb, adrenalina are valori normale si apa nu intra in
organism. Aceasta submersie sincopa semnifica pierderea cunostintei si caderea in apa fara
miscari de inspiratie, caile respiratorii ramanand relativ libere. Faciesul va fi de culoare alba ori
de cate ori apa nu intra in plamani. Sincopa poate avea diferite cauze: accident vascular cerebral,
traumatism (lorea cpigastrului sau organelor genitale) saualergic (la apa rece).
Plonjonul in apa produce o oprire a respiratiei intre 30 secunde si 120 secunde. Starea de inec ce
se instaleaza odata cu pierderea cunostintei poarta numele de hidrocutie (asfixie uscata) si se
insoteste de oprirea reflexa a respiratiei.
Clinic inecul are 3 faze:
in prima faza se produce un spasm glotic reflex voluntar la contactul cu apa. Apnee (oprirea
respiratiei) dureaza pana la epuizarea rezervelor de oxigen cu acumularea bioxidului de carbon in
exces care determina in mod involuntar un inspir reflex.
in faza a doua apar respiratii involuntare, cu producerea relaxarii glotei si patrunderea apei in
plaman. in aceasta faza apare pierderea cunostintei, convulsii musculare cu varsaturi si staza in
ficat sihipotensiune sanguina (faza care dureaza circa 3 minute).
in faza a treia apare apneea (oprirea respiratiei) cu anoxie (scaderea concentratiei de oxigen in
sange) progresiva, oprirea cordului si scaderea temperaturii corpului cu pana la 4" C, cu aparitia
initial a mortii aparente in care respiratia este oprita dar cordul mai bate; apoi a mortii clinice
cand se opreste si cordul (dupa 5-7 minute la debutul inecului). Apa nu produce deshidratarea
cadavrului ci macerarea lui.
In functie de natura apei cadavrele ies la suprafata datorita gazelor de putrefactie astfel in apa
dulce in 14 zile iar in apa sarata in circa 10 zile. O particularitate deosebita este faptul ca
cadavrele de femei stau pe suprafata apei cu fata in sus iar cadavrele de barbati cu fata in jos.
Acest lucru se datoreaza faptului ca la femei exista o cantitate mai mare de grasime pe abdomen,
coapse si sani, iar prin putrefactie, cadavrele de femei vor i mai usoare decat volumul de apa
dislocuit.
Primul ajutor consta in scoaterea victimei din apa.
Daca se suspecteaza un traumatism se va imobiliza capul si gatul.
Ca regula generala salvatorul va trebui sa se apropie de ctima pe la spate si sa o apuce de subtiori
sau de par. Acest lucru este deosebit de important deoarece inecatul, fund in panica, agitat, are
tendinta de-a se "agata de salvator, in 90% din cazuri imobili/andu-l.