Sunteți pe pagina 1din 14

Curs SIAT C3 – Cloud GIS

Conf.univ.dr. Doru MIHAI


Șef de lucrări dr. Marius BREAZU

CUPRINS

3. Coud GIS.................................................................................................................................47
3.1 Concept……………………………………………………………………...47

3.2 Caracteristici………………………………………………………………..48

3.3 Funcţionalităţi………………………………………………………………49

3.4 Soluţii şi aplicaţii cloud .................................................................... 50

3.4.1 ArcGIS Online……………………………………………………….51

3.4.2 Gis Cloud…………………………………………………………….52

Bibliografie.................................................................................................................. 57

3. Cloud GIS

3.1. Concept
De-a lungul timpului, profesioniştii au utilizat tehnologii Gis pentru a integra, analiza şi vizualiza
informaţii geografice, pentru a oferi soluţii rapide la probleme din diverse domenii dintre care
amintim planificări urbane, managementul utilităţilor, analize şi strategii de marketing, făcând
din conceptul de Sistem Informaţional Geografic un instrument indispensabil. Capabilităţile
GIS merg dincolo de vizualizarea datelor, oferind un set de analize funcţionale care descoperă
relaţiile dintre obiectele spaţiale, anumite tendinţe care nu sunt imediat evidente şi răspunde
la întrebări, conducând la decizii intelingente.

Web Gis a apărut în 1993. Îl utilizăm zilnic, unii dintre noi fără a fi conştienţi de acest lucru.
Acest concept a schimbat considerabil modul în care informaţia geospaţială este achiziţionată,
transmisă, publicată şi vizualizată. Cele mai bune exemple în acest sens sunt Google Maps,
Google Earth, Microsoft Bing Maps, Yahoo Maps şi MapQuest, care oferă imagini la sol cu
rezoluţie ridicată a întregului glob. De regulă integrate în aceste aplicaţii, Street View by
Google şi Street Side by Microsoft înfăţişează imagini panoramice orizontale la 360 ̊ şi

47
verticale la 290 ̊ pe străzile din mai multe oraşe. Deasemenea, Bird’s Eye Photos by Microsoft
şi imaginile aeriene oblice de la Google oferă un grad mare de detaliu. Semne de circulaţie,
panouri publicitare, precum şi alte obiecte sunt vizibile. Acest tip de detaliu a născut un interes
crescut asupra lumii în care trăim, permiţându-ne să vizităm locuri de importanţă turistică, să
avem privirea de ansamblu asupra unui oraş de la nivelul unui zgârie-nori, să facem un traseu
virtual într-o ţară nouă pe care vrem să o vizităm, să căutăm cea mai scurtă rută pentru o
călătorie, etc. Interfeţele acestor aplicaţii sunt intuitive, dinamice, asigură vizualizarea hărţilor
pe dispozitivele mobile şi servicii de localizare. Companiile profesionale au adoptat această
componentă şi au creat o linie de produse care facilitează interoperabilitatea, integrarea şi
partajarea datelor geospaţiale pe Web. Dintre aceste companii amintim Esri, IBM, Google,
SpatialKey, OpenGeo, GeoCommos, GisCloud. Serviciile Web geospaţiale, cum ar fi serviciul
de editare al ArcGIS Server permie organizaţiilor să colecteze şi să publice informaţii
geografice şi promovează colaborarea la nivelul comunităţii geospaţiale. Platforma ArcGIS
Online permite utilizatorilor să facă cunoscute datele, hărţile şi aplicaţiile create. Datele se
publică că şi serviciu şi sunt găzduite de Esri pe Web, conţinutul putând fi accesat de
organizaţiile contributoare, anumite grupuri desemnate şi bineînţeles de publicul larg. O
variantă gratuită a acestei aplicaţii o constituie GisCloud care asemeni ArcGISOnline asigură
capacităţi de stocare, acces la instrumente GIS precum şi imagini satelitare găzduite în cloud.

Linia de produse a companiilor conţine şi componenta mobilă, dedicată platformelor


disponibile Apple iPhone, Google Android şi Research în Motion By BlackBerry. Astfel,
utilizatorii au posibilitatea de a vizualiza hărţi şi vizualiza modele analitice direct de pe server.
Există deasemenea posibilitatea de colectare a datelor şi verificarea lor în teren, ataşarea de
poze şi videoclipuri în timp real pentru a oferi suport în luarea deciziilor.

Cu ajutorul ArcGIS APIs for JavaScript, Flex şi Silverlight, dezvoltătorii pot crea propriile
aplicaţii care să integreze efecte multimedia şi animaţii.

O altă funcţionalitate o constituie globul virtual 3D care oferă posibilitatea de explorare a


terenului şi oferă detalii care nu sunt accesibile în formatul 2D.

3.1 . Caracteristici
Internetul şi Web-ul, aşa cum le cunoaştem astăzi, au înlăturat constrângerile legate de
distanţă, permiţând accesul instant la informaţie, făcând abstracţie de cât de departe s-ar afla
utilizatorul de server. Aceasta aduce Web Gis-ului avantaje în comparaţie cu varianta clasică
de desktop GIS între care menţionăm:

• Abordarea globală: un dezvoltator poate realiza aplicaţii pe care le pot vedea oameni
din toată lumea. Un utilizator poate accesa aplicaţii de pe calculatorul personal, tabletă
sau dispozitiv mobil.

48
• Număr mare de utilizatori: de regulă un software GIS desktop poate fi folosit de un
singur utilizator la un moment dat, în timp ce platforma Web GIS permite utilizarea
simultană de către milioane de oameni.

• Costuri reduse: pentru o companie care se foloseşte de instrumente GIS este mai
avantajos să achiziţioneze un abonament în WebGIS decât să instaleze variante
desktop pentru fiecare utilizator. În acest caz, costurile sunt scăzute la achiziţie şi
mentenanţă, oferind posibilitatea de reinvestirea a banilor.

• Uşor de folosit: Web GIS este dedicat tuturor, inclusiv celor care nu lucrează cu
instrumente GIS. Cu un design simplu, este intutitiv şi este conceput să fie folosit ca
orice altă pagină Web.

• Update: variantele desktop necesită instalarea update-urilor pe fiecare computer. În


Web GIS, update-urile se fac pentru toţi clienţii simultan.

• Aplicaţii diverse: poate fi folosit de către toată lumea, fie că vorbim de angajaţii dintr-
o companie de profil sau publicul larg, ceea ce face ca aplicaţiile să fie din cele mai
diverse.

3.2 Funcţionalităţi
Platforma Web Gis cuprinde toate funcţionalităţile GIS privind informaţia spaţială, incluzând
crearea, stocarea, editarea, manipularea, managementul, analiza, partajarea şi vizualizarea
datelor. Câteva dintre punctele forte includ:

• Vizualizarea şi interogarea: vizualizarea sub formă de hărţi este cea mai comună
funcţionalitate folosită de către utilizatori. Datele şi rezultatele care urmează analizei
sunt conţinute de hărţi, iar fiecare locaţie de pe hartă susţinută de atribute care permit
interogarea.

• Colecţia de informaţii geospaţiale: care permite şi susţine interoperabilitatea la


nivelul comunităţii GIS.

• Diseminarea informaţiei: portaluri precum U.S. Geospatial One-Stop (GOS),


European Union Infrastructure for Spaţial Information în Europe (INSPIRE) şi
ArcGIS.com încurajează colaborarea între organizaţii şi oferă un suport pentru
accesarea resurselor, pentru creşterea eficienţei şi reducerea costurilor pe care le
implică efortul de recrearea a datelor.

• Analize geospaţiale: dincolo de vizualizarea informaţiei, Web GIS asigură funcţii


analitice legate de viaţa de zi cu zi cum ar fi determinarea unui traseu optim între două
locaţii, măsurarea distanţelor, localizarea unei adrese sau identificarea
amplasamentului unui nou business.

49
3.3 Soluţii şi aplicaţii cloud
Funcţionalităţile Web Gis pot fi folosite în toate industriile precum şi în viaţa de zi cu zi. Această
platformă reduce costurile, aducând în acelaşi timp beneficii considerabile pentru
eficientizarea fluxului de lucru. Având aceste motivaţii în vedere, ideea de partajare a datelor
şi a aplicaţiilor GIS este fără îndoială atractivă. Două din cele mai populare opţiuni sunt ArcGIS
Online a celor de la Esri şi GisCloud.

Figura 32 Platforma ArcGIS Online

www.arcgis.com

Figura 33 Platforma GisCloud

www.giscloud.com

50
3.3.1 ArcGIS Online
ArcGIS Online este soluţia dezvoltată de Esri pentru a crea hărţi şi aplicaţii online, de a le
publica şi partaja cu alţi utilizatori. Esri oferă posibilitatea creării unui cont trial valabil 60 de
zile cu toate funcţionalităţile disponibile utilizatorului înainte de achiziţionare. Deasemenea, în
secţiunea de training (www.training.esri.com) sunt disponibile o serie de cursuri pentru
familiarizarea cu produsele companiei.

Figura 34 Crearea unui cont nou in ArcGIS Online

Interfaţa aplicaţiei este una dinamică, intuitivă, cu instrumente de editare, adăugare a layerele
din aplicaţii desktop sau din cadrul Web, instrumente de analiză avansată a datelor şi o galerii
de imagini de fundal.

51
Figura 35 Instrumente ArcGis Online

Figura 36 Galeria de imagini ArcGIS Online

3.3.2 Gis Cloud


Gis Cloud este o platformă online destinată creării de proiecte şi analize GIS, o soluţie de tip
all-in-one cu instrumente de creare, editare, analiză, publicare şi partajare a datelor. Dispune
ca şi ArcGIS Online de o galerie de imagini şi de o interfaţă uşor de folosit. Suportă multiple
extensii de vectori şi formate raster (. Shp, kml,. Gpx,. Tiff,. Sid, etc), fişiere de tip Excel, CSV,
interoperabilitatea cu dispozitive mobile şi conţine o bibliotecă de simboluri.

52
3.3.2.1 Aplicaţie practică
1. Crearea unui cont nou

Primul pas este crearea unui cont la adresa www.giscloud.com completând datele în
formularul de înscriere sau accesând opţiunea de logare cu contul reţelei sociale folosite.

Figura 37 Crearea unui cont nou GisCloud

2. Crearea unei hărţi noi

Crearea unei hărţi noi se face prin selectarea opţiunii Create New Map din tab-ul Map sau
tabul Home.

Figura 38 Crearea unei hart noi in GisCloud

Accesarea acesteia vă deschide o fereastră conţinând variantele de basemap disponibile.

53
Figura 38 Galeria de imagini din GisCloud

Mai multe setări pentru hartă sunt disponibile în tabul Map, Map Properties unde există
posibilitatea de a da un nume hărţii, de a adăuga o descriere şi a pune o marcă copyright care
va apărea în colţul din dreapta jos. Alte opţiuni sunt alegerea unui sistem de proiecţie pentru
hartă, stabilirea unei unităţi de măsură, o limită de zoom şi o culoare de background.

54
Figura 40 Editarea unei harti in GisCloud

3. Date

Datele pot să fie importate, accesând butonul Add Layer din tabul Map sau tabul Layer. Gis
Cloud suportă majoritatea extensiilor, ceea ce face ca datele să poată fi corelate chiar dacă
provin din diverse surse.

Date vector:. Shp,. Mif,. Mid,. Tab,. Kml,. Gpx.

Date raster:.tif,. Tiff,.jpg,.gâf,.png,.swf.

Date tabelare:.csv,.xls.

În cadrul opţiunii de Add Layer, pe lângă posibilităţile de importare a layerelor de pe dispozitive


desktop, mobile sau de pe web, există varianta de creare a layerului în 5 variante de geometrie
disponibile, adăugarea unui sistem de proiecţie precum şi o tabelă de atribute.

55
Figura 41 Importul datelor in GisCloud

Figura 42 Crearea unui nou layer in GisCloud

După creare, un layer poate fi editat din tab-ul Feature –Add Feature, amplasarea punctului
în zona dorită, completarea tabelului de atribute şi salvare.

56
Figura 43 Editarea unui layer in GisCloud

Mai departe având datele amplasate pe hartă, se pot realiza analize de tip Area, Buffer,
Heat map sau Near.

După editare, harta poate fi exportată la scara dorită sau publicată şi partajată cu utilizatori
din organizaţie, factori de decizie sau alţi utilizatori ai platformei GisCloud şi poate
deasemenea să fie încapsulată în cadrul unui site.

Bibliografie

• Albota M., Zegheru N., Suroiu P - Dicţionar de geodezie, fotogrammetrie, teledetecţie


şi cartografie englez-roman – Editura Tehnică Bucureşti, 1980;

• Alexei A.M. – Teză de doctorat ,,Contribuţii privind culegerea semiautomată a datelor


cartografice digitale” – Academia Tehnică Militară, 2005,;
• A to Z GIS – An illustrated dictionary of geographic information systems, ESRI Press,
Redlands, California 2006 ;
• Breazu M., – Teză de doctorat : Aplicaţii ale topografiei arheologice şi a sistemelor
informatice geografice (GIS) pentru cercetarea şi protecţia patrimoniului imobil din situl
Alba Iulia, Universitatea ,,1 Decembrie 1918” Alba Iulia, 2009 ;
• Breazu M., Mihai D., Mudura R. - Folosirea tehnicilor GIS pentru modelarea şi
vizualizarea 3D a dezvoltării şi reabilitării progresive în cadrul proiectului Roşia

57
Montană - IAŞI „Protecția mediului şi dezvoltarea durabilă în spaţiul rural. Actualităţi şi
perspective” USAMV Bucureşti – FIFIM, noiembrie 2008;
• Dimitriu G. - Sisteme Informatice Geografice (GIS), Editura Albastră, Cluj-Napoca
2007;
• Donisă V., Donisă I., - Dicţionar explicativ de teledetecţie şi sisteme informaţionale
geografice, Editura Junimea Iaşi, 1998;
• Imbroane A.M., David M., - Iniţiere în GIS şi Teledetecţie, Cluj, 1999 ;
• Imbroane A.M., - SISTEME INFORMATICE GEOGRAFICE – Volumul I – Structuri de
date, Presa Universitară Cluj, 2012 ;
• Maguire D., Kouzoumjian V., Smith R., - The Business Benefits of GIS, ESRI Press,
Redlands, California 2008 ;
• Mihai D. - Geomatica în reabilitarea amenajărilor de Îmbunătățiri Funciare, Editura
USAMV , Ediție tipărită 2014, ISBN 978-973-0-18036-7;
• Mihai D., – Teza de doctorat ,,Inventarierea şi reabilitarea amenajărilor de îmbunătăţiri
funciare folosind tehnicile Sistemelor Informaţionale Geografice, zona Nicoreşti –
Tecuci judeţul Galaţi” - USAMV Bucureşti, 2010;
• Mihai D., Marinescu C., ,,Creating the solid 3D model of building using laser scaning
technology”, International Conference Agriculture for Life, Life for Agriculture –
SECTION 5 LAND RECLAMATION, EARTH OBSERVATION&SURVEYING,
ENVIRONMENTAL ENGINEERING, Bucharest, JUNE 5 – 7, 2014, vol. III, p 87 – 92,
ISSN 2285 – 6064, ISSN – L 2285 – 6064;
• Mihai D., Călugăru A., Nedelcu B., ,,Flood prevention map on Bistrița river, România”
International Scientific GeoConferences SGEM 2014 Albena, Bulgaria, June 17-26;
• Mihai D., Caiet de Lucrări Practice – Sisteme Informaționale Geografice, USAMV
Bucureşti – FIFIM, 2014;
• Mihai D.; Mudura, R.; Teodorescu, R. & Ilinca, L.: Modern Technologies Used in Data
Updating for a School Farm Modernization, Proceedings of 25th DAAAM International
Symposium, DAAAM INTERNATIONAL SCIENTIFIC BOOK 2014 ;
• Mihai D., Călugăru A. – Sisteme Informaționale Geografice în Administrația Publică, -
Pregătirea sistemului național de e-Administrație în România – Cod SMIS 32612, 2015;
• Jiulin Sun Pinde Fu Web GIS: Principles and Applications online from Esri's
GIS Bookstore 2010
• David Chappell GIS in the cloud. The Esri Example

• Petrescu F., – Sisteme informatice geografice în urbanism şi amenajarea teritoriului –


2007 Editura MATRIX ROM, Bucureşti;

58
• Revue International de Geomatique – Les SIG sur le web, European Journal of GIS
and Spatial Analysis, Lavoisir 2003;
• Trif A., Mihai D., ,,Efect of climate change on Dobrogea agricultural area”, International
Conference Agriculture for Life, Life for Agriculture – SECTION 5 LAND
RECLAMATION, EARTH OBSERVATION&SURVEYING, ENVIRONMENTAL
ENGINEERING, Bucharest, JUNE 5 – 7, 2014, vol. III, p 87 – 92, ISSN 2285 – 6064,
ISSN – L 2285 – 6064;
• Zegheru N., Albotă M.G. – Dicţionar de geodezie, topografic, fotogrammetric,
teledetecţie, cartografie, cadastru, englez-român, român-englez – 2008, Editura
Nemira&Co;
• Gis Cloud User Manual
• Arcgis User Manual
• ** Rehabilitation de parametres irrigues. Raport no.2. BRC-GERSAR, SOGREATH
Ministere de l’Agriculture et l’industrie Alimentaire, ISPIF, Roumanie 1992;
• ** Reforma şi reabilitarea sectorului de irigaţii – Monitorizarea mediului etapa 2008 –
S.C AQUAPROIECT S.A, 2008 ;
• *** Club It&C Soluțiile Open Source (2010), O alternativă tot mai interesantă pentru
managerii IT;
• ** Pagini WEB
www.giscloud.com
www.esri.com
www.esriro.ro
www.geosystems.com
www.geosystemsro.ro
www.icas.ro
www.leica.com
www.meteoromania.ro
www.precis.ro/modules.php?name=News&file=article&d=76
www.romet.ro
www.topgeocart.ro
http://www.gpsworld.com/
http://en.wikipedia.org/wiki/Global_Positioning_System
http://www.navcen.uscg.gov/
http://geoportal.ancpi.ro/ancpi/index.html
http://www.geoportal-mediu.ro/home/
http://www.roenv-geoportal.ro/GPT9/catalog/main/home.page
http://www.geoportal-mediu.ro/Siriu/viewer/
http://gis2.rowater.ro:8989/flood

59
http://bio.geoportal-mediu.ro/bmb

www.geoportal-mediu.ro/geoportalceahlau

www.geoportal-mediu.ro/cuejdel.html

http://lm.geoportal-mediu.ro/home/

http://bio.geoportal-mediu.ro/geoportalmacin/

www.geoportal-mediu.ro/geoportalneamt/

http://geoportal.gov.ro/Geocatalog

http://egispat.inp.org.ro

http://dev.adworks.ro/natura/situri/1/Apuseni.html#map-holder
http://www.biodiversity.ro/n2000
http://atlas.anpm.ro/atlas
http://www.igr.ro/index.php
http://www.igr.ro/index.php?optiune=43
http://37.128.225.60/testgeo2
http://37.128.225.60/geofizica-v1
http://hotnews.maps.arcgis.com/home/index.html
https://open-data.europa.eu/ro/data/dataset/tlfXbWEXyakR6dhtCx08DA

60

S-ar putea să vă placă și