TEMA 

: NOŢIUNI DESPRE CUTREMURE

CUTREMURELE
- se pot produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este cu atât
mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Efectele sale pot fi considerabil
diminuate, atât din punct de vedere material, cât şi al stresului, printr-o pregătire adecvată a
populaţiei. O bună pregătire, practică şi teoretică în acest domeniu are ca efect imediat reducerea
daunelor materiale şi a pierderilor de vieţi omeneşti.

Originea şi manifestările cutremurelor de pământ

Cutremurele reprezintă o ruptură bruscă a continuităţii şi echilibrului unui fragment mai
mult sau mai puţin întins din scoarţa terestră sau mantaua terestră ( în funcţie de adâncimea la care
are deplasarea plăcilor tectonice sau a modificărilor geologice de adâncime). Declanşate brusc,
practic fără semne care să permită prevederea acestor fenomene, cutremurele reprezintă factorul de
risc cel mai greu de urmărit şi de prevenit.
Principalele caracteristici ale unui cutremur sunt:
 Focar (sinonim cu hipocentru) – punct teoretic din interiorul pământului de
declanşare a unui cutremur tectonic;
 Epicentru – protecţia focarului pe suprafaţa pământului;
 Falie – fractură plană sau uşor curbă a scoarţei terestre în lungul căreia se produc
deplasări;
 Intensitate seismică- cuantificarea consecinţelor unui cutremur pe o scară specifică
de 12 grade, plecând de la efectele avute asupra populaţiei, a construcţiilor şi a mediului natural;
 Scara MM (Mercalli modificată);
 Scara MSK (Mendvedev – Sponheuer – Karnik);
 Izoseisme – curbe care delimitează pe o hartă macroseismică suprafeţele de egală
intensitate seismică;
 Magnitudine – parametru care arată cantitatea de energie eliberată de un cutremur,
elaborat în 1935 de S.F. Richter, pe o scară de 9 grade;
 Adâncimea focarului ( hipocentrului) – distanţa pe verticală dintre epicentru şi focar.
După adâncime, cutremurele se clasifică astfel:
 de suprafaţă: între 0-50 kilometri;
 intermediar: între 50-250 kilometri;
 de adâncime: peste 250 kilometri;
 microzonare seismică – împărţirea unei regiuni în sectoare caracterizate de aceleaşi
efecte pentru un cutremur prevăzut, înregistrate la scări de 1:5000 până la 1:10000.

REGULI DE COMPORTARE SI ACTIUNE IN CAZUL CUTREMURELOR DE PAMANT

Este de reţinut faptul că aproape toate categoriile de calamităţi naturale, în special cutremurele
de pământ, sunt evenimente care se produc pe neaşteptate, fapt care impune, pe lângă mijloacele
preventive enumerate mai sus, un anumit mod de comportare.

- pastrati-va calmul, nu intrati in panica,puneti-va familia in siguranta; 

- ramaneti in locul unde va aflati,in cladiri sau in exteriorul acestora; 
- daca cutremurul v-a surprins in interior,stingeti focul,intrerupeti curentul electric si gazele,
deschideti usile si departati-va de ferestre sau balcoane;adapostiti-va sub o banca,masa solida,langa
un perete de rezistenta sau tocul unei usi; 
- gospodinele surprinse in bucatarie sa se indeparteze cat mai mult de aragazul cu oale
fierbinti; 
- nu produceti scantei,nu aprindeti lumanari,chibrituri,alte surse de foc deschis daca simtiti miros de
gaze sau produse petroliere; 
- daca seismul va surprins in exterior,departati-va de cladiri,stalpi sau alte obiecte in echilibru
precar, la o distanta care sa va asigure spatiul de siguranta in cazul prabusirii; 

1
 - cand sunteti in masina scoateti masina in afara carosabilului,opriti imediat si ramaneti in
masina; 
- cand masina este stationata langa cladiri este bine sa parasiti masina imediat si sa va
indepartati de aceasta; 
- la parasirea locuintei fiecare cetatean trebuie sa-si ia actele de identitate,un mijloc de
iluminat independent de surse de alimentare,un aparat de radio cu alimentare de la baterii sau cu
acumulatori si obiecte personale strict necesare; 
- ocoliti locurile periculoase; 
- nu atingeti conductorii electrici sau alte instalatii electrice, de gaze, termoficare avariate; 
- acordati ajutor ranitilor, batranilor,bolnavilor si supravegheati-i pana le sosirea echipelor de
salvare; 
- evitati,pe cat posibil,circulatia in vederea vizitarii rudelor sau cunostintelor pentru a vedea
care este starea lor; 
- nu stationati pe langa locurile periclitate sau in preajma punctelor de lucru; 
- combateti zvonurile,stirile false,panica si dezordinea; 
- participati (daca vi se solicita) la actiunile de inlaturare a daramaturilor, sprijinirea
constructiilor, salvarea oamenilor. 

ÎN TIMPUL PRODUCERII CUTREMURELOR:

 fiţi calmi şi acţionaţi imediat;
 nu părăsiţi locuinţa – puteţi fi surprinşi în hol, scară, unde vă puteţi accidenta. Nu
folosiţi ascensorul;
 adăpostiţi-vă împreună cu membrii familiei în locurile stabilite;
 dacă aveţi timp întrerupeţi alimentarea cu apă, gaze, electricitate;
 la şcoală sau în locurile publice folosiţi pentru adăpostire locurile speciale ale
spaţiului în care v-a surprins mişcarea seismică;
 în afara clădirilor, rămâneţi la distanţă de acestea , în spaţii deschise.
Nu alergaţi;
 în timpul cutremurului mijloacele de transport în comun se opresc;
Nu le părăsiţi.

DUPĂ CE CUTREMURUL A ÎNCETAT:

 nu părăsiţi locuinţa. Asiguraţi-vă că o puteţi părăsi fără să vă accidentaţi;
 dacă s-a produs un incendiu încercaţi să-l stingeţi sau să-l localizaţi;
 dacă sunteţi blocaţi sub dărâmături sau în incinte blocate aşteptaţi calm şi cu răbdare
intervenţia formaţiilor de protecţie civilă care asigură acţiunile de deblocare-salvare.
 ţineţi deschis radioul pentru a recepţiona mesajele şi comunicatele oficiale ale
organelor de protecţie civilă;
 în locuinţa avariată se intră numai cu avizul organelor de protecţie civilă;
 PARTICIPAŢI, DACĂ AVEŢI POSIBILITATEA LA ACŢIUNILE DE
LIOCALIZARE ŞI ÎNLĂTURARE A URMĂRILOR CUTREMURULUI ORGANIZATE ŞI
CONDUSE DE PROTECŢIA CIVILĂ.

DE REŢINUT:
 Un factor important în asigurarea protecţiei îl constituie CALMUL, grija de a-l
insufla şi celor din jur;
 Calmul şi o atitudine de încurajare diminuează starea de stress, a dumneavoastră
personal şi a celor apropiaţi dumneavoastră, contribuind la prevenirea panicii.

NU UITAŢI:
 PANICA ESTE, ÎN SITUAŢIILE DE CRIZĂ, DUŞMANUL PRINCIPAL!

2
 CUTREMURELE DE PĂMANT

Originea şi manifestările cutremurelor de pământ.

Pământul, care se află într-o permanentă mişcare, posedă o structură internă complicată, care
poate fi redusă la:
 suprafaţa liberă (scoarţa);

 crusta continentală sau litosfera (0 – 70 Km);

 manta (70 – 2900 Km);

 nucleu interior – central (5000– 6370Km).

Continentele se deplasează continuu şi lent producând modificări ale scoarţei terestre în

urma acumulărilor energetice în roci şi a erupţiilor vulcanice, generatoare de rupturi şi prăbuşiri de
amploare în interiorul litosferei.
Aceste fenomene se manifestă periodic în crusta terestră prin mişcări bruşte şi violente care
sunt înregistrate la suprafaţa liberă a terenului sub forma cutremurelor de pământ.
Răspândirea lor este legată de dinamica şi configuraţia plăcilor tectonice care alcătuiesc
scoarţa terestră şi sunt purtătoare ale oceanelor şi continentelor.

Cauzele cutremurelor de pamant:

 Mişcările tectonice;
 Erupţiile vulcanice;
 Căderea unor obiecte cosmice mari – ex. 1908 – Siberia – a distrus o pădure de 2 200
Kilometri pătraţi;
 Unele activităţi umane precum exploziile (experienţe nucleare), amenajarea barajelor
hidrotehnice. În jurul unor asemenea obiective se înregistrează o creştere a seismicităţii numită
seismicitate indusă datorită presiunii uriaşe la care sunt supuse rocile.

Principalele elemente ale unui cutremur sunt:

FOCAR (HIPOCENTRU) – punctul teoretic în care se produce ruptura iniţială (în realitate
există o zonă fracturată) unde se declanşează.
EPICENTRU – punctul situat la suprafaţa Pământului, pe verticala focarului.
Epicentrul se localizează prin coordonate geografice (latitudine, longitudine).
ADÂNCIMEA FOCARULUI – distanţa pe verticală dintre epicentru şi focar.

După adâncime, cutremurele se clasifică astfel:

 normale (crustale) – între 0 – 70 Km. Sunt extrem de violente şi au o durată semnificativă

relativ redusă. Sunt cele mai frecvente;

 intermediar (subcrustale) - între 70 – 300 Km. Durata lor este moderată, perioadele
predominante mai lungi, iar aria de manifestareeste mult mai mare. Pe plan gobal sunt reduse ca
număr – Afganistan, Columbia, Romania, Mexic.
 de adâncime – peste 300 Km. Experienţa acestor categorii este mai redusă. Există unele

informaţii cu privire la durată, care este ceva mai mare.

MAGNITUDINE – parametru care arată cantitatea de energie eliberată de un cutremur

(măsurată în ergi), elaborat în 1935 de S.F. RICHTER. Se exprimă grade.
Se consideră că valoarea maximă posibilă este M = 9 grade (fiecare gradaţie indicând efecte
de 10 ori mai mari decât ale seismului de grad imediat inferior).
Este o mărime obiectivă, bazată pe înregistrări instrumentale a mişcărilor seismice cu
aparatură specifică (seismografe).
Această mărime este diferită de la loc la loc şi scade pe măsură ce ne depărtăm de epicentru.

3
 INTENSITATE SEISMICĂ – cuantificarea consecinţelor unui cutremur pe o scară
specifică de 12 unităţi, plecând de la efectele avute asupra populaţiei, a construcţiilor şi a mediului
natural.
Intensitatea cutremurelor variază de la o regiune la alta, iar în limitele teritoriale ale unei
regiuni, intensitatea cutremurelor se manifestă diferit, în funcţie de natura petrografică a straturilor
superioare ale pământului, nivelul apelor subterane din regiunea respectivă şi calitatea
construcţiilor.
Astfel în rocile compacte, tari şi nealterate, influenţa cutremurelor se simte mai slab decât în
rocile alterate, moi sau mobile. De asemenea, prezenţa stratului freatic, fac ca intensitatea
cutremurului să crească.

Din punct de vedere al intensităţii, cutremurele de pământ se clasifică după scale

seismologice de evaluare.
Scările MERCALLI MODIFICATĂ – 1931 (Modified Mercalli Intensity) şi MERCALLI –
SPONHEUER – KARNIK - 1964 (MSK) sunt cele mai frecvent utilizate, având câte 12 unităţi. Au
la bază acceleraţia maximă a terenului determinată de cutremur.

SCARA DE INTENSITATE MERCALLI – MODIFICATĂ – MM

I Cutremurul nu este perceput decât de puţin persoane aflate în condiţii favorabile.
II Se simte de puţine persoane, în special de cele ce se găsesc la etajele superioare ale
clădirilor.
III Se percepe în interiorul clădirilor, mai pronunţat la etajele superioare. Durata poate fi
apreciată.
IV În timpul zilei este resimţit de multe persoane care se află în interiorul clădirilor. În
exterior puţin perceptibil.

V Este simţit aproape de toţi oamenii. Uşoare degradări ale tencuielilor, iar unele obiecte
instabile se răstoarnă.
VI Mişcarea este simţită de toată lumea, producând panică. Tencuiala cade, clădirile suferă
degradări. Avarii neînsemnate la clădirile slab executate.
VII Produce panică, iar oamenii părăsesc locuinţele. Avarii uşoare până la moderate la
structurile de rezistenţă obişnuite. Avarii considerabile la construcţiile slab executate sau
necorespunzător proiectate. Coşurile se prăbuşesc.
VIII Avarii uşoare la structurile proiectate seismic. Avarii considerabile la clădirile
obişnuite. Prăbuşirea structurilor de rezistenţă defectuos executate. Dislocări ale zidăriei de
umplutură, căderea coşurilor înalte, monumentelor etc
IX Avarii însemnate la structurile de rezistenţă proiectate antiseismic. Distrugeri ale
clădirilor slab executate. Crăpături în pământ. Conductele subterane se rup.
X Majoritatea construcţiilor proiectate antiseismic se distrug odată cu fundaţiile. Pământul
se crapă puternic. Se produc alunecări de teren.
XI Puţine structuri de rezistenţă rămân nedistruse. Apar falii la suprafaţa pământului.
Conductele subterane complet distruse. Prăbuşiri şi alunecări puternice de pământ.
XII Distrugere totală. Obiectele sunt aruncate ascendent în aer.

Teoria plăcilor tectonice de dată mai recentă, susţine că prin comprimarea puternică, care se
manifestă la contactul dintre plăcile continentale, se produc deplasări mari fie datorită cedărilor în
urma strivirii rocilor, fie datorită fenomenului de subducţie (alunecarea relativă a unei plăci sub
cealaltă).
Energia eliberată brusc din focar în momentul producerii unui dezechilibru tectonic se
propagă în toate direcţiile sub forma unor unde elastice, denumite unde seismice.

Unde de adâncime
Se produc în focar şi se propagă spe suprafaţa Pământului sub formă de unde primare (P) şi
unde secundare.
unde primare – sunt de tip longitudinal şi se transmit cu viteze mari (7,8 Km/s) prin
comprimări şi dilatări succesive ale rocilor pe direcţia de propagare;
4
 unde secundare – sunt de tip transversal şi se propagă prin deformări perpendiculare pe
direcţia de deplasare. Acestea au un efect puternic de forfecare a construcţiilor, deşi viteza lor de
deplasare a lor este mult mai mică.

Unde de suprafaţă
Se formează prin reflectarea undelor de adâncime în stratele din apropierea suprafeţei
Pământului şi au viteze mai mici decât acestea.
Amplitudinea mişcării terenului este mai mare în apropierea epicentrului şi tinde să scadă pe
măsura îndepărtării de locul de producere al cutremurului.
Structurile geologice şi liniile tectonice dirijează preferenţial undele tectonice, orientându-le
cu precădere în lungul lor.
Diferenţele importante în propagarea undelor seismice sunt introduse şi de rocile pe care
acestea le străbat.
Cele mai mari distrugeri sunt generate de mişcările orizontale ale solului care sunt
dependente de condiţiile locale de rocă şi structură. Astfel, depozitele aluvionare şi cele afânate au
proprietatea de a amplifica deformaţiile produse de undele de adâncime, pericolul distrugerii
clădirilor pe aceste terenuri fiind mai mare.

Seismicitatea teritoriului României şi efectele cutremurelor precedente

România face parte din a doua regiune seismică importantă după centura CIRCUM –
PACIFICĂ, asociată cu zona de formare a lanţului ALPINO – CARPATO – HIMALAIAN şi este
inclusă în cadrul seismicităţii regiunii Mediteraneene - mişcarea generată de convergenţa dintre
subplăcile EST-EUROPEANĂ, INTRAALPINĂ şi subplaca MOESICA.

Pe teritoriul României se manifestă mai multe categorii de cutremure:

 crustale (normale) – (0 < H < 70 km);
 intermediare - (70 < H < 300 km).
 adâncime – (300 < H < 700 km).

Cele mai puternice şi care afectează o arie întinsă sunt cutremurele de tip intermediar
localizate în curbura munţilor Carpaţi, în zona Vrancea.
Seismologii, geologii şi geofizicienii au analizat structura tectonică a zonei ajungând la
concluzia că un model adecvat îl reprezintă un conglomerat de plăci convergente în Vrancea.
În zona subducţiei acestora se produc fracturi ale plăcilor la diferite adâncimi datorită
proceselor de rupere, alunecare etc.

Analizând riscurile seismice de pe teritoriul României observăm că principalul focar

seismic se află în zona Vrancea, în care mişcările plăcilor tectonice produc cutremure cu
magnitudine medii M = 7 grade Richter, conducand la intensităţi seismice de VII-VIII pe scala
MSK pe aproape jumătate din teritoriul ţării.
Alte surse locale sau externe teritoriului romanesc pot produce cutremure de intensităţi de
VII-VIII grade.
Pe scara de zonare seismică se poate observa existenţa tuturor zonelor seismice de pe
teritoriul ţării dintre care zona afectată de cutremurele din Vrancea este evident cea mai întinsă, iar
zonele afectate de cutremurele superficiale sunt dispuse în Banat, Crisana, Maramures – Tarnave.
Din studierea hărţii zonării seismice pe teritoriul României, putem defini 4 zone seismice, în
care riscul de producere a rănirilor şi deceselor, ca urmare a acţiunii violente a cutremurelor, este
diferit.

5
HARTA ZONĂRII SEISMICE

Aceste zone sunt:

Zona I - au o dezvoltare teritorială mai redusă, acoperind o populaţie de aproximativ 2
milioane de locuitori cu un grad de urbanizare de 48%, în care se pot produce cutremure cu
magnitudine maximă=9 grade Richter, cuprinzând zona Vrancea şi împrejurimele imediate.
Zona II - în care efectele unor cutremure cu epicentrul în Vrancea se întind pe aproximativ
14 judeţe acoperind o populaţie de aproximativ 10 milioane de locuitori cu un grad de urbanizare de
60%, cuprinzând o parte din Moldova şi Muntenia, în care cutremurele cu epicentrul în Vrancea pot
atingei o magnitudine maximă de 8 grade Richter.
Zona III - cuprind o parte din nordul Moldovei, Transilvania şi Oltenia, sudul Munteniei şi
Dobrogea, întinzându-se pe aproximativ 14 judeţe cu o populaţie de 6 milioane de locuitori cu un
grad de urbanizare de 48%, în care cutremurele ating omagnitudine maximă de 7 grade Righter.
Zona IV - acoperă aproximativ 13 judeţe, cuprinzând nordul Moldovei, Podişul
Transilvaniei şi Banatul, înglobând o populaţie de 7 milioane de locuitori cu un grad de urbanizare
de 52%, în care cutremurele pot atinge o magnitudine maximă de 6 grade Richter.

6
 Cutremurul vrâncean considerat a fi cel mai puternic, s-a produs în anul 1802.
Activitatea din secolul trecut a fost marcată de producerea a 4 seisme vrâncene cu agnitudini
peste 7 :
 1908 - M-7,7;
 1940 – M-7,4,
 1977 - M-7,2;
 1986 - M - 7,1;
 şi a unui cutremur crustal foarte puternic în zona Făgăraş – Câmpulung (1916 - M-
6,4).
Conform datelor privind seismicitatea ţării noastre şi prognozelor făcute de specialişti, sunt
de aşteptat pentru viitorul aşteptat cutremure severe.
După aprecierile inginerilor constructori, riscul seismic din România este mai ridicat în
prezent decât înainte de 1977, în special datorită:
- avarierii cumulative (aparente sau ascunse) a construcţiilor, determinată de cutremurele
succesive din 1977, 1986 şi 1990,
- datorită unor noi lucrări care includ surse de mare risc, printre care centrala nucleară
Cernavodă.
Cutremure în ţară şi pe glob
Cutremurul din Vrancea – 26 octombrie 1908, M=7,8 grade Richter
Cutremurul din Vrancea – 10 noiembrie 1940 , M=7,4 grade Richter,
adancime 150 Km - a cauzat:
 500 pierderi de vieţi;
 avarii grave în zona epicentrală – au fost afectate oraşele Focşani, Barlad, Buzău şi a
fost distrus grav oraşul Panciu;
 prăbuşirea celei mai înalte clădiri de beton armat din Bucureşti (blocul Carlton cu 14
nivele);
 pagube de cca. 10 milioane de dolari.

Cutremurul din Vrancea – 4 martie 1977 , M=7,2 grade Richter , adancime 94 Km – a

produs:
 1570 pierderi de vieţi;
 11 300 răniţi;
 pierderi de peste 2 miliarde de dolari, reprezentând 5% din PIB, peste 50% fiind în
sectorul locuinţelor (32 900 clădiri prăbuşite şi grav avariate, 35 000 familii fără adăpost, 28 clădiri
înalte din generaţia anterioară anului 1940, neproiectate antiseismic);
 peste 90% din numărul total de victime au fost din Bucureşti.

Cutremurul din Japonia – Kobe – 1995 – M = 7,2 grade pe scara Righter

 5838 pierderi vieţi omeneşti;
 34 553 răniţi;
 107 610 clădiri avariate;
 316 000 persoane evacuate;
 Incendii simultane în 234 amplasamente, pe o arie de 100 ha;
 toate serviciile de utilităţi şi reţele au fost întrerupte, inclusiv transportul şi
telecomunicaţiile;
 s-au produs prăbuşiri ale unor secţiuni de beton armat ale autostrătii pe piloni
Hanshin;
 cel mai costisitor cutremur – pagube de peste 100 milioane dolari;
 efectele au surprins şi şocat, exprimându-şi critici aspre şi îndoieli în ceea ce
priveşte capacitatea acestei ţări de a se apăra de dezastre, având în vedere intervenţia neeficientă în
situaţie de criză.
7
 Prognozarea cutremurelor
Cercetările seismologice cu privire la prognozarea (predicţia) cutremurelor au avansat mult
în ultimele decenii.
În prezent se consideră că spre a putea fi luată în consideraţie o predicţie pentru un
eveniment seismic ar trebui să se precizeze:
 locul;
 timpul;
 magnitudinea;
 efecte probabile.

Predicţia seismică poate fi sistematizată pe următoarele etape:

 predicţia statistică – preliminară - bazată pe analiza frecvenţelor de apariţie a
cutremurelor la scara istoriei cunoscute pentru teritoriul studiat;
 predicţia pe termen lung – bazată pe studiul acumulării deformaţiilor scoarţei
terestre;
 predicţia pe termen mediu – bazată pe studiul fenomenelor tectonice;
 predicţia pe termen scurt;
 predicţia iminentă, imediat înainte de ruptura principală.

Metodele clasice de predicţie a cutremurelor sunt statistice (aprecierea pe baza datelor

istorice a periodicităţii unor evenimente de o anumită magnitudine sau intensitate) aplicabile şi în
cazul zonei Vrancea.
Aprecierea caracteristicilor viitoarelor cutremure este cu atât mai exactă cu cât se dispune de
mai multe date privind cutremurele anterioare.
Date suplimentare (pe lângă cele de natură seismologică), utilizate pentru predicţia
cutremurelor sunt cele furnizate de fenomenele precursoare de natură geologică, geofizică sau
biologică. Astfel de preocupări se întâlnesc în ţări cu activitate seismică importantă ca Japonia,
SUA, Rusia, China.
O încercare de a utiliza toate aceste fenomene precursoare în avertizarea şi evacuarea
populaţiei unei zone datorită iminenţei unui cutremur puternic (care s-a confirmat) s-a petrecut în
China, cutremurul din 4 februarie 1975.
Activităţi similare nu au putut însă să precizeze momentul cutremurului din 28 iulie 1976 –
China, care s-a soldat cu sute de mii de morţi şi răniţi.
Cum a fost prognozat cutremurul Haicheng- China din 4 frbruarie 1975?
Predicţia acestui cutremur este singura predicţie în totalitate reuşită cunoscută până în
prezent pe glob.
Specialiştii chinezi consideră că procedura pe care au utilizat-o s-a bazat în principal pe
cunoştinţe empirice obţinute din cercetări pe teren şi studiul amănunţit al cutremurelor de după
1966.
Predicţia pe termen mediu s-a bazat pe intensificarea observaţiilor şi măsurătorilor de
specialitate pe teren, după 1973, incluzând măsurători gravimetrice şi de deformaţie a crustei
terestre.
S-a apreciat că e posibil să se producă un cutremur de M – 5,5/6 în primele 6 luni ale anului.
În ultimele 10 zile ale lunii ianuarie 1975 s-a observat că apa din fântâni a devenit arteziană
iar unele izvoare au secat. Totodată s-au constatat anomalii în comportarea unor animale domestice
şi sălbatice (de ex. deşi era iarnă, s-a constata că unii şerpi şi-au părăsit ascunzătorile, ieşind pe
zăpadă) ca şi fluctuaţii în curenţii electrici măsuraţi în teren de către amatori.
Pe aceste baze s-a transmis autorităţilor locale predicţia iminentă pe data de 4 februarie 1975
la orele 00,00. La orele 10,00 guvernul provinciei Lioning a alarmat organizaţiile şi populaţia.
La orele 19,36 s-a produs cutremurul Haicheng de M – 7,3 grade Richter, I – IX.

REDUCEREA RISCULUI SEISMIC

 Armonizarea reglementărilor tehnice de specialitate cu cele din uniunea europeană şi
din ţări avansate, privind:
 proiectarea clădirilor şi structurilor rezistente la cutremur,

8
  evaluarea riscului seismic pentru construcţiile existente,
 tehnologii moderne de consolidare a construcţiilor existente;

 Monitorizarea instrumentării seismice a teritoriului României şi a construcţiilor din

zone seismice prin modernizarea şi extinderea reţelei seismice naţionale în cerc:
 staţii seismice,

 clădiri instrumentate seismic, cu cate unul sau două accelerografe amplasate la parterul şi la

nivelul ultim al construcţiei înalte,

 accelerografe în curs de montare pe clădiri).

Prelucrările înregistrărilor obţinute în clădirile instrumentate seismic pun la dispoziţia

cercetătorilor şi proiectanţilor date de bază pentru:
 Îmbunătăţirea modelării comportării dinamice a structurilor de construcţii;

 Identificarea caracteristicilor dinamice ale construcţiilor respective;

 Evaluarea vulnerabilităţii seismice a construcţiilor.

DISPOZITIV DE AVERTIZARE SI DETECTIE A CUTREMURELOR

Principalele caracteristici ale sistemului de detecţie si avertizare a cutremurelor:
 Echipament digital, independent de orice alta sursa, prevăzut cu alarma in cazul unui
cutremur.
 Are posibilitatea de activare manuala a butonului, pentru transmiterea unui semnal SOS
internaţional (un semnal acustic SOS), in cazul prăbuşirii clădirii datorata unui cutremur.
 Pentru situaţiile de forţă majora, dispozitivul este echipat cu acumulatori
 Lumini colorate diferit, indicând "Alarma" , "Status OK" si "Baterie slaba" .
 Alarma avertizare cutremur iminent, foarte puternica (85 dB);
 Este prevăzut cu un cordon, făcând accesibil transportul dispozitivului, asupra unei
persoane, in caz de cutremur.
Specificaţii tehnice ale echipamentului de avertizare pentru cutremur:
 Alarma : 85 dB la un metru distanta.

 Dimensiuni: lăţime: 8,5 cm. ; lungime: 4 cm. ; adâncime: 14,5 cm.

 Greutate: 220 gr.

 Material: ABS (material plastic cu durabilitate mare si rezistenta îndelungată)

 Consum: 120 mA max.

 Durata acumulator : in cazul unei situaţii de urgenta, aprox. 7 zile după seism.

 Tip acumulator: NiMH ; 4,8V DC ; 950 mAh

Acreditare:
Sistemele produse de SOS-LIFE N.V., au fost testate în condiţii extreme, de către Naţional
Centre for Research on Earthquake Engineering, fiind reglate, sa declanşeze alarma in cazul unui
cutremur de peste 5,3° pe scara Richter .
Configurare personalizata a dispozitivului de avertizare cutremur:
Dispozitivele SOS-LIFE de avertizare cutremur, sunt configurate (parametrate) special
pentru tipologia seismelor din zona Vrancea, România.
Utilizatorii au posibilitatea de a comanda aparatele, cu nivelul dorit de sensibilitate a
detectării cutremurelor, în funcţie de riscul seismic al clădirii, in care va fi aplicat dispozitivul.
Aceasta parametrare se poate face numai la fabrica producătoare, SOS-LIFE, fiind realizata pe o
scala profesionala de evaluare a cutremurelor, echivalenta si raportata la nivelul corespunzător
magnitudinii pe scara Richter.
Un cutremur poate fi devastator, daca nu se iau masurile de precauţie si protecţie anti
seismice.
Exemplu. Daca imobilul este nou si are o structura antiseisimică solida, puteţi instala un
dispozitiv parametrat sa detecteze numai un cutremur cu magnitudine mai mare de 6,0 - 6,5 grade
pe scara Richter. Instalarea dispozitivului optim parametrat, evita emotiile inutile, in cazul unui
cutremur care nu poate afecta structura clădirii in care va aflaţi.

 Intensificarea educaţiei antiseismice a populaţiei şi semnalarea în mass-media

9
 - Măsurile ce se impun pentru prevenire şi apărarea în cazul producerii unui cutremur major,
precum şi prin programe specifice destinate diferitelor segmente ale populaţiei (elevi, bătrani,
handicapaţi);
 Organizarea intervenţiei de urgenţă post-seism prin:
 Revizuirea şi completarea instrucţiunilor tehnice privind investigarea de urgenţă post seism;

 Stabilirea de soluţii cadru de intervenţie pentru punerea în siguranţă a construcţiilor

avariate.
 Dezvoltarea sistemului de asigurări imobiliare

Consolidarea construcţiilor existente constituie o acţiune complexă, condiţionată pe de o

parte, de aplicarea unor tehnologii moderne, eficiente, cu costuri reduse şi, pe de altă parte, de
asigurarea surselor de finanţare.

Acte normative:
- O.U.G. Nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente,
republicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 665/23.10.2001, în temeiul art. IV din Legea nr.
460/2001;
- H.G. Nr. 1364/2001 – pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. Nr. 20/1994,
publicată în M.O., Partea I, 100/5.02.2002;
- Normativul de proiectare antiseismică P100-92, cu capitolele 11 şi 12 republicate în Buletinul
Construcţiilor nr. 11/1996.

Bibliografie:

“GHID PRACTIC pentru prevenirea şi atenuarea efectelor seismelor” – Ministerul Lucrărilor

Publice, Transporturilor şi Locuinţei – Comisia Centrală pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor
seismice şi alunecărilor de teren. – 2003.

10