Elaborare plan de management la inundatii – etape de parcurs

Etapa I: Analiza fizico-geografică a teritoriului şi analiza stării de hazard

natural la inundaţii identificate şi delimitate la nivelul teritoriului judeţean şi al
unităţilor administrativ teritoriale componente şi s-au facut:

- recunoaşterea terenului cu luarea coordonatelor GPS;

- identificarea şi fotografierea zonelor inundabile conform legii nr. 575/2001;

- procurarea şi studierea planurilor la scara 1: 25 000 pentru identificarea

zonelor inundabile;

- evidenţierea pe planurile la scara 1: 25 000 a zonelor analizate;

- studii hidrologice elaborate de INHGA la comanda proiectantului;

- marcarea zonelor caracteristice pentru efectuarea ridicărilor

topohidrografice.
În funcţie de clasa de importanţă a obiectivelor (stabilita conform STAS 4273-
83), de condiţiile normale de exploatare si de numarul de locuitori stabilit prin
cel mai nou recensamint s-a stabilit in baza STAS 4068/2-87 probabilitatea
anuală de depăşire a debitelor maxime

CATEGORIA PROBABILITATEA ANUALĂ

OBIECTIVUL / CLASA DE IMPORTANŢĂ
CONSTRUCŢIEI DE DEPĂŞIRE
CARACTERISTICI Conf. STAS 4273-83
Conf. STAS 4273-83 Conf. STAS 4068/2-87

LOCALITĂŢI / Nr. locuitori

Peste 10.000 2 II 1%
2.000 – 10.000 3 III 2%
Sub 2.000 4 IV 5%
CĂI FERATE
Ecartament normal, 2 II 1%
magistrale, principale
DRUMURI
Naţionale 3 III 2%
Judeţene 4 IV 5%
De interes local 4 IV 5%
PODURI
Pe cale ferată 2 II 1%
Pe drum naţional 3 III 2%
Pe drum judeţean 4 IV 5%
Pe drum local 4 IV 5%
Etapa II: Diagnostic privind condiţiile de producere şi efectele hazardului
natural la inundaţii identificate si delimitate la nivelul teritoriului judeţean şi al
unităţilor administrativ-teritoriale componente, pentru care s-au facut:

-ridicări topohidrografice cuprinzând planuri, profile transversale cu

delimitarea albiei minore, albiei majore, poziţia profilelor în plan - profilele se
fac în sistemul de proiecţie STEREO 70 şi nivel de referinţă Marea Neagră
1975;

-stabilirea coeficienţilor de rugozitate pentru albiile minore şi majore;

-calcule hidraulice cu un programul de calcul (de ex: HEC RAS) la

asigurările de calcul 0,1%; 1%; 2%; 5%; 10%; 20%, pe baza studiilor
hidrologice, planurilor de situaţie, profilelor transversale, observaţiilor din
teren;

-trasarea pe planurile la scara 1: 25 000 a limitelor de inundabilitate pentru

asigurările de calcul 0,1%; 1%; 2%; 5%; 10%; 20% pentru toate cursurile de
apă analizate;

-determinarea obiectivelor afectate (de ex: sate, comune, oraşe, căi ferate,
drumuri comunale, judeţene şi naţionale) pentru asigurările de calcul
Ridicări topohidrografice
Profile transversale prin albia cursului de apă cuprinzând albia minoră, albia
majoră, talvegul (punctul din albia minoră cu cota cea mai mică), oglinda apei la
data ridicării, informaţii din zonă privind inundaţii si pagube produse.

De ex:
Model de calcul hidraulic efectuat cu programul HEC-RAS
1. Se introduc profilele transversale - din aval spre amonte;

325 Legend
324 WS Q0.1%
323 WS Q1%
Elevation (m)

322 WS Q2%

321 WS Q5%

WS Q10%
320
WS Q20%
319
Ground
318
Bank Sta
317
-100 -50 0 50 100 150 200
Station (m)
2. Se măsoară distanţele dintre profile (în imaginea de mai jos “Downstream
Reach Lenghts”);
3. Se stabilesc coeficienţii de rugozitate (în imaginea de mai jos “Manning’s
Values”);
4. Se delimiteaza albiile minore (în imaginea de mai jos “Main Channel Bank
Stations”);
5.. Se introduc debitele conform studiului hidrologic
 6. Se introduc podurile existente

RS=9.5 Upstream (Bridge)

330
Legend

Ground
329
Levee
Bank Sta
328

327
Elevation (m)

326

325

324

323

322
-150 -100 -50 0 50 100 150

RS=9.5 Downstream (Bridge)

330

329

328

327
Elevation (m)

326

325

324

323

322
-150 -100 -50 0 50 100 150
Station (m)
7.Se introduc la poduri cote extrados, cote intrados, deschideri, pile existente în
albia râului, deschideri între pile;
8. Se acţioneaza comanda ”COMPUTE” pentru modelarea hidraulică
 9. Datele obţinute sunt sub formă grafică si tabelară.
Programul redă profile transversale cu nivelele corespunzătoare
asigurărilor de 0,1%, 1%, 2%, 5%, 10%, 20%, profile longitudinale si tabele
unde sunt evidenţiate: cote talveg, cote nivel apă, viteze medii, etc.

325 330
324
323
Elevation (m)

322 325
321

Elevation (m)
320
320
319
318
317
-100 -50 0 50 100 150 200 315
Station (m)

310

305
0 1000 2000 3000 4000
Main Channel Distance (m)
Exemplu harta de hazard la inundatii cu toate limitele de inundabilitate
Etapa III : Strategii şi program de măsuri privind
prevenirea şi atenuarea hazardului natural la inundaţii
identificate şi delimitate la nivelul teritoriului judeţului:

Se trasează limitele de inundabilitate funcţie de clasa şi

categoria de importanţă a obiectivelor, pentru diferitele
asigurări de calcul, marcând:

-interzicerea amplasării construcţiilor definitive;

-zonele construite cu risc major la inundaţii;

-identificarea obiectivelor potențial afectate.

 Evaluarea vulnerabilitatii elementelor expuse

Vulnerabilitatea este definita ca vulnerabilitatea tehnica a elementelor de

risc si este o componenta importanta a evaluarii consecintelor producerii
alunecarilor de teren.
Vulnerabilitatea este considerata o stare latenta a unui element
reprezentand susceptibilitatea la impact, data de un pericol. Aceasta este
luata in calcul doar la aparitia unui pericol care are un impact negativ.
Vulnerabilitatea este exprimata cantitativ prin valori de la 0 (vulnerabilitate
foarte scazuta) la 1 (vulnerabilitate ridicata). Pentru exprimarea
acesteia se folosesc mai multe modele. Cel mai utilizat model este cel al
stabilirii elementelor de risc si al notarii vulnerabilitatii acestora in functie
de criterii logice cu aplicabilitate locala.
Componetele vulnerabilitatii sunt:
-vulnerabilitatea fizica,
-vulnerabilitatea sociala,
-vulnerabilitatea economica,
-vulnerabilitatea administrativa
-vulnerabilitatea mediului inconjurator, fiecare in parte avand mai multe
subcomponente:
Componentele vulnerabilitatii
Vulnerabilitate fizica
Vulnerabilitate sociala
Vulnerabilitate economica
Vulnerabilitate administrativa
Vulnerabilitatea mediului
Subcomponentele vulnerabilitatii
Constructii
Transport
Utilitati
Resurse
Nivel de trai
Acces la asistenta medicala
Inegalitati
Acces la resurse sociale
Sistem de valori economice
Acces catre asistenta financiara
Inegalitati
Acces catre resurse economice
Grad de organizare
Grad de experienta
Coruptie
Starea mediului
Sensibilitatea ecosistemului
Sensibilitatea resurselor
Pentru cunoasterea componentelor si subcomponentelor vulnerabilitatii sunt
utilizate informatii de la mai multe institutii de stat sau private, aceleasi cu cele
necesare pentru evaluarea vulnerabilitatii la alunecari de teren.

Pe baza informatiilor obtinute si a celor culese de pe teren precum si in urma

prelucrarii datelor se identifica elementele de risc relevante si se cuantifica
valorile vulnerabilitatii pentru fiecare element de risc material si uman in parte si
pentru fiecare dintre probabilitatile de depasire ale debitelor (0,1%; 1%; 2%; 5%;
10% si 20%), avand la baza limitele de inundabilitate trasate pentru fiecare
localitate.

Elementele de risc pe baza carora se estimeaza vulnerabilitatea zonelor sunt

urmatoarele:
- Constructii;
- Drumuri nationale;
- Drumuri judetene;
- Drumuri comunale;
- Cai ferate;
- Terenuri.
Vulnerabilitatea indica faptul ca, daca are loc un fenomen hidrologic
aleator care genereaza inundatie, acesta va produce pagube directe
si pagube indirecte, insotite de pierderi de vieti omenesti.

Astfel, vulnerabilitatea este in directa legatura cu pagubele

cuantificabile printr-o valoare economica pentru o anumita zona,
evidentiand impactul negativ asupra mediului natural si social.

Valoarea asociata vulnerabilitatii este cu atat mai mare cu cat nivelul

pierderilor materiale si umane este mai mare.

Vulnerabilitatea este estimata in functie de gradul de afectare al

elementelor de risc mentionate mai sus.
 Estimarea pagubelor
Pagubele materiale şi pierderile umane sunt asociate direct inundatiilor.
Pentru fiecare element de risc stabilit anterior si functie de limitele de
inundabilitate pentru fiecare probabilitate de calcul (0,1%; 1%; 2%; 5%; 10%
si 20%) sunt estimate pagubele asociate.
Estimarea valorilor pagubelor are la baza:
- pret mediu locuinte: informatii culese de pe internet sau de la primarii;
- pret mediu/km drum national, judetean, comunal, strazi, poduri: firma
specializata de proiectare drumuri si poduri (Search Corporation);
- pret mediu/km de cale ferata: firma specializata de proiectare cale ferata si
poduri de cale ferata;
- terenuri pret mediu/ha: primariile locale;
- numar locuinte si tipul acestora: Institutul National de Statistica.
Marimea pagubelor depinde atat de gradul de dezvoltare socio-economica si
densitatea populatiei pe teritoriul afectat cat si de parametrii hidrologici ai
viiturilor care sunt transpusi prin limitele de inundabilitate pentru diferite
probabilitati de depasire ale debitelor.
Pagubele sunt estimate in functie de gradul de afectare al localitatilor.
Estimarile pagubelor au fost grupate in 3 categorii de scenarii:
Scenariu cu probabilitate mare (20%; 10%; 5%), colorate in verde,
Scenariu cu probabilitate medie (2%, 1%), colorate in galben,
Scenariu cu probabilitate mica 0,1%, colorate in rosu.
Interpretarea hărţii de risc natural la inundaţii permite
adoptarea unor măsuri preventive:

- modificări ale utilizării terenurilor potenţial inundabile;

- restricţionarea şi/sau interzicerea amplasării construcţiilor;

- adoptarea de măsuri constructive suplimentare;

- elaborarea de programe privind asigurarea bunurilor şi

persoanelor;

- monitorizarea inundaţiilor în vederea instituirii sistemelor de

prognoză şi avertizare;

- alocarea judicioasă a fondurilor pentru diminuarea riscului la

inundaţii;

- realizarea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor.

Managementul riscului la inundaţii inseamnă aplicarea unor politici,
proceduri şi practici care urmăresc:
- identificarea riscurilor,
- analiza şi evaluarea lor,
- tratarea,
- monitorizarea,
- reevaluarea riscurilor în vederea reducerii lor.

Riscul la inundaţii este caracterizat prin:

- natura şi probabilitatea de producere,
- gradul de expunere (numărul populaţiei şi al bunurilor) – acestea fiind
estimate în etapa finală
- susceptibilitatea la inundaţii şi valoarea lor – acestea fiind estimate în
etapa finală.

Pentru a reduce riscurile trebuie acţionat asupra caracteristicilor.

Există însă un risc acceptat.

Principalele activităţi ale managementului inundaţiilor:

1. Activităţi preventive (de prevenire, de protecţie şi de pregătire):

- evitarea construirii de obiective în zonele potenţial inundabile;

- realizarea de măsuri structurale de protecţie, inclusiv în zona podurilor şi
podeţelor;
- realizarea de măsuri nestructurale - controlul utilizării albiilor minore, elaborarea
planurilor bazinale de reducere a riscului la inundaţii şi a programelor de
măsuri, introducerea sistemelor de asigurări;
- delimitarea zonelor de risc natural la inundaţii pe teritoriul administrativ – teritorial;
- înscrierea în planurile de urbanism general şi prevederea în regulamentele de
urbanism a măsurilor specifice privind prevenirea şi atenuarea riscului la
inundaţii;
- implementarea sistemelor de prognoză, avertizare şi alarmare pentru cazuri de
inundaţii;
- întreţinerea infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor şi a albiilor
cursurilor de apă;
- execuţia lucrărilor de protecţie împotriva afuierilor albiilor râurilor în zona podurilor
şi podeţelor;
- comunicarea şi educarea populaţiei în privinţa riscului la inundaţii.
2. Activităţi de management operativ, ce se întreprind în timpul
desfăşurării inundaţiilor:
- detectarea posibilităţii formării viiturilor şi inundaţiilor probabile;
- prognoza evoluţiei şi propagării viiturilor în lungul cursurilor de apă;
- avertizarea autorităţiilor şi a populaţiei asupra întinderii, severităţii şi
a timpului de apariţie a inundaţiilor;
- organizarea şi acţiuni de răspuns ale autorităţilor şi ale populaţiei
pentru situaţii de urgenţă;
- asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel
judeţean pentru intervenţii operative;
- activarea instituţiilor operaţionale, mobilizarea resurselor.

3. Activităţi ce se întreprind după trecerea fenomenului de inundaţii:

- ajutorarea pentru satisfacerea necesităţiilor imediate ale populaţiei
afectate de dezastru şi revenirea la viaţa normală;
- reconstrucţia clădirilor avariate, a infrastructurilor şi a celor din
sistemul de protecţie împotriva inundaţiilor;
- revizuirea activităţilor de management al inundaţiilor în vederea
îmbunătăţirii procesului de planificare a intervenţiei.
Documente de referinţă utilizate pentru întocmirea hărţilor de risc la inundaţii

- Legea 350/2001 pentru aplicarea prevederilor legale în domeniul riscurilor naturale;

- Legea nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural;
- Hotărârea Guvernului nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul
de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii;
- HG nr.382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime
conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele cu
riscuri naturale;
- Buletinul construcţiilor volumul 10 – 1998;
- Ghidul de redactare a hărţilor de risc la alunecarea versanţilor pentru asigurarea stabilităţii
construcţiilor, indicativ GT 019-1998.
- Legea apelor nr. 107/1996 completată şi modificată de Legea 310/2004, de Legea 112/2004
modificata prin OG 12/2007
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului - publicată în
M.Of. nr. 1196/30 decembrie 2005 aprobată prin Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului - publicată în
M.Of. nr. 586/ 6 iulie 2006 modificata prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2007
pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în
domeniul protecţiei mediului - publicată în M.Of. nr. 153/2 martie 2007
- STAS 4068/1–82 Debite şi volume maxime de apă. Determinarea debitelor şi volumelor
maxime ale cursurilor de apă
- STAS 4068/2–87 Debite şi volume maxime de apă. Probabilitatile anuale ale debitelor si
volumelor maxime in conditii normale si speciale de exploatare
- STAS 4273–83 Construcţii hidrotehnice. Încadrarea în clase de importanţă