Profesor: Gordienco Angela Efectuat de: Botea Ruxanda Stratan Catalina

Cutremurul de Pmnt este unul din cele mai nspmnttoare i distrugtoare fenomene ale naturii de pe Terra. Potenialul enorm de distrugere se datoreaz energiei cutremurului, care la un seism deosebit de puternic este de zece-douzeci de mii de ori mai mare dect energia primei bombe atomice aruncate peste Hiroshima.

Distribuia geografic neuniform a seismelor pe suprafaa Terrei i gsete explicaia n teoria plcilor tectonice. Conform acesteia, nveliul extern rigid al Pmntului este format din cincisprezece plci tectonice mobile, de 60-100 km grosime, pe unele dintre care se afl i continentele.

La marginile dintre plci micarea este frnat de fora de frecare dintre ele, astfel c n aceste locuri se acumuleaz tensiuni enorme. Atunci cnd rocile care ntr n contact se rup sau alunec brusc, se produce o degajare sub form de unde seismice a energiei acumulate, adic se produce cutremurul propriu-zis. Intensitatea acestuia depinde de suprafaa de rupere, de adncimea la care se produce i de natura rocilor.

Energia eliberat brusc de un cutremur se rspndete n toate direciile, formand undele seismice.

Pe msura ndeprtrii de locul perturbaiei iniiale, energia se repartizeaz pe tot mai multe particule efectele seismului sunt tot mai mici la distane mai mari. Undele seismice sunt un "amestec" de unde longitudinale si transversale. Energia eliberat brusc de un cutremur se rspndete n toate direciile, formand undele seismice.

Cand are loc o fisura sau deplasare brusca in scoarta pamantului, energia radiaza in exterior sub forma unor unde seismice, la fel cum energia formata prin miscarea unei suprafete de apa radiaza sub forma unui val. In fiecare cutremur, exista mai multe tipuri de unde seismice.

Undele interioare se deplaseaza in partea interioara a pamantului, iar undele superficiale se deplaseaza la suprafata acestuia. Undele superficiale uneori denumite unde lungi sau mai simplu, unde L sunt responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor, deoarece cauzeaza cele mai intense vibratii. Undele superficiale se propaga din undele interioare care ajung la suprafata. Se face distinctia intre doua tipuri principale de unde interioare:

1. Unde primare (longitudinale), denumite unde de

comprimare, se propaga cu o viteza de aproximativ 1.6 pana la 8 km/s, depinzand de materialul prin care se deplaseaza. Aceasta viteza este mai mare decat cea a altor unde, astfel incat undele primare ajung inaintea celorlalte la o anumita suprafata. Ele se pot deplasa prin substante solide, lichide si gazoase, si astfel vor patrunde prin scoarta pamantului.

2. Unde secundare (transversale), denumite si unde de

taiere, ajung la suprafata putin in urma undelor primare. In timp ce aceste unde sunt in miscare, ele deplaseaza in afara particule de roca, impingandu-le perpendicular cu calea undelor. Astfel rezulta prima perioada de ondulare asociata cutremurelor. Ele circula doar prin materiale solide, astfel incat sunt oprite de stratul lichid din interiorul pamantului.

Undele superficiale sunt asemanatoare valurilor aparute intr-o suprafata de apa ele misca suprafata pamantului in sus si in jos. Acest fapt cauzeaza de obicei cele mai mari pagube deoarece miscarea undei zguduie temeliile edificiilor create de om. Undele L sunt cele mai lente dintre toate, astfel ca cea mai intensa zguduire se produce la sfarsitul cutremurului.

Undele Love
Ele sunt cele mai rapide unde de suprafata si mica pamantul stangadreapta fata de directia de propagare, producand doar o miscare orizontala.

Undele Rayleigh
Ele sunt unde care misca pamantul si in sus si in jos si inainte si inapoi in sensul de propagare, asemanator miscarii valurilor. Ele sunt resimtite puternic in timpul seismului.

Intensitatea cutremurelor este reprezentata in diferite scale. Cele mai des utilizate sunt: -scala Richter, care exprima logaritmic energia eliberata la o anumita distanta epicentrala, este o scala logaritmica ce se exprima in numere zecimale cuprinse intre 1-9 -scala Mercalli modificata, care descrie intensitatea cutremurului prin observarea efectelor sale in epicentru

GRAD I - Instrumental II - Slab sesizabil III - Perceptibil IV - Moderat V - Serios VI - Puternic VII - Foarte puternic VIII - Destructiv

DESCRIERE
Nu este simit, psrile i animalele sunt nelinitite.. Este simit numai de ctre puine persoane care se gsesc n repaus Este simit de ctre unele persoane din interiorul cldirilor. Este simit de ctre mai multe persoane Este simit de ctre aproape de toat lumea Este simit de ctre toat lumea Cei mai muli oameni prsesc locuinele Casele se deplaseaz pe fundaiile lor, pereii uori sunt aruncai n afar Panic general, stricciuni considerabile i n structuri special construite Sunt distruse cele mai multe structuri din crmid. Mari alunecri de teren. Puine cldiri din crmid rmn n picioare. Sunt distruse poduri Distrugerea este aproape total. Obiectele sunt azvrlite n sus. Au loc modificri ale reliefului.

MAGNITUDINE (pe scara Richter)

ntre 1 i 2 grade

ntre 2 i 3 grade ntre 3 i 4 grade 4 grade ntre 4 i 5 grade ntre 5 i 6 grade 6 grade ntre 6 i 7 grade

IX - Ruintor
X - Dezastruos XI - Foarte dezastruos XII - Catastrofic

7 grade
ntre 7 i 8 grade 8 grade Mai mare de 8 grade

Pentru detectia seismelor se folosesc sisteme pendulante ce capata miscari de oscilatie datorate propagarii undelor elastice prin Pamant.

Un sistem folosit initial a fost pendulul gravitational. O sfera grea legata printr-un fir inextensibil de un suport legat solidar de pamant formeaza detectorul seismic. In momentul trecerii undei elastice suportul este pus in oscilatie, pendulul tinand sa ramana pe loc datorita inertiei. Astfel pe hartia inscriptoare este inregistrata unda seismica.

Cei ce studiaz cutremurele se numesc seismologi, iar instrumental de msurare a undelor seismice se numete seismometru(seismograf). Acesta are un tambur care se nvrte i o peni suspendat, fixat pe o greutate. n timpul unui cutremur, tamburul se mic, iar penia traseaz pe el o seismogram.

Seismologii pot calcula distanta dintre orice punct de pe suprafata pamantului si epicentrul cutremurului, mai exact punctul unde vibratiile isi au originea

Magnitudinea da masura energiei undelor seismice care provin din focar. Notiunea si metoda de estimare a fost introdusa de C.F.Richter (1932).

Cele mai seismice zone de pe glob

Seismologii ncearc s prevad unde i cnd se pot produce cutremure, pentru a-i putea preveni pe oameni. Uneori, cutremurele pot fi stopate prin injectarea de ap n roci reducnd tensiunea dintre plci. i o mic explozie poate face plcile s se ndeprteze una de alta, nainte ca prea mult tensiune s se acumuleze. Locul propriu-zis unde rocile se mic este situate la 5-15 km subteran i se numete focarul cutremurului. Locul de la suprafa, situate direct deasupra focarului, se numete epicentru. Vibraiile unui cutremur se numesc unde seismice. Ele sunt mai puternice n focar i i pierd din intensitate pe msur ce se ndeprteaz de acesta.

Daca sunteti in interiorul unei locuinte:

RAMANETI in interior, departe de ferestre care se pot sparge, inspre centrul cladirii, langa un perete structural rezistent. PROTEJATI-VA sub o grinda, toc de usa solid, birou, masa (copiii aflati la scoala sub bancile din clasa sau mese), suficient de rezistente spre a oferi protectie fata de caderea unor lampi, obiecte, mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc. TINETI-VA cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii, spre a va asigura stabilitatea In lipsa unor astfel de posibilitati de a va mentine sub soc stabilitatea, va puteti proteja stand la podea langa un perete solid, ghemuit pe genunchi si coate, cu fata in jos: cu palmele impreunate va veti proteja capul (ceafa), iar cu antebratele pe lateral, fata. Ramaneti in pat daca acolo sunteti surprins de seism. Protejati-va capul cu o perna. Exceptie cazul in care exista mobilier greu suspendat deasupra patului ce poate sa cada (rafturi de biblioteca, tablouri grele). In acest caz indreptativa spre cel mai apropiat loc ce va poate oferi siguranta. Ramaneti in interiorul locuintei pana cand miscarea seismica inceteaza si iesirea se poate face in siguranta. Statisticile au demonstrat ca cea mai mare parte din raniri au avut loc in timp ce se incerca parasirea locuintelor catre exterior sau deplasarea dintr-o camera in alta. NU fugiti pe usa, NU sariti pe fereastra, NU alergati pe scari, NU utilizati liftul, dar - daca puteti - deschideti usa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, in vederea eventualei evacuari dupa terminarea miscarii seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire. Dac v aflai ntr-un loc public cu aglomerri de persoane (teatru, cinematograf, biserici, stadion, sli de edine) nu alergai ctre ieire, mbulzeala produce mai multe victime dect cutremurul. Stai calm i linitii-v vecinii de pe rnd.

Daca sunteti in exterior:

Dac v aflai n afara unei cldiri rmnei departe de aceasta, ferii-v de tencuieli, crmizi, couri, parapete, cornie, geamuri, care de obicei se pot prbui n strad. Indepartati-va de stalpi sau fire de electricitate.

Daca va aflati intr-un vehicul in miscare:

Opriti imediat ce puteti face acest lucru in siguranta si ramaneti in autoturism. Evitati sa opriti in apropierea cladirilor sau copacilor, podurior sau soselelor suspendate si a firelor de inalta tensiune. Dupa incetarea miscarii seismice, reluarea deplasarii trebuie facuta cu maxima precautie. Evitati podurile si sosele suspendate ce par a fi fost afectate de seism. Daca sunteti intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, stati pe locul dvs. pana se termina miscarea seismica. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile, dar nu este indicat sa va imbulziti la coborare sau sa spargeti ferestrele. In metrou pastrati-va calmul si ascultati recomandarile personalului trenului, daca acesta s-a oprit intre statii, in tunel, nu parasiti vagoanele.

Daca sunteti blocat sub drmturi:

Nu aprindeti chibrituri. Nu faceti miscari bruste si nu incercati sa impingeti daramaturile daca acest lucru nu este absolut necesar (presiunea exercitata de daramaturi va sufoca). Acoperiti-va gura cu palma, o batista sau un colt de haina. Ciocaniti intr-o teava sau perete in asa fel incat echipele de salvare sa va poata localiza. Folositi un fluier daca aveti la indemana. Tipati doar ca o ultima solutie de notificare a prezentei. In momentul in care tipati exista riscul de a inhala cantitati mari de praf care sa duca la un stop respirator.

Seismele pot interveni n starea de echilibru a structurilor de suprafa a unei zone, prin producerea unor fisuri n scoar, urmate de prbuiri, alunecri de teren, tasri etc. Cutremurele i alunecrile de teren pot produce asupra construciilor i ansamblurilor de construcii efecte negative, uneori cu caracter de dezastru, prin: distrugerea (prbuirea) total sau parial a unor cldiri vulnerabile; distrugerea unor elemente componente (structurale sau nestructurale) ale unor cldiri sau avarierea lor; incendii i explozii n cldiri sau n cartiere/localiti; blocarea unor intersecii de strzi principale, ca urmare a prbuirii unor cldiri i mpiedicarea operaiunilor de salvare-ajutorare. inundaii, ca urmare a avarierii sau distrugerii unor lucrri hidrotehnice, blocrii sau devierii cursurilor unor ape curgtoare; contaminarea chimic sau radioactiv, ca urmare a unor accidente chimice sau nucleare; explozii i incendii, ca urmare a unor accidente tehnologice;accidente n transportul rutier i pe calea ferat, ca urmare direct a micrii seismice sau prin avarierea ori distrugerea cilor rutiere sau a cilor ferate.