Sunteți pe pagina 1din 60

Prin DEZASTRU se nelege un eveniment datorat declanrii unor tipuri de riscuri din cauze naturale sau provocate de om,

generator de pierderi umane, materiale sau modificri ale mediului i care prin amploare, intensitate i consecine atinge ori depete nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaiilor de urgen elaborate i aprobate potrivit legii (Legea 481/2004).

Prin RISC se nelege nivelul de pierderi preconizat, n sens probabilistic, estimat n victime, proprieti distruse, activiti economice ntrerupte, impact asupra mediului datorit manifestarii unui hazard ntr-o anumit zon i cu referire la o anumit perioad de timp.

TIPURI DE RISCURI NATURALE

Fenomene meteorologice periculoase: furtuni (vnt puternic, precipitaii masive, cderi de grindin); inundaii; tornade; secet; nghe (poduri i baraje de ghea pe ap, cderi masive de zpad, chiciur, polei). Incendii de pdure (incendii la fondul forestier, vegetaie uscat sau culturi de cereale pioase); Avalane; Fenomene distructive de origine geologic: alunecri de teren; cutremure.

1. Fenomene meteorologice periculoase


1.1. Furtuni cu descrcri electrice i fulgere Furtunile pot aduce ploi puternice care pot produce inundaii, grindin, fulgere i tornade care pun n pericol vieile oamenilor i animalelor, coduc la distrugerea de bunuri materiale i spirituale. n ultima perioad de timp fulgerele au devenit o ameninare major pentru oameni, animale, producnd chiar moartea acestora. ntr-o furtun cu descrcri electrice intrai ntr-o cldire i ascultai comunicatele transmise la radioul alimentat cu baterii date despre starea vremii. Dac suntei surprins afar, evitai locurile de producere a fulgerelor cum sunt: locurile nalte, copacii izolai ntr-o zon deschis sau vrf de deal, obiectele de metal cum ar fi mprejmuirile cu srm, crosele de golf i alte instrumente de metal.

STIATI CA . . . Pe suprafata Pamantului se produc, in orice moment, aproximativ 1800 de furtuni cu descarcari electrice. Puterea unui fulger, data de descarcarea electrica si intensitatea lui, poate produce electrocutarea prin contact, ruperea copacilor, declansarea incendiilor si caderea alimentarii cu energie electrica. Vanturile cu viteze de peste 150 km/h ale furtunilor cu descarcari electrice sunt responsabile de cele mai multe distrugeri ale liniilor de curent electric.

1.2. Inundaii

Inundaiile ar putea fi definite ca acoperiri cu ap pe ntinse suprafee de teren. i inundaiile ca i celelalte tipuri de calamiti se pot datora unor fenomene naturale ct i unor activiti umane (inundaii accidentale). Cele mai frecvente inundaii sunt ns cele datorate revrsrii apelor curgtoare sau formrii unor torente, ca urmare : a unor ploi abundente, de lung durat; a topirii rapide a straturilor de zpad; blocrii de ap de ctre gheari; creare de baraje prin alunecri de teren, etc.

Faza pre-dezastru - Ce facem inainte de inundatie Inundatiile pot sa apara oricand si oriunde. Exista multe zone predispuse la inundatii pe tot cuprinsul tarii, avand diferite nivele de risc. Inundatiile pot afecta pe oricine! Interesati-va la oficialitatile locale daca proprietatea dvs. se afla intr-o zona predispusa la inundatii sau cu risc ridicat. (Tineti minte ca si in afara zonelor cu risc inalt se produc deseori inundatii). Aflati care sunt semnalele oficiale de avertizare pentru inundatii si ce trebuie sa faceti cand le auziti. De asemenea, intrebati cum va puteti proteja casa de inundatii. Identificati barajele existente in zona in care locuiti si determinati daca ele reprezinta un potential pericol pentru dvs. Cumparati un aparat de radio alimentat cu baterii si seturi de baterii de rezerva, pentru a putea afla oricand, chiar si dupa intreruperea alimentarii cu energie electrica, toate notificarile legate de inundatii emise de autoritati.

Pregatiti-va sa supravietuiti pe cont propriu pentru cel putin trei zile. Alcatuiti un set de provizii pentru dezastre. Pastrati si improspatati un stoc de alimente si de apa potabila suplimentara. Pastrati documentele importante si obiectele personale de neinlocuit (cum ar fi fotografiile) intr-un loc unde nu se vor deteriora. Daca se prefigureaza o inundatie majora, luati in considerare depozitarea acestora intr-un loc mai sigur decat locuinta dvs. Invatati cum sa intrerupeti utilitatile, cum ar fi alimentarea cu curent electric, gaz si apa, de la intrerupatoarele si supapele principale. Aflati cum functioneaza sistemul de incalzire. Intretineti santurile de scurgere din gospodarie si de la drumul de acces in gospodarie. Nu plantati altceva dacat iarba, nu lasati sa se adune resturi vegetale sau gunoaie.

Ce sa faceti in timpul unei inundatii

Daca autoritatile locale emit o alerta de inundatii, pregatiti-va de evacuare: Umpleti cu apa cazile si chiuvetele, alte recipiente, pentru cazul in care apa devine contaminata sau furnizarea ei se va intrerupe. Inainte de a le umple, curatati-le prin spalare cu cloramina. Scoateti animalele din gospodarie si dirijati-le catre locurile care ofera protectie. Daca vi se spune sa va evacuati locuinta, conformati-va imediat. Daca apa incepe sa creasca in interiorul locuintei dvs. inainte sa va evacuati, retrageti-va la etaj, in pod, iar daca este necesar chiar pe acoperis. Apa provenita din inundatii poate fi contaminata cu substante chimice, alte substante toxice sau cu diverse alte deseuri. Daca ati venit in contact cu apa provenita din inundatii, spalati-va pe maini cu sapun si apa dezinfectata.

Nu va deplasati prin apa curgatoare. Apa curgatoare de numai 15 cm adancime va poate dobori de pe picioare. Daca este necesar sa va deplasati prin zone inundate, faceti-o acolo unde apa nu este in miscare. Folositi un bat pentru a verifica daca solul din fata dvs. este stabil, pentru a evita obstacolele. Nu treceti cu masina prin zone inundate. 15 cm de apa ajung pana la caroseria majoritatii autoturismelor, cauzand pierderea controlului si posibila impotmolire. 30 cm de apa sunt suficienti pentru ca majoritatea autovehiculelor sa pluteasca. 60 cm de apa vor matura aproape orice fel de vehicul. Daca apa creste in jurul masinii dvs., abandonati-o imediat si mutati-va intr-o zona mai inalta, daca puteti s-o faceti in siguranta. Atat dvs. cat si vehiculul riscati sa fiti luati rapid de ape, pe masura ce nivelul inundatiei creste. Apa conduce curentul electric, deci stati departe de liniile de tensiune cazute si de cablurile electrice! Fiti atenti la animale - in special la cele periculoase. Si animalele isi abandoneaza adaposturile in inundatii.

1.3. Tornade

Tornada este o furtuna violenta, caracterizata printr-o spirala, un nor in forma de plnie care, deplasandu-se cu viteza, provoaca distrugeri importante. Este insotita de tunete si fulgere (cateodata este rezultatul unui uragan) si apare atunci cand un strat de aer rece se suprapune peste unul cald, fortand aerul cald sa se ridice imediat. Dezastrul ramas in urma unei tornade este, de fapt, rezultatul vitezei ridicate a vantului si al actiunii distructive a fragmentelor imprastiate de acesta. Anotimpul tornadelor este in general din martie pana in august, desi pot aparea in orice alta perioada a anului. Au tendinta sa se formeze dupa-amiaza si seara: peste 80% din toate tipurile de tornade lovesc intre pranz si miezul noptii.

Alertati de apropierea unei tornade, oamenii trebuie sa se indrepte rapid spre un loc sigur, cunoscut dinainte, in propria locuinta sau in alta parte. Desi s-au facut progrese importante in domeniul previziunilor meteorologice, timpul de avertizare poate fi foarte scurt sau, uneori, este chiar imposibil sa se prevada aparitia unei tornade. Primind si interpretand corect avertismentul dat de autoritati, oamenii isi pot salva viata, adapostindu-se intr-un loc cat mai sigur.

Ce sa faceti in timpul unei tornade


Ascultati in mod constant stirile emise de posturile de radio si de televiziune. Daca va aflati in casa:

Daca autoritatile anunta ordinul de evacuare:


Stati inauntru, departe de ferestre si de usile din sticla. Procurati-va cateva lanterne cu baterii de rezerva; evitati sa aprindeti lumanari sau lampi cu petrol. Daca tensiunea curentului electric scade, inchideti majoritatea aparatelor electrice, pentru a economisi cat mai multa energie, utila pentru ceea ce e absolut necesar. Plecati cat mai curand posibil; evitati drumurile inundate si aveti grija la podurile afectate de ape. Asigurati-va casa deconectand aparatele electronice si electrocasnice si intrerupand curentul electric si apa curenta direct de la surse. Anuntati pe cineva din afara ariei afectate incotro va indreptati. Daca timpul va permite si locuiti intr-o zona ce prezinta un risc ridicat de inundatii, mutati mobila la un nivel cat mai inalt. Luati in adapostul in care va refugiati truse de prim ajutor, haine calduroase, paturi din lana si saci de dormit. Incuiati casa si indepartati-va de aceasta.

1.4. Seceta

Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaz violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocnd pierderi de viei omeneti, pagube materiale i degradarea mediului. Cauzele fenomenului:deficit pluviometric, degradarea solului, creterea temperaturii apei oceanelor, creterea concentraiei de CO2 n atmosfer. Africa este cel mai secetos loc de pe pmnt, cam 2/3 din uscat este afectat de secet. Seceta are ca efecte scderea produciei agricole, viticole, zootehnice, creterea preurilor, inflaiei, mbolnaviri,criz energetic, etc.

Canicula

Pericolele care ne pndesc n zilele caniculare i al expunerii necontrolate la soare pot conduce la accidente precum insolaia prin care apar o serie de simptome cum ar fi slbiciune, ameeal, grea, gura uscat, sete puternic sau lein (lipotimie). Dac expunerea la temperaturi ridicate continu ncep s apar i alte simptome precum paloare, transpiraie abundent, oboseal, dureri de cap sau crampe musculare, sau chiar confuzie, delir sau convulsii. Pentru evitarea acestor accidente se impune evitarea expunerii la soare ntre orele 11-18 00, purtarea de haine lejere i deschise la culoare i protejarea capului cu o plrie. Se impune consumarea de ct mai multe lichide, banane , pepene galben, cartofi, mazre, fasole. Dac o persoan a fcut insolaie primi pai care trebuie fcui sunt: pacientul sa fie dus la umbr i s se ncerce scderea temperaturii prin comprese cu ap si administrarea de lichide.

1.5. nghe. nzpeziri


informai-v permanent asupra condiiilor atmosferice folosind radioul i televizorul; fii pregtii pentru a rezista acas. Pregtii rezerva de alimente, ap i combustibil i asigurai-v mijloace diferite pentru nclzit i preparat hrana; pregtii mijloace de iluminat independente de reeaua electric; pstrai la ndemn unelte pentru degajarea zpezii; evitai absolut orice fel de cltorie dac nu este absolut necesar; dac totui este necesar s plecai, luai-v mbrcminte groas, cciul, mnui; cltorii numai ziua i folosii oselele principale; interesai-v de starea drumurilor; nu fii cuteztori i temerari. Oprii, ntorcei-v sau cerei ajutor;

dac plecai cu maina, asigurai-o cu lanuri pentru zpad, lopat, rzuitoare, cablu de remorcare, benzin de rezerv i asigurai-v c tie cineva unde plecai; ncercai s scoatei autovehiculul de pe partea carosabil pentru a evita blocajele i a facilita intervenia mijloacelor de dezpezire; dac mijlocul de transport se stric, nu intrai n panic i pstrai-v calmul, dai semnale de alarm, aprindei luminile, ridicai capota mainii i ateptai ajutorul; nu prsii mijlocul de transport pentru a cere ajutor, deoarece v putei rtci; evitai suprasolicitarea; n localiti nu parcai autovehiculele pe strzi, ncercai s le scoatei de pe carosabil.

2. Incendii de pdure
Cauzele cere dau natere la incendiile de pdure sunt variate. Din studierea incendiilor de pdure rezulta ca cele mai frecvente cauze sunt urmtoarele: -folosirea neglijenta a focului de ctre oameni pentru prepararea hranei sau pentru nclzit; -igri aruncate la ntmplare; -arderea rmielor lemnoase rezultate din parchetele de exploatare; -crearea de suprafee agricole prin arderea miritilor; -folosirea armelor de vntoare sau a artileriei in poligoanele vntorilor de munte; -scntei si cenua de la locomotivele folosite in exploatarea forestiera; -trsnetul; -incendieri premeditate.

In Grecia incendiile de vegetaie din nord-vestul Atenei au ajuns in luna august 2009 la suburbiile din capitala greac. Mii de locuitori au prsit n timpul nopii zonele afectate. Au fost evacuate dou spitale de copii, locuri de campare i mai multe locuine. Focurile izbucnite s-au intins pe o suprafa de 40 de kilometri. Guvernul de la Atena a declarat starea de urgen pentru regiunea Attica. Avioane speciale, elicoptere, 80 de maini de pompieri i 600 de soldai lupt cu focul lng Atena. La nivelul ntregii ri se nregistreaz 75 de incendii. Grecia a solicitat ajutorul Franei i al Italiei pentru a controla situaia. Grecia a mai fost afectat de incendii n 2007, cnd 77 de persoane i-au pierdut viaa i peste 250.000 de hectare de teren au fost distruse, n principal n Peloponez i n insula Eubeea.

In Spania incendiile de padure au distrus aproximativ 75.000 de hectare de teren, in anul 2009, suprafata aproape dubla fata de cea afectata in 2008. Aproximativ 1.000 de persoane au fost evacuate din orasul Algeciras, din sudul Spaniei, din cauza unui incendiu de vegetatie . Incendiul a distrus 300 de hectare de vegetatie.

In S.U.A., California, in 2007 incendiile au fcut ravagii, unde 500.000 de persoane si-au parasit casele in fata flacarilor pe care nici pompierii si nici armata nu le-au mai putut stapani . Trei persoane au murit, iar alte 76 au fost ranite. Incendiile, cele mai grave din ultimii patru ani, s-au extins din cauza rafalelor puternice de vant si au afectat zona de sud a orasului San Diego, amenintand, de asemenea, comunitatile situate la nord de metropola.

3. Avalane
O avalan este o mas imens de zpad care se desprinde singur i alunec la vale lund cu ea tot ce ntlnete n cale. NAINTE DE AVALAN Informai-v despre pericolul avalanelor n zona n care locuii sau stai Pstrai ntotdeauna la ndemn o trus de urgen coninnd: hran, haine, pturi, medicamente, trus de prim ajutor medical, lantern, radio portabil, acte de identitate, documente personale n cazul unui pericol imediat nchidei uile i ferestrele i, dac este posibil, consolidai obloanele

n staiunile pentru sporturi de iarn

Informai-v privind riscul unei avalane de la instructorii de schi i de la personalul pistei de schi Respectai cu atenie toate semnele (indicatoarele rutiere, marcajele) Nu depii zonele marcate ale pistelor deschise Nu schiai niciodat singur; asigurai-v c itinerariul dumneavoastr este cunoscut i de alte persoane i echipai-v cu o lumin de localizare i lopic pentru zpad

Pe timpul avalanei
Dac suntei n interior Pstrai-v calmul, i n msura n care este posibil, ajutai vecinii aflai n dificultate Ascultai radioul Nu folosii telefonul dac nu avei s comunicai ceva important Urmai ordinele autoritilor i echipelor de salvare, n special cele cu privire la evacuarea oamenilor i a fermelor de animale. n cazul evacurii oprii gazul, electricitatea i alimentarea cu ap. ncuiai ua. Nu folosii autovehiculul personal

Dac suntei afar Dac are loc o avalan: Alergai n lateral pentru a scpa din calea avalanei Dac suntei prins de avalana: Facei micri largi de not pentru a sta n partea de sus a avalanei Dac avalana v-a acoperit: Micai braele i picioarele astfel nct s v asigurai o cavitate cu aer nainte ca zpada s se aeze. Nu strigai astfel nct s v salvai forele.

4.1. Alunecri de teren

Alunecarile de teren reprezinta alunecarea unor straturi de pamant aflate la suprafata solului peste cele de dedesubt sau desprinderea unor bucati masive de sol si pietre. Alunecarile de teren sunt provocate si se asociaza de cele mai multe ori cu alte dezastre cum ar fi furtunile locale puternice si inundatiile provocate de rauri, defrisari masive, caderi de ploi abundente, topirea brusca a zapezii, eroziunea solului sau cutremure, putand, de asemenea, sa se produca in zone aflate sub un strat gros de zapada.

Alunecarile de teren se produc pretutindeni, avand loc cand mase de piatra, pamant sau noroi se deplaseaza in jos, pe o panta. Alunecarile de teren pot antrena mase mici sau mari de pamant si roci si se pot deplasa cu viteze diferite. Sunt declansate de furtuni, ploi abundente, topirea zapezii, defrisari, cutremure, eruptii vulcanice, incendii sau prin modificari ale terenului produse de oameni. Alunecarile de noroi sunt rauri de piatra, pamant si alte materiale saturate cu apa. Ele iau nastere cand apa se acumuleaza rapid in sol, in timpul ploilor masive sau in urma topirii bruste a zapezii, transformand pamantul intr-un torent de noroi si alte materiale. Acestea se pot deplasa rapid in josul pantei sau prin canale si pot lovi la viteze de avalansa, fara avertisment sau cu un preaviz foarte scurt. Pot sa se deplaseze cativa kilometri de la sursa, crescand in marime, antrenand copaci, bucati mari de piatra, masini si alte materiale din cale.

Localitile din judeul Dolj unde exist riscul producerii de alunecri de teren sunt urmtoarele : o Breasta o Bucov o Bulzeti o Caraula o Carpen o Drnic o Frca o Greceti o Secu o uglui o Valea Stanciului o Vrvoru de Jos o Vela

Faza pre-dezastru - Ce sa faceti inainte de o alunecare de teren

Contactati autoritatile locale si inspectoratul local pentru situatii de urgenta pentru informatii asupra riscurilor locale legate de alunecarile de teren Invatati sa recunoasteti semnele care anunta iminente alunecari de teren: usile si ferestrele casei se blocheaza pentru prima data; apar noi fisuri in tencuiala, tigle, caramizi si fundatii; peretii exteriori si scarile se departeaza de cladire; apar fisuri care se maresc lent pe sol sau pe zone pavate, precum strazi si alei; apar defectiuni la utilitatile subterane; apar umflaturi de pamant la baza unei pante; apa tasneste la suprafata in locuri noi; gardurile, zidurile de sustinere, stalpii sau copacii se inclina sau sunt usor de miscat; pamantul aluneca in jos intr-o anumita directie si se poate deplasa in acea directie chiar sub picioarele dvs.

In timpul alunecarii de teren Urmariti la radio sau TV buletinele meteo si avertismentele care anunta precipitatii abundente sau extinse pe perioade de mai multe zile. Fiti pregatit de evacuare, asigurandu-va din timp un loc de refugiu. Evacuati locuinta daca autoritatile locale va impun sau daca considerati necesar. Fiti atent la orice sunet neobisnuit care ar putea indica pamant in miscare, precum copaci rupandu-se sau pietre care se ciocnesc. Un mic torent de noroi care curge sau cade poate preceda alunecari de teren mai mari. Noroiul in miscare poate aluneca rapid si uneori fara avertizare. Puteti auzi o bubuitura slaba care creste in volum, pe masura ce se apropie terenul deplasat.

4.2. Cutremur
Seismologii spun c Romnia este afectat episodic de cutremure a cror surs principal este zona epicentral Vrancea. Aici se produc seisme la adncime de 70-200 Km (deci subcrustale), cu energie mare, resimite pe arii ntinse, 2-3 asemenea evenimente pe secol avnd magnitudine 7-7,5, energie 1022-1023 ergi, cu caracter distrugtor, ultimile dou producndu-se la 10 noiembrie 1940 (Ms=7,4 pe scara Richter) i 4 martie 1977 (Ms=7,2).

Pe timpul unui cutremur


Pstrai-v calmul, nu intrai n panic, linitii i protejai persoanele de lng dumneavoastr; Rmnei n cldire sau n ncpere, departe de ferestre care se pot sparge i v pot accidenta, departe de perei exteriori care se pot deteriora, spre a v feri de cderea unor obiecte, mobile suprapuse, lmpi, tencuieli ornamentale etc.; Protejai-v sub o banc, o mas sau un birou solid, apucnd cu minile piciorul mesei, biroului sau al bncii, sau stnd sub tocul uii sau sub o grind etc; n cazul unei ncperi fr mese, ui sau grinzi rezistente, v putei proteja lng un perete rezistent. Protecia se asigur prin ghemuirea cu faa n jos, la podea, pe genunchi i coate sau palme, iar capul se protejeaz cu palmele lipite de zona urechilor i de ceaf; Dac este posibil, nchidei sursele de foc din ncpere ct mai repede, iar dac a luat foc ceva, intervenii imediat dup ce a trecut ocul puternic; Dac v aflai ntr-un loc public cu aglomerri de persoane (teatru, cinematograf, biseric, stadion, sli de ntrunire), nu alergai ctre ieire. Stai calmi i linitii-i pe ceilali;

Pe timpul unui cutremur

Dac v aflai n afara unei cldiri, deplasai-v ct mai departe de cldire, n locurile special destinate, ferii-v de tencuieli, crmizi, couri, parapete, cornie, geamuri, ornamente care se pot prbui n strad. Deplasai-v calm spre un loc deschis i sigur, fr a alerga pe strad; Dac seismul v surprinde n autoturism, oprii maina ntr-un loc deschis, evitnd cldirile prea apropiate de strad, dincolo de poduri, pasaje i linii electrice. Stai nuntru. Ferii-v de firele de curent electric i orice cabluri care pot s cad; Dac suntei ntr-un mijloc de transport n comun sau n tren, stai pe loc pn se termin micarea seismic. Conductorul trebuie s opreasc i s deschid uile, dar nu este indicat s v mbulzii la coborre sau s spargei ferestrele; n metrou trebuie s v pstrai calmul i s ascultai recomandrile personalului trenului, dac acesta s-a oprit ntre staii n tunel, fr a prsi vagoanele.

Dup producerea unui cutremur

nu ieii din locul protejat pn la aflarea din surse oficiale (radio, tv) a terminrii cutremurului, pentru c seismele sunt urmate adesea de replici sau postocuri; dac a izbucnit un foc, cutai s-l stingei prin forele i mijloacele din apropiere i anunai imediat pompierii; verificai starea instalaiilor electrice i a reelelor de gaze i ap, verificai vizual starea construciei n interior. n cazul constatrii de avarii, nchidei alimentarea local sau general i anunai unitatea pentru intervenie. Nu folosii focul deschis; ngrijii-v de sigurana copiilor, bolnavilor, btrnilor, asigurndu-le mbrcminte i nclminte corespunztoare sezonului, n vederea unei eventuale evacuri din locuin pentru o perioad anume, de la cteva ore pn la cteva zile;

Dup producerea unui cutremur

prsii cu calm cldirea, fr a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificai mai nti scara i drumul spre ieire care pot fi avariate, spre a nu v expune la pericole; dai sprijinul autoritilor responsabile la scoaterea victimelor de sub drmturi i la acordarea primului ajutor rniilor; nu utilizai telefonul fix sau mobil dect pentru apeluri la ambulan, pompieri sau Inspectoratul pentru Situaii de Urgen, n cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice necesare interveniilor; n perioada ulterioar cutremurului, acordai mare atenie intrrii n cldirile avariate i inspectate postseism i respectai indicaiile de pe placardele amplasate de inspectorii tehnici la intrrile n cldiri: cldire inspectat (culoare verde) aparent sigur, poate fi utilizat fr restricii; cldire cu acces limitat (culoare galben) restricii de utilizare; cldire cu zone nesigure (culoare albastr) restricii de acces sau utilizare, evacuri locale; cldire nesigur (culoare roie) evacuare total, intrarea interzis; n cazul cldirilor cu acces limitat i pentru cele nesigure se vor amplasa placarde la toate intrrile;

TIAI C... - in zonele cu seismicitate ridicata (peste VII MSK) sunt amplasate cca. 40 orase dens populate ; - cca. 35% din totalul populatiei tarii, respectiv peste 66% din populatia urbana a tarii este expusa cutremurelor de Vrancea in localitatile urbane din zona de actiune a cestei surse, aproximativ 71 % din populatia Romaniei este expusa si la diferitele potentiale de dezastre naturale si tehnologice ; - categoria de cladiri cea mai expusa riscului este reprezentata de cladirile inalte (7-12 niveluri) cu schelet de beton armat, construite inainte de 1940 fara protectie antiseismica. Cele mai multe blocuri de acest tip exista in Bucuresti si constituie o prioritate absoluta la interventie;

CELE MAI GRAVE DEZASTRE NATURALE DIN ISTORIE

10. Inundatia din Zhumadian, Provincia Henan, China 7 august 1975


Regiunea administrativa Zhumadian din provincia chineza Henan gazduia inainte de 1975 barajul Banqiao. Acesta a fost cladit la inceputul anilor 1950 pe raul Ru, un afluent al Fluviului Galben. Scopul proiectului: reglarea inundatiilor din regiune. Dupa terminarea constructiei barajului, apar fisuri in dig si la ecluza, care sunt rapid remediate cu ajutorul inginerilor sovietici. Inca din acel moment, Chen Xing, hidrolog chinez de renume, critica metodele de construire a barajului si se declara sceptic cu privire la rezistenta acestuia. Propunerile sale nu au fost acceptate de regimul comunist nici dupa ce, in 1961, interventia sa este necesara in urma ivirii unor probleme la sistemul barajului. La data de 7 august 1975, un taifun puternic loveste Banqiao, involburand apele, in fata carora ecluzele cedeaza. In dimineata zilei de 8 august 1975, digul barajului mic Shimantan se rupe, fapt care atrage dupa sine fracturarea in cascada a altor 62 de baraje. Acest efect de domino al prabusirii digurilor determina formarea unui val care se deplaseaza in aval cu o viteza 50 km/h, inundand regiunea de ses din imprejurimi. Sunt astfel inecate cinci districte si o serie de localitati din afara acestora, suprafete insumand mii de kilometri patrati. Circulatia, comunicatiile si actiunile de salvare erau complet paralizate. Dupa noua zile izbucneste in randurile celor incercuiti de apa epidemia si foametea, care duc la o decimare populatiei din regiune. Dezastrul a provocat moartea a 230.000 persoane.

9. Cutremurul din Haiyuan, China 16 decembrie 1920 Cutremurul consumat la 16 decembrie 1920 in China a avut epicentrul in districtul Haiyuan din Ningxia. Datorita faptului ca Ningxia era o parte din Gansu atunci cand s-a intamplat dezastrul, acesta mai este cunoscut si ca seismul Gansu. Catastrofa a inregistrat o magnitudine de 7,8 grade pe scara Richter, fiind urmata timp de trei ani de replici seismice. Cutremurul Gansu a provocat distrugeri totale in teritoriul Lijunbu-Haiyuan-Ganyanchi, ucigand peste 240.000 de persoane. O alunecare de teren a ingropat la propriu satul Sujiahe din Xiji. Aproape toate cladirile s-au prabusit in orasele Longde si Huining. Alte cinci mari orase au fost afectate serios, cutremurul fiind resimtit de la Marea Galbena pana la provincia Qinghai (actualul Tsinghai) si din centrul Mongoliei pana in provincia Sichuan. Unele rauri au fost stavilite, iar altora li s-a schimbat cursul, in timp ce valuri ale cutremurului au putut fi observate in doua lacuri si trei fiorduri din vestul Norvegiei.

8. Cutremurul din Tangshan, China 28 iulie 1976 In data de 28 iulie 1976, la ora 3:42 a.m., un cutremur cu magnitudinea de 8 grade pe scara Richter a lovit orasul Tangshan, aflat in nord-estul Chinei. Cutremurul extrem de puternic s-a manifestat intr-o zona cu totul neasteptata, transformand in ruina orasul Tangshan si provocand moartea a peste 242.000 de locuitori. Atunci cand a inceput seismul, peste un milion de chinezi din Tangshan dormeau, inconstienti de dezastrul ce urma sa se abata asuprea lor. Pe masura ce pamantul a inceput sa se cutremure, numai cativa oameni au avut sansa de a se trezi si de a se putea adaposti sub o masa sau in cadrul usilor. Cei mai multi nu au avut timpul necesar unor asemenea masuri. Totul a durat intre 14 si 16 secunde, suficient pentru colosalul cutremur sa ingroape un oras si sa ucida aproape un sfert de milion de oameni.

7. Valul Tsunami din Oceanul Indian 26 decembrie 2004 Cutremurul care a avut loc la data de 26 decembrie 2004 in Oceanul Indian, a fost un seism submarin, al carui epicentru s-a aflat chiar in apropierea coastei nordice a insulei indoneziene Sumatra. Cutremurul a avut o magnitudine de 9.3 grade pe scara Richter si a provocat o serie de valuri tsunami, care au afectat regiunile de coasta din opt tari asiatice, cauzand moartea confirmata a 229.866 de persoane, dar suspectata in cazul a peste 300.000. Peste un milion de gospodarii si case au fost maturate de valurile uriase, iar autoritatile se tem in continuare de izbucnirea unor epidemii aparute din cauza contaminarii apei, care ar putea dubla numarul de victime. Data fiind rata mare de natalitate din tarile afectate, aproape o treime din victimele tsunamiului din 2004 au fost copii. Seria de valuri inalte de pana la 30 metri a transformat mai bine de 4 milioane de localnici ai zonelor afectate, in sinistrati. Cutremurul a avut cea mai lunga durata inregistrata vreodata, intre 8.3 si 10 minunte. A determinat devierea intregii planete cu un centimetru de la axa sa fireasca si a declansat o replica tocmai in tinuturile Alaskai.

6. Cutremurul din Anitoch, Turcia 20 mai 526 In data de 20 mai 526, orasul turcesc Anitoch, un important punct comercial al cunoscutului Drum al Matasii a fost aproape sters de pe fata Pamantului, in urma unui cutremur devastator. Nu exista o documentatie prea vasta care sa vorbeasca despre acest eveniment, dar se estimeaza ca seismul a ucis peste 250.000 de oameni in asezarea care reprezenta pe atunci Usa Comerciala a Europei.

5. Ciclonul tropical din Haiphong, Vietnam 1881 Este vorba despre unul dintre cele mai catastrofale dezastre naturale din istorie. Ciclonul a lovit Golful Tonkin in anul 1881, dand nastere unor fluxuri de apa care au inundat orasul Haiphong, aflat in nord-estul Vietnamului. Acestea au provocat distrugeri uriase si au condus la moartea a aproximativ 300.000 de locuitori. Amplasat pe un mal al Raului Rosu, orasul portuar Haiphong se invecineaza cu marea printr-un canal de acces, care, pe durata furtunii, a amplificat extinderea inundatiei si distrugerea. Desi furtuna a provocat direct moartea a 300.000 de oameni, se considera ca destui au murit ulterior din cauza bolilor si a foametei. Categoria si forta exacte ale ciclonului nu sunt cunoscute.

4. Ciclonul din Bhola, Bangladesh 13 noiembrie 1970 Ciclonul Bhola, a fost un taifun tropical devastator, care a lovit Pakistanul de Est (in prezent Bangladesh) si Bengalul de Vest din India, in data de 13 noiembrie 1970. A fost cel mai distrugator ciclon tropical inregistrat vreodata si unul dintre cele mai mortale dezastre naturale ale timpurilor moderne. Pana la 500.000 de persoane si-au pierdut vietile in timpul furtunii, in principal din cauza valurilor care au inundat insulele din delta raului Gange. Ciclonul Bhola a fost cel de-al saselea si cel mai puternic din sezonul ciclonic al anului 1970, in Oceanul Indian de Nord, atingand o forta echivalenta cu cea a unui uragan de Categoria 3. Ciclonul s-a format desupra golfului central bengalez la 8 noiembrie si a calatorit spre nord, intensificandu-se in tot acest timp. Si-a atins apogeul cu vanturi de 185 km/h la 12 noiembrie 1970, aterizand chiar in acea noapte pe coasta Pakistanului de Est. Furtuna a devastat multe dintre insulele de coasta, anihiland sate si distrugand culturile agricole din regiune. Cel mai rau afectat a fost subdistrictul Thana, din Tazumuddin, unde peste 45% din populatia de 167.000 de persoane de aici a fost decimata de furtuna.

3. Cutremurul din Shaanxi, China 23 ianuarie 1556 Cutremurul Jiajing, petrecut in 1556 in Shaanxi, China, este seismul cu cea mai mare rata de morti inregistrata vreodata, detinand un record sumbru de 830.000 de persoane ucise. A inceput in dimineata zilei de 23 ianuarie. Mai mult de 97 de districte din povinciile Shaanxi, Shanxi, Henan, Gansu, Hebei, Shandong, Hubei, Hunan, Jiangsu si Anhui au fost afectate. O suprafata cu o raza de 840 kilometri a fost devastata, iar in unele zone 60% din populatie a fost ucisa. La acea data, majoritatea oamenilor acelor locuri traiau in yaodonguri, pesteri artificiale sapate in stancile de loess (roca sedimentara), dintre care multe s-au prabusit in timpul calamitatii, cu mari pierderi de vieti. Epicentrul cutremurului din Shaanxi a fost in Valea Raului Wei din provincia Shaanxi, aproape de Huaxian, Weinan si Huayin. In Huaxiam, fiecare cladire si camin au fost demolate, ucigand mai mult de jumatate din rezidentii acestui oras. In unele locuri, crevase de 20 metri adancime s-au deschis in sol. Distrugerea si moartea erau pretutindeni, afectand locuri aflate la 500 kilometri de epicentru. Cutremurul a declasant si alunacari de teren, care au contribuit la decesul masiv.

2. Revarsarea Raului Galben, China sept.-oct. 1887 Raul Galben (Huang He) din China este predispus revarsarii, din pricina teritoriului neted si intins aflat de o parte si de cealalta a sa. Inundatiile provocate in 1887 de Raul Galben au devastat aceasta zona, omorand intre 900.000 si 2.000.000 oameni. Potopul din acel an a reprezentat unul dintre cele mai groaznice catastrofe din istoria cunoscuta. Timp de secole, fermierii care au locuit in apropierea Raului Galben au construit diguri pentru a retine apele umflate din cauza aluviunilor acumulate pe fundul raului. In anul 1887, patul aflat in crestere al acestuia, coroborat cu mai multe zile de ploaie torentiala, au venit de hac digurilor, provocand o indundatie masiva. Se crede ca apele Raului Galben au patruns mai ales prin digurile din Huayankou, aproape de orasul Zhengzou din provincia Henan. Din pricina campiilor joase din zona, potopul s-a propagat foarte rapid prin tot nordul Chinei, acoperind o suprafata estimata la 80.000 kilometri patrati si distrugand centre agricole si comerciale. In urma inundatiei, doua milioane de persoane au ramas pe drumuri. Pandemiile si lipsurile ulterioare nenorocirii se crede ca au curmat tot atatea vieti pe cat a facut-o evenimentul in sine. A fost una dintre cele mai teribile inundatii din istorie, care avea sa fie insa detronata la scurt timp de un nou cataclism asemanator.

1. Inundatiile din China iulie-noiembrie 1931 Seria de inundatii care a avut loc in China Centrala in anul 1931, pe perioada decadei Nanjing, este considerata, la modul general, cel mai devastator cataclism natural despre care au existat vreodata date si cu siguranta cel mai important dezastru al secolului XX. Pierderile umane din urma inundatiilor din 1931 au fost estimate intre 3.7 si 4 milioane de victime. Intre anii 1928 si 1930, o seceta teribila a precedat potopul. Conform unor atestari, o vreme anormala a inceput in centrul Chinei in iarna lui 1930. Ninsorile masive din iarna au fost urmate de dezghetul primaverii, care a venit cu ploi abundente ce au ridicat si mai mult nivelul Raului Galben. Ploaia s-a intetit in iulie si august 1931. Numai in iulie au lovit sapte cicloane. Acest lucru a determinat inundatii uriase ca urmare a umflarii raurilor Galben, Yangtze si Huai. Raul Galben, al carui nivel a crescut pana la 30 de metri, a ucis intre unul si doua milioane de oameni, inundand 87 km patrati si lasand 80 milioane de oameni fara case. Yangtze a ucis 145.000 de persoane si a afectat 28.5 milioane. In final, Huai, al carui nivel a crescut cu 16 metri, a ucis mai mult de 200.000 de oameni.