I.

Concepte de bază privind pachetele software

I.1. Definiţii şi noţiuni de bază privind pachetele software
În vederea îndeplinirii unor funcţiuni de gestiune şi prelucrare a informaţiilor, informatica pune la
dispoziţia utilizatorilor un ansamblu de echipamente, programe şi reguli de implementare, operare
şi întreţinere; acest ansamblu constituie un sistem de prelucrare a datelor sau, dacă colectarea,
stocarea, prelucrarea şi distribuirea informaţiilor se fac în special cu mijloace automate, un sistem
informatic. Sistemul informatic este format din subsistemul software, subsistemul hardware şi
personalul uman.

Prin produsul software se înţelege ansamblul de programe, reguli de implementare, utilizare şi

întreţinere precum şi documentaţia asociată acestora, având ca scop funcţionarea unui sistem de
prelucrare a datelor.

Componentele subsistemului software sunt produsele program (numite şi produse software sau
pachete software). Produsul software reprezintă un ansamblu de programe, intercorelate şi
interdependente, având ca scop rezolvarea unor aplicaţii ale utilizatorilor. Programul este format
dintr-o secvenţă de instrucţiuni care, exprimată într-un limbaj de programare şi stocată pe un suport
accesibil unui calculator, poate să realizeze o funcţie de tratare a datelor, informaţiilor sau a
cunoştinţelor. Prin noţiunea de tratare date se înţelege realizarea de operaţii de calcul aritmetice
şi/sau logice, transformări, reorganizări, selectări, ordonări, căutări şi regăsiri, actualizări, afişări,
imprimări, transfer la distanţă etc. Limbajul de programare este un limbaj artificial destinat
descrierii (prin instrucţiuni, comenzi sau directive exprimate simbolic) prelucrărilor de date care
urmează să fie realizate de un sistem de calcul. Limbajele de programare pot fi specializate pe
domenii de aplicaţii sau pe cerinţe de calcul.

Luând în considerare relaţia dintre utilizator şi tehnica de calcul, produsele software se pot
clasifica în următoarele categorii:
 produse software de bază;
 sisteme de operare;
 extensii ale sistemelor de operare;
 instrumente pentru realizarea produselor program;
 instrumente software;
 medii de programare;
 medii de proiectare;
 medii de dezvoltare - instrumente de tip CASE (Computer Aided Software
Engineering);
  produse de tip software utilitar;
 produse software pentru gestiunea bazelor de date;
 produse software de aplicaţii;
 produse program orientate pe metode sau pe modele;
 produse program orientate pe domenii.

Sistemul de operare - reprezintă un produs software care este parte componentă a unui sistem
de calcul sau echipament computerizat (cum ar fi un calculator, un telefon mobil inteligent, un
aparat de navigaţie rutieră etc.). El se ocupă de gestionarea şi coordonarea activităţilor sistemului
de calcul sau a echipamentului computerizat, având totodată şi rolul de suport pentru alte
aplicaţii software care funcţionează pe acestea.
Extensiile sistemelor de operare - sunt pachete de programe sau programe independente ataşate
unor sisteme de operare clasice, rezultând astfel sisteme de operare cu caracter dedicat care
asigură, la nivelul anumitor echipamente, facilităţi speciale cerute de anumite aplicaţii.
Instrumente pentru realizarea produselor program - sunt entităţi software care prelucrează
sau acţionează asupra altor entităţi software, fie ca instrumente de programare, fie ca şi
componente transparente ale sistemului de programare. Ele pot fi instrumente disparate sau
integrate în medii de proiectare, medii de programare sau medii de dezvoltare.
Instrumentul software realizează o anumită activitate sau un grup corelat de activităţii (de
exemplu compilatoare, interpretoare, editoare de legături, depanatoare etc.);
Mediul de programare reprezintă un ansamblu integrat de instrumente software, grupate
în jurul unui compilator. Mediul de programare este utilizat şi asistă etapa de programare
a ciclului de realizare al unui produs software;
Mediul de proiectare reprezintă un ansamblu integrat de metodologi de analiză şi
proiectare precum şi instrumente software care asistă utilizatorul (dezvoltatorul) în etapa
de proiectare a produselor software;
Mediul de dezvoltare este un produs software care ajută dezvoltatorul în realizarea altor
produse software. Un mediu de dezvoltare combină toţi paşii necesari creării unui produs
software, oferind suport pentru activităţile de analiză şi proiectare (conform unor metode
sau metodologii prestabilite), pentru editarea sau generarea automată a codului sursă,
compilarea, depanarea, testarea, generarea de documentaţie sau chiar facilităţi de
inginerie inversă, toate integrate într-un singur pachet software, care, de regulă, oferă o
interfaţă grafică prietenoasă cu utilizatorul.De obicei, un mediu de dezvoltare este
specific unei anumite metodologii de analiză şi proiectare şi/sau unui anumit limbaj de
programare, însă există şi medii de dezvoltare care pot lucra cu mai multe metodologii
şi/sau limbaje.
Produsele software utilitare - sunt produse software cu un grad mare de generalitate, puse la
dispoziţia utilizatorilor pentru a realiza anumite prelucrări specifice asupra informaţiilor, prelucrări
comune pentru toţi utilizatorii sistemelor de calcul. Aceste produse pot fi de tipul file manager,
antiviruşi, arhivatoare, disk manager, multimedia, produse integrate pentru birou (care includ
instrumente de editare de text, de tabele, de gestiune a bazelor de date, de grafică de prezentare,
agendă electronică, poştă electronică etc.), navigare pe internet şi altele.
Sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD) - reprezintă ansambluri de programe utilizate
pentru crearea, actualizarea, utilizarea şi administrarea bazelor de date.
Produsele software de aplicaţii sunt acele programe care în general sunt scrise pentru anumite
categorii de utilizatori, în scopul folosirii sistemului de calcul pentru rezolvarea unor probleme
specifice. Ele pot fi:
 produsele software orientate pe metode sau modele - sunt produse program de tipul
bibliotecilor de (sub)programe, pachete software sau chiar produse software integrate,
pentru rezolvarea unor clase de aplicaţii ce au la bază anumite modele sau metode
ştiinţifice (matematice, statistice, de cercetări operaţionale etc.);
 produsele software orientate pe domeniu sau pe subdomeniu domeniu de aplicaţie -
sunt produse destinate rezolvării aplicaţiilor din diferite domenii de activitate umană
(industrie, agricultură, transporturi, sănătate etc.).
Produsele program orientate pe metode sau pe domenii de activitate trebuie să fie uşor de utilizat,
să aibă o structură modulară, care să le conferă un grad înalt de flexibilitate în implementare
precum şi facilităţi de extindere şi modificare şi să dispună de documentaţie adecvată sub formă
de manuale de prezentare, utilizare sau operare. Este de remarcat faptul că acelaşi produs
program poate fi clasificat atât după domeniul de aplicaţie în care este utilizat, cât şi după
metoda sau modelul pe care se bazează.

Dintre caracteristicile generale de calitate pe care trebuie să le întrunească produsele software

de aplicaţii pot fi enumerate următoarele: generalitate (produsul program trebuie să rezolve
toate problemele din clasa respectivă), eficienţa algoritmului (durata execuţiei şi resursele
utilizate să fie cât mai reduse), parametrizare completă (parametrii algoritmului să fie sub
controlul utilizatorului), independenţă între intrări şi ieşiri, portabilitate (produsul să poată fi
implementat pe diferite tipuri de calculatoare fără modificări prea mari), robusteţe, siguranţă în
execuţie, fiabilitate ridicată (numărul de erori în faza de execuţie să fie cât mai redus).
Elementele constitutive ale produselor software de aplicaţie pot fi de următoarele tipuri:
programe, module, pachete sau sisteme de programe, biblioteci de programe sau de
subprograme. Programul este o combinaţie de instrucţiuni de calcul şi definiţii de date care
permit calculatorului să execute calcule şi funcţii de control; programul reprezintă deci
codificarea într-un limbaj accesibil maşinii sau într-un limbaj de nivel înalt a unor algoritmi sau a
unor funcţii de prelucrare a informaţiei. El constituie o unitate de sine stătătoare care
interacţionează doar cu sistemul de operare şi care lucrează cu date de intrare / ieşire proprii.
Modulul este un element logic, de structură al programului (dacă este considerat la nivel de
program) sau al pachetului de programe (dacă este văzut la nivel de pachet software), rezultat din
divizarea acestora în părţi disjuncte, astfel încât fiecare parte să aibă independenţa funcţională,
iar interacţiunea dintre părţi să fie minimă. Termenul de modul este utilizat la orice nivel în
ierarhia sistem informatic – subsistem – aplicaţie - program, modulele unui sistem fiind
subsistemele, ale unui subsistem fiind aplicaţiile, ale unei aplicaţii fiind programele. Pachetul /
sistemul de programe reprezintă o mulţime de programe / module, constituită într-o structură de
tip liniar, arborescent sau reţea, care rezolvă izolat sau împreună probleme de un anumit tip,
aparţinând unei aceleaşi clase de probleme. Pachetele / bibliotecile de subprograme sunt co-
lecţii de subprograme care rezolvă probleme dintr-o anumită clasă şi sunt folosite de
programatori ca instrumente de dezvoltare de programe, obţinând astfel un înalt grad de
standardizare şi modularizare. Subprogramele nu efectuează operaţii de intrare / ieşire, datele şi
rezultatele fiind transmise prin listă de parametrii sau zonă comună.

I.2. Clasificarea produselor software de aplicaţie

Regăsirea produselor program în cataloage şi biblioteci de produse software este facilitată de
stabilirea apartenenţei lor la o anumită mulţime de programe. Această apartenenţă este stabilită
printr-o multitudine de criterii dintre care numai unele vor fi enumerate în continuare.
Din punct de vedere al generaţiei din care fac parte, produsele program au avut următoarea
evoluţie:
A. Produse program care prelucrează date (clasice):
A.1. produse program monolit sau produse program închise – sunt nemodularizate, extrem de
dificil de modificat, fără posibilitate de interacţiune produs – utilizator;
A.2. produse program conversaţionale – execuţia aplicaţiei este bazată pe conversaţia de tip
întrebare – răspuns dintre produsul software şi utilizator;
A.3. produse program prietenoase faţă de utilizator – dispun de interfaţă prietenoasă cu
utilizatorul, de posibilitatea deschiderii concomitente a mai multor ferestre etc.;
B. Produse program care prelucrează cunoştinţe:
B.1. sisteme de asistare a deciziei - sunt sisteme informatice special dezvoltate pentru a oferi
suport în găsirea soluţiei unor probleme nestructurate şi/sau semi-structurate, cu scopul de a
îmbunătăţi procesul decizional. Ele folosesc date, baze de date şi/sau baze de cunoştinţe
precum şi modele, putând încorpora cunoştinţele utilizatorului.
B.2. sisteme expert – sunt produse software care analizează cunoştinţele şi raţionează pentru
obţinerea rezultatelor. Din punct de vedere funcţional un sistem expert este un produs
 software a cărui caracteristică este existenţa unei baze de cunoştinţe, împreună cu un
algoritm de căutare specific metodei de raţionare. Sistemele expert sunt produse software
aparţinând domeniului informatic al inteligenţei artificiale.
Produsele program orientate pe metodă sau pe model se pot clasifica:
A. din punct de vedere al complexităţii lor, produsele program pot fi:
A.1. independente - programe distincte care realizează câte o funcţie precisă şi pot fi utilizate
independent sau în cadrul unor colecţii de programe;
A.2. biblioteci de programe/subprograme - colecţii create pentru a fi folosite independent sau în
cadrul acţiunii de dezvoltare a produselor program);
A.3. pachete / sisteme de programe;
B. din punct de vedere al funcţiei îndeplinite în cadrul sisteme lor de prelucrare automată a
datelor:
B.1. programe de exploatare a datelor - sisteme de gestiune a fişierelor, sisteme de obţinere
automată a unor anumite tipuri de rapoarte;
B.2. sisteme de gestiune a bazelor de date;
B.3. programe de aplicaţie - programe care asigură informatizarea unor funcţii la nivelul unuia
sau mai multor utilizatori finali;
B.4. programe utilitare - facilitează realizarea unor operaţii de rutină ca editare texte,
introducere sau extragere de date, sortare, interclasare etc.;
C. din punct de vedere al naturii modelului matematic rezolvat:
C.1. produse program orientate pe programare matematică,
C.2. produse program orientate pe alocare - nivelare resurse,
C.3. produse program orientate pe teoria deciziei,
C.4. produse program orientate pe simulare,
C.5. produse program orientate pe planificare optimă a producţiei,
C.6. produse program orientate pe gestiunea ştiinţifică a stocului,
C.7. produse program orientate pe econometrie etc.
Produsele program orientate pe domeniul sau specificul aplicaţiei se pot clasifica după
următoarele criterii:
A.1. din punct de vedere al gradului de generalitate, produsele software pot fi:
A.1. de uz general - realizează funcţii de uz general;
A.2. generalizabile - informatizează funcţii specifice la nivel de grupă tipologică de unităţi sau
activităţi;
A.3. refolosibile - elaborate pentru o aplicaţie sau pentru un anumit utilizator, putând fi preluate
şi de alţi utilizatori;
A.4. unicat - elaborate numai pentru un anumit tip de utilizator sau aplicaţie.
B. din punct de vedere al naturii funcţiilor utilizator informati zate, produsele program pot fi
pentru:
B1. informatizarea proceselor de conducere;
 B.2. informatizarea principalelor funcţii ale întreprinderii;
B.3. automatizarea activităţilor de birou - administrative (birotica);
B.4. informatizarea cercetării ştiinţifice, documentării, proiectării;
B.5. robotica industrială;
B.6. automatizarea activităţilor de programare;
B.7. inteligenţa artificială etc.
C. din punct de vedere al tipului de domeniu (ramura, subramura) căruia îi aparţine
utilizatorul final, produsele program pot fi pentru unităţi industriale, agricole, silvicultură,
construcţii, transporturi, cultură, artă telecomunicaţii, învăţământ, ocrotirea sănătăţii etc.

Aceleaşi produse program pot fi cuprinse în mai multe clase, conform criteriului luat în
considerare.