ESEU

TEMA : Securitatea datelor personale in reelele de

socializare (Facebook, Google, Yahoo etc)

Triumf al tehnologiei dezvoltate de om de-a lungul mileniilor, internetul care azi ne

influeneaz n att de mare msur existena are o istorie scurt, dar dens i accelerat, jalonat de
cteva momente de referin, care l-au structurat n forma pe care o cunoatem azi. Subiect prea vast
pentru a putea fi tratat pe larg n spaiul unui articol, istoria internetului poate fi totui condensat ntro serie de momente-cheie, puncte de reper pe parcursul celei mai spectaculoase evoluii tehnologice
din istoria umanitii.
Secolul al XIX-lea: sisteme precursoare
Nu era chiar internet, i totui... Dac ne gndim la transmisiile globale de date - treaba pe care
o face azi internetul, cu asemenea vitez, amploare i acuratee - aceasta, ca fenomen, exist nc de
mult vreme, datnd de dinainte de apariia computerelor. S considerm, de pild, drept un precursor
al internetului, telegraful, care a revoluionat transmisia de date i care era, pentru strbunicii notri, o
minune a tehnologiei la fel de copleitoare ca i internetul pentru noi. Utilizat intens n domeniul
militar, n ziaristic, n politic i afaceri, ca i n viaa privat de zi cu zi, telegraful a schimbat viteza
cu care se mica lumea i a deschis era comunicaiilor globale.
Anii '50: primele elemente
Un factor esenial n evoluia internetului a constituit-o dezvoltarea computerelor, ncepnd din
anii 1950. Mari ct o camer (i lente n comparaie cu cele de azi), aceste prime calculatoare
permiteau transmisiile de date de la un computer principal la terminale i, n ciuda aspectului greoi, au
reprezentat o etap esenial n apariia fenomenului.
Anii '60 - '70: de la viziune la primele reele informatice

Informaticianul american Joseph Carl Robnett Licklider (1915 -1990), una dintre cele mai de
seam personaliti din istoria IT, n lucrarea sa Man-Computer Symbiosis, arunca o scurt privire n
viitor, spre o lume n care reele de computere, conectate prin linii de comunicaie de band larg, vor
ndeplini funciile unor biblioteci imense. Iar n 1962, Licklider i Welden Clark au publicat o lucrare
intitulat "On-Line Man Computer Communication", ce oferea una dintre primele viziuni ale unei
lumi "nfurate" ntr-o reea informatic global. Pentru ei, acesta era viitorul, pentru noi, reprezint
deja realitatea pe care o trim.
Pe baza ideilor lui Licklider, n 1969, ntre universitatea California - Los Angeles i Institutul
de Cercetare Stanford a fost instalat o legtur printr-o reea numit ARPANET (Advanced Research
Projects Agency Network), a crei dezvoltare fusese finanat de Departamentul Aprrii din SUA. n
acelai an, ARPANET s-a extins prin adugarea a nc 2 noduri de reea - la Universitatea Utah i
Universitatea California - Santa Barbara.Nu pare mare lucru, fa de dezvoltarea de acum, dar era un
nceput Ct de important a fost acest nceput, ct de mult s-a dovedit el a rspunde unei necesitilor
i dorinelor oamenilor, se vede din ritmul rapid n care s-a dezvoltat ARPANET: pn n 1981,
numrul de noduri a crescut la 213.Anii 1960 i 1970 au reprezentat o perioad crucial n dezvoltarea
reelelor de transmisie de date; n aceeai epoc, reele similare, de mici dimensiuni, au fost instalate n
Marea Britanie (Mark I), n Frana (CYCLADES), n SUA (Merit Network) . a.
Toate aceste reele operau pe principiul comutaiei de pachete (sau comutaiei asincrone), o
tehnic de comunicaii digitale care const n separarea mesajelor n blocuri de dimensiuni reduse
(pachete), ce sunt ulterior transmise unul cte unul prin reea, ntr-o succesiune rapid, pn la
receptor, unde sunt reasamblate n forma mesajului iniial.
1978: prima reea internaional
n acest an, British Post Office, compania de servicii financiare i de comunicaii Western
Union International i firma de comunicaii Tymnet i-au unit forele pentru a crea prima reea de
comutaie de pachete internaional, International Packet Switched Service (IPSS). Reeaua s-a extins
spectaculos n Europa i SUA,ajungnd pn n 1981 s deserveasc i Canada, Australia i Hong
Kong, iar n anii 1990 devenind o infrastructur extins la nivel global.n paralel, apruser i alte
tipuri de reele, mai mult sau mai puin extinse, ce foloseau tehnologii de comunicaie diferite, dar
toate la un loc creau o infrastructur ce acoperea o mare parte a lumii. Era momentul ca aceste "petice"
s fie reunite ntr-o reea cu adevrat global, unitar din punct de vedere al funcionrii. Cu alte
cuvinte, totul trebuia adus la un numitor comun.Era nevoie de un protocol de reea - un sistem de
reguli i convenii care s guverneze comunicare ntre dispozitivele ataate la reea; un fel de limbaj
comun n care toate computerele legate n reea s se poat nelege ntre ele. Formatul mesajului,
temporizarea, controlul erorilor, iniierea i finalizarea sesiunii de transfer al datelor i multe alte
detalii legate de comunicaiile de date sunt determinate prin protocolul de reea.
1974: apare termenul internet
Un protocol de reea realizat n 1974 (RFC 675 - Specification of Internet Transmission Control
Program), de ctre Vinton Cerf, Yogen Dalal i Carl Sunshine, coninea cuvntul internet, prescurtare
de la internetworking. Pesemne c nici autorii nu prevedeau succesul pe care l va avea acest termen,
devenit azi unul dintre cele mai uzitate substantive.

Internetul este, aadar, o reea unitar de computere i alte dispozitive cu adrese computerizate,
toate conectate ntre ele i opernd coordonat graie unui ansamblu standardizat de protocoale
de transfer de date.
Se confund adesea noiunea de internet cu cea de WWW (World Wide Web); ele nu sunt ns acelai
lucru, cci WWW este numai una dintre aplicaiile internetului (e-mail-ul, de pild, este alta).
WWW este un sistem de documente hipertext interconectate, ce pot fi accesate prin internet.
Omul pe care lumea l descrie adesea - n mod eronat - drept "inventatorul internetului",
britanicul Tim Berners-Lee (astzi Sir Timothy Berners-Lee) este, n realitate, cel care a inventat
World Wide Web, ca o aplicaie major a Internetului care exista deja.
Din anii '90 pn azi i mai departe
El a elaborat n 1989 o prim propunere n acest sens, iar la 25 decembrie 1990, mpreun cu
Robert Cailliau (un informatician belgian care lucra la CERN - Organizaia European pentru
Cercetare Nuclear), a realizat prima comunicare prin intermediul HTTP, un protocol pentru transferul
documentelor hipertext. Primul website din lume a fost construit la CERN, pe teritoriul francez al
acestui complex de laboratoare aezat la grania dintre Frana i Elveia, i a fost online ncepnd cu
data de 6 august 1991.
Iar de atunci, internetul a intrat cu adevrat n viaa noastr, a celor mai muli, dac nu chiar a
tuturor. De unde pn atunci fusese accesibil unui numr mic de persoane, n special oameni de tiin,
odat cu apariia WWW, lumea virtual s-a deschis pentru toi. O bun parte din existena noastr se
desfoar n acest mediu, cruia i folosim intensiv imensele resurse i posibiliti, de la comer i
banking online, la lectur; de la socializare la cursuri universitare, de la muzic, jocuri i filme la
comunicarea cu cei aflai departe. Internetul ne-a schimbat fundamental experienele, tririle, ideile,
iar aventura simbiozei noastre cu lumea virtual oferit de el continu i se intensific.Securitatea n
reelele sociale preocup tot mai muli utilizatori din ntreaga lume. Este i firesc, din moment ce
oamenii mprtesc o multitudine de informaii personale, la care au acces nu doar prietenii i familia,
ci i escrocii, care creeaz ameninri tot mai variate. Anul acesta, cei aproximativ 900 de milioane de
utilizatori Facebook au fost expui la scam-uri "clasice" de tipul "ghici cine i-a vizualizat profilul",
dar i la campanii frauduloase care promiteau premii substaniale.
Toate reelele sociale sunt ameninate de vulnerabiliti, fie c este vorba de probleme de
conectare, erori de tip "cross-site scripting" sau vulnerabiliti Java pe care hackerii le pot exploata. Un
simplu Troian de tip dropper pe care un atacator l ascunde ntr-un banner sau link de pe o reea
social poate ajunge uor, de la un utilizator la altul, direct pe sistemele vulnerabile. Cnd utilizatorul
intr apoi pe site-ul unui magazin online sau i pltete facturile pe Internet, Troianul i poate fura
parolele, datele de identificare ale cardului bancar, precum i alte informa ii personale pe care le
trimite la un server de comand i control (C&C). Dei reelele sociale precum Facebook au propriul
sistem cloud n care stocheaz datele utilizatorilor, multe aplicaii externe neverificate acceseaz o
multitudine de informaii personale pentru c oamenii le acord prea multe permisiuni. Odat ce
acestea sunt introduse n sistemul de stocare al aplica iilor, nimeni nu mai poate controla ce se
ntmpl cu ele. n ultimii doi ani, numrul de virui propagai prin re ele sociale, cel mai adesea prin
scam-uri de pe Facebook, a crescut. n 2013, cel mai popular virus care a circulat i pe timeline-uri din
Romnia a fost Dorkbot. Acesta s-a rspndit prin chat-ul de pe Facebook sub forma unor linkuri

trimise accidental de prieteni. Virusul i putea face singur actualizrile pentru a-i instala cea mai
nou versiune i fusese deja detectat de Bitdefender ntr-o versiune iniial, n urm cu doi ani. Pentru
c avea capaciti rootkit, virusul putea s mpiedice soluiile obinuite de securitate s se actualizeze
i, totodat, spiona activitatea utilizatorilor n browser. Dorkbot nu se rspndea doar prin mesageria
instant, ci i prin dispozitive USB. n topul site-urilor periculoase rspndite pe Facebook se afl i
linkurile frauduloase, care ncearc s i conving pe utilizatori s participe la sondaje pentru a c tiga
premii, de obicei telefoane mobile sau tablete
Dei este destinaia social cea mai popular pentru escroci, Facebook nu este singura
platform care le-a acaparat atenia. Anul acesta, Pinterest a nceput s devin, de asemenea, o
platform de proliferare a unor scam-uri similare. Multe companii mari au nceput s foloseasc
Pinterest pentru a i promova produsele, iar unii retaileri spun c utilizatorii de Pinterest ar avea o
putere de cumprare mai mare dect cei de pe Facebook. Cu aproape un milion de utilizatori activi
zilnic pe platform i un impact vizual puternic, Pinterest le ofer i spamerilor, i escrocilor ocazia de
a rspndi linkuri frauduloase. Cele mai populare sunt falsele premii i promoii, de obicei la gadgeturi, dar i la companii de zbor sau lanuri fast-food. n 2013, securitatea pe Twitter a fost zdruncinat
n mod repetat dup o serie de atacuri cibernetice asupra unor companii media precum Associated
Press, Wall Street Journal, New York Times i CNN, prin care hackerii le-au preluat controlul
conturilor.
Traim astazi in ceea ce se numeste era digitala. Progresul tehnologic i globalizarea au
modificat profund modul nostru de interactiune si de raportare la mediul inconjurator. Conform unor
statistici ale Eurobarometrului din iunie 2011*, 60% dintre europeni folosesc internetul pentru a
accesa site-uri de socializare ori de comert electronic.De cele mai multe ori, aceste site-uri necesita o
'inregistrare' si solicita utilizatorilor date personale cum ar fi informatii de tip biografic (90%), social
(50%) si informatii cu un caracter sensibil (10%). Toate acestea fac ca utilizatorii sa lase tot mai multe
'amprente' online fara ca macar sa fie constienti de acest lucru si fara sa cunoasca riscurile la care se
supun.
Datele cu caracter personal
Datele cu caracter personal includ orice informa ie privind o persoan, indiferent dac se
refer la viaa privat, profesional sau public. Aceste date pot avea diverse forme, precum un nume,
o fotografie, o adres de e-mail, datele bancare, contribu iile fcute pe site-urile de socializare n re ea,
informaiile medicale sau adresa IP a calculatorului pe care l utilizam.Datele pot si sunt utilizate de
toate tipurile de societi de la firmele de asigurare i bnci, la site-uri de comunicare sociale i
motoare de cutare
In calitate de consumatori in era digitala, avem dreptul sa fim informati si sa decidem cu
privire la colectarea i stocarea informaiilor personale. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene prevede ca orice persoan are dreptul la protec ia datelor cu caracter personal in toate
aspectele vietii: la domiciliu, la locul de munca, atunci cand face cumparaturi, cand beneficiaza de un
tratament medical, la o sectie de politie sau pe internet.
La ora actuala, legislatia in domeniul protectiei si securitatii datelor cu caracter european
dateaza inca din 1995 (Directiva 95/46). Schimbarile majore in domeniul TIC din ultimii 18 ani fac
extrem de necesara actualizarea si adaptarea legislatiei existente conform ultimelor standarde de
securitate in vigoare. In plus, natura legislatiei din 1995 a facut ca cele 27 de state membre ale UE sa

aplice in mod diferit normele europene, ceea ce a condus la fragmentare si la incertitudini in ceea ce
priveste asigurarea aplicarii acestora.
In acest sens, Comisia Europeana a propus in ianuarie 2012 un pachet de reforma a normelor
in materie de protecie a datelor in vederea consolidarii controlului utilizatorilor asupra datelor
personale, a valorificarii potentialului pietei digitale unice, a stimularii cresterii economice, a inovarii
i a crearii de locuri de munca.Pachetul contine un regulament general si o directiva care se aplica
protectiei datelor de catre autoritatile de aplicare a legii, dar si schimburilor de date cu tari terte. O
abordare unic la nivel european va elimina in primul rand, fragmentarea actual cauzata de diferite
aplicari la nivel national ale legislatiei precedente i va inlatura sarcinile administrative costisitoare
prin generarea economiilor de scala.
Initiativa legislativa privind reformarea normelor in materie de protectie a datelor este,
probabil, unul dintre cele mai importante pachete legislative din ultima vreme, avand in vedere
impactul pe care il va avea atat asupra cetatenilor si asupra mediului de afaceri. Noua legislatie va
contribui la consolidarea increderii consumatorilor in serviciile online, oferind astfel un impuls atat de
necesar creterii economice, ocuparii fortei de munca i inovatiei n Europa.
Una dintre cele mai importante prevederi ale noului Regulament tine de introducerea
consimtamantului explicit al utilizatorilor pentru folosirea datelor personale. Acest consimtamant nu
trebuie sa fie doar explicit, ci sa se faca in cunostinta de cauza, ceea ce presupune ca, atat utilizatorii,
cat si operatorii de date si companiile trebuie sa faca un efort comun de educare si de informare cu
privire la amplitudinea si consecintele folosirii datelor personale. Mai precis, operatorii de date trebuie
sa ofere informatii clare despre ce fel de date vor colecta, in ce scopuri, cine va avea acces la ele si
cum pot fi acestea modificate sau sterse.
Practica actuala a bifarii unor simple casute de acceptare a termenilor si conditiilor nu satisfac
cele spuse mai sus. Este binecunoscut faptul ca listele de termeni nu sunt aproape niciodata citite din
cauza faptului ca sunt mult prea lungi, tehnice si imposibil de inteles de catre publicul larg. Termeni de
utilizare vor fi revazuti de catre operatorii de date pentru o mai clara redactare in ideea facilitarii
consimtamantul utilizatorilor.
In aceeasi logica a controlului informat asupra datelor personale se inscrie asa numitul drept
de a fi uitat. In prezent, este imposibila, in practica, stergerea datelor personale aflate in mediul online.
Cetatenii trebuie sa aiba nu doar dreptul, dar si posibilitatea concreta de a cere modificarea sau
stergerea datelor personale. Noua prevedere ii va ajuta s gestioneze mai bine riscurile privind
protectia datelor pe care le furnizeaza online. In cazul n care nu exista motive intemeiate pentru
pstrarea lor, utilizatorii pot decide stergerea datelor care ii privesc.
Un alt drept acordat cetatenilor in noul Regulament este dreptul la portabilitatea datelor care,
esential atat din punct de vedere al alegerii cetatenilor cat si din perspectiva mediului de afaceri,
incurajeaza concurenta pe piata in mod similar portabilitatii numerelor de telefon din piata
telecomunicatiilor mobile. In actuala dezbatere in Parlament se incearca gasirea unor solutii tehnice
legate de transferul datelor in formate compatibile.
Un alt motiv de ingrijorare il reprezinta activitatea de creare de profiluri (profiling), practica
curenta de marketing a companiilor care duce la incalcarea drepturilor fundamentale prin abuzuri si
discriminari. Crearea de profiluri este periculoasa din doua puncte de vedere. Pe de o parte se face in

mod abuziv, fara consimtamantul utilizatorilor sau al clientilor iar pe de alta parte conduce la
discriminari. De asemenea, cetatenii nu sunt doar niste consumatori de produse care sa fie tratati pe
baza unor statistici sau algoritmi astfel incat sa li se ofere doar anumite produse precise ci sunt
indivizi cu anumite drepturi, iar un drept fundamental este acela de a alege. Activitatea de profiling
include riscul de incalcare a drepturilor fundamentale, dar si de standardizare a oamenilor si a
preferintelor lor si de aceea este necesar un control al posibilelor consecinte negative.
Pachetul de reforma a legislatiei in domeniul protectiei si securitatii datelor lupta impotriva
consecintelor negative de ordin financiar, reputational si psihologic pe care le poate avea protectia
inadecvata a datelor personale furnizate prin schimbarea modului in care opereaza retelele de
socializare.
Utilizatorii vor avea oricand posibilitatea de a sterge din sistemul retelelor de socializare datele care ii
privesc facand uz de dreptul de fi uitat, pe cand operatorii retelelor de socializare vor fi obligati sa
furnizeze servicii de confidentialitate in mod implicit prin setari implicite cu cel mai ridicat nivel de
protectie.in momentul inregistrarii.

Reelele de socializare
Reelele de socializare au cunoscut o dezvoltare impresionant, milioane de utilizatori folosind
zilnic platforme precum Facebook, Twitter sau LinkedIn. Numrul n continu cretere al persoanelor
care utilizeaz aceste reele ofer oportuniti de promovare rapid cu un buget redus, astfel c multe
companii recurg la acest tip de promovare, iar oamenii de afaceri sunt din ce n ce mai activi
distribuind informaii i coninut despre activitatea, noutile sau produsele i serviciile lor.
Totui expansiunea i beneficiile aduse de reelele de socializare au atras i persoane ru
intenionate care profit de pe urma existenei unor bree n securitatea acestor platforme reuind astfel
s sustrag, ntr-un mod destul de simplu, conturi i informaii private. Ct ar avea de suferit imaginea
unei companii n cazul n care contul pe care un angajat l deine ar putea fi accesat de oricine? Ce s-ar
ntmpla dac o persoan ru intenionat ar putea obine informaii private din conturilerespectivei
persoane sau ar putea posta coninut tendenios pe pagina companiei?
Ultimele cercetri au scos la iveal numeroase vulnerabiliti ale site-urilor de socializare i nu
numai, ce pot fi exploatate printr-o metod denumit cookie hijacking care, profitnd totodat i de
lipsurile browsere-lor web, expune datele de logare (user, parol) pentru site-uri precum Facebook,
Twitter, Word Press sau Gmail.Aceste vulnerabiliti de securitate sunt accentuate de folosirea
dispozitivelor mobile i a reelelor publice de wireless existnd riscul major ca date importante s fie
accesate de persoane cu intenii ascunse. ntr-o reea wireless nesigur datele sunt extrem de
vulnerabile, iar problemele devin i mai mari atunci cnd accesul este simplificat de anumite
aplicaii.Da, astfel de aplicaii exist i sunt extrem de uor de folosit. Spre exemplu, plugin-ul
Firesheep creat pentru Firefox poate deturna conturile de Facebook, Twitter, Yahoo sau Google atunci
cnd suntem conectai la o reea Wi-Fi nesigur, lundu-ne practic locul fr ca noi s bnuim mcar.
O aplicaie cu aceleai funcii, FaceNiff, a fost creat i pentru platforma Android, hackerii
putnd s acceseze datele personale atunci cnd folosim o reea neprotejat, chiar de pe telefonul lor
mobil, riscurile fiind foarte crescute mai ales pentru cei care obinuiesc s utilizeze reelele Wi-Fi din

cafenele sau mall-uri.Din fericire exist modaliti de a reduce riscurile i de a spori securitatea acestor
site-uri pe care deinem informaii att de importante.
Site-urile care nu folosesc o conexiune sigur
nainte de a distribui coninut pe site-uri precum Facebook, Twitter sau LinkedIn, trebuie s verificm
dac acestea folosesc o conexiune criptat. Dac n adresa site-ului apare http:// nseamn c toat
informaia este transmis neprotejat i astfel oricine poate avea acces la ea. Site-urile a cror adres
ncepe cu https:// sunt cele care ofer o conexiune sigur, dar multe dintre ele renun la acest tip de
conexiune n favoarea vitezei de ncrcare, punndu-v astfel datele n pericol. Add-on-uri precum
Force TLS sau HTTPS Everywhere transform orice conexiune din HTTP n HTTPS, eliminnd
riscurile existente.
Protecie prin VPN
O alt soluie pentru a crete sigurana este folosirea conexiunilor VPN. Dac avem dubii n privina
securitii reelelor wireless utilizate, o conexiune VPN bine configurat i criptat poate elimina
riscurile de cookie hijacking i implicit de scurgerea informaiilor.
Folosirea unor aplicaii i plug-in-uri mpotriva atacurilor
Atacurile din ce n ce mai dese i pierderea de informaii au dus la dezvoltarea unor aplicaii menite s
sporeasc securitatea browser-elor i implicit a platformelor de socializare i de webmail.Blacksheep
este un plug-in pentru browser- ul Firefox care trimite informaii false despre sesiunea pe care o
desfurm, mpiedicnd hackerii s intre n posesia datelor de logare. Mai mult, Blacksheep identific
atunci cnd reeaua este compromis i trimite un mesaj de avertizare, pentru ca noi s ntrerupem
conexiunea n timp util, nainte ca persoanele ru intenionate s intre n posesia unor date importante.
Un alt tip de aplicaie care ne poate proteja este Shepherd for a Sheep ce sporete securitatea
trimind pachete false de date menite s ngreuneze i s blocheze funcionarea aplicaiilor de
hacking. O astfel de aplicaie este extrem de eficient, ns are dezavantajul de a reduce
productivitatea unei reele.
Cu toate c metodele prin care persoanele ruvoitoare pot intra n
posesia datelor i conturilor noastre sunt din ce n ce mai avansate exist o multitudine de soluii la
care putem recurge pentru ca aceste riscuri s fie eliminate.
Amenintarile la adresa retelelor sociale continua sa se intensifice intr-un ritm alarmant.
Tendinta hackerilor este de a-si schimba tinta predilecta a atacurilor, de la bresele tehnice traditionale
catre vulnerabilitatile de securitate ce tin de retelele sociale. Prin actiunile lor hackerii urmaresc sa
obtina informatii privind conturile utilizatorilor de pe site-uri precum Twitter sau Facebook
Insecuritatea privind retelele sociale porneste in primul rand de la oameni. Sute de milioane
de utilizatori provin din diverse categorii sociale oameni simpli, artisti, jurnalisti, politicieni, oameni
de afaceri etc si au in comun dorinta de comunicare si de divertisment in comunitate: fie ca este
vorba de Facebook, Twitter, Hi 5, My Space si alte retele. Chiar daca in ultima vreme s-a facut mare
verva pe tema securitatii datelor, se pare ca utilizatorii de internet sunt din ce in ce mai putin preocupti
de securitatea datelor pe care le publica online. Desi acestia au cerut companiei care opereaza reteaua
de socializare Facebook sa schimbe setarile de securitate, numai o parte redusa dintre ei s-a alaturat
protestului Quit Facebook Day (ziua in care renunti la Facebook - n.r.), ceea ce demonstreaza ca
preocuparea oamenilor pentru securitatea datelor pe care le publica online este in continua scadere.

Dar, pe langa avantaje, exista desigur si cateva dezavantaje ale folosirii acestor retele de
socializare. Unul dintre ele, si cel mai important, se refera la pierderea intimitatii pe care o confera
simplul email, de exemplu. Si asta pentru ca nu doar prietenii apropiati citesc acele mesaje, ci si
ceilalti 500 de prieteni de pe Facebook sau followers de pe Twitter. Evident, se pot face anumite
setari de blocare pentru o siguranta mai mare asupra protejarii informatiilor personale, dar acestea sunt
destul de relative, iar cea mai buna metoda de auto-protectie se pare ca ramane totusi autocenzura.
Insa, multi utilizatori nu stiu ca, in conformitate cu termenii contractului, facand click pe rubrica
accept, practic ofera in exclusivitate retelei dreptul de proprietate asupra tuturor informatiilor si
imaginii sale publice. Recent, Twitter a sublicientiat recent acest drept, prin vanzarea catre companiile
Google si Microsoft drepturile de a cauta prin mesajele postate de abonatii sai.
Un alt dezavantaj il reprezinta pericolul ca utilizatorii retelelor sociale sa devina victime ale
hackerilor, care au acum o noua posibilitate de a fura bani sau informatii. Potrivit unui raport al
companiei de securitate Sophos, criminalitatea virtuala este in crestere si 63% dintre administratorii de
retele isi fac griji din cauza ca angajatii companiilor share-uiesc prea multe informatii personale prin
intermediul retelelor sociale. Un sfert din afaceri au fost deja lovite de spam, phishing sau malware,
prin intermediul Twitter sau a altor retele sociale. Phishing-ul se manifesta prin mesaje trimise pe email, prin care se cer informatii personale utilizatorilor, precum parole sau codurile cardurilor bancare,
in timp ce malware-ul este un software rau, creat pentru a se infiltra in computere si pentru a obtine
diverse informatii. De mentionat, in context, ca in urma cu aproape un an de zile, reteaua Facebook
castiga un proces de aproape un miliard de dolari impotriva unui spammer, care a trimis peste patru
milioane de mesaje spam catre utilizatorii retelei, folosindu-se de conturi Facebook furate de el sau
cumparate de la alti spammeri, utilizand apoi botnet-uri pentru a promova pornografia, consumul de
marijuana si medicamente.
Recent, un jurnalist mexican a prezentat intr-o serie de reportaje cateva dintre bresele din
sistemele de securitate ale retetelor de socializare pe internet. Joaquin Lopez Doriga a atras chiar
atentia ca acestea au devenit o noua sursa de informatii pentru teroristi. In plus, se pare ca si unii hoti
sau rapitori isi racoleaza victimele vizualizandu-le profilurile de pe retelele de socializare (portrete,
casa, masini, poze de calatorie), care le ofera indicii valoroase despre pozitia sociala si situatia
economica sau nivelul de trai ale viitoarelor tinte. Jurnalistul sustine ca, chiar si atunci cand
utilizatorul anuleaza statutul de membru, fotografiile si informatiile raman la bord, in conformitate cu
Facebook, pentru cazul in care acesta decide sa-si reactiveze contul. Mai mult, utilizatorul nu este
indepartat nici chiar atunci cand moare. In conformitate cu termenii de utilizare, urmasii nu pot
legalmente sa-i oblige sa stearga de pe Facebook date si imagini ale rudelor lor, pentru ca atunci cand
a acceptat clauzele virtualului contract Facebook a dat dreptul de a mentine starea activa, in cadrul
unui comemorari speciale, pentru o perioada de timp, pentru a permite altor utilizatori sa posteze
comentarii si note asupra decedatului. De altfel, acest aspect a fost mentionat si in sesizarea facuta de
Canadian Internet Policy and Public Interest Clinic (CIPPIC), de la Universitatea din Ottawa, acesta
fiind primul caz de investigatie a unei retele sociale
Iata insa c administratorii reelelor de socializare nu vor sa le fie afectate cifrele de afaceri i
au acceptat aceste critici. Mai mult, au inceput sa ia msurile suplimentare de securitate. In intentia de
a-i proteja mai bine clientii, oficialii din cadrul companiei care administreaza reteaua Facebook au
introdus n sistemul de testare noi optiuni care sa le permita utilizatorilor sa stabileasc ce parte a vietii
lor personale va aparea pe pagina proprie, in func ie de cateogria careia i apar in vizitatorii care le
vizualizeaza pagina. Chris Kelly, nsrcinat cu protec ia vietii personale a utilizatorilor, a precizat ca
membrii Facebook vor putea decide ce informaii vor pune la dispozitia vizitatorilor, n func ie de

raporturile in care se afl acestia cu utilizatorul: prieteni, colegi de clasa sau de facultate, colegi de
serviciu sau prieteni ai prietenilor. De asemenea, se spera ca si anumite structuri specilizate in
securizarea activitatii cibernetice, precum EUROPOL, sa ajute la mentinerea sigurantei utilizatorilor
de internet a retelelor sociale. In orice caz, in ultima perioada se constata ca nu doar persoanele fizice
sau diverse asociatii neguvernamentale isi mentin active conturile deschise pe diverse platforme de
socializare, dar mai nou si-au creat conturi si o serie de institutii publice si structuri internationale,
precum Pentagonul sau NATO.

METODE DE MBUNTIRE A SECURITII N REELE SOCIALE

Securitatea reelelor sociale ncepe cu parola. De obicei neglijat de utilizatori, aceast
niruire de caractere este unul dintre lucrurile cele mai dorite de hackeri. Uneori, treaba lor nu este
att de dificil precum s-ar crede, dup cum arat i topul celor mai "nspimnttoare" parole din
2012. Acesta include parole mai vechi precum "password", "123456, dar i cuvinte ca jesus i
ninja, nou intrate n clasament.
O parol puternic ar trebui s conin litere mici, litere mari, cifre i caractere speciale (!@#$
%A&*() +-!~=\'{)[]:";~<>?../), s aib cel puin 8 caractere, sa fie schimbate cu regularitate (la cel
puin 6 luni) i s nu fie divulgat n niciun fel altor persoane. Evitai folosirea unor informaii
personale precum zilele de natere, numele animalelor de companie sau numele de dinainte de
cstorie al mamei. Acestea sunt uor de gsit prin tehnici de inginerie social sau din simple cutri
pe reelele sociale. Nu folosii aceeai parol de la un cont la altul i asigurai-v c avei o parol
puternic la toate serviciile online utilizate.
Escrocii i tenteaz pe utilizatori cu opiuni pe care re elele sociale nu le au, de exemplu
posibilitatea de a vedea cine le-a urmrit profilul, care pe Facebook nu exist din motive ce in de
protejarea vieii private. Stai la curent cu noile opiuni introduse de reelele sociale i nu v ncrede i
n nicio aplicaie promovat naintea unei lansri oficiale. Men ine i o atitudine sceptic i fa de
falsele promoii cu gadget-uri, bilete de avion sau bilete Disney care nu sunt publicate pe paginile
oficiale ale companiilor. Pe Facebook, utilizatorii se pot proteja de amenin rile aprute cu aplicaia
gratuit Bitdefender Safego, care le scaneaz timeline-ul i i protejeaz de cele mai noi amenin ri
informatice, spam, phishing i malware, dar i de supra-expunerea datelor personale.
Utilizatorii nu trebuie s dea click pe mesaje care, dei par fotografii, sunt fiiere executabile.
Chiar dac par c sunt transmise de prieteni, astfel de mesaje pot instala la descrcare un software
periculos ce ofer atacatorilor control asupra calculatorului infectat. Executarea unui astfel de fiier
(cu extensia .exe) este periculoas n general, indiferent c este primit de la prieteni sau de la
persoane necunoscute, prin intermediul programelor de mesagerie instant (Facebook, Yahoo
Messenger etc.)
Toate reelele sociale au o serie de opiuni de securitate ce pot fi ajustate. Pe Facebook, de
exemplu, informaiile sunt publice de la sine, la fel ca ntregul profil. De curnd, compania a lansat un
nou serviciu care ajut la cutri mai bine agregate i care poate returna rezultate precum "prieteni
care urmresc emisiunea X", dar i "vegetarieni din oraul meu care iubesc brnza". Utilizatorii pot
preveni apariia lor n rezultatele noului Graph Search dac i ajusteaz setrile de securitate i
modific statutul "like-urilor din public, n privat.
Totodat, este important securitatea navigrii n browser, ca metod de prevenie a atacurilor
de tip phishing. Tastai direct adresa site-ului reelei sociale i verificai c avei o conexiune sigur

(https), acolo unde este posibil. Conectarea de pe reeleWi-Fi publice i nesigure trebuie, de asemenea,
evitat.
Luai n calcul riscurile care exist atunci cnd mprtii pe FourSquare, Twitter sau Facebook locul
unde v aflai. Un check-in nu le spune doar prietenilor unde suntei, ci i hoilor, care afl cu aceast
ocazie i locul unde nu v aflai: acas. Natura public a platformei Twitter face ca securitatea
informaiilor s fie mai greu de controlat.
Autentificarea n doi pai ajut, totui, utilizatorii s fie siguri c ei sunt cei care i acceseaz
contul, i nu hackerii. Prin aceast metod, se trimite un cod de verificare ctre telefon, aa c doar
cineva care are acces i la telefon, i la parol se poate conecta la contul de Twitter. Pe Google+,
oricine poate urmri un alt utilizator fr a i cere acordul. De aceea, este bine s v facei mesajele
private i s schimbai setrile pentru diferitele cercuri de cunotine.
Ca reea social professional, LinkedIn poate prea un loc mai sigur n care s v stoca i
informaiile personale. Totui, platforma are i ea vulnerabiliti, iar anul acesta a suferit un atac
cibernetic de proporii, prin care s-au furat peste 6,5 milioane de parole. Utilizatorii LinkedIn sunt cel
mai adesea supui valurilor de spam, dar i ingineriilor sociale. Ei trebuie s fie foarte ateni la
persoanele pe care le adaug n cercul de conexiuni, pentru c unele profiluri pot fi false.
Reelele sociale sunt un pericol pentru copii dac acetia nu cunosc cteva reguli de utilizare.
Curioi fiind, copiii pot fi uor tentai s accepte prietenia unor necunoscui. Potrivit unui raport EU
Kids Online, cea mai frecvent activitate online riscant pentru copii este comunicarea cu persoane pe
care nu le-au ntlnit fa n fa. 30% dintre copiii europeni cu vrsta ntre 9 i 16 ani care folosesc
Internetul au comunicat online cu o persoan pe care nu o ntlniser fa n fa. Aceast activitate
poate fi riscant nu doar n viaa online: 9% dintre copii i-au dat i ntlnire cu persoane cunoscute pe
Internet. n Romnia, muli prini subestimeaz gravitatea ntlnirilor copiilor lor cu persoane
necunoscute i comunic ineficient cu cei mici, care prefer s le ascund adevrul. Doar 6% dintre
prini aveau cunotin de acest comportament, potrivit EU Kids Online.
Reelele sociale sunt periculoase pentru copii i din perspectiva scam-urilor propagate n acest mediu.
Cei mici sunt utilizatori vulnerabili i pot s dea click cu uurin pe linkuri periculoase i escrocherii.
n spatele unor jocuri i aplicaii aparent inofensive se pot ascunde extensii de browser periculoase,
linkuri frauduloase sau scheme cu SMS-uri cu supra-tax. Prinii i pot educa pe cei mici s fie foarte
prudeni n acceptarea prieteniei unor necunoscui. Ei pot folosi o aplica ie de control parental pentru a
monitoriza activitatea copiilor pe Facebook i pentru a-i proteja de eventuale pericole.
Sistemul de securitate Facebook
Facebook este reteaua sociala cu cel mai mare numar de atacuri din partea hackerilor.
Recent, s-a dezvaluit ca s-a incercat atacarea a nu mai putin de 600000 de conturi pe Facebook. Exista
insa destule relatari referitoare la conturi preluate sub control de altcineva, sau la folosirea
informatiilor obtinute de acolo impotriva utilizatorului respectiv. Pentru a se apara de acuzatiile ca nu
face nimic pentru protejarea datelor utilizatorilor, reteaua lui Mark Zuckerberg a facut dezvaluiri
despre sistemul sau extraordinar de securitate cibernetica. Cunoscut drept Facebook Immune System
(Sistemul Imunitar Facebook), este o retea masiva de aparare electronica si pare sa aiba succes, din
moment ce mai putin de 1% dintre utilizatorii retelei se pot plange ca au cazut victime spammerilor.
Totusi, cercetatorii specializati in securitatea retelelor de computere au reusit sa puna la punct
o cale noua de atac pentru a dovedi ca asa ceva este posibil care a trecut de apararea Facebook si a
dus la extragerea de date despre utilizatorii retelei. Facebook Immune System (FIS) a evoluat in numai
trei ani de la un sistem de aparare simplu, la algoritmii capabili sa monitorizeze orice fotografie
postata in retea, fiecare actualizare din statutul utilizatorilor, ba chiar si fiecare clic facut de cei peste
800 de milioane de abonati" ai retelei.

10

Zilnic au loc peste 25 de miliarde de actiuni de tipul citeste si scrie" inregistrate pe

Facebook, iar in momentele de varf sistemul verifica peste 650 000 de operatiuni pe secunda. Este o
mare provocare", afirma Jim Larus, unul dintre cercetatorii corporatiei Microsoft, specializat in
studierea retelelor mari.
Singura retea sociala mai mare decat Facebook este Internetul insusi, crede Larus, iar acest
lucru transforma FIS-ul in cel mai amplu sistem de protectie cibernetica aflat in functiune in acest
moment. Facebook Immune System protejeaza reteaua impotriva actiunilor hackerilor prin folosirea
unor programe de inteligenta artificiala pentru detectarea unor tipare de activitati suspecte.
Intregul sistem de securitate al Facebook este monitorizat de un grup de 30 de experti, dar
datorita componentei AI, este capabil sa deceleze activitatile suspecte in timp real si sa ia decizii de
contraatac fara nicio implicare din partea lor. Un atac deosebit a avut loc in aprilie, arata Tao Stein,
unul dintre expertii sistemului. A inceput dupa ce mai multi utilizatori au fost momiti sa copieze un
anumit cod implementat in bara pentru adresa a browserului lor.
Acest cod a preluat controlul contului de pe Facebook al persoanelor respective si a inceput sa
trimita mesaje de chat prietenilor lor spunand lucruri de genul: Tocmai am primit un iPad pe gratis",
impreuna cu un link unde prietenii puteau sa se aleaga si ei cu cate un iPad gratuit. Ajunsi acolo,
prietenii erau intampinati cu invitatia de copy & paste a aceluiasi cod, imprastiind, mai departe,
molima". Evident, nimeni n-a primit nici un iPad pe gratis.Astfel de atacuri genereaza cateva
milioane de mesaje pe minut",afirma Stein. Pentru a contracara atacul, FIS a generat o semnatura
folosita pentru a deosebi spam-ul de mesajele legitime. Aceasta metoda a fost bazata pe cuvintelecheie din spam, gratuit" si iPad" si pe adresa IP a computerelor care trimiteau aceste mesaje. FIS a
verificat si adresa de la care proveneau mesajele declarate ca spam-uri de catre utilizatori, blocandu-le.
Impreuna cu alte metode,
despre care Facebook nu discuta, sistemul de securitate a putut genera o semnatura care identifica
spam-ul in cateva secunde de la lansarea atacului, blocandu-l din start. De asemenea, Facebook
Immune System contracareaza si actiunile asa numitilor socialbots" programe care se pretind a fi
persoane reale si pot controla un cont pe Facebook, sporovaind" cu milioane de utilizatori alesi la
intamplare.
Conectandu-se cu prietenii prietenilor, si astfel, dupa sapte saptamani, 102 socialbots",
generati de expertii in securitate ai Facebook, aveau peste 3000 de prieteni. Din profilurile
utilizatorilor ei au putut extrage 46500 de adrese de e-mail si 14000 de adrese fizice, care ar fi putut fi
folosite pentru lansarea de atacuri de tip phishing sau pentru furturi de identitate. Facebook Immune
System a invatat sa recunoasca comportamentul socialbots"-ilor si sa-i blocheze de la prima intrare in
sistem
Viruii informatici
Ce este un virus? n lumea vie, un virus este o entitate biologic de un tip aparte: incapabil s se
reproduc numai prin mijloace proprii, el ptrunde ntr-o celul, i insereaz materialul genetic n cel
al celulei-gazd i folosete programele genetice ale acesteia pentru a se multiplica. Dei cercetri
recente au artat c nu toate virusurile sunt duntoare, ba unele chiar pot avea roluri benefice pentru
gazd, percepia comun asociaz virusurile cu rul, cu boala. Aceast asociere a inspirat i denumirea
dat unor programe de computer capabile de a face ru: virui informatici.
Dou lmuriri:
1. n biologie se folosete, drept plural, termenul "virusuri", n timp ce n informatic, ne-am
obinuit n asemenea msur s le zicem "virui", nct aa le-a rmas numele.

11

2. Viruii informatici reprezint doar una dintre categoriile de programe vtmtoare - aanumitele malware - ce pot infecta computerele. Viruii reprezint, ntr-un fel, copilria
fenomenului malware; azi, ameninri mai sofisticate i mai diversificate au complicat enorm
problema proteciei computerelor. Aa-numitele programe anti-virus realizate azi sunt, n
realitate, programe anti-malware capabile s detecteze i s elimine o gam larg de
ameninri, de diverse tipuri. Dar, n accepia comun a termenului, sunt numite virui fel de
fel de programe duntoare care infecteaz la un moment dat computerul.
Acestea fiind zise, s trecem n revist - pe scurt, c lucrurile mai complicate le lsm n
seama profesionitilor - principalele categorii de malware ce ne amenin computerele i reelele i s
amintim cteva dintre cele mai periculoase i rufctoare astfel de programe, care au produs pagube
i panic n lumea utilizatorilor, de-a lungul timpului.
Un virus, n nelesul strict al termenului, este un program care, odat ptruns n computer, se
ataeaz, n general, de fiiere executabile; cnd acestea sunt deschise, virusul se rspndete i la alte
asemenea fiiere. Dei exist i unii virui creai doar ca s se rspndeasc, pur i simplu, fr alte
consecine, aproape ntotdeauna viruii poart i instruciuni menite s modifice (n general
deteriorndu-le) fiierele din computerul infectat.
Worm ("vierme") este un program capabil s se rspndeasc n mod autonom, fr a fi
necesar s se ataeze de alte programe din computer. Ca i viruii, programele de tip worm creeaz
probleme, fie mcar prin faptul c consum din lrgimea de band necesar transmiterii de date,
ncetinind traficul. Dar, de cele mai multe ori, fac mult mai mult ru dect att.
Troian (de la "cal troian" - Trojan horse sau trojan) este un program duntor deghizat ntrunul panic sau chiar dezirabil. (tii povestea calului troian, din mitologia greac: n timpul rzboiului
cu Troia, grecii, la sfatul lui Ulise, au construit un uria cal de lemn, pe care l-au lsat n faa Troiei;
fr s se gndeasc prea mult, locuitorii acesteia, ncntai, l-au dus n cetate; la cderea nopii, din
burta calului au ieit rzboinicii greci, care i-au mcelrit pe toi cei din ora i astfel a fost cucerit
Troia.)
Un troian se prezint ca un fiier inofensiv i interesant, tentndu-l astfel pe utilizator s l descarce de
pe Internet, dup care, precum grecii narmai din burta calului, iese la iveal pericolul: software-ul
malefic poate terge documente sau poate instala alte programe vtmtoare.Un troian, un worm sau
un alt tip de malware poate fi utilizat pentru a instala un sistem de acces fraudulos, backdoor ("ua din
dos", cum ar veni), care permite unor operatori ru-intenionai s se strecoare n sistem eludnd
procedurile de autentificare. Aa reuesc crackerii s ptrund n computere, trecnd de barierele de
siguran care i opresc pe ali utilizatori.
Rootkits sunt tehnici folosite pentru a ascunde faptul c au fost instalate anumite programe
nedorite; n cadrul unor asemenea operaiuni, este modificat sistemul de operare al computeruluigazd, astfel nct programul malware s fie disimulat, ferit de sistemele de detecie. Uneori, asemenea
tipuri de malware conin instruciuni care nu numai c le fac aproape de nedetectat, dar mpiedic i
tergerea lor.
Spyware este un tip de malware care, instalat pe un computer fr tirea utilizatorului i greu
de detectat, adun informaii despre acesta i le face accesibile altor persoane, care utilizeaz aceste
informaii n propriul lor interes. Un program spyware poate afla fel de fel de date: ce fel de site-uri
web viziteaz adesea utilizatorul, dar i date de logare pe diverse site-uri, informaii legate de finanele

12

personale i altele, care, ajunse n minile cui nu trebuie, pot genera probleme. Uneori, e vorba doar de
bombardamente plictisitoare i enervante cu mesaje publicitare bine intite; alteori, ns, e vorba
despre lucruri mai grave, precum aflarea numrului crii de credit (urmat de golirea contului).
Programele malware evolueaz continuu, devenind din ce n ce mai sofisticate, mai greu de detectat i
de nlturat; n acelai ritm, se dezvolt sistemele de protecie, menite s apere computerele de
intruziuni i atacuri. E un fel de "curs a narmrilor", dramatic i cu mize importante ntr-o lume
modelat i dominat n mare msur de computere i de Internet.i, pentru a ilustra vulnerabilitatea
lumii informatice i necesitatea utilizrii celor mai bune protecii pe care ni le putem permite, iat
cteva dintre evenimentele istoriei scurte, dar intense ale rzboiului cu malware-ul.
LOVEYOU a fost un worm care, pornind din Filipine, a infectat iniial computerele prin email. Prezentndu-se sub forma unei "scrisori de dragoste de la un admirator secret/o admiratoare
secret" (v dai seama cum s-au grbit oamenii s deschid un asemenea mesaj!), e-mail-ul purta un
ataament care, odat deschis, a produs mari necazuri."Virusul" se autocopia i ascundea copiile n
diverse fiiere din computerul victimei; nlocuia diferite fiiere cu copii ale sale; se transmitea singur
prin e-mail, descrca singur de pe Internet o aplicaie capabil s "fure" parole de computer i s le
transmit celui care crease virusul.La vremea respectiv, n Filipine nu existau legi care s
pedepseasc infraciunile informatice, aa c, dei a fost cercetat un anume Onel de Guzman, bnuit a
fi creatorul virusului, el a fost achitat din lips de probe. Conform unor estimri, virusul ILOVEYOU
ar fi produs pagube de cca. 10 miliarde USD.
Melissa, creat de americanul David L. Smith n 1999, a fost unul dintre primii virui care a
atras atenia publicului. Melissa era un virus care se rspndea prin e-mail; odat activat (prin
deschiderea mesajului infectat), virusul se autoreplica i era transmis la alte 50 de persoane din lista de
contacte a utilizatorului. Virusul a provocat o asemenea aglomerare a traficului de e-mail, nct unele
companii au fost silite s sisteze trimiterea de mesaje e-mail pn la ndeprtarea virusului.
Klez a reprezentat un jalon important n istoria viruilor informatici. A aprut n 2001 i, timp
de mai multe luni, a afectat Internetul n moduri foarte neplcute pentru utilizatori. Una dintre
caracteristicile fenomenului Klez a fost faptul c, pornind de la tipul de baz, hackerii au modificat
virusul, la puin timp dup apariia sa pe net, crend versiuni diferite, dintre care unele erau deosebit
de nocive. n funcie de variant, Klez putea aciona ca un virus obinuit, ca un worm sau ca un troian;
unele variante puteau dezactiva sistemul anti-virus al computerului, iar altele puteau face computerul
infectat pur i simplu inutilizabil. Altele provocau blocarea inbox-ului din cauza numrului uria de
mesaje sosite ntr-un timp foarte scurt, ca urmare a faptului c erau programate s trimit masiv
"spam"-uri, cteodat de pe adresa, nsuit fraudulos, a unui contact real din lista de adrese a
utilizatorului. Una peste alta, a fost un malware care a creat probleme, cu att mai neplcute, cu ct
numrul mare de versiuni, cu proprieti diferite, fcea foarte dificil studierea lui i gsirea unor ci
de combatere.
Code Red i Code Red II, aprute n 2001, exploatau vulnerabilitile sistemelor de operare
ale computerelor ce rulau Windows 2000 i Windows NT.
n special Windows 2000 s-a dovedit sensibil; ntr-un computer cu acest sistem de operare i care
fusese infectat, Code Red II crea o bre (backdoor- vezi mai sus) care permitea unui cracker s
acceseze i s controleze computerul, putnd chiar s-l utilizeze pentru a comite infraciuni. Victima utilizatorul obinuit al computerului - nu numai c avea de-a face cu un computer care nu mai mergea
cum trebuie, dar ar fi putut fi i acuzat de delicte, n vreme ce adevratul vinovat - crackerul care
introdusese virusul - rmnea ascuns i necunoscut.

13

Nimda (2001) a fost un worm destinat s infecteze serverele, ncetinind considerabil traficul
pe internet. Una dintre caracteristicile sale cele mai frapante a fost viteza foarte mare cu care se
rspndea, iar faptul c infecta serverele a determinat colapsul unor reele de computere.
SQL Slammer/Sapphire, un virus al serverelor, a provocat, n 2003, pagube estimate la 1
miliard USD; a fost vorba despre evenimente precum cderea serviciului de bancomat al Bank of
America, probleme cu serviciul de apeluri de urgen 911 n Seattle, erori n sistemul de emitere a
biletelor de avion electronice i, n consecin, anularea unor zboruri - efecte care arat ct de grave
pot fi urmrile unui atac de malware n lumea contemporan, masiv informatizat.
Storm Worm (cunoscut i sub numele de Nuwar) a debutat n 2006; este un troian care
permite controlul de la distan al computerelor de ctre crackeri, care le folosesc, de pild,
transformndu-le n "fabrici de spam". A cam speriat lumea internetului prin amploarea atacului dar,
dei cu o rspndire foarte larg, s-a dovedit, din fericire, relativ uor de ndeprtat, cu ajutorul unor
programe anti-virus obinuite.
Alte atacuri nu sunt ns la fel de uor de nfruntat, ci necesit soluii mai sofisticate, mai ales c
fenomenul malware a trecut de la computerele de birou i servere la tot mai multe dispozitive
electronice, putnd afecta, cu consecine nc greu de evaluat, fel de fel de aparate, de la MP3 playere
la smartphone-uri i cine tie cte altele.
CONCLUZIE
In concluzie putem spune c totul depinde de noi, de ct de multe dorim s se tie despre noi i ct de
ateni suntem cu propria intimidate. n ceea ce priveste problema securitatii datelor pe Facebook, ce a
fost atat de aprig discutat ncat Mark Zuckerberg, fondatorul companiei, a cerut public scuze utilizatorilor reelei de socializare pentru c setarile de securitate stabilite la nceputul anului nu sunt u or
de folosit.
Securitatea reelelor sociale i controlul parental n mediul online sunt lucruri care sunt la ndemna
utilizatorilor obinuii, iar utilizatorii trebuie s fie informa i asupra riscurilor la care se supun n
momentul aderrii la astfel de platforme de socializare.
Pentru c tehnologia evolueaz odat cu noi, avem la dispozi ie i aplica ii gratuite sau contra-cost
care ne pot ajuta s ne mbuntim experiena navigrii pe Internet ntr-un mediu mai sigur att
online, ct i offline.
Securizarea sistemelor de pe care accesm Internetul, fie ele telefoane mobile sau calculatoare, cu o
soluie antivirus este cea mai sigur metod care i ine departe de viru i, fraude, phishing i alte
ameninari att pe aduli, ct i pe copii.

14

15