CALAMITĂȚI NATURALE

CUTREMURE, ERUPȚII VULCANICE,

TORNADE

2019
CUTREMURUL
“Cutremurul vine pe neaşteptate. El nu poate fi (încă) prevăzut de ştiinţă. ” (Serban Derlogea,
2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.163).

“Cutremure mici se petrec pe toată suprafaţa globului, dar cele puternice sunt limitate la
anumite zone geografice predispuse la seismicitate. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de
supraviețuire, Ed. Amaltea, p.163).

“Înaintea unui cutremur puternic se petrec de obicei câteva tremurături mai slabe, urmate de o
linişte (pauza seismică). Adeseori zgâlţâiturile prevestitoare nu sunt simţite de oameni. În
schimb, animalele se comportă neobişnuit în ajunul unui cutremur: devin foarte atente,
încordate, gata de fugă. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea,
p.163).

“Pregătiri: ascultă comunicatele de la radio; întrerupe sau închide racordurile de alimentare

principală cu gaze, electricitate şi apă de la reţelele comunale; coboară obiectele grele de pe
rafturile mai înalte; fixează obiectele grele şi mobilele care ar putea cădea; îndepărtează
materialele inflamabile, explozive sau toxice. Fă provizii de: apă, hrană, o lanternă, o trusă de
prim ajutor, un stingător de incendiu; pregăteşte trusele mici şi mari de supravieţuire. Alege
din timp locurile în care teai putea ascunde şi proteja (sub o grindă, o uşă, o masă rezistentă
etc). ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.164).

“Când începe cutremurul: fii calm şi acţionează imediat! ” (Serban Derlogea, 2003, Manual
de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.164).

“Într-o clădire: stai înăuntrul clădirii, nu fugi afară. Stai departe de geamuri, de oglinzi, mai
ales de ferestrele mari. Locuri bune de stat sunt: un colţ al camerei; în golul uşii (mai ales
dacă deasupra lui este o grindă puternică); la colţurile încăperii; la parter, subsol sau în
pivniţă. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.164).

“Ascunde-te sub o masă sau altă mobilă solidă care oferă protecţie şi asigură un spaţiu de aer
în cazul prăbuşirii tavanului. Nu sta lângă mobile înalte, construite din module. ” (Serban
Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.164).

“Scările se prăbuşesc primele. Nu fugi pe scări, nu folosi liftul. Scările ar putea fi pline de
persoane îngrozite. Ascunde-te sub un birou. Nu sări pe geam sau de la balcon. ” (Serban
Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.164).

“Dacă te-a surprins într-un magazin: îndepărtează-te de galantare, de rafturile mari şi înalte
cu mărfuri. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.164).

“Într-un autovehicul: opreşte maşina cât mai repede, dar stai înăuntrul ei - căci vei fi apărat
de obiectele care cad. Ghemuieşte-te sub nivelul banchetei şi vei fi mai apărat dacă pe
acoperiş cade ceva greu.

2019
După ce se termină cutremurul, fii atent la obstacolele căzute pe drum, sau la diversele
pericole nou apărute, cum ar fi: cabluri electrice rupte şi căzute; crăpături sau găuri în sol;
drumul sau un pod slăbit, crăpat, gata să se dărâme. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de
supraviețuire, Ed. Amaltea, p.164).

“În aer liber: întinde-te pe sol. Nu încerca să fugi. S-ar putea să fii trântit sau să nimereşti
într-o crăpătură apărută în sol. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed.
Amaltea, p.164).

“Evită aglomeraţia. Nu alerga. Depărtează-te de clădirile şi copacii înalţi. Fereşte-te de

căderea tencuielii, coşurilor, ornamentelor de zidărie. Nu coborî în metrou, în subteran sau în
tunel, căci s-ar putea surpa şi chiar prăbuşi. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de
supraviețuire, Ed. Amaltea, p.164).

“Nu te grăbi să intri imediat în casă, în clădire, aşteaptă să vezi ce se întâmplă la o eventuală
replică, la un nou cutremur. Acesta ar putea declanşa chiar dărâmarea construcţiei deja
fisurate, slăbite de cutremurul principal (precedent). ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de
supraviețuire, Ed. Amaltea, p.164).

“Pe un deal e bine să urci spre vârf. Pantele prezintă pericolul pornirii unei alunecări de teren
-din care să nu mai poţi scăpa. Totuşi, se cunosc şi excepţii: persoane care s-au făcut ghem şi
s-au rostogolit pe sol, „plutind" pe pământul ce aluneca. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual
de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.164).

“Plajele care nu sunt mărginite de faleze sau maluri înalte sunt destul de sigure pentru
început. Dar imediat ce se opreşte cutremurul, urcă mai sus. S-ar putea să apară un val
submarin (tsunami) - mult mai periculos decât orice replică a cutremurului principal. ”
(Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.164).

“Când porneşte cutremurul - viteza de acţiune este esenţială pentru supravieţuire. Nu mai e
timp să-i organizezi sau să-i iei cu binişorul pe ceilalţi. Dacă e nevoie, foloseşte forţa ca să-i
duci la loc sigur sau să-i trânteşti la sol. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire,
Ed. Amaltea, p.164).

După cutremur:
“Nu părăsi imediat clădirea - verifică dacă drumul e sigur. Stinge incendiul. Nu folosi un foc
deschis. Închide gazele, apa, electricitatea. La deschiderea uşilor, dulapurilor sau sertarelor s-
ar putea să cadă lucruri dinăuntru. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed.
Amaltea, p.164).

“Curăţă substanţele chimice, toxice, periculoase care s-au vărsat. Nu aprinde chibrituri,
bricheta, aparatele electrice dacă este posibilă o scurgere de gaze. Circulă încălţat. Îmbracă-te
corespunzător anotimpului. Nu lua cu tine lucruri inutile. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual
de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.164).

2019
“Dezastrul unei molime, posibile ca urmare a distrugerii canalizării sau a conta-minării apei
şi descompunerii cadavrelor prinse sub dărâmături, este la fel de mare ca şi cel produs de
cutremurul propriu-zis. Îngroapă toate cadavrele de oameni şi animale. Acţionează pentru
asigurarea igienei personale şi a colectivului. Filtrează şi fierbe toată apa. Înainte de a folosi
closetele verifică dacă sistemul de canalizare este întreg şi în stare de funcţionare normală.
Nu te adăposti în clădiri avariate, printre ruine. Construieşte un adăpost din resturi. ” (Serban
Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.164).

ERUPŢIA VULCANICĂ
“Pe glob sunt peste 1500 de vulcani activi, amplasaţi în zonele geografice cele mai expuse şi
la cutremure. În afară de vulcanii activi, cunoscuţi şi bine supravegheaţi, în fiecare an câteva
zeci de vulcani consideraţi „adormiţi" (inactivi timp de 50-10000 ani) se activează pe
neaşteptate - de exemplu Vezuviul, Etna - Italia, Mount Rainier - SUA, La Soufriere -
Guadelupa, Popocatepetl - Mexic, Auvergne - Franţa. Vulcanii îşi înteţesc activitatea înaintea
unei erupţii majore. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.165).

“Semne prevestitoare sunt:

- mirosul sulfuros;
- încălzirea râurilor;
- ploaia acidă (pişcă la nas, piele);
- vibraţiile solului, minicutremure;
- trâmbele de aburi;
- zgomote puternice din vulcan sau din interiorul pământului. ” (Serban Derlogea,
2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.165).

“Pregătiri: când apar semnele prevestitoare - fugi, îndepărtează-te. Nu aştepta. ” (Serban

Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.165).

“Când vulcanul erupe:

Lava (rocă topită, incandescentă, semilichidă) striveşte şi îngroapă orice întâlneşte în drum.
Lava îşi continuă mersul fără oprire până ajunge la fundul unei văi, sau până se răceşte şi se
solidifică. Dar lava reprezintă pericolul cel mai mic pentru oameni. Orice om valid poate fugi
mai repede decât majoritatea scurgerilor de lavă incandescentă.

Proiectilele aruncate de erupţie au dimensiuni variabile - de la mărimea unei pietricele până la

bucăţi uriaşe de lavă, care pot ajunge la distanţe foarte mari de crater.

Când fugi din apropierea unei erupţii, acoperă-ţi capul cu o pălărie groasă sau o cască de
protecţie. Acoperă-ţi faţa, nasul, gura cu o mască improvizată dintr-o cârpă udă, mai bine cu
o mască industrială de praf, ca protecţie contra gazelor otrăvitoare, a căderilor de cenuşă şi a
ploii care o însoţeşte de obicei. Poartă ochelari de protecţie etanşaţi pe faţă, în jurul ochilor -
ca cei de ski, nu din cei obişnuiţi. Îmbracă-te cu haine groase. Când ajungi la adăpost, în
siguranţă, dezbracă-te şi spală cu multă apă pielea expusă şi clăteşte ochii cu apă curată. Dacă

2019
te afli mai departe de vulcan, s-ar putea să nu mai fie obligatorie evacuarea. ” (Serban
Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.165).

TORNADE
“Tornada este un fel de uragan cu diametrul trombei (vârtejului) la nivelul solului de numai
25 -50 m. Viteza vântului în vârtej atinge 600 km/oră, dar tromba se deplasează cu max 50-65
km/oră. Este fenomenul atmosferic cel mai violent şi distructiv pe o suprafaţă mică (fâşia
măturată pe sol). Distrugerile sunt enorme. În afara construcţiilor cu structură extrem de
solidă, tornada aspiră şi ridică în aer tot ce întâlneşte. Adeseori clădirile se prăbuşesc ca
urmare a diferenţei de presiune între interior şi exterior. Tornada face un zgomot de motor
ambalat la maxim, care poate fi auzit până la 40 km distanţă. ” (Serban Derlogea, 2003,
Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.163).

Pregătiri:

“În timpul crizei: dacă te-a surprins, adăposteşte-te în construcţia cea mai solidă pe care o
poţi găsi. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.163).

“Preferabil într-un beci amenajat special pentru furtună. Stai lângă un perete exterior sau în
zona întărită a casei (dacă există). Dacă nu există subsol, du-te în centrul parterului, întro
cameră mica, sau adăposteşte-te sub o mobilă solidă. Dar nu sta sub mobila grea sau sub
biblioteca de la etajul de deasupra. Stai departe de ferestre. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual
de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.163).

“Închide toate uşile şi ferestrele pe partea casei de unde vine tornada şi deschide-le pe cele
din partea opusă. În felul acesta împiedici vântul să intre în casă, să salte acoperişul. De
asemenea egalizezi presiunile din interiorul şi exteriorul casei, ferind-o de explozie. ” (Serban
Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.163).

“Nu sta într-o baracă, rulotă sau maşină, căci furtuna o poate aspira, sălta şi arunca în aer. ”
(Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea, p.163).

“În aer liber poţi fi lovit de obiectele zburătoare.Vijelia te poate aspira şi ridica în aer. În
schimb, poţi auzi şi vedea tornada care se apropie. Ieşi din calea ei. Fugi perpendicular pe
direcţia ei aparentă de mişcare. Adăposteşte-te într-un şanţ, întro depresiune, întinde-te pe sol
şi acoperă-ţi capul cu mâinile. ” (Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed.
Amaltea, p.163).

2019
 BIBLIOGRAFIE

Serban Derlogea, 2003, Manual de supraviețuire, Ed. Amaltea

2019