Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma

B.Inundaţii provocate de fenomene accidentale

B.1.Rupere/avariere B sau alta CH
B.1.1.Provocate

B.1.1.1Barajul Dneproghes
-f.Nipru, BG, arcuit, H=62 m (42,25 m deversant), L=800 m
-PIF 1932, plan electrificare URSS - GOELRO.
-47 stavile L=13 m x H=9,7 m, evacuare Qmaxim=23500 mc/s;
-Vlac=3 mld mc
-mal drept, continuare baraj -CHE (9 turbine Francis, Pi=560 MW
initial/ 648 MW astazi
-mal sting, adiacent baraj - ecluze, 3 trepte x H=12,9 m, Ltot=120 m, l=
18 m
-galerie de vizitare superioara, situata in corpul barajului la 12 m sub
creasta dev + galerie vizitare inferioara la 16 m sub cea superioara
-folosinţe: HE, N, pod de şosea, pod de serviciu, tunel de şosea în
galeria de vizitare superioară
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma

-sept 1941
A. trupele sovietice în retragere
-au demontat întregul echipament CHE,
- au dinamitat structura de retenţie - (32 camx3 t din/cam in
galerie superioara)
- au distrus-o prin breşă de H=20m x L=200 m
-undă de rupere 32.000 mc/s.
B.germanii ajunsi in amplasament
-au hotărât repunerea RePIF
-executare 10 galerii de 5x5 mp prin corpul barajului +
rebetonare zona dinamitată,
-RePIF – ian. 1943.
-câteva luni mai târziu, în retragere, au încercat să distrugă
barajul (bombe de aviaţie în galeria inferioară)
-explozia nu a distrus barajul (doar fisuri), îngreunând refacerea
structurii;
C.Refacere dupa razboi - amenajare în funcţiune în condiţii bune în
zilele noastre.
Aparare impotriva inundatiilor-2
Batalia Ruhrului - 5 luni
-a constat intr-o campanie de bombardare în cel de-al Doilea Război
Mondial împotriva Germaniei Naziste în zona Ruhr, care avea
cocserii, oţelării şi 10 rafinării.
-campania a cuprins bombardarea a 26 de obiective prin ofensive
combinate. Ţintele au inclus fabricile de armament Krupp (Essen),
rafinăriile Nordstern (Gelsenkirchen) şi oţelăria Rheinmetal-Borsig
din Dusseldorf. Ultima a fost evacuată în siguranţă pe durata
bătăliei.
-deşi Ruhr a fost tot timpul războiului o ţintă pentru RAF, apărarea
organizată de germani, poluarea industrială puternică constând din
smog semipermanent sau abur industrial au micşorat acurateţea
bombardamentelor.
-inaintea finalizării batăliei Ruhrului a fost începută batălia Hamburg
-chiar după focalizarea asupra Hamburgului, au fost raiduri asupra
Ruhr făcute de către RAF – în parte pentru a nu putea să se
reorganizeze apărarea nemţească, cum au fost raiduri şi în alte
zone chiar pe parcursul bătăliei Ruhr.
-operatiunea Chastise a fost cea de bombardare a barajelor-
rezultate: două baraje distruse, unul uşor avariat, aprox.1600
decese, inclusiv aprox 1000 prizonieri şi muncitori supuşi municii
forţate, proveniţi din URSS.
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
B.1.1.2.Barajul Mohne, Germania
-r.Mohne, BG, zidarie piatra, H=39 m, B=39 m, b=6,5 m, ax
curbiliniu, L=650 m.
-PIF 1913, cel mai important baraj de pe vale, cel mai mare
ce deservea zona industriala Ruhr,
- Vlac=134,5 mil mc
-material constructie cu permeabilitate ridicata -
impermeabilizat amonte cu 2 cm de bitum, protejat cu
zidarie de piatra.
-prevazut cu conducte verticale de drenaj pentru controlul
infiltratiilor, ce debusau in tuburi colectoare orizontale ce
conduceau apa in GF
-4 GF cu D=1,4 m
-105 deschideri deversante x 2,5 m latime
-TF -straturi gresii fine pina la mijlocii+argilă, dispuse
vertical/puternic înclinate
Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma

-16/17 mai 1943

-atac englez cu bombe de mare putere,
de construcţie specială, care au explodat
la o adâncime de 10 m sub nivelul apei
-breşă L=77 m x H=23 m portiune
centrală
-prin breşă - 11 mil mc/12 min
-unda de rupere h=10 m, Qmax=8800
mc/s
-1200 decese, poduri + suprafete
inundate pe 80 km aval
Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
-refacere inceputa imediat după distrugere - deservea zonă
importantă economic pentru Germania
-s-au îndepărtat blocurile dislocate, bresa fost umplută cu
zidărie identică cu cea iniţială, nu s-a realizat nici un
sistem de drenaj, ceea ce face ca infiltraţiile din partea
centrală a barajului să nu mai poată fi controlate.
-la începutul anilor 1950 s-a refăcut partea aval de baraj, s-
a injectat paramentul amonte cu suspensie de ciment,
apoi s-au urmărit deteriorări de tip creştere a
permeabilităţii, defecţiuni rosturi, infiltraţii prin versanţi şi
fundaţie, defecţiuni la puţurile vanelor, deteriorări
datorate factorilor atmosferice.
-in anii 1970 s-au efectuat studii geologice şi geotehnice,
urmate în anii 1972-1973 de constructia unei galerii de
drenaj şi control de cca 500 m lungime din care s-au
executat injecţii şi foraje de drenaj pentru a asigura
stabilitatea construcţiei
Aparare impotriva inundatiilor-2
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
B.1.1.3.Barajul Sorpe, Germania
-BP, ecran beton, H=60 m, bazin Ruhr
-executat 1922-1933.
-folosinta hidroenergetica,
-bombardament 16/17 mai 1943
- s-a dorit să fie distrus simultan cu barajul Mohne în vederea suprapunerii undelor de
rupere, dar nu s-a reuşit acest fenomen;
- barajul, lovit de 2 bombe care au creat cratere de 10 m adâncime nu a fost totuşi
distrus, chiar dacă s-au mai folosit încă 9 lovituri;
-era considerat un baraj foarte rezistent, ceea ce s-a si dovedit.
-ruperea unui baraj din pamint, nefacindu-se instantaneu, nu poate produce pagube atit
de mari ca in cazul unuia din beton.

B.1.1.4. Barajul Eder, Germania

-BZP, aceeaşi soluţie constructivă ca şi baraj Mohne,
-construit în bazinul Wesser, între 1911-1914,
-Vlac=202 mil mc,
-cel mai mare din Germania în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
-bombardament 16/17 mai 1943 - distrus
-bomba aruncată a detonat la aprox. 20 m sub nivelul apei, creând o breşă de L=60
mxH=22 m
- disloca 22.000 mc de zidărie din corpul barajului.
-unda de viitură de rupere Qmax=8500 mc/s s-a atenuat rapid,
-68 decese si pagube importante la poduri, ecluze şi canale navigabile-paralizeaza
transportul fluvial.
Baraj Eder
Baraj Eder refacut
B.1.1.5.Concluzii:
-AH foarte vulnerabile la distrugeri deliberate
-efecte importante ale distrugerilor -
economie +populaţie
-necesitata efectuare studii privind efectele
ruperii pentru măsuri preventive şi curative
-dificultăţi în cazul refacerii construcţiilor
avariate, redarea în funcţiune şi
asigurarea folosinţelor
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
B.1.2.Accidentale

B.1.2.1.Barajul Malpasset
-BA dubla curbura, r.Reyran (F), 80 km S-E Nissa
-H=66,5 m, L=222 m, b=1,5 m, B=6,79 m (zvelt), 48.000 mc beton.
-mal sting - culee h=15 m preia sarcina arc la coronament
-18 ploturi, rosturi etansate prin injectii sub presiune, roca de baza cu
permabilitate foarte redusa,
-evacuare viituri si control umplere lac - asigurate prin deversor+GF
-proiectare Coyne et Bellier
-executie 1951-1954.
-umplere lac inceputa in aprilie 1954, pina in 1959 lacul nu a fost
umplut datorita debitelor scazute si problemelor de expropriere.
Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
-amplasament baraj-partial situat pe un masiv cristalin de
gnaise dispuse in benzi cutate, cu orientare N-S.
-fazele tectonice care s-au succedat dupa orogeneza
hercinica au taiat transversal bazinele sedimentare din
craboniferul superior, fiind insotite de o puternica
activitate vulcanica.
-amplasamentul si imprejurimile au fost afectate de
activitatea tectonica din cretacicul superior, care explica
unele reasezari de-a lungul vechilor falii.
-dupa studiile de teren premergatoare executiei s-a ales un
amplasament 200 m de zona studiata
-s-au efectuat studii de teren sumare, sustinute de
existenta in apropiere a apeductului roman de la Frejus,
care a fost considerat o dovada a absentei oricarei
miscari importante in versanti pe o perioada de 2000 ani.
-sept. 1955 - in iul.1959 - masuratori parametri baraj, la
diferite niveluri ale apei din lac pentru a se compara cu
valorile de calcul - deplasari normale
-iulie 1959 (6 m sub coronament) – masuratori-crestere a
deplasare baza in zona centrala =10 mm (mult), dar nu
s-a semnalat proiectantului
-noiembrie 1957 - constructia autostrazii Esterel necesita
explozii in apropiere barajul –la 300 m de baraj – 300 kg
de tolomina.
-inainte de rupere - saptamina ploioasa;
-s-a observat o suvita de apa limpede pe versantul drept, la
20 m sub coronament - provenea dintr-un strat de
depuneri superficiale de aluviuni, la cca. 20 m aval de
baraj
-a putut fi atribuita unor pierderi minore de apa printr-o vina
ingusta de pegmatita permeabila. Fenomenul a avut o
importanta redusa, fiind, de fapt, singura zona
neafectata.
Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
-putin inainte de accident - fisuri in radierul din beton de sub deversor - s-a
deformat roca aval de baraj sub actiunea presiunii interstitiale, ducind la
ridicarea usoara a radierului
-ploile torentiale exceptionale incepind cu 20 noiembrie
-nivelul apei in lac era cu 30 cm sub cota deversor, ultimii 4 m fiind umpluti in 3
zile
-in dupa amiaza zilei accidentului - 10 persoane s-au intilnit la piciorul barajului
pentru a lua masuri in legatura cu deversarile asteptate (2 dec 1959)
-barajul a deschis vana golirii de fund cu 3 ore inaint de accident, ceea ce a
dus la scaderea nivelului apei cu 3 cm
-1/2 h dupa scaderea inregistrata, barajul a cedat total, prabusirea a fost
instantanee, martorii relatind urmatoarea succesiune de evenimente:
• un puternic cutremur
• o bubuitura scurta, asemanatoare mugetului unui animal
• un suflu puternic de aer
• un val de apa inaintind in 2 faze distincte:
– o unda care a inundat malurile, pe cursul vaii;
– un perete de apa, inalt si inspaimintator, tisnind din chei si pravalindu-se
peste culmile de mai mica inaltime de pe marginea vaii, moment in care
curentul electric a fost intrerupt.
• intreruperea curentului electric
-aval de baraj, valea se ingusteaza, apa a crescut pina la nivelul din lac.
-inaltimea valului a scazut apoi, impratiindu-se in vaile laterale.
-apa a patruns in orasul Frejus (12 km aval), la 20 de minute dupa rupere,
frontul undei avind inca h=3 m
Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma

-dupa 1 h de la rupere lacul era golit complet (Vac=47 mil mc)

-Qmed rupere=13000 mc/s
-Qmm=0,73 mc/s
-Qmaxp%=180 mc/s
-v=70 km/h,
-421 victime, 30 mld franci vechi/ Ii=580 mil franci vechi
-in urma cedarii s-au gasit cele 2 ploturi ale culeei drepte, miscate,
bazele ploturilor de pe versantul drept si din albie, si ultima parte a
blocului culeei stingi
-o mare parte a TF de pe malul sting fusese smulsa
-resturi din celelalte parti ale ploturilor au fost tirite in aval si amestecate
cu blocuri mari de stinca, cele mai mari regasindu-se in 3 gramezi
(A, B, C), la pina la 1500 m aval.
Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma

-la culeea dreapta numai structura de beton s-a miscat, forfecind roca chiar sub
baza.
-formele ruperii ploturilor arata ca pe versantul drept si in riu partea superioara
a barajului a fost basculata in aval, in timp ce baza a ramas pe loc
-la piciorul versantului sting, baza a fost impinsa pe sub partea superioara
-versantul si-a pierdut forma convexa, initiala, dind la iveala o scobitura adinca
h=50 m, al carei parament amonte urma indeaproape curbura barajului, iar
paramentul aval era chiar peretele faliei mentionate
-partea de sus a scobiturii ajungea pina la culeea singa, din care o parte s-a
rupt si s-a prabusit.
-examinarea rosturilor culeei si zidului de sprijin de pe vesrantul sting arata ca
inainte de a fi rupte in doua, au fost supuse unei impingeri foarte puternice,
-partea din culee care prelua impingerea arcului la executie fusese ancorata in
roca cu bare de otel; una dintre bare ramasese fixata in beton si smulsa din
stinca, ceea ce arata ca deplasarea acestui bloc fusese rezultatul unei
miscari de 1,2 m in roca si 0,8 m in beton, la baza excavatiei fundatiei.
-pentru a disloca un asemenea bloc in modul acesta a trebui sa existe forte
dezvoltate in interiorul rocii de fundare si nu provenite din impingerea
arcului.
-nu au existat alunecari in lac
Mal sting si albie
Mal drept
Depozitul A
 Golul diedrului expulzat
•
 Aparare impotriva inundatiilor-2-online

-studii geologice, geofizice, geomecanice, incercari de laborator.

-studiile geologice si petrografice - intensitatea si natura fisurarii+falierii
- corespunzatoare intregului masiv din amplasament; masivul era
anizotrop, deoarece intr-un mediu discontinuu, bulbul clasic de
presiune este inlocuit printr-o zona mult mai ingusta si mai adinca,
efect care devine spectacular cind discontinutitatile rocii sunt
paralele cu incarcarea.
-structura amplasamentului a permis acestui efect sa joace un rol
complet pe toata inaltimea versantului sting.
-s-au analizat 7 ipoteze de cedare:
• actiune seismica
• sabotaj
• cadere de meteoriti
• consecinte ale exploziilor pentru autostrada
• functionarea GF si calitatea betonului
• greseli de proiectare
• cauze geologice
 Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma

-a ramas doar ultima: cauze geologice (calcule

refacute arata capacitate rezistenta baraj la
solicitarile existente)
-volum insuficient studii - necunoastere geologiei,
prezenta falii si plan potential de alunecare
-o rupere in fundatii: versantul sting a explodat
datorita presiunii interstitiale din roca, fenomen
care s-a produs datorita particularitatilor rocii,
geometriei speciale, sistuozitatii versantului,
prezentei faliei de forfecare
Mecanism rupere
-pe versantul drept, structura geologica permite ca impingerea arcului sa
difuzeze lateral, cu adincimea.
-impingerea in arc crescind, compresiunea in portiunea de teren a crescut si
roca a devenit din ce in ce mai putin permeabila, data fiind sensibilitatea la
permeabilitate a rocii aflate sub efort.
-treptat, prin concentrarea eforturilor si scaderea permeabilitatii in roca, s-a
produs o extindere a barajului principal sub forma unui baraj subteran, a carui
stabilitate in final a devenit critica.
-conform masuratorilor de laborator, s-a putut presupune ca permeabilitatea a
scazut la 1/100 din valoarea ei naturala, in timp ce permeabilitatea in amonte a
ramas la fel.
-aceasta a facut sa se dezvolte o presiune interstitiala pe fata amonte a rocii
comprimate, care a crescut pina la valoarea corespunzatoare coloanei de apa
din lac.
-blocul de roca care cuprindea barajul subteran, limitat de falia aval, a fost
supus impingerii arcului si presiunii pe fata barajului subteran.
-aceste forte au deplasat blocul, dindu-i miscare ascendenta
-in timpul ultimelor 4 zile, cresterea cu 5 m a nivelului apei a marit sarcinile care
actionau pe reazeme cu cca 20%.
-cresterea impingerilor arcului a marit indirect presiunile interstitiale in adincime,
fenomen care nu fusese inca abordat la masive de roca stincoasa.
Aparare impotriva inundatiilor-2-platforma
-ac.presiuni au dus la ruperea rocii, intai adincime, apoi in sus, pina la supraf
teren
-in acelasi timp - apa a intrat in planul de rupere - “cric hidraulic de mari
dimensiuni”, alimentat direct cu apa si dezvoltind forte enorme

-faza exploziva - citeva secunde, aproape instantaneu

-blocul de roca s-a miscat sub partea inferioara a arcului - impingerea arcului a
fost dirijata spre culee stinga cu fundatia ei si zidul de sprijin (pct sprijin ramas)

-blocul culeei s-a deplasat 1,2 m aval; zidul de sprijin, perpendicular pe

suprafata terenului, a fost infipt in roca, dar a rezistat

-barajul s-a ridicat, afectind intreaga lui structura

-extremitatea dreapta superioara a actionat ca un pivot in timpul rotatiei

structurii

-sub presiunea acumularii, arcul a alunecat, apoi s-a deschis falia amonte, in
timp ce in aval roca de suprafata era comprimata
-pe malul sting (presiunea acumularii a fost maxima si
deschiderea rocii in amonte se produsese) un volum important de
roca a fost expluzat in aval, brusc, in bucati

-lipsita de sprijin si izbita de un torent de apa v=20 m/s, partea

inferioara a consolelor a fost smulsa si antrenata aval

-deasupra orificiului deschis, reluindu-si functia de arc, s-a

rezemat pe latura stinga mai la virf, in culee (care nu a preluat
impingerea), s-a deplasat 0,8 m aval, pe directia tangenta

-toata partea stinga a barajului (lipsita de reazem) s-a prabusit

-in partea din mijloc a barajului, consolele (prea zvelte si usoare

pentru a rezista momentului de rasturnar) s-au sfarimat la nivelul
rocii de baza
CONCLUZII

-a fost primul caz de distrugere totala a unui baraj in arc din istoria
barajelor
-a fost de tip particular, fiind provocata de o rupere de adincime a
masivului stincos.
-catastrofa a avut mare rasunet, declansind un volum impresionant de
studii si cercetari pentru proiectarea si executia barajelor.
-mecanica rocilor a capatat dezvoltare deosebita
-s-au pus in evidenta:
• importanta deosebita TF si tectonicii acestuia
• consecintele lipsei studiilor
• necesitatea considerarii stabilitatii rocii de fundatie
• necesitatea sistemelor de drenare TF
• necesitatea asigurarii unui ritm lent PIF
• necesitatea GF suficient de mari
• necesitatea urmaririi distributie pres interstitiala la roci stincoase
• necesitatea prelucrarii si interpretarii masuratorilor
• necesitatea existentei AMC si avertizare/alarmare aval mari ac
B.1.2.2.Baraj Teton, SUA

-r.Teton, stat Idaho, BH=2210 kmp,

-precipitatii medii f.reduse, mai ales zapada
-Vac=305 mil mc
-folosinta irigatii, energie electrica pt irigatii
-amplasament pe platou larg, taiat de un canion cu pereti
abrupti, H=80 m
-B P+A, nucleu central, H=92 m, L=810 m, amonte 1:2,5
sup, 1:3,5 inf, aval 1:2 sup, 1:3 inf, b=10,5 m
-corp impartit in 5 zone, din care una este nucleul - loess
argilos- prafos compactat, celelalte pietris, nisip, roca
sparta
-3 descarcatori de ape mari: un deversor pe culeea dreapta
si 2 galerii D = 4,1 si 2,3 m, in culeele barajului.
-versantii canionului sunt de formatiune bazaltica, cu riolite si tufuri de cenusa
vulcanica, usoare, dar cimentate sau sudate pina la duritatea si textura gresiei

-formatiunile au porozitate neregulata, depistata prin pierderile mari de apa in

mare parte dintre forajele de cercetare facute pentru baraj, dar si prin fisuri,
orientate amonte-aval sau perpendicular pe riu

-vatra (H=20 m, B=24 m) executata sub baraj si culee, extindea nucleul pina la
roca, dincolo de rosturile deschise si zonele permeabile din tufurile la zi

-proiectantii de la Bureau of Reclamation au cerut un program extins de injectii

pentru fundatia barajului - voalul de etansare = 3 siruri de injectii la fiecare 3 m,
executate in baza vetrei si culeelor in lungul transeei nucleului

-hinj=(70-90) m, injectiile au atins Ltot=35500 m, umplute cu 14000 mc amestec

de ciment, nisip, bentonita
-finalizat 1975
-prima umplere - 0,3 m/zi - nov. 1975 - mar. 1976
-mar. 1976 - mai 1976 - 0,6 m/zi - umplerea urma sa se finalizeze pina in
iunie 1976, tocmai bine pentru irigatiile din acel an.
-mai 1976 - 5 iunie 1976 - 1 m/zi - perioada de prima umplere s-a
micsorat de la 2 ai la 8 luni
-la 2 iunie 1976 - 2 izv mici, 200/300 m aval culee dr., q=3-4,5 l/s.
-la 4 iunie 1976 - al 3-lea izv, 45 m aval picior baraj, malul drept, q=2 l/s;
-toate izv debitau apa limpede, adica se infiltrau prin fisuri minore in roca
-la 5 iunie 1976 - apa se afla la 5 m sub NNR
-ora 8.00 - pierdere 0,7 mc/s pe culee dreapta, chiar
deasupra piciorului barajului.
-ora 9,30 - parament baraj este ud linga culeea dreapta, q=2
mc/s, gaura la 4 m de culee si 40 m sub coronament
-ora 10.30 - un virtej in lac, la 5 m de corpul barajului si 40 m
de culeea dreapta, in partea opusa infiltratiilor din zona aval; se imping
balast si anrocamente in virtej-inghitite 2 utilaje, infiltratii aval accentuate
-ora 11.57 - eroziune avansata in sus, pina la rupere structura
 Aparare impotriva inundatiilor-2-online

Consecinte:

-apa s-a scurs prin D=10-15m, pastrind

coronamentul intact
-in citeva minute, coronamentul s-a prabusit, s-a
format o deschidere care s-a largit rapid, avind
aval H=50 m
-ora 20 - lacul era gol, Vapa=300 mil mc +3 mil mc
umplutura corpul structurii s-au scurs prin bresa
Ora 10.45
ora 11.30
Ora 11.56
CONCLUZII

-sufozia a stat la originea ruperi: apa care trecea printr-o

cale preferentiala printr-o sectiune a barajului a erodat la
interior si a antrenat materialul umpluturii, sufozia fiind
datorata urmatoarelor mecasnime posibile:
1.curgerea apei intai printr-o fisura deschisa si netratata la
baza transeei, apoi pe linga materialul foarte erodabil si
neprotejat al transeei - a condus la formarea unui traseu
de erodare prin baza transeei pintenului
2.fisurarea datorata deformatiilor diferentiate, prin efectul
de bolta, favorizat de taluzele abrupte ale transeei sau
prin rupere hidraulica

-intrucit materialul din nucleu era coeziv si foarte erodabil,

traseele de erodare care s-au format in nucleu in lungul
contactului cu roca au devenit cu usurinta sectiuni de
curgere de mari dimensiuni, inainte de a se manifesta in
partile aval ale barajului.
B.1.2.3.Baraj Vidraru
-AHE Arges superior, BA dubla curbura, H=166 m,
b=6 m, L=305 m, B=25 m, Vac=469 mil mc
-ex1960-1965,
-folosinte HE, irigatii, alimentare cu apa Bucuresti
-22 ploturi a 14 m fiecare, 3 deversante, Qdefl max
= 660 mc/s
-2GF - fostele galerii de deviere:
GF 1, D=4,2 m, L=218 m, vana 2x1 m
GF 2, D=5,2 m, L=244 m, vane 3x4,5 m, vana
Johnson la capatul aval D=1,8m pentru ajustare
la Qevac=200 mc/s (total)
-iulie 1974 – revizie la o vana pe GF 2, in pozitie deschisa
si blocata, vana Johnson inchisa, nivelul in lac ridicat,
portiunea din GF dintre vane tinuta sub presiune

-rupere a 10000 m3 masiv amonte de vana Johnson astfel

incit aceasta a fost smulsa si aruncata aval

-masurile de remediere au constat din:

• captusire sectiune GF amonte de casa vane pina in
dreptul sectiunii structurii de etansare a terenului de
fundare cu conducta metalica (blindare) la D=2,5 m - GF
2 si D=1,9 m - GF1
• blindare a sectiunii aval de casa vane la GF2 la D=1,8 m
• repozitionare vana Johnson
• extindere GF 1 aval si includere in program de
consolidare
• extindere a sistemului de drenaj TF si umar sting
• urmarirea in exploatare si instalarea unui sistem de
avertizare la activitate seismica
B.2.Manevre greşite sau neconforme cu situaţia hidrologică din
BH evacuatorilor acumulărilor

B.2.1.Baraj Belci, 1991, lipsa manevre pe stavile, colmatare 80%

-Belci, 3 km amonte confluenta Tazlau-Trotus,
-folosinte: alimentarea cu apa Borzesti, atenuarea viiturii, HE
-priza Qcaptat=12 mc/s,
-CHE, Pi 1,05 MW
-Vac =1 12,4 mil mc
-baraj stavilar etajat, cuve independente, H=16 m
-2 tipuri evacuator:
• de suprafata 4 cimpuri x 11 m, echipate cu clapete de 2,5x 11 mp
• de fund: 2 orificii cu vane segment de 2,5 x 11 mp in cimpurile
centrale.
-disipator de tip bazin, cu dinti si prag sicanat, de 54,5 x 24 mp,
continuat cu rizberma din placi beton de 3x3 mp denivelate si
dispuse in sah
-pinten de beton fundat pe roca la extremitatea aval, transeea ramasa
de la excavatii a fost umpluta cu bolovani
-lateral, disipatorul si rizberma sunt marginite de ziduri de b.a.m, cu
contraforti intorsi.
-in aval de aceste ziduri au fost prevazute umpluturi pe o portiune cu
placi de beton, alta cu bolovani.
-primul baraj de pământ din România, construit în perioada 1958 – 1962
-închide valea râului Tazlău pe o lungime de 415 m având în zona albiei minore
descarcătorul de ape mari și două baraje de pamint cu rol de inchidere a frontului de
retentie, unul spre versantul stâng de 234 m lungime și celălalt spre versantul drept
de 126 m lungime.
-pe terasa versantului drept lacul este limitat în prelungirea barajului de pământ, de un
dig de pământ de 4 m înălțime, pe o lungime de 580 m.
-in anii 1970-73, pe malul drept al lacului, în zona coborâtă a digului de contur s-a
amenajat o bază turistică a orașului Onești, pe o platformă la cota coronamentului,
ceea ce a modificat alcătuirea inițială a digului ca descărcător fuzibil
-28/29 iulie 1991,
-precipitații torențiale, cu caracter excepțional în bazinul râului Tazlău
-undă de viitură pe râul Tazlău (județul Bacău), H=7 m
-in numai 1½ oră, la stația hidrometrică Lucăcești, de la 30 km în amonte, s-au
înregistrat precipitații de 95,6 l/m², iar la statia Livezi, de la 16 km în amonte, 148,8
l/m².
-MHC aval era oprită datorită unei defecțiuni tehnice, motiv pentru care s-a întrerupt
și alimentarea cu energie electrică a mecanismelor barajului
-nivelul apei în lac a crescut foarte repede:
-la ora 2,15 apa a ajuns la coronament și a început deversarea peste barajul de
pământ
-la ora 4,50 s-a produs o creștere a Qav=1.800 m³/sec, ceea ce denota
prăbușirea
-la ora 7,15 lacul era aproape gol,
-la ora 7,50 râul Tazlău curgea printr-un șenal format în depunerile aluvionare
din lac și trecea în aval printr-o breșă formată în digul mal stâng al barajului de
pământ
Mecanismul cedarii barajului de pămînt - eroziunea superficială a
prismului aval, concomitent cu saturarea acestuia și apoi alunecarea
taluzului aval urmată de o eroziune rapidă și profundă.

Cauzele accidentului
-în faza de proiectare, barajul a fost încadrat la clasa I-a de importanță,
pentru care Q calcul (0,1%) = 1515 m³/sec și Q verif (0,01%) – 2450
m³/sec erau mult inferioare valorilor determinate pe baza observațiilor
din cei peste 25 de ani de exploatare și a observațiilor hidrologice
-deși era cunoscută, modificarea debitelor maxime nu a condus la
mărirea capacității de evacuare.
-in aceste conditii deversarea peste baraj, și apoi cedarea, s-au
produs datorită viiturii excepționale din noaptea accidentului,
apreciate la Q= (2800 – 3000) m³/s și a imposibilității manevrării
echipamentelor hidromecanice, datorată întreruperii alimentării cu
energie electrică.

- 25 de morți și nici una din cele 250 de case nu a mai rămas în

picioare.

-barajul nu a fost reabilitat.

B.3. Alunecare bruscă a versanţilor în cuveta unui lac de
acumulare

B.3.1.Barajul Vajont
-BA dubla curbura si rost perimetral, H=265,5 m, L=190,5 m, B=22,1 m,
Vac=168 mil mc
-PIF (1960) - cel mai inalt baraj in arc din lume
-amplasat intr-un defileu de calcar dolomitic, fundat pe formatiune
jurasica
-grupe de falii minore si majore, paralele si perpendiculare fata de chei.
-studiile geologice (1928) completate cu foraje si galerii (1956) - doar
studiile din 1959 au arata posibilitatea unei alunecari a versantului
sting (conditii improbabile)
-elaborarea proiectului a inceput in 1920, excavatiile au inceput in
1956, iar betonarea in 1958;
-umplerea lacului a inceput in martie 1960 - maxim la 75 m sub
coronament,
-noiembrie 1960 - al doilea maxim la 25 m sub coronament,
-decembrie 1962 si al treilea maxim la 16 m sub coronament
-a avut loc o alunecare in amonte de baraj, volumul
intrat in cuveta lacului fiind apreciat la 7 mil mc.
-in lungul unei fisuri perimetrale in forma de „V”, o masa
de stinca de L=2000 m si l=1200 m a inceput sa se
deplaseze cu o vmax = 4 cm/zi
-nivelul lacului a fost treptat redus si deplasarea masei
stincoase s-a oprit citeva saptamini mai tirziu
-s-au pus martori, masuratorile interpretate au dus la
concluzia ca masivul va aluneca lent (2-10 ani),
materialul dezagregindu-se in volume relativ mici.
-vara 1962
-nivelul apei in lac a fost ridicat, la 25 de m deasupra nivelului primei alunecari,
-versantul a inceput din nou sa se miste v=0,2 cm/zi-1,5 cm/zi.
-s-a coborit nivelul apei-in 4 saptamini alunecarea a incetat.
-s-a urmarit atent versantul.
-vara 1963
- a fost iarasi ridicat nivelul,
-alunecarea a reinceput v=1 cm/zi, s-a accentuat la atingerea a 15 m sub coron;
-reducerea nivelului nu a incetinit alunecare care atinge v=20 cm/zi(1 zi inainte acc)
-19 octombrie 1963,
-in timpul noptii, dupa o ploaie torentiala, o masa de aprox 250 mil mc roca din
muntele Toc s-a prabusit in lac pe un front de 2 km in doar 5 minute.
-nivelul apei in lac era la 22 m sub NNR, volumul de apa fiind e 135 mil mc.
-valul creat de alunecare a ridicat apa din lac pe versantul drept de la 700,42 mdM la
900 mdM, la marginea satului Casso.
-unda principala a ricosat din malul drept si a deversat barajul si versantul ca un val
imens, cu o lama de 70 m peste coronament, cazind de la o inaltime de 280 m.
-barajul a rezistat solicitarii extraodinare
-accidentul a privit numai versantii.
-la 1,8 km aval, la confluenta cu riul Piave unda de 40-50 m inaltime a distrus
oraselul Longarone si 4 sate
-unda de viitura s-a atenuat aval, la 15 km aval de orasel avind 4000 mc/s, v=7-8
m/s, pe cind la 47 km aval debitul fiind de 2700-300 mc/s.
-au murit 1994 persoane.
Analiza accidentului a precizat:
-presiunile tectonice considerabile exercitate in zona cuvetei
au cutat straturile, facindu-le sa alunece unele pe altele
-masive considerabile de roca calcaroasa se sprijineau pe
straturi argiloase, reprezentind, in zona versantului sting, un
perimetru permanent de alunecare
-straturile argiloase inmuiate de apa din ploi si datorita noilor
conditii create de lac s-au comportat ca o uriasa suprafata
de alunecare pe care stinca s-a pus in miscare fara a se
degrada
-este posibil ca seismicitatea indusa sa fi contribuit la
alunecare

CONCLUZII
-alunecarile din cuvetele lacurilor sunt frecvente, dar au dus
rareori la accidente
-in cazul Vajont amploarea fenomenului a luat proportii
catastrofale fiind evidentiata importanta studiilor in intregul
amplasament, si a cuvetei lacului
-alunecarea activa trebuie considerata un motiv real de
ingrijorare si un pericol iminent
B.3.Rupere in cascada - inundatia din Zhumadian, Provincia Henan, China
– 7 august 1975

-B Banqiao, reg. Adm. Zhumadian, provincia Henan

-r. Ru (un afluent al Fluviului Galben), construit la inceputul anilor 1950
-folosinta: apararea impotriva inundatiilor
-dupa terminare constructie - apar fisuri in dig si la barajul stavilar, rapid
remediate cu ajutorul inginerilor sovietici.
-7 august 1975
- un taifun puternic loveste barajul, involburand apele, in fata carora
stavilele cedeaza.
-8 august 1975
-digul barajului mic Shimantan se rupe, fapt care atrage dupa sine
fracturarea in cascada a altor 62 de baraje.
-acest efect de domino al prabusirii digurilor determina formarea unui val
care se deplaseaza in aval cu v=50 km/h, inundand regiunea de ses din
imprejurimi
-sunt inecate cinci districte si o serie de localitati din afara acestora,
suprafete insumand mii de kilometri patrati.
-circulatia, comunicatiile si actiunile de salvare - complet paralizate.
-dupa noua zile izbucnesc epidemia si foametea - decimare populatiei din
regiune.
-230.000 morti
C.Inundaţii provocate de activităţi antropice

C.1.Umplere a cuvetei lacurilor artificiale

-creare acumulare
C.2.Taiere a digurilor de apărare (intenţionată)
-apărare zone cu potenţial ridicat victime şi pagube
C.3.Realizare sisteme irigaţii cu pierderi mari apă şi fără
masuri adecvate de drenaj - aprox.50%
C.4.Inundaţii provocate de cutremurele induse de
acumulări - avariere sau rupere baraj
C.5.Cultivare – orez, stuf
-Orezul graminee cu tulpina dreapta, 1,5 m, frunze liniare, alungite.
-Provine din Orientul indepartat (Japonia, China, India), precum si in insulele din Oceanul
Pacific.
-cultivata in Romania1802 (prin aclimatizare),
-necesita multa caldura si umezeala.
-doua tipuri de orez: orezul de balta sau inundabil si orezul de uscat sau irigabil.
Orezul de balta - se seamana pe ogoare cu posibilitati de inundare artificiala, deoarece
majoritatea soiurilor necesita o mentinere continua a apei pe camp (de la semanare si pana la
recoltare)
Orezul de uscat se cultiva intr-un sol bine lucrat, a carui umezeala trebuie mentinuta prin
irigare.
Orezul de balta da recolte mult mai bogate in comparatie cu orezul irigat -pana la 6000 kg la ha
-mare capacitate de infratire a orezului (20-40 tulpini la un bob) si de ramificarea in teren a
acestei plante
-inainte de insamantare, ogoarele se inunda, apoi apa se scurge si campul se ara si se inunda din
nou pentru scurt timp
-semanatul orezului se face in teren malos, prin seminte sau prin plantarea rasadului
-dupa ce orezul a rasarit sau rasadul a prins radacini, ogoarele se inunda din nou si pe masura
dezvoltarii plantelor, se continua procesul de inundare, in asa fel incat tot timpul sa se
mentina nivelul apei pana la jumatatea paiului.
-cu aproximativ doua saptamani inainte de recoltare, apa este eliminata definitiv din culturi.
-inflorescenta orezului este un panicul ale carui spiculete sunt uniforme si asemanatoare cu cele
ale meiului, in care se afla numai cate o floare ce da in final fructul bine-cunoscut.
-bobul de orez este acoperit de mai multe invelisuri denumite popular "pleava", care reprezinta
circa 18-22% din greutatea bobului.
-pleava se desface usor de pe bob, iar sub aceasta exista un alt invelis mai subtire al fructului
propriu-zis, de culoare violeta sau uneori argintie.