Internet of Things (IoT) – concept, provocări și soluții

Alexandra-Alice SURDU, Lăcrămioara-Mihaela SMĂRĂNDOIU

Academia de Studii Economice, București, România
surdualexandra17@stud.ase.ro, smarandoiulacramioara17@stud.ase.ro

Abstract

Această lucrare adresează conceptele Internet of Things (IoT) prin revizuirea sistematică a
cercetărilor efectuate în acest domeniu, a lucrărilor profesionale realizate de experți și a bazelor
de date disponibile online. Se vor sublinia elemente precum definiții, caracteristici, provocările
unei tehnologii IoT, soluțiile explorate pentru a rezolva o parte dintre acestea, dar și direcții
viitoare de dezvoltare. Principalul obiectiv al acestei lucrări este de a oferi o privire de ansamblu
asupra IoT, ce înseamnă, ce presupune și modalitatea în care această tehnologie este integrată în
viața de zi cu zi.

Cuvinte cheie: IoT, Internet of Things, Cloud Computing, Middleware, Securitate

1. Introducere Deși termenul IoT este acum din ce în ce

Există o multitudine de schimbări în viața
zilnică a oamenilor, atat în cea personală, dar
și în cea profesională, prin condițiile de
muncă în organizații după apariția
tehnologiilor IT. Dezvoltarea conceptului de
“Internet of Things”, abreviat IoT, a avut la
bază nevoile marilor corporații ce urmau să
beneficieze de pe urma previziunilor și
predicțiilor posibile cu ajutorul abilității de a
urmări toate obiectele prin lanțurile de
comoditate în care sunt implementate[4].
Abilitatea de a programa și urmări obiectele a
permis companiilor să devină mult mai
eficiente, sa grăbească procesele, să reducă
din erori, sa prevină furtul și să încorporeze
sisteme organizaționale complexe și flexible
prin intermediul IoT.
IoT este o revoluție a domeniului
tehnologiei, care reprezintă viitorul
digitalizării și comunicațiilor, iar dezvoltarea
sa depinde de dinamica inovațiilor tehnice
dintr-un numar important de domenii, de la
senzori wireless la nanotehnologii[4].
mai folosit, nu există o definiție sau o
înțelegere comună la momentul actual care să
cuprindă tot ceea ce acest concept realizează.
Originile acestui termen datează de mai bine
de 15 ani și de atunci, viziunile despre IoT au
fost dezvoltate și extinse.
Domeniile de aplicabilitate ale
tehnologiilor IoT sunt la fel de numeroase pe
cât sunt de diversificate, întrucât soluțiile IoT
sunt într-o continuă extindere în toate spațiile
virtuale din viața de zi cu zi. Cele mai
populare domenii de aplicabilitate includ,
spre exemplu, industria inteligentă, unde
dezvoltarea de sisteme de producție
inteligente și spațiile de producție conectate
au luat amploare. În viața de zi cu zi, ne
putem întâlni cu tehnologiile IoT în casele
inteligente, unde exista termostate
inteligente, sisteme de securitate,
electrocasnice inteligente, dar și aplicații
inteligente de folosire a energiei electrice,
precum becurile inteligente, în domeniul
transporturilor, unde întâlnim urmărirea
vehiculelor în timp real, ca în cazul
aplicațiilor de taximetrie, bilete virtuale, dar
și în domeniul sănătății.
Viitorul este IoT – acesta va transforma
obiectele din lumea reala în obiecte virtuale
inteligente. Această tehnologie țintește spre a
unifica toate elementele din lumea noastră
într-o infrastructură comună, oferindu-ne nu
numai controlul asupra lucrurilor din jurul
nostru, dar ne va ține si informați despre
starea lucrurilor.
2. Definirea conceptului
Deși tehnologia IoT este din ce în ce mai
raspândită în tot mai multe domenii, nu
există o definiție unică disponibilă pentru
acest concept care să fie acceptată de către
comunitatea de utilizatori. Există multe
grupuri diferite, incluzând academicieni,
cercetători, practicanți, inovatori,
dezvoltatori și corporatiști care au definit
termenul, deși prima sa utilizare a fost
atribuită lui Kevin Ashton, un expert din
domeniul inovației digitale. Lucrul pe care îl
au în comun toate aceste definiții este ideea
conform căreia prima versiune de Internet a
fost despre date create de către oameni, în
timp ce următoarea versiune este despre date
create de lucruri[4].
Așadar, cea mai bună definiție pentru
Internet of Things (IoT), ar fi:
“ O rețea deschisa și comprehensivă
formată din obiecte inteligente care au
capacitatea de a se auto-organiza, de a
distribui informații, date și resurse, ce
reacționează și acționează în fața situațiilor și
schimbărilor din mediu”[4].
IoT se perfecționează constant și
continuă să fie cel mai nou și discutat
concept în lumea IT. Este considerat drept o
rețea globală care permite comunicarea de la
om la om, de la om la lucruri și de la lucruri
la lucruri, ceea ce semnifică totul din lume,
prin atribuirea unei identități unice fiecărui
obiect.
Prima aplicație practică a IoT a fost
un automat de Coca – Cola, la Universitatea
Carnegie Melon, la începutul anilor 1980.
Programatorii au scris un program server
care detecta cât timp a trecut de când o
anumită linie de depozitare din cadrul
automatului nu a mai fost aprovizionată[4].
Acest lucru a facut posibilă conectarea
automatului la Internet și a permis verificarea
stării mașinăriei, dar și notificarea în cazul în
care exista vreo bautură rece în așteptare
pentru a putea fi ridicata de la automat, ca să
nu se mai strabată drumul până la automat
degeaba[4].
Există mai multe denumiri folosite
pentru IoT, dar obiectivul tuturor este același.
Cele mai populare denumiri alternative sunt
Web of Things, Internet of Objects,
Embedded Intelligence.
2.1. Tehnologii IoT esențiale
Pentru implementarea produselor și
serviciilor de succes bazate pe IoT, sunt
utilizate pe scară largă cinci tehnologii ce țin
de internet of things [9]:
 identificare prin radiofrecvență
(RFID);
 rețele de senzori fără fir (WSN);
 middleware;
 cloud computing;
 aplicații software IoT.
Identificarea prin radiofrecvență se
caracterizează prin faptul că permite o
identificare automată a datelor și captarea
acestora prin intermediul undelor radio, unei
etichete și a unui cititor. Eticheta este
considerată mai eficientă decât codul de bare
tradițional datorită capacității mai mari de
stocare a datelor. Sunt utilizate trei tipuri de
etichete RFID: active, pasive și semi-pasive.
Etichetele RFID active au propria sursa de
alimentare bazată pe baterie și pot conține interacțiunea fiabilă atât între dispozitive, cât
senzori externi pentru monitorizarea și între om și dispozitiv, spre deosebire de
presiunii, temperaturii și a substranțelor rețele și dispozitive care permit doar
chimice. Pe de altă parte, etichetele RFID conectivitate fizică. Aplicațiile Iot pe
pasive are la bază energia frecvenței radio dispozitive se asigură ca datele au fost
transferată de la cititor la etichetă, acestea, transmise și manevrate corespunzător în timp
spre deosebire de cele active, nu pot fi util. Un exemplu pentru aceste tipuri de
alimentate de la baterie. Nu în ultimul rând, aplicații este reprezentat de aplicațiile de
etichetele RFID semi-pasive folosesc transport și cele de logistică, acestea
bateriile pentru a alimenta microcipul și monitorizează diferitele tipuri de produse
comunică prin preloarea puterii de la cititor. transportate, starea de conservare acestora în
timpul transportului, punând accesnutul pe
În ceea ce privește rețelele de senzori fără
temperatura, șocuri sau umiditate. În ultima
fir (WSN) [10], acestea sunt reprezentate de
perioadă, aplicațiile concentrate pe utilizatori
dispozitive echipate cu senzori autonomi,
oferă soluții cât mai intuitive și mai ușor de
care au scopul de a monitoriza condițiile de
înțeles, astfel, este avantajos ca acestea să
mediu sau cele fizice și permit comunicarea
folosească inteliganța artificială pentru a
cu sistemele RFID pentru urmărirea unor
identifica și rezolva diferite potențiale
elemente precum: locația și temperatura. De
probleme, fără a fi nevoi de intervenția unui
asemenea [9], rețelele de senzori fără fir sunt
specialist uman.
adesea utilizate în sisteme de întreținere și
urmărire, cum este cazul General Electric,
care folosesc senzori în motoarele cu reacție
2.2. Domenii de aplicare IoT
sau în turbine.
În ultimii ani, IoT s-a dovedit a fi
Cloud computing reprezintă un model de
aplicabil în diverse domenii de activitate
acces la un grup partajat de resurse
precum: industrie, transport, agricultură,
configurabile la cerere. Resursele
orașe inteligente, sănătate, energie.
configurabile pot fi reprezentate de:
 computere,
 aplicații,
 rețele,
 servere,
 servicii.
În general, aplicațiile IoT necesită stocare
masivă de date și putere de procesare mare,
pentru a ajuta la luarea deciziilor în timp real,
astfel, una dintre realizările importante ale
IoT este reprezentată de generarea unor Figura 2.1. Structura pe piață a tehnologiilor
cantități substanțiale de date de pe Iot [10]
dispozitivele conectate la internet.
După cum se poate observa, Figura 2.1
În ceea ce privește aplicațiile software, domeniile care utilizează cel mai mult
IoT se evidențiază prin realizarea de aplicații tehnologiile IoT, astfel, se evidențiază
orientate spre industrie și specifice industria și orașele inteligente.
utilizatorului. Astfel, aplicațiile IoT permit
 În zona industrială, utilizarea aplicațiilor
de tip Internet of Things aduc o creștere
semnificativă a eficienței în ceea ce privește
producția și comunicarea dintre operatori și
mașini [10]. Acest aspect ar determina o
imbunătățire a calității produselor,
minimizarea pierderilor, dar ar avea ca efect
și creșterea competitivității pe piață. Pentru a
atinge astfel de rezultate, este necesară
dezvoltarea și integrarea unor senzori în
aplicațiile industriale.
Utilizarea IoT pentru crearea unor orașe
inteligente poate crește calitatea vieții prin
ușurarea diferitelor activități zilnice, printre
care se numără: transportul, securitatea,
management inteligent în ceea ce privește
consumul de apă, energie. De asemenea, ar
ajuta atât la detectarea în timp util a diferite
probleme precum ambuteaje, incidente de
securitate, alimentarea cu energie, lipsa de
apă etc.
În agricultură, utilizarea Internet of
Things poate preveni și atenua efectele
dezastrelor naturale care pot cauza o lipsă a
unor resurse esențiale pentru viața umană. De
asemenea, eficientizează procesul agricol și
printr-o identificare rapidă a diferitelor boli și
insecte ce pot afecta culturile.
3. Provocările domeniului
IoT
Internet of Things (IoT) extinde
conceptul de lume digitală în lumea reală.
Această extindere dorește să aibă drept
rezultat oamenii care se vor simți mai
protejați, mai confortabili și mai fericiți decât
înainte. Combinarea lucrurilor din lumea
reală cu Internetul va influența, de asemenea,
și creșterea economiei datorită aplicabilității
tehnologiei la o scară largă. Implementarea
acestui tip de conectivitate între lumea reală
și cea virtuală are ca și consecință o
multitudine de provocări lansate pentru
comunitatea de cercetători. În paragrafele
urmatoare vom prezenta o serie dintre aceste
provocări.
3.1. Construirea
platformelor inteligente
Prima provocare în crearea unui mediu
inteligent este integrarea dispozitivelor și
stabilirea funcției de comunicare între acestea
[3]. Construirea unor dispozitive inteligente
care funcționează în timp real folosid IoT
necesită integrarea unei multitudini de
mecanisme, senzori și tehnologii
suplimentare. O altă provocare a unui mediu
inteligent ar fi aceea de a integra și
transforma datele între dispozitive. Ca și
consecință, necesitatea unei structuri de
stocare cloud crește atunci când mediile
inteligente sunt concepute[2]. Informațiile
despre traficul de date de intrare și de ieșire
constituie un aspect extrem de important,
deoarece sute de senzori și dispozitive sunt
interconectate. In fiecare secunda, aceste
dispozitive și senzori comunică și
interacționează, iar majoritatea acestora
funcționează cu ajutorul unei baterii. De
aceea, este necesar ca mediile inteligente din
cadrul IoT sa fie de încredere, ca utilizatorii
să se poata baza pe ele[3].
3.2. Securitatea și
intimitatea
Din cauza numarului mare de dispozitive
diferite aflate în uz, securitatea trebuie să
asigure un mecanism și o politică de control
al accesului. Comportamentul dispozitivelor
în IoT este dictat de problemele de siguranță
și au nevoie de un model special care să le
urmareasca comportamentul. Această
provocare a aparut ca un rezultat al
eterogenității tehnologiei[3]. Securitatea și
intimitatea în IoT reprezinta o îngrijorare mai
proeminentă decât în cazul unei rețele
tradiționale, deoarece, cu aproape totul 3.3. Middleware-ul
conectat la Internet, o mare parte din
În fiecare dispozitiv există un sistem de
informațiile căutate sunt intruzive și
operare, precum și diferite aplicații.
invadează intimitatea utilizatorilor, deci
Middleware-ul este un software care se află
protejarea acesteia devine o problemă de
în mijlocul sistemului de operare, ce permite
securitate în IoT[2]. Deoarece IoT este o
comunicarea și gestionarea datelor pentru
combinație de lucruri, servicii și rețele,
aplicațiile distribuite, funcționând ca un strat
securitatea sa trebuie să acopere mai mult
de traducere ascuns. Termenul este
managementul obiectelor decât o face
considerat vag și practic acesta este folosit
secuitatea rețelelor tradiționale. Arhitectura
pentru a conecta două aplicații diferite.
de securitate curentă este concepută din
Acesta oferă servicii de mesagerie, permițând
perspectiva comunicării umane, ceea ce ar
astfel diferitelor aplicații să comunice,
putea să nu fie potrivit pentru sistemele IoT.
folosind serviciile web, protocolul simplu de
Folosind aceasta arhiectură, există șanse ca
acces la obiecte(SOAP), JavaScript Object
aceasta sa blocheze relațiile logice dintre
Notation (JSON) și Representational State
obiectele din IoT.
Transfer (REST)[2].
Există anumite amenințări din punct de
În IoT, middleware-ul susține funcții
vedere al securității în cadrul IoT, precum
precum managementul resurselor, securitate
scurgerile de informații personale, sau
și fiabilitate. Fiecare dispozitiv din IoT
informații sensibile despre utilizatori, pe
trebuie să își facă singur reclamă, atât lui ca
lângă executarea neautorizată a sarcinilor.
și obiect, cât și serviciilor pe care le
Una dintre specificațiile IoT este
furnizează, de aceea, utilizarea resurselor
conștientizarea locației utilizatorilor în medii
disponibile în IoT trebuie monitorizată
de dimensiuni mari, prin intermediul
periodic. Middleware-ul în IoT facilitează
tehnologiilor precum WiFi și Bluetooth[3].
serviciile de management de date, precum
Spre exemplu, informațiile despre pacienții
achiziționarea de date, stocarea și înțelegerea
unui spital sunt foarte importante și sensibile,
acestora, dar și managementul evenimentelor
prin urmare, este necesară prevenirea
și serviciile de migrare de cod sursă[3].
scurgerilor unor astfel de informații. Dacă
Pentru a fi potivit tehnologiei IoT,
informațiile utilizatorilor nu sunt criptate prin
middleware-ul trebuie să fie scalabil și să
algoritmi specifici, există șanse foarte mari
ofere servicii în timp real, informația trebuie
ca acestea să fie obținute de catre hackeri.
să fie livrată fiabil și rapid[3]. Dacă există o
Multe dintre produsele IoT nu sunt capabile
disfuncție în cadrul rețelei IoT, aceasta
să suporte funcții de criptare, deoarece
trebuie să fie corectată imediat, deoarece
acestea sunt accesibile din punct de vedere al
middleware-ul trebuie să lucreze cu
prețurilor și au puține calcule în spate[3].
dispozitive eterogene, fără un alt efort
Amenințarea asupra mediului IoT se
adițional din partea aplicației și să faciliteze
dublează deoarece acesta se conectează cu
schimbul de informații prin rețea[2].
lumea reala prin intermediul dispozitivelor
Construit pentru un mediu dinamic, care
„plug and play”[2]. Prin urmare, pentru a
suferă modificari, middleware-ul ar trebui să
evita scurgerile de date este necesara setarea
ofere noi servicii cu funcții avansate, bazate
unor instrumente de securitate speciale
pe schimbările din mediu, să fie adaptiv la
împortiva escrocheriilor și care să fie ușor de
schimbare și să fie intergal independent
folosit pentru utilizatori.
funcțional.
 3.4. Rețea și conectivitate
Cum conectivitatea este ingredientul de
bază al acestei tehnologii și cum dorim să
conectăm orice, oricând și oriunde, trebuie să
avem în vedere și problemele de rețea și
conectivitate ale IoT. În cadrul acestei
tehnologii, un identificator unic pentru toate
dispozitivele de comunicare necesită
construirea unei politici de adresare
particulare care să permită integrarea
standard a IP-ului. Deoarece există
numeroase dispozitive conectate în lume cu
acest scop, apare nevoia unui sistem de
management al identității, care ofera o
adresare eficientă a dispozitivelor care
lucreaza global. Există nevoia de a dezvolta
un protocol care satisface aceste cerințe. IoT
foloseste protocoale diferite de routare,
precum acelea folosite într-o rețea wireless
sau într-o rețea ad-hoc. În acest sens, a fost
dezvoltat un nou protocol de routare,
ERGID, folosit pentru răspunsuri de urgență,
ce întrunește majoritatea cerințelor unui IoT,
însă încă mai are anumite
probleme privind eficiența din punct de
vedere energetic[3]. Cu alte cuvinte,
dezvoltarea unui protocol de routare care să
fie eficient din punct de vedere al consumului
energetic, care să fie scalabil și performant
încă este o provocare în tehnologia IoT.
3.5. Controlul prin
intermediul telefonului mobil
(mobile computing)
Telefoanele mobile sunt agenți activi în
domeniul IoT. Utilizatorii telefoanelor
mobile interacționează cu obiectele reale
transpuse în lumea virtuală, lucru care este
posibil prin intermediul Internetului. Cu toate
acestea, există un numar de provocări care
apar în controlul prin intermediul telefonului
mobil, precum eterogenitatea, sesizarea
continuă, sesizarea mulțimii, problema
contextului, securitatea și intimitatea, dar și
fiabilitatea.
În ceea ce privește eterogenitatea,
deși comunicarea la nivel de aplicație este
asigurată prin principiile WoT, substratul
acesteia încă rămâne o provocare, deoarece
tehnologia trebuie să fie capabilă să susțină
diverse aplicații și cerințe[5]. Spre exemplu,
unii utilizatori pot cere informații în timp
real, în timp ce alții pot cere informații
despre istoric. Livrarea exactă a rezultatelor
necesită o tehnologie care să nu facă o
confuzie între acestea și să fie capabilă să
ofere cele cerute de către utilizator, ținând
cont de diferitele nevoi și cerinte ale
consumatorilor de date.
Unele aplicatii IoT pot cere sesizarea
continuă, procesarea semnalelor, ce necesită
memorie, stocare și o oarecare lațime de
bandă de comunicare. Recomandarile sunt
acelea de a trimite doar rezumate
comprimate, sau de a folosi sesizarea
oportunitaților, în care sesizarea este
secundară, cu prioritate scazută, pe
telefoanele mobile[5].
Problema contextului poate să apară atunci
când telefoanele mobile sunt expuse
evenimentelor pentru o perioada prea scurtă
de timp, ca atunci când utilizatorul
călătorește rapid și senzorul necesită mai
mutl timp pentru a culege o monstră din
evenimentul local sau spontan. De asemenea,
și apelurile telefonice pot interfera cu modul
în care aplicația colectează contextul
relevant.
Fiabilitatea este un aspect foarte important,
mai ales în cadrul aplicațiilor care
monitorizează sănătatea. În acest caz,
măsurătorile trebuie să fie de încredere și
precise, iar aplicațiile aferente trebuie să fie
capabile să identifice anomaliile la nivelul
datelor, ce ar putea crea alarme false[5].
Fiabilitatea vizează și modul în care
telefoanele mobile pot interpreta
comportamente umane, cum ar fi somnul,
vorbitul, statul, sau cat de precis pot acestea
să interfereze cu mediul înconjurător pentru a scurgerea de date. Procesul de transfer are
oferi informații despre poluare, vreme, sau loc prin intermediul rețelelor wireless. Din
nivelul de zgomot. moment ce consumatorul nu are acces la date
sau nu poate avea control asupra datelor,
atunci poate aparea un risc de acces
3.6. Stocarea datelor
neautorizat asupra datelor descărcate în
Tehnologia IoT generează cantități mari modul offline, ceea ce duce la periclitarea
de date în fiecare zi, pe care le trimite integrității datelor[6]. Exista un numar de
furnizorului pentru a fi analizate. Dar unde soluții propuse pentru această provocare, însa
exact planifică aceste companii să stocheze încă se lucrează la identificarea celei mai
aceste cantitați masive de date? Acest lucru potrivite variante.
este o problemă reală și practică. Datele
trebuie procesate și analizate, însă până la
acest pas, ele trebuie stocate undeva. Acest 4. Soluții pentru
lucru va maximiza volumul de munca în îmbunătățirea IoT
centrele de date, punând furnizorii în pericol
Din perspectiva securității și a intimității
în ceea ce privește securitatea și capacitatea,
tehnologiei IoT, dar și a stocării datelor, una
dar va genera și anumite obstacole privind
dintre cele mai capabile soluții se bazează pe
analiza[6]. Pentru a facilita stocarea datelor
asigurarea existenței unui număr mai mic de
au fost create arhitecturi Cloud pentru IoT,
date referitoare la utilizator. Pentru a
unde se stochează, prelucrează si analizează
materializa acest lucru, IoT ar putea să se
datele, cum ar fi Data Bank[6].
concentreze mai mult pe procesarea locală a
Chiar dacă IoT Cloud este o metodă
datelor, decât să proceseze date care au fost
avantajoasă atât pentru consumatori, cat și
anterior centralizate[7]. Mai mult,
pentru furnizori, înca prezintă anumite
dispozitivele inteligente ar trebui să aibă
probleme care amenință folosirea sa.
capacitatea de a raspunde la cereri care
Eterogenitatea tehnologiilor IoT, serverele de
provin doar de la persoane legitimate.
tip Cloud, sistemele de operare, protocoalele
Aceasta din urmă poate fi realizată prin
de rețea, toate acestea generează un mediu
autentificarea dispozitivelor, ceea ce sporește
plin de provocări, care poate avea ca rezultat
securitatea în rețelele IoT. Cu toate acestea,
lipsa compatibilității și a portabilității în IoT
este încă destul de greu să autentifici un
Cloud[6]. Pe de altă parte, dacă resursele
număr prea mare de dispozitive în timp real.
furnizorului de stocare Cloud nu se potrivesc
În acest sens exista un protocol PUF
cu cererea crescută a tehnologiilor IoT, pot
(Physical Unclonable Functions) ce permite
apare întreruperi sau indisponibilitatea
autentificarea obiectelor IoT, însă aceasta
serviciilor. Există, de asemenea, și probleme
este o metoda primitiva[8].
privind securitatea datelor în IoT Cloud,
Pentru a adresa provocările IoT care
deoarece acest mediu Cloud este mult mai
generează probleme de încredere în rândul
volatil.
acestei tehnologii, au fost propuse cateva
De obicei, problemele apar în securitatea
soluții. Acestea cuprind:
datelor atunci când datele utilizatorului unor
 mecanisme de reputație,
obiecte smart sunt transferate, stocate și
 modele ierarhice,
procesate într-un mediu Cloud care nu face
parte din propria sa rețea și care aparține unei  abordari derivate din tehnicile
terțe persoane[6]. Aceste probleme de fuzzy,
securitate pot include pierderea sau
  rețele sociale și mecanisme
bazate pe strategii de routare sau
noduri
Astfel, s-a creat un prototip de mecanism
flexibil care selectează cel mai potrivit model
pentru încredere și reputație în mediul
eterogen. Acest mecanism poate fi aplicat pe
langa cele deja predefinite și ia în considerare
condițiile sistemului curent precum numarul
de utilizatori și resursele alocate[7].
Mai mult, un sistem de control al
accesului pentru IoT a fost propus, cu scopul
de a oferi un mecanism de securitate de
încredere pentru dispozitivele IoT. Acest
mecanism este bazat pe o autorizație ușoară
și a fost implementat și evaluat cu succes pe
dispozitivele IoT[7]. Pe de altă parte, s-a mai
propus o arhitectură de securitate, în care
rețelele sociale oferă un sistem adaptiv de
sesizare sub formă de serviciu. Acest sistem
oferă un mecanism ce permite controlul
autonom, unde reputația obiectelor
inteligente este construită pe feedback-ul
oamenilor și a nodurilor. Un anume nivel de
încredere este transferat tuturor nodurilor
care au contribuit la diseminarea
informațiilor folositoare și de încredere[8].
Pe lângă soluțiile prezentate anterior, a
mai fost propus un cadru de management al
încrederii, ce dorește să ajute agenții să
atingă nivelul de încredere stabilit de către
parteneri. În acest studiu, au fost ilustrate
doua tipuri de atacuri, iar pe baza acestora s-a
explicat cum diferiți factori de încredere pot
fi folosiți pentru a evita daunele[8].
De asemenea, un model nou de detectare
a intrușilor a fost conceput. Pentru a se
asigura că utilizatorii comunică cu nodul
potrivit pentru fiecare tranzacție, acest model
a fost bazat pe examinarea locației geografice
a nodurilor, pentru a facilita detectarea unui
posibil nod intrus care a pătruns în rețea și
care poate crea vulnerabilități la nivel de
securitate[7]. In plus, pentru a spori eficiența
acestui model, a mai fost dezvoltat un model
matematic ce calculează nivelul de încredere,
ce are ca scop să actualizeze nodurile de
încredere și să le elimine pe cele suspecte[7].
Nu în ultimul rând, un nou protocol de
comunicare folosit a fost creat, numit IPv6.
Cu toate acestea, din cauza structurii sale,
acesta este considerat vulnerabil la atacurile
DoS, în timpul configurării dispozitivelor[8].
Pentru a adresa această problemă, s-au
propus doua soluții: un mecanism bazat pe
reguli, care să poată detecta orice încercare
de pătrundere la nivel de rețea, dar și un
mecanism de autentificare ușoară, cunoscut
sub numele secure-DAD, pentru a preveni
atacurile la nivel de nod, prin preconfigurarea
schemei în dispozitivele IoT, prin
intermediul căreia se asigură că doar
dispozitivele autorizate pot comunica într-un
mediu IoT eterogen[8].
5. Concluzii
În această lucrare a fost prezentat
conceptul IoT, împreună cu cele mai critice
aspecte ale acestuia, cu precădere cele care
vizează încrederea în această tehnologie.
Există multe provocări și probleme legate de
IoT care mai trebuie luate în considerare și
analizate. În cadrul acestei lucrări am
examinat pe scurt câteva dintre aceste
provocări și probleme, atat legate de
confidențialitate, autenticitate, integritate,
dezvoltare și stocare, dar și alte provocări și
probleme comune asociate cu drepturile
utilizatorilor și politici de confidențialitate,
împreună cu soluții existente pentru unele
dintre acestea.
Deoarece viitorul IoT este luminos și
deoarece așteptările sunt în creștere, există
provocări semnificative care rămân de
rezolvat, nu numai din punct de vedere
tehnologic, ci și din perspectiva afacerilor,
unde introducerea produselor conectate
generează un număr mare de întrebări. Cu
siguranță toate aceste provocări vor fi
adresate și soluționate pe parcursul timpului,
cu ajutorul progreselor tehnologice care vor
face posibilă utilizarea în perfectă armonie a
produselor IoT.
IoT a adus, în mod treptat, schimbari
tehnologice în viața de zi cu zi a tuturor,
pentru a ne ajuta să avem o viață mai simplă
și mai confortabilă, prin intermediul
diverselor dispozitive, tehnologii și aplicații.
În domenii precum cel medical, cel de
producție, cel industrial, al transporturilor și
al educației, aplicațiile și dispozitivele IoT au
devenit indispensabile. Concluzia acestei
lucrări este aceea că IoT va reusi, de-a lungul
timpului, să ofere oamenilor de oriunde un
mediu de trai la un nivel înalt.
Bibliografie
[1] Rehman, H. U., Asif, M., & Ahmad,
M. (2017, December). "Future
applications and research challenges
of IOT". International conference on
information and communication
technologies (ICICT) (pp. 68-74).
IEEE.
[2] Wortmann, F., Flüchter, K. (2015)
"Internet of Things - Technology and
Value Added," Business & <https://www.sciencedirect.com/scien
Information Systems Engineering.
Vol. 57: Iss. 3, 221-224. Disponibil
la:
<https://aisel.aisnet.org/bise/vol57/iss
3/8>
[3] Raja, S.P, Rajkumar, T., Raj, Vivek.
(2018). "Internet of Things:
Challenges, Issues and Applications."
Journal of Circuits, Systems and
Computers. 27. 1830007.
10.1142/S0218126618300076.
[4] Madakam, S., Ramaswamy, R. and
Tripathi, S. (2015) "Internet of Things
(IoT): A Literature Review." Journal
of Computer and Communications, 3,
164-173.
[5] Kamilaris, A., Pitsillides, A. (2016).
"Mobile Phone Computing and the
Internet of Things: A Survey". IEEE
Internet of Things Journal.
[6] Almolhis, N., Alashjaee, A., Duraibi,
S., Alqahtani, F., Nour, A. (2020).
"The Security Issues in IoT - Cloud:
A Review". 191-196.
[7] Alhalafi, N., Veeraraghavan, P.,
(2019) "Privacy and Security
Challenges and Solutions in IOT: A
review." IOP Conference Series:
Earth and Environmental Science.
[8] Faisal, S., Tawfik, A., Fathey, M.,
Errais, M., 2021. Advances on Smart
and Soft Computing. Singapore :
Springer.
[9] Lee, I., Lee, K., (2015). "The Internet
of Things (IoT): Applications,
investments, and challenges for
enterprises", Business Horizons,
58(4). Disponibil la:
<https://www.sciencedirect.com/scien
ce/article/abs/pii/S000768131500037
3>
[10] Atzori, L., Iera, A., & Morabito, G.
(2010). The Internet of Things: A
survey. Computer Networks, 54(1).
Disponibil la:
ce/article/abs/pii/S138912861000156
8>
[11] Nižetić, S., Šolić, P., López-de-Ipiña
González-de-Artaza, D., Patrono, L.,
(2020). "Internet of Things (IoT):
Opportunities, issues and challenges
towards a smart and sustainable
future", Journal of Cleaner
Production. Disponibil la:
<https://doi.org/10.1016/j.jclepro.202
0.122877. >