UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

PROIECT LA FOTOGRAMMETRIE
ÎN CARTOGRAFIE ȘI CADASTRU
TUTORIAL
- Mission Planner, Agisoft, ENVI -

Masterand:

Chiru (Soare) Adriana-Ramona

Geomorfologie și Cartografie

cu elemente de Cadastru

BUCUREȘTI

2018

1
CUPRINS:

1. Introducere
2. Tutorial Planificarea Zborului Fotogrametric - Missin Planner
3. Tutorial Generarea unui ortofoplan și modelul numeric al trenului -
Agisoft
4. Tutorial Realizarea unui Dem și a unui mozaic - ENVI

2
 1. Introducere

Fotogrammetria reprezintă un domeniu tehnic, în prezent o geotehnologie care

exploatează imaginile satelitare si aeriene din punct de vedere geometric, scopul fiind
extragerea cât mai precisă a datelor de planimetrie si altimetrie, necesare întocmirii hărtilor
și planurilor topografice.

Fiecare fotogramă aeriană și fiecare imagine satelitară valorificată prin tehnici

fotogrammetrice, trebuie să ofere patru elemente de bază ce definesc specificul geometric al
proiectiei centrale:

 distanța focală a camerei sau senzorul (distanța dintre lentile și planul în care se
formează imaginea);

 altitudinea de zbor (altitudiunea punctului de stație din care s-a obținut imaginea);

 poziția mărcilor fiduciale (puncte cunoscute în geometria camerei) - definesc

geometria imaginii raportate la senzor;

 poziția punctului principal (punctul central); poate fi raportată atât la sistemul de

coordonate al senzorului cât și la teren.

3
 2. Tutorial planificarea zborului fotogrametric - Missin Planner

Planificarea zborului fotogrametric se va realiza cu ajutorul programului - Mission

Planner ( Planificatorul de misiuni), acest program este o aplicație destinată pentru stația de
sol și de asemenea pentru proiectul autopilot - ArduPilot.
Realizarea zborului presupune mai întâi o planificare a misiunii de zbor, care are ca
rezultat întocmirea a două materiale: proiectul de zbor și harta de zbor fotogrammetrica.
Proiectul de zbor pornește de la parametrii de bază ai misiunii rezultați din stabilirea
condițiilor de bază:
 scara imaginilor
 camera fotogrammetrică folosită
 distanța focală a obiectivului
 f - formatul imaginilor
 fotobaza aeriană
 numărul de trasee de zbor paralele și distanța dintre acestea
 altitudinea plafonului de zbor

I. Metodologia de lucru

Pașii esențiali ai planificării misiunii fotogrammetrice sunt următorii:

1. Deschiderea programului Mission Planner;

2. Definirea unei regiuni de interes și verificarea posibilelor obstacole și zonele
restricționate dacă este cazul;
3. Desenarea poligonului pentru delimitarea regiunii de interes;
4. Luarea în considerare a constrângerilor platformei, de exemplu capacitatea de
încărcare, viteza minimă / maximă
5. Setați parametrii fotogrametrici cum ar fi suprapunerile; rezoluția și parametrii
camerei
6. Proiectarea (Salvarea) sau modificarea misiunea punctului dacăeste cazul.

4
1. Deschiderea programului Mission Planner;

Deschiderea programului Mission Planner s-a realizat astfel: am dat dublu click
stânga - mouse pe iconița programului de pe Desktop.(Fig.1)

Dublu Click Stânga - Mouse

(Fig.1 Deschiderea programului - Mission Planner)

Programul s-a deschis, după ce am dat dublu click stânga - mouse pe iconița
programului de pe Desktop. Apare fereastra principală a programului și arată așa:
(Fig. 2)

5
 (Fig. 2 Fereastra principală a programului - Mission Planner)

În continuare am selectat funcția Flight Plan din stânga - sus a ecranului principal al
programului - Mission Planner. (Fig.3)

Am selectat Google Satelite Map după cum am ilustrat și în imaginea următoare din
partea dreaptă.

selectarea
Google
Satelite
Map

(Fig. 3 Selectarea funcția Flight Plan din stânga - sus și selectarea Google Satelite Map a
ecranului principal al programului - Mission Planner)

6
 2. Definirea unei regiuni de interes și verificarea posibilelor obstacole și zonele
restricționate

În această etapă am ales o zonă de interes pentru care să realizez zborul fotogrametric
și am ales Centrul orașului Brăila, zonă pe care am studiat - o mai în detaliu pentru a evita
posibilele obstacole și zonele restricționate.(Fig. 4)

(Fig. 4 Alegerea zonei de interes - Centrul orașului Brăila)

3. Desenarea poligonului pentru delimitarea regiunii de interes

Cu ajutorul mousu-lui am dat clik dreapta și s-a deschis o fereastră nouă cu mai multe
funcții. Funcția alesă de mine a fost - Draw Polygon - Add Polygon Point. (Fig.5) Apoi am
dat OK, pentru a începe desenarea poligonului. (Fig.6)

7
 (Fig. 5 Alegerea funcției - Draw Polygon - Add Polygon Point)

(Fig. 6 Începerea desenării poligonului, apăsând butonul – OK)

Următorul pas a fost alegerea unui areal de studiu – Centrul orașului Brăila, pe care l-
am reprezentat punând diferite puncte, iar la final a rezultat un poligon, evidențiat prin
culoarea roșu.(Fig.7.1 – 7.2)

8
 (Fig. 7.1 Amplasarea punctelor pentru desenarea Poligonului)

(Fig. 7.2 Terminarea poligonului desenat – evidențiat cu roșu)

În continuare, am dat clik dreapta și am ales - funcția Auto WP de unde am selectat

Servey Grid. (Fig. 8)

9
 (Fig. 8 Selecatrea funcției - Auto WP - Servey Grid.

După operația anterioară a apărut fereastra (Survery Grid). (Fig. 9)

Fereastra - Survery Grid s-a deschis și în partea dreaptă am funcțiile acestuia și anume
opțiunile gridului și configurația camerei de realizare, iar în partea din stânga putem
observa imaginea zborului fotogrametric cu principalele direcții de ale zborului.

Fig. 9 Fereastra (Survery Grid)

10
 4. Luarea în considerare a constrângerilor platformei, de exemplu capacitatea
de încărcare, viteza minimă / maximă

În continuare am selectat o cameră pentru a lucra, iar camera aleasă de mine a fost Sony
A600 și am stabilit de asemenea și altitudinea la care va zbura și am ales 100 de m, unghiul
este de 90 deg, și viteza zborului va fi de 10 m/s. (Fig. 10.1 - Fig. 10.2)

(Fig. 10.1 Selecatrea aparatului - Sony A600)

Altitudinea
Unghiul
Viteza zborului

(Fig. 10.2 Stabilirea altitudinii de - 100 de m, unghiul de - 90 deg, și viteza zborului de -

10 m/s)

11
 Dacă selectăm funcția Internals - vor apărea toate punctele de unde sau făcut
fotografii.(Fig. 11)

(Fig. 11 Selectarea funcției - Internals - cu punctele de unde sau făcut fotografii – au

culoarea verde)

Dacă selectăm funcția Fotoprints – va apărea îmbinarea tuturor fotografiilor.(Fig.12)

(Fig. 12 Selectarea funcției – Fotoprints)

12
 5. Setați parametrii fotogrametrici cum ar fi suprapunerile; rezoluția și
parametrii camerei

La această etapă am mers la funcția - Grid Options unde am stabilit distanța dintre linii,
suprapunerea, depășirea, lățimea, precum și alți parametrii.

(Fig. 13 Funcția - Grid Options)

Am stabilit suprapunerea cu 80 %.(Fig. 14)

(Fig. 14 Stabilirea suprapunerea cu 80 %)

13
 Următorul pas pe care l-am făcut a fost să merg la funcția - Camera de configurație -
de unde am stabilit următorii parametrii și anume distanța focală, lățimea imaginii,
înâlțimea imaginii, senzorii lățimii, senzorii înațimii, câmpul de vizualizare pe verticală și
pe orizontală.(Fig.15)

(Fig. 15 Selectarea funcției - Camera de configurație )

În funcția Camera de configurație, am selectat la lungimea focală - 24 mm. (Fig.16)

(Fig. 16 Selectarea de - 24 mm la lungimea focală )

14
 6. Proiectarea (Salvarea)

După ce am stabilit toți parametrii, am salva toate modificările făcute ulterior cu

ajutorul funcției Save și a rezultat imaginea zborului fotogrametric.(Fig. 17.1 – 17.2)

(Fig. 17.1 Salvarea tuturor modificărilor cu- funcția Save)

(Fig. 17.2 Rezultatul Final)

15
 3. Tutorial Generarea unui ortofoplan și modelul numeric al
trenului -Agisoft

Agisoft Metashape este un produs software autonom care realizează procesarea

fotogrammetrică a imaginilor digitale și generează date spațiale 3D pentru a fi utilizate în
aplicațiile GIS, documentația privind patrimoniul cultural și producția de efecte vizuale,
precum și pentru măsurători indirecte ale obiectelor de diferite scări.

Principalele caracterisitici oferite de acest program sunt :

 triangulare fotogrammetrică
 generare, editare și clasificare de nori de puncte
 generare și texturare modele 3D
 export DEM și ortomozaic georeferențiat

I. Metodologie

Deschiderea programului Agisoft Metashape s-a realizat astfel: am dat dublu click stânga
- mouse pe iconița programului de pe Desktop.(Fig.1)

Dublu Click Stânga - Mouse

(Fig.1 Deschiderea programului - Agisoft Metashape)

16
 Programul s-a deschis, după ce am dat dublu click stânga - mouse pe iconița
programului de pe Desktop. Apare fereastra principală a programului și arată așa:
(Fig. 2)

(Fig 2. Fereastra principală a programului - Agisoft Metashape)

Următorul pas a fost inserarea imaginilor cu care am lucrat, astfel a fost nevoie de
crearea unui nou chunck și pentru aceasta am mers în partea stângă a programului unde scrie
- Workspace și am dat click dreapta și a aparut - Add Chunk pe care l-am selectat. (Fig.3)

Crearea acestui nou chunk a fost necesară pentru prelucra imaginilor și stocarea
acestora într-un mod organizat și simplu.

17
 (Fig 3. Selectarea - Add Chunk)

Următorul pas a fost să aducem fotografiile alese, astfel am dat clik dreapta pe funcția
WorkFlow și am apăsat pe Add Photos.(Fig.4)

(Fig 4. Selectarea - Add Photos)

18
 Cu ajutorul ferestrei Add Photos am selectat toate aerofotogramele cu care am lucrat
din fișierul de lucru, urmând ca acestea să fie procesate și apasăm pe butonul – Deschidere
(Open).(Fig.5)

(Fig 5. Aducerea Aerofotogramelor în programul Agisoft Metashape)

Următorul pas a fost să redenumim Chunk-ul ,apăsând click dreapta și am selectat pe

Rename și le am denumit - Văcărești 2018.(Fig. 6)

Fig 6. Redenumirea aerofotogramelor

19
 Imaginile au fost inserate sub formă de puncte, prima dată, în ordinea în care acestea
au fost preluate din teren. Astfel am putut observa cum a fost efectuat zborul fotogrammetric.

Un alt pas important a fost calibrarea camerei, cu care au fost obținute imaginile. Am
mers în partea de sus a meniului și am dat click- dreapta pe Tools, iar de acolo am selectat
Camera Calibration. (Fig.7)

(Fig 7. Primul pas în calibrarea camerei selectând funcția - Camera Calibration)

În partea din stânga jos a ferestrei de lucru lângă tab-ul Workspace se poate
accesa tab-ul Ground Control. Aici se găsesc date cum ar fi coordonatele imaginilor din
chunk și altitudinea la care au fost efectuate.

Următoarul pas în calibrarea camerei de lucru, am realizat-o manual având datele

complete ale camerei. Astfel am utilizat fișierul de metadate al camerei cu datele tehnice ale
camerei cum ar fi distanța focală sau timpul de expunere.

Pentru început am mers în folder-ul de lucru în Camera Calibration - Camera lens

calibration și am selecatat fișierul 16mm sony lens apsc.xml. apoi am selectat deschidere
(Open). (Fig.8)

20
 (Fig 8. Introducerea fișierului cu metadate - 16mm sony lens apsc.xml.)

Astfel s-au introdus automat parametrii camerei de calibrare. (Fig.9) Am selectat

butonul OK, după ce am verificat dacă toate câmpurile au fost completate.(Fig. 10)

(Fig 9. Parametrii camerei de calibrare)

21
 (Fig 10. Valorile parametrilor camerei de calibrare)

Următorii pași au constat în alegerea aerofotogramelor care urmau a fi procesate. Am

început prelucrarea propriu-zisă a imaginilor selectate. Astfel am mers în meniul principal la
Workflow din bara softului și am selectat funcția Align Photos, pentru a orienta și alinia
imaginiile relativ. Primul pas fiind cel al orientării relative.(Fig.11)

(Fig 11. Selecatare funcției - Align Photo)

22
 Apare fereastra principală a funcției Alighn Photos - unde am selectat parametrii
procesului și am selectat Medium la Acuracy, apoi am selectat butonul – OK, lăsând
ceilalți parametrii așa. (Fig.12)

Fig 12. Alighn Photos cu parametrii specifici

Urmează procesarea aerofotogramelor. Softul procesează informația și caută
asemănările de signatură spectrală, adică găsește un pixel și vecinii lui și efectuează o serie
de calcule în așa fel încât să identifice punctele comune dintre imagini. (Fig.13)

(Fig. 13 Procesarea Aerofotogramelor)

23
 După acest prim pas al orientării relative, Softul Agisoft Metashape va reprezenta
aerofotogramele în 3 dimensiuni, în pozițiile în care acestea au fost obținute și punctele de
control generate în urma procesului anterior. (Fig.14)

(Fig 14. Orientarea relativă)

Punctele generate sunt puncte de legătură între imagini, ce se apropie destul de mult de
un model digital simplificat.

În procesul de orientare relativă s-a determinat poziția imaginilor una față de cealaltă,
și în același timp le-am determinat și poziția în raport cu sistemul de preluare (cu camera) –
pentru că imaginile se formează undeva într-un plan ipotetic pe care noi trebuie să-l
reconstruim.

Al doilea pas este reprezentat de crearea mai multor puncte și pentru asta am mers la
Workflow și am selectat Build Dense Cloud. Acesta fiind un model intermediar (ajutător) al
suprafeței terenului. (Fig. 15)

24
 (Fig 15. Selectarea funcției - Build Dense Cloud)

Astfel se va deschide fereastra procesului Build Dense Cloud și am selectat calitatea

la Hight pentru a avea o claritate mai mare și apoi am selectat butonul - OK.(Fig.16)

(Fig 16. Parametrii funcției - Build Dense Cloud)

Urmează generarea funcției - Build Dense Cloud.(Fig. 17)

25
 (Fig. 17 Generarea funcției - Build Dense Cloud)

Rezultatul funcției - Build Dense Cloud. (Fig. 18)

(Fig 18. Rezultatul funcției - Build Dense Cloud)

26
 Al treilea pas reprezintă interpolarea punctelor din pasul pe care l-am generat anterior.

Astfel am mers din nou la bara meniului principal și am dat click dreapta pe funția -
Workflow și am selectat - Build Mesh. (Fig.19)

(Fig 19. Selectarea funcției - Build Mesh)

Apoi am selectat parametrii procesului din fereastra Build Mesh și am ales pentru Surface
Type – Haight, apoi am apăsat butonul -OK. (Fig. 20)

(Fig 20. Parametrii funcției - Build Mesh)

27
 A urmat generarea parametrii funcției - Build Mesh. (Fig. 21)

(Fig 21. Generarea funcției - Build Mesh)

După generarea funcției - Build Mesh s-a creat un mesh, rezultând un model 3D al
suprafeței. (Fig. 22)

(Fig 22. model 3D al suprafeței)

28
Am apăsat pe modelul 3 D cu triunghiuri neregulate. (Fig.23)

(Fig 23. Modelul 3 D al terenului cu ajutorul triunghiurilor neregulate)

În continuare am mers tot în meniul principal la Workflow de unde am selectat

Build Texture pentru a crearea unei texturi. (Fig. 24)

(Fig 24. Selectarea funcției - Build Texture)

29
 În cadrul acestei operații am selectat parametrii procesării și anume de la Mapping
mode am selectat Orthophoto, apoi am apăsat butonul - OK.(Fig.25)

(Fig 25. Parametrii procesării - Build Texture)

Acum are loc procesarea propriu-zisă, unde este necesar să așteptăm câteva
minute.(Fig. 26)

(Fig 26. Procesarea - Build Texture)

30
 După ce s-a încheiat procesarea, am observa și rezultatul final. (Fig. 27)

(Fig 27. Rezultatul final)

Pasul următor a fost reprezentat de crearea DEM-lui, iar pentru acest lucru am mers la
Workflow din meniul principal și am selectat - Build DEM. (Fig. 28)

(Fig 28. Selectarea funcției - Build DEM)

31
 S-a deschis o fereastră cu parametrii principalii ai funcției - Build DEM de unde am
ales proiecția - Geographic și am apăsat pe butonul - OK. (Fig. 29)

(Fig.29. Parametrii funcției - Build DEM)

A urmat procesarea propriu zisă, care de asemenea a durat câteva minute.(Fig. 30)

(Fig 30. Procesarea propriu-zisă)

32
 Rezultatul final se realizează accesând meniul File – Export DEM - Export
JPEG/TIFF/PNG. (Fig. 31)

(Fig. 31 DEM-ul exportat)

33
 Următoarea etapă a fost să generăm un ortofotoplan și am mers tot la meniul principal
la WorkFlow-Build Ortophotoplan.(Fig. 32)

(Fig. 32 Selectarea funcției - Build)

Rezultatul final se realizează accesând meniul File – Export Ortophotoplan - Export

JPEG/TIFF/PNG. (Fig. 33)

34
(Fig. 33 Rezultatul final Ortofotoplanul)

35
În etapa finală, am mers tot la meniul principal la WorkFlow-Build Tied Model. (Fig. 34)

Fig 34. Selectarea funcției - Build Tied Model

S-a deschis o fereastră cu parametrii, unde am ales la Source date - Mesh și apoi am apăsat
pe butonul - OK.(Fig.35)

(Fig 35. Parametrii specifici funcției Mesh)

36
A început procesarea propriu-zisă și a rezultat un ortofotoplan. (Fig.36 - 37)

(Fig.36. Procesarea propriu-zisă a funcției Mesh)

37
(Fig. 37 Rezultatul Final al funcției Mesh)

38
 4. Tutorial Realizarea unui Dem și a unui mozaic - ENVI

ENVI reprezintă un software de analiză a imaginilor fotogrammetrice, acest program

este folosit de profesionistii GIS, și de analiștii de imagini pentru a extrage informații
semnificative din imagini, petru a lua decizii bune. ENVI poate fi accesat pe desktop, și pe
dispozitive mobile putând fi și personalizat printr-un API pentru a îndeplini cerințele specifice
ale proiectelor.

I. Metodologie

Deschiderea programului ENVI s-a realizat astfel: am dat dublu click stânga - mouse pe
iconița programului de pe Desktop.(Fig.1)

Dublu Click Stânga - Mouse

(Fig.1 Deschiderea programului - ENVI)

39
 Programul s-a deschis, după ce am dat dublu click stânga - mouse pe iconița
programului de pe Desktop. Apare fereastra principală a programului și arată așa: (Fig. 2)

(Fig 2 . Fereastra principala a programului Envi)

Următorul pas am mers la Toolbox, de unde am selectat - Build RPC.(Fig.3)

(Fig 3. Selectarea funcției - Build RPC)

40
 S-a deschis o fereastră principală numită - Select Input File, de aici am adăugat
prima imagine de lucru. (R5_6_09_152).

(Fig 3. Select Input File - R5_6_09_152)

Astfel s-a introdus prima imagine. (fig.4)

(Fig. 4 Imaginea introdusă în program)

41
 Am deschis o altă fereastră a funcției Build Rpc în care am stabilit parametrii
principali.(Fig.5)

(Fig 5. Parametrii camerei)

Am selectat pentru fiecare parametru în parte câte o valoare corespunzătoare și anume:

- pentru distanta focală= 150021,

- punctul principal X0 (mm)= -0.021,
- punctul principal XY=-0.003. (Fig.6)

(Fig 6. Stabilirea parametrilor camerei cu valori corespunzătoare)

42
 După stabilirea corectă a valorilor parametrilor am apăsat butonul - OK și apoi are loc
procesarea imaginii.(Fig.7)

(Fig 7. Procesarea imaginii)

Următorul pas a fost reprezentat de deschiderea imaginii în partea stângă - jos și de

asemenea s-s deschis și fereastra în care am poziționat primul punct pe care l-am
georeferențiat. Am poziționat punctul cât mai aproape de centru pentru a nu da erori mari.
(Fig.8)

(Fig 8. Fixarea primului punct al imaginii și atribuindu-i coordonatele)

43
 Următorul pas a fost căutarea punctul doi pe care l-am găsit în partea laterală a
imaginii și l-am georeferențiat. Am poziționat punctul cât mai aproape de centru pentru a nu
da erori mari.(Fig. 9)

(Fig 9. Selectarea punctului fiducial 2 și atribuindu-i coordonatele)

Pasul următor a fost găsirea punctului 3, care conform imaginii se află în partea
centrală a imaginii, și l-am georeferențiat. Am poziționat punctul cât mai aproape de centru
pentru a nu da erori mari.(Fig. 10)

(Fig 10. Selectarea punctului fiducial 3 și atribuindu-i coordonatele)

44
 Pasul următor a fost găsirea punctului 4 și l-am georeferențiat. Am poziționat punctul
cât mai aproape de centru pentru a nu da erori mari.(Fig. 11)

(Fig 11. Selectarea punctului fiducial 4 și atribuindu-i coordonatele)

Următorul pas a fost găsirea punctului 5, care conform imaginii se află exact în coltul
din stânga, și l-am georeferențiat. Am poziționat punctul cât mai aproape de centru pentru a
nu da erori mari.(Fig. 12)

(Fig 12. Selectarea punctului fiducial 5 și atribuindu-i coordonatele)

Următorul pas a fost găsirea punctului 6, care conform imaginii se află în partea
dreaptă a imaginii, și l-am georeferențiat. Am poziționat punctul cât mai aproape de centru
pentru a nu da erori mari.(Fig. 13)

45
 (Fig 13. Selectarea punctului fiducial 6 și atribuindu-i coordonatele)

Următorul pas a fost găsirea punctului 7, care conform imaginii se află pozitionat în
partea centrală de sus a imaginii, și l-am georeferențiat. Am poziționat punctul cât mai
aproape de centru pentru a nu da erori mari.(Fig. 14)

(Fig 14. Selectarea punctului fiducial 7 și atribuindu-i coordonatele)

46
 Următorul pas a fost găsirea ultimul punctului 8, care conform imaginii se află
pozitionat în colțul de sus al imaginii, din partea stângă a imaginii, și l-am georeferențiat.
Am poziționat punctul cât mai aproape de centru pentru a nu da erori mari.(Fig. 15)

(Fig 15. Selectarea punctului fiducial 8 și atribuindu-i coordonatele)

Am mers după ce am fixat cele 8 puncte la File-Save Point to ASCHI pentru a le

salva în fișierul de lucru.(Fig.16)

(Fig 16. Salvarea punctelor georeferențiate - Save Point to Aschi)

47
 După salvarea imaginii se va deschide din nou Build RPC unde am făcut editarea
parametrilor de la Edit Parameters.(Fig. 17)

(Fig.17 Selectarea editării parametrilor - Edit Parameters)

Apoi am mers din nou în folderul de lucru și am deschis un fișier numit parametrii de
orientare unde am găsit aceste valorile:

 XS= 439924.892426;
 YS= 5039463.47154;
 ZS= 5461.008;
 omega=-0.268;
 phi=0.799;
 kappa= 179.673; (Fig.18)

48
 (Fig.18 Prametrii - XS; YS; ZS; omega; phi; kappa)

După stabilirea parametrilor am selectat proiecția UTM, Datum WGS 84, și unitatea de
măsură în metri, iar după acestea am apăsat butonul OK și am salvat imaginea
georeferențiată.(Fig.19)

(Fig. 19. Stabilirea parametrilor de orientare)

49
 Am folosit aceeași metodologie de lucru și pentru imaginea R5_6_09_153, cu excepția
parametrilor de orientare care au fost diferiți și am folost aceste valori:

 XS=437624.783899;
 YS=5039524.42046;
 ZS=5459.247;
 Omega= -0.153;
 Phi= -0.719;
 Kappa= 179.746; (Fig.20)

(Fig. 20 Prametrii - XS; YS; ZS; omega; phi; kappa)

La final am selectat la proiectie tot UTM, Datum :WGS 84, și unitatea de măsură în
metri. (Fig.21)

(Fig. 21. Stabilirea parametrilor de orientare)

50
.

IMAGINEA 152 GEOREFERENȘIATĂ

51
IMAGINEA 153 GEOREFERENȘIATĂ

52
 Pentru a genera DEM –ul în programul ENVI am adus cele două ortofotoplanuri și am
mers la funcția Dem Extraction Wizard News din Toolbox. (Fig. 22)

(Fig. 22 Generarea DEM-lui)

Următoarea operație a fost să merg la Toolbox - Topographic Modelling. (Fig. 23)

(Fig. 23 Funcția - Topographic Modelling)

53
 În continuare am mers la Topo Model Parameters, pentru a defini parametrii DEM-
ului.(Fig. 24)

(Fig. 24 Definirea parametriilor DEM-ului.)

Următoarea funcție folosită a fost RPC Ortofotorectification Windows, și astfel s-a

deschis o fereastra de unde am inserat imaginea R5_152, respective DEM-UL.(Fig. 25)

(Fig. 25 Generarea funcției - RPC Ortofotorectification Windows)

54
 S-a deschis o noua fereastră - RPC Refinement, în care se observă - Grounde
Control Points.(Fig.26)

(Fig. 26 Fereastra - RPC Refinement)

Am merrs la Advanced unde am observant anumite valori la Out Pixel Size. (Fig. 27)

(Fig. 27 Fereastra - RPC Refinement - Advanced)

55
 Au apărut punctele RMSE X, RMSE Y, RMSE R la acuratețea pe orizontală, iar la
cea pe verticala RMSE Z . (Fig. 28)

(Fig.28 Fereastra - RPC Refinement - Statistics)

Următorul pas pentru a salva am selectat din meniul Export la Ouput File –ENVI, și
am mers în fisierul unde am dorit să salvez și apoi am dat finish. (Fig. 29)

(Fig. 29 Export la Ouput File –ENVI)

56
 Astfel a rezultat suprapunere celor două imagini, după cum se poate observa. (Fig. 30)

(Fig. 30 Suprapunerea imaginilor)

Pasul următor am mers la Toolbox și am selectat funcția Seamless Mosaic și s-a

deschis fereastra aceasta. (Fig.31)

(Fig 31 Funcția - Seamless Mosaic)

57
 Apoi s-a deschis o altă fereastră de unde am selectat imaginile propuse.(Fig. 32)

(Fig. 32 Selectarea imaginilor propuse)

După ce am dat finish celor două imagini s-a deschis o altă fereastră unde am selectat
Overlap Area Only – Color Conection.(Fig. 33)

(Fig. 33 Selectarea - Overlap Area Only - Color Conection)

Apoi am selectat - Auto Generate Seamines - Seamines, după cum am ilustrat în

imagine. (Fig. 34)

58
 (Fig. 34 Funcția - Auto Generate Seamines)

Apoi am selectat fișierul unde l-am salvat. Apoi am dat finish și a început
procesarea.(Fig. 35)

(Fig. 35 Salvarea mozaicului)

59
 După cum se vede procesul de mozaicare este în curs de desfășurare.(Fig. 36)

(Fig.36 Procesarea mozaicului)

În final a rezultat mozaicul celor două ortofotoplanuri.(Fig.37)

(Fig.37 Rezultatul final)

60