Istoria Internetului i reelele de socializare

Dac secolul XX se spune pe drept cuvnt c a aparinut tehnologizrii culminnd n

ultimii ani cu informatizare i dezvoltarea ciberneticii prin produsele finite,calculatoarele,
secolul viitor se spune ca va fi al comunicaiilor. Daca la nceput au fost semnalele morse,
telegraful apoi telefonul care a revoluionat comunicaiile lucrurile au evoluat puternic la
sfiritul acestui secol culminid n zilele noastre cu un nou i puternic concept numit Internet.
Ce este internetul, o scurta istorie i cum funcioneaza voi explica n urmatoarele rinduri.
Numit i reeua reelelor,Internetul i are originea n ARPANET i n
NSFNET.Internetul este mai mult dect o suma de conexiuni, desigur nimeni nu a prevazut
cum aceast trecere de la o reea militara la una public i comercial ne va afecta felul n care
gndim despre informaie i comunicare.
Istoria internetului a nceput cu dezvoltarea calculatoarelor electronice n anii 1950.
Publicul a fost introdus pentru prima dat n Internet atunci cnd un mesaj a fost trimis de la
laboratorul de informatic de profesorul Leonard Kleinrock, la Universitatea din California,
Los Angeles ( UCLA ), dup a doua pies de echipament de reea a fost instalat la Stanford
Research Institute ( SRI ). Aceast conexiune nu activeaz numai prima transmitere care
urmeaz sa fie facuta, dar este, de asemenea, considerat a fi backbone-ul Internet . Acest
lucru a nceput comunicarea punct-la-punct ntre computere mainframe i terminale , extins la
punct-la-punct conexiuni ntre calculatoare i apoi de cercetare devreme n comutare de
pachete . Reele cu comutare de pachete, cum ar fi ARPANET , Mark I la a creditelor
neperformante n Marea Britanie , Ciclade , Reeaua Merit , Tymnet , i Telenet , au fost
elaborate la sfrsitul anilor 1960 i nceputul anilor 1970 folosind o varietate de protocoale .
ARPANET, n special, a condus la dezvoltarea de protocoale pentru Internetworking , n cazul
n care mai multe reele separate, ar putea fi unite ntr-o reea de reele.
n 1982, Internet Protocol Suite (TCP / IP),a fost standardizat i conceptul de reea
mondial de reele interconectate pe deplin TCP / IP numit Internet. Accesul la ARPANET a
fost extins n 1981, cnd National Science Foundation (NSF), a dezvoltat tiina de Network
Computer (CSNET) i din nou n 1986, atunci cnd NSFNET a oferit acces la supercomputere
site-urilor din Statele Unite, de la organizaiile de cercetare i educaie. Furnizorii de servicii
comerciale de internet (ISP), a nceput sa apar la sfritul anilor 1980 i nceputul anilor
1990. ARPANET a fost scoasa din funciune n 1990. Internetul a fost comercializat n 1995,
cnd NSFNET a fost dezafectat, eliminarea ultimelor restricii privind utilizarea Internetului
pentru a transporta traficul comercial.
ncepnd de la mijlocul anilor 1990, internetul a avut un impact revoluionar asupra
culturii i a comerului, inclusiv creterea aproape instantanee de comunicare prin pota
electronica , mesagerie instant , Voice over Internet Protocol (VoIP) "apeluri", bidirecional
video interactiv solicita , precum i World Wide Web , cu acele forumuri de discuii , bloguri ,
reele sociale , i site-uri de cumparaturi online. Comunitatea de cercetare i educaie
continua sa se dezvolte i s utilizeze reelele avansate, cum ar fi FSN viteza de serviciu foarte
mare,reea backbone (vBNS), Internet2 , i LambdaRail National . Cantiti tot mai mari de
date sunt transmise la viteze mai mari n reelele de fibr optic care funcioneaz la 1-Gbit /
s, 10-Gbit / s, sau mai mult. Internetul continu s creasc, condus de cantitai tot mai mari de
informatii on-line si de cunostine, comer, divertisment, i de reele sociale.

Promovat ca eful biroului de prelucrare a informaiilor de la DARPA , Robert Taylor

destinat s realizeze ideile lui Licklider ale unui sistem de reele interconectate. Aducerea
lui Larry Roberts de la MIT, el a iniiat un proiect pentru a construi o astfel de re ea. Prima
legtur ARPANET a fost stabilit ntre Universitatea din California, Los Angeles ( UCLA )
si Institutul de Cercetare Stanford , la 22:30 pe 29 octombrie 1969.
Pn la 5 decembrie 1969, o reea de 4-nod a fost conectat prin
adugarea Universitii din Utah si Universitatea din California, Santa Barbara .Bazndu-se
pe ideile dezvoltate n ALOHAnet , ARPANET a crescut rapid. Pn n 1981, numrul de
gazde a crescut la 213, cu o nou gazd fiind adugat aproximativ la fiecare douzeci de
zile.
ARPANET a devenit nucleul tehnic a ceea ce avea s devin Internet, i un instrument
principal n dezvoltarea tehnologiilor utilizate. Dezvoltarea ARPANET a fost centrat n jurul
valorii de cerere pentru Comentarii (RFC), proces nc folosit astzi pentru a propune i
distribuirea protocoalelor de internet i sisteme. RFC 1 , intitulat "Software-gazd", a fost
scris de Steve Crocker din Universitatea din California, Los Angeles , i publicat pe 7 aprilie
1969. n aceti primii ani de via au fost documentare n 1972 de reele de calculatoare:
vestitorii de partajare a resurselor .
Colaborari internaionale privind ARPANET au fost rare. Din diverse motive politice,
dezvoltatorii europeni s-au preocupat de dezvoltarea reelelor X.25.Excepii notabile au
fost Array norvegian seismica ( NORSAR ) n 1972, urmat n 1973 de Suedia cu legturi
prin satelit ctre staia Tanum Pmnt i Petru Kirstein grup de cercetare ", n Regatul Unit,
iniial la Institutul de Informatic, Universitatea din Londra i mai trziu la University College
din Londra .
n 1965, Donald Davies de la National Physical Laboratory (Marea Britanie) a propus
o reea de date la nivel naional pe baza de pachete-comutare.Propunerea nu a fost preluat la
nivel naional, dar n 1970 el a proiectat i construit Mark I cu comutare de pachete de reea
pentru a satisface nevoile de laborator multidisciplinare i s demonstreze tehnologia n
condiii de exploatare. Dupa 1976, 12 computere i 75 de dispozitive terminale s-au ataat i
mai mult,s-au adugat pn cnd reeaua a fost nlocuit n 1986.
Meritul de reea a fost format n 1966 pentru ca Educaional Michigan Informaii
Triada de cercetare s poat explora reele de calculatoare ntre trei universiti publice, ca un
mijloc de a ajuta la dezvoltarea statului educaional i economic.Cu sprijinul iniial de la statul
Michigan i National Science Foundation (NSF), reeaua cu comutare de pachete a fost
demonstrat pentru prima dat n decembrie 1971, cnd o gazd Interactiv pentru conexiunea
gazd a fost efectuat ntre IBM mainframe calculatoare sisteme de la Universitatea din
Michigan , n Ann Arbor i Wayne State University din Detroit , n octombrie 1972 conexiuni
la CDC mainframe-ul de la Michigan State University n East Lansing finalizat triada. De-a
lungul urmtorilor civa ani n plus pentru a gazdui conexiuni interactive de reea a fost
mbuntit pentru a sprijini terminal la conexiuni gazd, pentru a gzdui conexiuni de lot
(depunere de locuri de munc de la distan, de imprimare de la distan, transfer de fiiere
batch), transfer de fiiere interactiv, gateway-uri de la Tymnet i Telenet reele publice de
date , X.25 echipamente gazd, gateway-uri ctre reelele de date X.25, Ethernet,gazde
ataate, i n cele din urm TCP / IP i suplimentar universitile publice din Michigan se
alture reelei.

Cicladele
Cyclades reea de comutare de pachete,a fost o reea de cercetare francez,proiectat i
regizat de Louis Pouzin . n primul rnd n 1973, a fost dezvoltat pentru a explora alternative
la proiectarea iniial ARPANET i s sprijine cercetarea de reea, n general,. A fost prima
reea pentru a face gazdele responsabile pentru livrarea fiabil a datelor, mai degrab dect de
reea n sine, folosind datagrame nesigure i asociate end-to-end a mecanismelor de protocol.

X.25 i reelele publice de date

Bazat pe cercetare ARPANET-ului, pachete de standarde de comutare de reea au fost
dezvoltate de ctre Uniunea Internaional a Telecomunicaiilor (UIT), n form de X.25 i a
standardelor conexe. n timp ce utilizaicomutare de pachete , X25 este construit pe conceptul
de circuite virtuale emulating,conexiuni telefonice tradiionale. n 1974, X.25 a format baza
pentru reeaua SERCnet ntre britanic academice i de cercetare site-uri, care mai trziu a
devenit JANET .Standardul iniial UIT privind X.25 a fost aprobat n luna martie 1976.
Post Office britanic , Western Union International i Tymnet au colaborat pentru a crea
primul pachet internaional de pornit de reea, denumit n continuare Serviciul internaional cu
comutare de pachete (IPSS), n 1978.Aceast reea a crescut de la Europa si SUA pentru a
acoperi Canada, Hong Kong i Australia n 1981. Prin anii 1990 a oferit o infrastructur de
reea la nivel mondial.
Spre deosebire de ARPANET, X.25 au fost de obicei disponibile pentru utilizarea de
afaceri. Telenet a oferit serviciile sale Telemail,pot electronic, care a fost, de asemenea,
orientat spre utilizarea de ntreprinderi, mai degrab dect sistemul de e-mail general al
ARPANET.
Primul dial-in,reele publice de ocazie,TTY protocoalele terminale pentru a ajunge la
un concentrator operat n reeaua public. Unele reele, cum ar fi CompuServe , folosit pentru
a X.25 multiplex,sesiunile de terminal n ordinea lor cu comutare de pachete,coloanele
vertebrale, n timp ce altele, cum ar fi Tymnet , utilizau protocoale proprietare. n
1979, CompuServe a devenit primul serviciu de a oferi pot electronic capaciti i suport
tehnic pentru utilizatorii de calculatoare personale. Compania a deschis drumuri noi din nou,
n 1980, fiind prima de a oferi chat n timp real cu Simulator bncii centrale . Alte reele
majore dial-in au fost America OnLine (AOL), i Prodigy , care a oferit de asemenea
comunicaii, de coninut, i caracteristici de divertisment. Multe reele de sistem (BBS) au
oferit de asemenea accesul on-line, cum ar fi FidoNet care a fost popular n rndul
utilizatorilor de calculatoare colecionar, muli dintre ei hackeri i a operatorilor de radio
amatori .

UUCP i Usenet
n 1979, doi studeni de la Universitatea Duke ,Tom Truscott si Jim Ellis , a venit cu
ideea de a folosi,Bourne shell script-uri pentru a transfera tiri i mesaje de pe o linie de
serie UUCP legtur cu viitoare Universitatea din Carolina de Nord la Chapel Hill . Dupa

eliberarea public a software-ului, a ochiurilor de plas de gazde UUCP ,de expediie la tiri,
Usenet s-a extins rapid. UUCPnet, cum ar fi numit mai trziu, a creat, de asemenea, gatewayuri i legturile dintre FidoNet i dial-up gazde BBS. Reelele de gazde UUCP rspndite
rapid din cauza costurilor mai mici,capacitatea de a utiliza liniile existente
nchiriate , X.25 linkurile sau chiar conexiuni ARPANET, precum i lipsa unor politici stricte
de utilizare (organizaii comerciale care ar putea oferi bugfix-uri), n comparaie cu reelele de
mai trziu, cum ar fi CSnet i BITNET . Tooate conecatrile au fost locale. Pn n 1981
numrul de gazde gazde UUCP a crescut la 550, aproape dublndu la 940 n 1984. - Reeaua
Sublink , funcioneaz din anul 1987 i oficial fondat n Italia n 1989, pe baza
interconectrii acestora asupra UUCP de a redistribui i de e-mail de tiri,a trimiterii
mesajelor ctre grupurile de-a lungul nodurilor sale italiene (aproximativ 100 la ora), deinute
att de persoane fizice i companii mici. Reeaua Sublink reprezentat eventual, unul dintre
primele exemple ale progreselor tehnologiei de internet din ce n ce mai populare, prin
difuzie.
Cu att de multe metode de reea diferite, ceva a fost necesar pentru a le
unifica. Robert E. Kahn, DARPA i ARPANET la recrutat pe Vinton Cerf de la Universitatea
Stanford pentru a lucra cu el pe problema. n 1973, au elaborat o reformulare fundamental, n
cazul n care diferenele dintre protocoalele de reea au fost ascunse cu ajutorul unui
Internetwork protocol comun , i n loc de reea este responsabil pentru fiabilitate, la fel ca n
ARPANET, gazdele au devenit responsabile. Cer credite Hubert Zimmerman , Gerard LeLann
i Louis Pouzin (proiectantul a Cicladelor de reea) cu munca important pe acest design.
Caietul de sarcini al protocolului rezult, RFC 675 - Specificaii Program de Internet
Control Transmitere , de Vinton Cerf, Dalal Yogen i Sunshine Carl, Grupul de lucru de reea,
decembrie 1974, conine prima utilizare atestat a termenului de internet , ca o prescurtare
pentru Internetworking ; mai trziu, RFC repeta aceast utilizare, astfel nct cuvntul a
nceput ca un adjectiv , mai degrab dect substantiv este astzi.
Cu rolul de reea redus la strictul necesar, a devenit posibil s se alture aproape orice
reea mpreun, indiferent de ce caracteristicile lor au fost, astfel, rezolvarea problemei initiale
Kahn. DARPA a fost de acord s finaneze dezvoltarea prototipului de software, i dup mai
muli ani de munc, prima demonstratie de un gateway ntre Packet Radio i ARPANET a
fost realizat de Institutul de Cercetare Stanford . Pe 22 noiembrie, 1977, o demonstraie ntre
trei reele a fost realizat, inclusiv ARPANET, de reea Packet Radio i reeaua Atlanticului de
satelit de pachete.
Care rezult din specificaiile primele TCP 1974, TCP / IP a aprut n mijlocul sfarsitul
1978 n forma final aproape. Pn n 1981, standardele asociate au fost publicate
ca RFC 791, 792 i 793 i a adoptat pentru utilizare. DARPA sponsorizat sau ncurajat
dezvoltarea de implementarile TCP / IP pentru multe sisteme de operare i apoi programat o
migrare a tuturor gazdele pe toate reelele de pachete sale de a TCP / IP. La 1 ianuarie 1983,
cunoscut sub numele de Ziua Drapelului , protocoale TCP / IP a devenit singurul protocol
aprobat privind ARPANET, nlocuind mai devreme protocolul NCP .

Dup ce ARPANET a fost n funciune de mai muli ani, ARPA a cutat o alt agenie
pentru a preda n afara reelei pentru ; Misiunea principal ARPA a fost finan area pentru
cercetare i dezvoltare de tiere margine, nu ruleaz un utilitar de comunicaii. n cele din
urm, n luna iulie 1975, reeaua a fost predat Ageniei de aparare Comunicatii , de asemenea,
o parte din Departamentul de Aprare . n 1983, armata SUA,parte din ARPANET a fost rupt
ca o reea separat,MILNET . MILNET a devenit ulterior neclasificat, dar numai
militar- NIPRNET , n paralel cu nivelul SECRET-SIPRNET i JWICS pentru TOP SECRET
si mai sus. NIPRNET nu au controlat gateway-uri de securitate pentru a public la Internet.
Reelele de bazate pe ARPANET a fost finanat de guvern i, prin urmare, limitat la
utilizrile noncomerciale, cum ar fi cercetarea, utilizarea comercial a fost independent strict
interzis. Acest lucru limiteaz iniial conexiuni la site-uri militare i universiti. n timpul
anilor 1980, conexiunile s-au extins la mai multe institu ii de nvmnt, i chiar la un numr
tot mai mare de companii, cum ar fi Digital Equipment Corporation i Hewlett-Packard , care
particip la proiecte de cercetare sau de furnizarea de servicii pentru cei care au fost.
Mai multe ramuri ale guvernului american , National Aeronautics and Space
Agency (NASA), National Science Foundation (NSF), i Departamentul Energiei (DOE) sa
implicat masiv n cercetare pe Internet i a nceput dezvoltarea unui succesor la ARPANET.La
mijlocul anilor 1980, toate cele trei dintre aceste ramuri dezvoltat primul Wide Area Networks
bazat pe TCP/IP. NASA a dezvoltat NASA tiin de reea , FSN a dezvoltat CSNET i DOE
evoluat Energie tiine de reea sau ESNet.

NASA a dezvoltat TCP / IP bazate pe reea de tiin NASA (NSN), la mijlocul anilor
1980, oamenii de tiin dezvolt conectarea la datele i informaiile stocate oriunde n
lume. n 1989, DECnet pe baza reelei Space Physics Analysis Network (SPAN) i TCP / IP
bazat pe tiin NASA Network (NSN) au fost adusi impreuna la NASA Ames Research
Center crearea primei retele multiprotocol arie larg numit tiin NASA internet, sau INS
.INS a fost creat pentru a oferi un complet integrat infrastructur de comunicaii pentru
comunitatea tiinific NASA pentru avansarea de pmnt, spaiu i tiinele vieii. Ca o mare
vitez, multiprotocol, reteaua internationala, cu condiia INS conectivitate la peste 20.000 de
oameni de tiin din ntreaga toate cele apte continente.
n 1981 NSF a sprijinit dezvoltarea de tiin Network Computer (CSNET). CSNET
legtur cu ARPANET folosind protocolul TCP / IP, i a fugit TCP / IP peste X.25 , dar a
sprijinit, de asemenea, departamentelor, fr conexiuni de reea sofisticate, utiliznd automat
dial-up de schimb mail.
Experiena sa cu CSNET plumb FSN de a utiliza TCP / IP, atunci cnd a
creat NSFNET , un 56 kbit / s a stabilit coloana vertebral n 1986, NSF a sprijinit procesare
rapid de centre i de reele regionale de cercetare i educaie n Statele Unite ale Americii. Cu

toate acestea, utilizarea de NSFNET nu a fost limitat la utilizatorii supercomputer i 56 kbit /

s a devenit rapid suprancrcat. NSFNET a fost upgradat la 1.5 Mbit / s n 1988. Existena
NSFNET i crearea de schimburi de internet Federal (Fixat) a permis ARPANET care
urmeaz s fie dezafectate n 1990. NSFNET a fost extins i modernizat la 45 Mbit / s n
1991, i a fost scoas din funciune n anul 1995, cnd a fost nlocuit de coloana vertebral
operate de mai multe utilitare furnizorii de servicii de internet .
Termenul "Internet" a fost adoptat n prima RFC publicat pe protocolul TCP ( RFC
675 : Internet Control programului de transmitere, decembrie 1974) ca o abreviere a
termenului Internetworking i cei doi termeni au fost utilizai alternativ. n general, un
internet a fost o reea utiliznd protocolul TCP / IP. Acesta a fost n momentul n care a fost
interconectate ARPANET cu NSFNET la sfritul anilor 1980, termenul a fost folosit ca nume
al reelei, internet,fiind un mare i la nivel mondial reea TCP / IP.
Pe msur ce interesul n crearea de reele pe scar larg a crescut i noi aplica ii
pentru acesta s-au dezvoltat, tehnologiile de Internet sa rspndit n ntreaga restul
lumii. Abordarea de reea-agnostic n TCP / IP a nsemnat c a fost uor s utilizeze orice
infrastructura de reea existent, cum ar fi IPSS X.25 reea, pentru a transporta traficul
Internet. n 1984, University College din Londra nlocuiete legturile sale transatlantice prin
satelit cu TCP / IP peste IPSS.
Multe site-uri care nu pot lega direct la Internet a nceput s creeze
gateway-uri simple, pentru a permite transferul de e-mail, la acea vreme cea mai
important
aplicaie. Site-uri
care
doar
au
conexiuni
intermitente
utilizate UUCP sau FidoNet i bazat pe gateway-urile ntre aceste reele i
Internet. Unele servicii gateway de e-mail a mers dincolo de simpla peering, cum
ar fi s permit accesul la FTPsite-uri prin intermediul UUCP sau e-mail.

n cele din urm, restul aspectelor centralizate de rutare au fost

eliminate. EGP protocolul de rutare a fost nlocuit cu un nou protocol, Border Gateway
Protocol (BGP). Aceasta sa dovedit Internetului ntr-o topologie de tip plas i sa ndeprtat
de arhitectura centrica care ARPANET a subliniat. n 1994, Classless Inter-Domain Routing a
fost introdus pentru a sprijini conservarea mai bun a spaiului de adrese care a permis
utilizarea de agregare traseu pentru a reduce dimensiunea de tabele de rutare.
ntre 1984 i 1988 CERN a nceput instalarea i operarea de TCP / IP pentru a
interconecta sistemele sale majore interne de calculatoare, staii de lucru, PC-uri i un sistem
de control de acceleraie. CERN a continuat s opereze un numr limitat de auto-dezvoltate de
sistem (CERNET) pe plan intern i mai multe incompatibile (de obicei de proprietate)
protocoale de reea extern.Nu a fost o rezisten considerabil n Europa, spre utilizarea mai
larg a TCP / IP , TCP i intranet CERN / IP a rmas izolat de internet pn n 1989.
n 1988, Daniel Karrenberg, de la Centrum Wiskunde & Informatica (CWI),
n Amsterdam , a vizitat Ben Segal, CERN a lui TCP / IP Coordonator, n cutarea pentru
sfaturi despre tranziia de partea european a Usenet UUCP reea (o mare parte din care a
fugit peste X.25 legturi) ctre peste TCP / IP. n 1987, Ben Segal au ntlnit cu Len
Bosack de atunci, compania nc mic Ciscodespre achizitionarea unor TCP / IP pentru
routerele CERN, i a fost n msur s ofere consiliere i Karrenberg transmite-l pe la Cisco
pentru hardware-ul adecvat. Acest lucru a extins partea european a internetului n cadrul
reelelor existente gazde UUCP, iar n 1989 CERN a deschis primul su externe conexiunile
TCP / IP. Aceasta a coincis cu crearea de Europens IP RESEAUX ( RIPE ), iniial un grup de
administratori de reea IP care sa ntlnit n mod regulat pentru a efectua coordonarea lucru
mpreun. Mai trziu, n 1992, RIPE a fost oficial nregistrat ca ocooperativ n Amsterdam.

n acelai timp, ca i creterea Internetworking n Europa, re ele ad-hoc la ARPA intre universiti australiene formate, bazate pe diverse tehnologii, cum ar fi X.25
i UUCP Net. Acestea au fost limitate n conectarea lor la reelele mondiale, ca urmare a
costurilor individuale de a face conexiuni internaionale UUCP dial-up sau X.25. n 1989,
universitile australiene s-au alturat spre utilizarea de protocoale IP pentru a unifica
infrastructura de reea. AARNet a fost format n 1989 de ctre australian prorectori
"Comitetul i a oferit-o reea dedicat bazate pe IP pentru Australia.
Internetul a nceput s ptrund n Asia n la sfritul anilor 1980. Japonia, care a
construit o reea bazat pe UUCP JUNET n 1984, conectat la NSFNET n 1989. Ea a gzduit
reuniunea anual a Societii Internet , INET'92, n Kobe . Singapore a dezvoltat TechNet n
1990, iar Thailanda a ctigat o conexiune la Internet la nivel mondial ntre Universitatea
Chulalongkorn i UUNET n 1992.
Fiind folosit de cele mai multe persoane ca o sursa de informatii,trebuia sa existe un
mod de a stoca aceasta informatie si de a o clasifica,din acest motiv in anul 1990 a fost creeat
Archie,urmat de catre WAIS si Gopher in 1991,aceastea fiind motoare de clasificare si cautare
a informatiilor.Aceste motoare de cautare aparand chiar inainte de a aparea world wide web.
In anii `90 printre cele mai populare motoare de cautare au fost Yahoo (fondat in 1994)
, Altavista (fondata in 1995),aceastea din urma fiind liderii industriei respective.In anul 2001
Google (fondat in 1998) a dezvoldat noi abrodari de clasament si relevanta.

Bing; 4% Yandex; 2%AOL; 0%Intreba; 1%

Baidu; 5%
Yahoo!; 6%

Google; 82%

Reele de socializare
n afara faptului c internetul este folosit ca surs de informatie pretutindeni, o mare
majoritate dintre noi detine un cont pe cel puin un site de socializare.
Un serviciu de social networking este un serviciu on-line , platform, sau site-ul, care
se concentreaz pe facilitarea construirii de reele sociale sau relaiile sociale n rndul
persoanelor care, de exemplu, mprtesc interese, activiti, fundaluri, sau din viaa real
conexiuni. Un serviciu de reea social const ntr-o reprezentare a fiecrui utilizator (de
multe ori un profil), lui / ei link-uri sociale, precum i o varietate de servicii
suplimentare. Cele mai multe servicii de reele sociale sunt bazate pe web i s ofere mijloace
pentru ca utilizatorii s interacioneze pe Internet , cum ar fie-mail-ul i mesagerie
instant . comunitate online servicii sunt uneori considerate ca un serviciu de reea social, dei
ntr-un sens mai larg, serviciu de reea social, de obicei, nseamn un serviciu individualcentric ntruct on-line comunitate de servicii sunt de grup centrate. Site-uri de social
networking permite utilizatorilor s mprteasc idei, activiti, evenimente, i interesele n
cadrul reelelor lor individuale.
Principalele tipuri de servicii de reele sociale sunt cele care contin locuri,categorie
(cum ar fi anul colar sau colegii), nseamn s se conecteze cu prietenii (de obicei cu autodescriere de pagini), precum i un sistem de recomandare legat de ncredere. Metode
populare combin acum multe dintre acestea, cu American servicii bazate
pe Facebook , Google+ , si Twitter,utilizate pe scar larg n toat lumea; Nexopia n
Canada; Badoo , Bebo , Vkontakte , Draugiem.lv (mai ales n Letonia) , Hi5 , Hyves (mai
ales n rile de Jos), iWiW (mai ales n Ungaria), Nasza-Klasa (mai ales n
Polonia), Skyrock , Sphere , StudiVZ (mai ales n Germania), Tagged , Tuenti (cea mai mare
parte n Spania), i XING , n unele pri ale Europei; Hi5 iOrkut , n America de
Sud i America
Central ; LAGbook n Africa ;
i Cyworld , Mixi , Orkut , renren , Weibo i nenorocit n Asia i insulele din Pacific.
Au existat ncercri de a standardiza aceste servicii, pentru a evita necesitatea de a
dubla intrri de prieteni i de interese (a se vedea FOAF standard i Open Source
Initiative ). Un studiu din 2011 a constatat ca 47% din adultii americani folosesc un serviciu
de reea social.
Potenialul pentru crearea de reele de calculator pentru a facilita forme mbunt ite
ale interaciunii sociale pe computer a fost sugerat timpuriu. Eforturile de a sprijini reelele
sociale prin intermediul de comunicare mediat de computer au fost fcute n mai multe
servicii on-line timpurii, inclusiv Usenet , ARPANET , listserv , si buletinul servicii de bord
( BBS ).Multe caracteristici tipice pentru de site-uri de reele sociale au fost, de asemenea,
prezente n serviciile online, cum ar fi America Online , Prodigy , CompuServe , ChatNet ,
i BINE . de reele sociale timpurie pe World Wide Web a nceput n form de comuniti
online,
cum
ar
fi
generalizate Theglobe
com. (1995), Geocities (1994)
i Tripod.com (1995). Multe dintre aceste comuniti timpurii s-au axat pe aducerea oamenilor
impreun pentru a interaciona unii cu alii, prin camere de chat, i utilizatorii ncuraja i s
fac schimb de informaii cu caracter personal i idei prin paginile web personale prin
furnizarea de uor de utilizat instrumente de publicare si spatiu web gratuit sau ieftin. Unele
comuniti - cum ar fi Classmates.com - a avut o abordare diferita, prin simpla legtur unul
cu altul prin intermediul adrese de e-mail. La sfritul anilor 1990, profiluri de utilizator a
devenit un element central de site-uri de social networking, care permite utilizatorilor de a
compila listele de " prieteni "i de cutare pentru ali utilizatori cu interese similare. Noi

metode de reele sociale au fost dezvoltate de la sfritul anilor 1990, i multe site-uri au
nceput s se dezvolte mai multe caracteristici avansate pentru ca utilizatorii s gseasc i s
gestioneze prieteni. Aceast generaie nou de site-uri de social networking a inceput sa
infloreasc cu apariia SixDegrees.com n 1997 , urmat de Makeoutclub n 2000, Hub
Cultur i Friendster n 2002, i n curnd a devenit parte a curentului principal de
Internet. Friendster a fost urmat de MySpace i LinkedIn un an mai trziu, i,
eventual, Bebo . Care s ateste creterea rapid n popularitate site-urile de reele sociale ",
pn n 2005, a fost raportat c MySpace a fost obtinerea mai multe vizualizri de pagini
dect Google . Facebook , lansat in 2004, a devenit cel mai mare site de social networking
din lume , n la nceputul anului 2009.
Servicii de Web bazate pe reele sociale fac posibil conectarea ntre oameni care
mprtesc interese i activiti n afara granielor politice, economice, i geografic. Prin email i mesagerie instant, online, comunitile sunt create n cazul n care o economie
cadou si altruismul reciproc sunt ncurajate prin cooperare . Informatiile sunt deosebit de
potrivit pentru economie cadou , ca informaia este un bun nonrival i poate fi druit de la
practic nici un cost.
Facebook i alte instrumente de reele sociale sunt din ce n ce obiectul cercetrii
tiinifice. Oamenii de stiin din multe domenii au nceput s investigheze impactul social de
networking-uri, investigheaz modul in care aceste site-uri pot juca n probleme
de identitate , intimitate , capitalul social , cultura tinerilor , i educaie .
Mai multe site-uri au nceput s atingei n puterea modelului social networking
pentru filantropie . Astfel de modele ofer un mijloc pentru conectarea industriilor
fragmentate altfel i organizaiile mici, fr resurse pentru a ajunge la un public mai larg cu
utilizatorii interesai. Reelele sociale sunt furnizarea de un mod diferit pentru persoanele
fizice de a comunica digital. Aceste comuniti de hipertext permit schimbul de informaii i
idei, un concept vechi plasat ntr-un mediu digital.
n 2011, HCL Technologies a realizat o cercetare care a artat c 50% dintre
angajatorii britanici au interzis utilizarea de site-uri de social networking / servicii n timpul
orelor de lucru.

Caracteristici tipice
Potrivit Boyd i Ellison (2007) articol, "De ce tineret (inima) Site-uri re ele sociale:
Rolul Publics Networked n viaa social Teenage", site-uri de social networking (SNSs) o
varietate de caracteristici tehnice, care permite persoanelor fizice de a construi un profil
public / semi-publice, lista articulat de ali utilizatori care le mprtesc o legtur cu, i
pentru a vizualiza lista lor de contacte n cadrul sistemului . Cel mai de baz dintre acestea
sunt profile vizibile, cu o list de "prieteni", care sunt, de asemenea, utilizatori ai siteului. ntr-un articol intitulat "Site-uri reele sociale: definiie, istoric, i Bursa", Boyd i
Ellison adopt descrierea lui Sunden (2003) de profile fi pagini unice n cazul n care se poate
"se tastai n fiin." Un profil este generat de rspunsurile la ntrebri, cum ar fi varsta,
locatie, interese, etc Unele site-uri permit utilizatorilor s ncarce imagini, adauge coninut
multimedia sau de a modifica aspectul profilului. Alii, de exemplu, Facebook, permite
utilizatorilor s consolideze profilul lor prin adugarea de module sau "Aplicatii". Multe siteuri permit utilizatorilor s posteze intrrile de blog, cutarea pentru altii cu interese similare i
de compilare i listele de aciuni ale contactelor. Profilurile de utilizator de multe ori au o
seciune dedicat la comentariile de la prieteni i de ali utilizatori. Pentru a proteja
confidenialitatea utilizatorilor, reelele sociale au de obicei controale care permit utilizatorilor

s aleag cine poate vizualiza profilul lor, contactati-le, s le adugai la lista lor de contacte,
i aa mai departe.

Caracteristici suplimentare
Unele reele sociale au caracteristici suplimentare, cum ar fi abilitatea de a creea
grupuri care v mprtesc interesele comune sau de afiliere, ncrcai sau streaming video
live, i s poarte discuii n forum. Geosocial reele de co-opteaz internet servicii de
cartografiere pentru a organiza participarea utilizatorilor n jurul valorii de caracteristicile
geografice i de atribute.
Exist o tendin spre interoperabilitatea ntre reelele sociale conduse de tehnologii,
cum ar fi OpenID i OpenSocial . n cele mai multe comuniti mobile, utilizatorii de
telefoane mobile pot crea acum profilurile lor proprii, a-i face prieteni, de a participa la
camere de chat, creai camere de chat, inei conversaii private, partaja i fotografii i
videoclipuri, i blog-uri parts cu ajutorul telefonului mobil. Unele companii ofer servicii
wireless care permit clienilor lor de a construi propria lor comunitate mobil i de brand-l,
unul dintre cele mai populare servicii wireless pentru reele sociale, n America de Nord este
pe Facebook Mobile.
Aa cum creterea n popularitate de reele sociale este la o cretere constant, noi
utilizri pentru tehnologia sunt n mod constant respectate.
La prima linie de noile tendine n site-uri de social networking este conceptul de
" real-time Web "i" bazate pe locaie. " n timp real permite utilizatorilor s contribuie
coninut, care este apoi transmis -. Conceptul este similar cu a tri emisiuni de radio i de
televiziune,Twitter stabilit tendina de "timp real" de servicii, utilizatorii pot transmite n care
a lumii ceea ce fac, sau ce este n mintea lor ntr-un termen de 140 de caractere. Facebook a
urmat cu al lor "Live Feed", n cazul n care activitile utilizatorilor sunt transmise de ndat
ce se ntmpl. n timp ce se concentreaz pe Twitter cuvinte, Clixtr , un alt serviciu n timp
real, se concentreaz pe schimbul de fotografie de grup, n care utilizatorii pot actualiza
fluxurile lor foto cu fotografii n timp ce la un eveniment. Facebook, cu toate acestea, rmne
cel mai mare site de partajare foto - aplicaiile Facebook si fotografie agregatoare Pixable .
estimeaz c Facebook va avea 100 miliarde fotografii n vara 2011. n aprilie, 2012, bazat
pe imagine mass-media sociale de reea Pinterest a devenit cel mai mare de-a treia reea
social n Statele Unite ale Americii.
Companiile au nceput s fuzioneze tehnologii i soluii de afaceri, cum ar fi cloud
computing-ul, cu concepte de social networking. n loc de a conecta persoane fizice bazate pe
interese sociale, companiile sunt dezvoltarea comunitilor interactive care conecteaz
indivizii bazate pe nevoile mediului de afaceri comune sau experiene. Multe ofer
instrumente specializate de reea i aplicaii care pot fi accesate prin intermediul site-urile lor,
cum ar fi LinkedIn . Alte companii, cum ar fi Monster.com , au fost n mod constant n curs de
dezvoltare o mai "socializat" simt la site-urile lor centru de carier pentru a valorifica o parte
din puterea de site-uri de social networking. Aceste site-uri mai multe legate de afaceri au
nomenclatura proprie pentru cea mai mare parte, dar conveniile de denumire sunt cele mai
frecvente "Site-uri profesionale de reea" sau "Reele de formare Media", cu fostul mai strns
legat de relaiile de reele individuale bazate pe principii de social networking.
Foursquare a ctigat popularitate c a permis utilizatorilor s dea "check-in", la
locurile pe care le frecventeaz sunt n acel moment. Gowalla este un alt serviciu care

funcioneaz astfel n mare parte acelai fel ca Foursquare, prghie GPS n telefoane pentru a
crea o locaie pe baz experienei de utilizator. Clixtr, dei n spaiul real-timp, este, de
asemenea, un site bazate pe locaie de reele sociale, deoarece evenimentele create de
utilizatori sunt automat etichetate geografic, iar utilizatorii pot vizualiza evenimentele care au
loc n apropiere prin intermediul ClixtriPhone app. Recent, Yelp a anunat intrarea sa n
spaiul bazat pe locaie,de reele sociale prin check-in-uri cu app lor pe mobil, indiferent dac
sunt sau nu,acest lucru devine n detrimentul Foursquare sau Gowalla este nc s fie vzut,
aa cum este considerat n continuare un spaiu nou n Internet Tehnologia industriei.
O utilizare popular pentru aceast nou tehnologie este de social networking ntre
ntreprinderi. Companiile au constatat ca site-urile de retele sociale precum Facebook i
Twitter sunt mari moduri de a construi imaginea lor de marc. Potrivit Jody Nimetz, autor de
Marketing Jive-ul , exist cinci utilizri majore pentru ntreprinderi i mass-media sociale:
pentru a crea brand awareness, ca un instrument online managementul reputaiei, pentru
recrutare, pentru a afla despre noile tehnologii i concureni, i ca un duce
generaie instrument pentru a intercepta perspectivele posibile. Aceste companii sunt capabili
de a conduce vehicule de trafic pentru propriile site-uri online, ncurajnd n acelai timp
consumatorilor i clienilor lor s aib discuii cu privire la modul de a mbunti sau de a
modifica produse sau servicii.
Reelele sociale i tiin

O alt utilizare, care este n curs de discuie este folosirea reelelor sociale n
comunitile tiinifice. Julia Porter Liebeskind a publicat un studiu privind modul n care
firmele de biotehnologie noi folosesc site-uri de social networking pentru a permite accesul
schimburile n cunoaterea tiinific. Ei au stat n studiul lor c, prin schimbul de informaii
i cunotine cu unul pe altul, ei sunt capabili s "creasc att lor de nvare i de flexibilitate
n moduri n care nu ar fi posibil n cadrul unei organizaii de sine stttoare ierarhic. " De
social networking este de a permite grupurilor tiinifice pentru a extinde baza lor de
cunotine i idei, i fr aceste noi mijloace de comunicare teoriile lor ar putea deveni
"izolate i irelevante".
Reelele sociale si educaia

Dup cum v putei atepta instituii academice tradiionale s-au opus, n general,
influena i prezena din ce n ce tot mai mare a activitilor de reele sociale n viaa de elevii
lor, dar recent, aceleai instituii au avut de a privi cu ochi noi la toate aspectele i
consecinele acestui nou modurile de socializare tehnologice de maturat generaii mai tinere.
datele care au aprut de la sondajul NSBA las nici o ndoial cu privire la modul de
important de social networking este astzi pentru adulii tineri i modul n care acest potenial
ar putea fi eficient n cazul n care a existat o sinergie, mai degrab dect o frecare, ntre
oferii on-line de interaciune social ale noilor generaii i obiectivele pe care colile sunt, n
general, ncearc s realizeze.
Crearea de reele sociale online este acum att de adnc nrdcinat n stilul de via
al tweens si adolescenti care se rivalii de televiziune pentru atenia lor, potrivit unui nou
studiu de la Grunwald Associates LLC realizat n colaborare cu coala Naional camerelor
de asociere.

Copii ntre 9 si 17 ani au raportat ca petrec timp aproape la fel de mult

utilizarea serviciilor de reele sociale i site-uri Web n care acestea petrec uitandu-se la
televizor. Printre adolescenii, care se ridic la aproximativ 9 ore pe sptmn cu privire la
activitile de reele sociale, comparativ cu aproximativ 10 de ore pe sptmn uitam la TV.
Elevii sunt cartofii greu pasive canapea on-line . Dincolo de comunicaii de baz, muli
studeni se angajeze n activiti extrem de creative pe site-urile de reele sociale - i o
proporie considerabil dintre ei sunt nonconformisti aventuroase care au stabilit ritmul pentru
colegii lor.
n general, un uimitor 96 la suta din elevi , cu raport de acces on-line pe care le-au
folosit vreodat orice tehnologii de reele sociale, cum ar fi chat , mesaje text , bloggingul i vizitarea comuniti online , cum ar fi Facebook , MySpace i servicii concepute special
pentru copiii mai mici, cum ar fi Webkins i seciunile de chat de Nick.com .Optzeci si unu la
suta spun ca au vizitat un site Web de reele sociale n ultimele trei luni si 71 la suta spun ca
folosesc instrumente de reele sociale cel puin sptmnal.
n plus, elevii raporteaz c una dintre cele mai frecvente subiecte de conversatie pe
scena de social networking este educaia .
Aproape 60 la suta dintre elevii care utilizeaz reele sociale vorbesc despre educaie
subiecte on-line i, surprinztor, mai mult de 50 la suta vorbim n mod special despre
scoala. Cu toate acestea, marea majoritate a districte colare au reguli stricte mpotriva
aproape toate formele de social networking n timpul zi de scoala - chiar dac elevii i prinii
raporteaz comportamente problematice cteva on-line.
ntr-adevr , att liderii de sector i prinii cred c reelele sociale ar putea juca un rol
pozitiv n viaa elevilor i recunosc posibilitile de utilizare a acestuia n educaie - la un
moment n care profesorii acum alocai de obicei temele care necesit utilizarea Internetului
pentru a finaliza.
n lumina concluziilor studiului, districte colare ar putea dori s ia n considerare
reexaminarea
politicile i practicile i de a explora modalitile n care acestea ar putea folosi de social
networking pentru scopuri educaionale .
Nu a fost o cretere exploziv n activiti creative i de creaie de ctre studeni pe
site-urile de reele sociale din ultimii ani.Cu cuvinte, muzic , fotografii i clipuri video ,
studenii sunt ele nsele exprima prin crearea, manipularea i distribuirea online de coninut .

Acesta este modul n care acestea sunt petrecerea timpului:

Series 1
45%
40%
35%
30%
25%
20%
15%
10%
5%
0%

41%
32%
30%29%
25%24%
17%16%

14%

10% 10%

9% 9%

Series 1

Postarea de mesaje . Mai mult de unul din cinci elevi on-line (21 la suta) spun ca posta
un comentariu la panouri de mesaje n fiecare zi; patru din 10 (41 la suta) spun ca acest lucru
cel puin o dat pe sptmn. n 2002, doar 7 la suta postat de zi cu zi si doar 17 la suta fcut
acest lucru cel puin o dat pe sptmn, potrivit unui sondaj similar cu Grunwald Associates
LLC .
Schimbul de muzica . Aproape o treime (32 la suta) dintre elevii online, spun c
descrca muzic sau audio pe care ali utilizatori ncrcat cel puin o dat pe sptmn, sau
ncrcai muzica thirdparty sau audio se (29 la sut). Mai mult de unul din 10 (12 la suta) spun
ca au ncrcai muzica sau podcast-uri de propria lor creaie cel puin sptmnal.
Partajarea video . Aproape o treime (30 la suta) dintre elevii online, spun c descrca
i vizualiza clipuri video ncrcate de ali utilizatori cel puin o dat pe sptmn. Aproape
unul din 10 (9 la suta) spun ca ncrca videoclipuri cu propria lor creaie cel puin
sptmnal. n general, mai mult de unul din cinci elevi on-line (22 la suta) spun c au
ncrcat videoclipuri create de acetia la un moment dat.
Partajarea fotografiilor . Aproape unul din patru (24 la suta) dintre elevii online, spun
c au posta fotografii sau opere de art create de alii, cel puin o dat pe sptmn. Mai mult
de unul din cinci (22 la suta) spun ca posta fotografii sau opere de art de propria lor crea ie,
cel puin care de multe ori. n 2002, doar 12 la suta au spus ca " imaginile de schimb cu
prietenii ", o dat pe sptmn sau mai mult. n general, aproape jumatate (49 la suta) spun
c au ncrcat fotografii sau lucrri de art, la un moment dat.
Site-cldire . Mai mult de unul din 10 elevi on-line (12 la suta) spun ca au actualizat
site-ul lor web personala sau profilurile on-line n fiecare zi, unul din patru (25 la suta), face
acest lucru cel puin sptmnal. n 2002, doar 12 la suta din tweens si adolescenti au avut
chiar i un site web personal sau on-line profil.
Blogging . Mai mult de unul din ase (17 la suta) dintre elevii online, spun c adaug
la blog-uri le-am creat cel puin sptmnal, 30 la suta dintre elevi au propriile bloguri. n
2002, au fost blogurile un blip neglijabil pe scena on-line pentru elevi.

Crearea de coninut . n 2002, doar aproximativ unul din apte studeni (13 la suta) au
spus ca s-au implicat n art on-line i povestea-sharing, fie c crearea sau se uit la locul de
munc altora. Astzi, muli studeni care particip mai muli declar c ntr-un singur proces
creativ - de creaie - n fiecare sptmn - i gama de activit i de creare de con inut este
mult mai larg.
Unul din ase (16 la suta) spun ca folosesc instrumente online pentru a crea i partaja
compoziii, care sunt mult mai sofisticate dect simpla arta sau povestiri, inclusiv obiecte
virtuale, cum ar fi puzzle-uri, case, haine si jocuri.
Unul din sapte (14 la suta), a crea personaje noi, cel puin sptmnal, cu aproape o
treime din aceti studeni fac acest lucru n fiecare zi.
Unul din 10 (10 la suta), ncepe sau s contribuie la proiecte de colaborare online pe
sptmn sau mai des.
Zece la suta trimite sugestii sau idei pe site-ul web cel puin o dat pe sptmn, de
asemenea.
Aproape unul din 10 (9 la suta), prezint articole pe site-ul, cel puin pe sptmn sau
de a crea sondaje, chestionare sau sondaje on-line.
Nonconformisti - studenii care i intensifice n afara de siguran on-line i a
normelor de comportament - sunt pe marginea de taiere de social networking, cu
comportamente on-line i abiliti de conducere care indic, printre colegii lor.
Aproximativ unul din cinci (22 la suta) din totalul elevilor chestionai, i aproximativ
unul din trei adolescenti (31 la suta), sunt nonconformisti, studenii care semnaleaz
nclcarea una sau mai multe de siguran on-line sau prin normele de comportament, cum ar
fi utilizarea unui limbaj neadecvat, postarea imagini nepotrivite, schimbul de informaii cu
caracter personal cu strainii sau pretinde a fi cineva pe care nu sunt.
Nonconformiti sunt utilizatori semnificativ mai grele de site-uri de social networking
dect ali studeni, care particip n fiecare singur tip de activitate de re ele sociale chestionate
(28 n total) semnificativ mai frecvent dect ali studeni att acas, ct i la coal - ceea ce
probabil nseamn c ele ncalc regulile colare face acest lucru. De exemplu, 50 la suta
dintre nonconformisti sunt productori i 38 la sut sunt editori de coninut online, comparativ
cu doar 21 la suta si 16 la suta, respectiv, de ali elevi.
Acesti elevi sunt mult mai susceptibile de a fi utilizatorii grele ale celor new
media (online, jocuri video, dispozitive handheld) i mass-media vechi (TV, video / DVD-uri,
radio).Dar ele sunt mult mai probabil sa prefere new media la pensie pentru limit.
De asemenea, ele sunt n mod disproporionat susceptibile de a afla mai multe despre
site-uri noi i caracteristici on-line, prin intermediul " de vi de vie de chat "sau alte
mecanisme on-line, n timp ce ali elevi sunt mai susceptibile de a auzi despre ei de la parinti
sau profesori. n mod ironic, nonconformisti, de asemenea, sunt mai mult n contact cu
prinii lor, precum i, comunicnd n mod semnificativ mai frecvent cu prin ii lor, n orice
fel, cu excepia persoana - on-line sau prin telefon mobil, de exemplu - dect ceilali studeni.
Acesti elevi par a avea un set extraordinar de abiliti secolul tradiionale i 21, printre
care competenele de comunicare, creativitate, colaborare i de conducere i de competen
mici, pe care le raporteaz ca fiind "un amestec de B si C," sau mai mic, dect ali elevi.

Cu toate acestea, cercetari anterioare cu ambii prini i copii a artat c accesul la

internet mbuntit este asociat cu imbunatatiri in clasele i atitudinile colare, inclusiv un
sondaj din 2003 de la Grunwald Associates LLC .
n orice caz, aceste constatri sugereaz faptul c colile trebuie s gseasc modalit i
de a se angaja n activiti nonconformisti mai creative pentru nvarea academic.
Multe reele sociale ofer un mediu on-line pentru ca oamenii s comunice i s fac
schimb de informaii cu caracter personal n scopuri de dating. Inteniile pot varia de la
cutarea pentru o dat moment, relaii pe termen scurt, precum i relaii de lung durat.
Cele mai multe dintre aceste reele sociale, la fel ca i serviciile de dating online,
impune ca utilizatorii s dea afar anumite informaii. Aceasta include, de obicei, de vrst a
unui utilizator, sex, locatie, interese, i, probabil, o imagine. Eliberarea informatii foarte
personal este de obicei descurajat din motive de siguran. Acest lucru permite altor
utilizatori s caute sau s fie cutate de ctre un fel de criterii, dar n acela i timp, oamenii pot
menine un grad de anonimat similar cu majoritatea serviciilor de dating online. Site-uri de
dating online sunt similare cu reele sociale, n sensul c utilizatorii crea profile de a se ntlni
i de a comunica cu ceilali, dar activitile lor de pe aceste site-uri sunt pentru unicul scop de
a gsi o persoan de interes pn n prezent.Reelele sociale nu trebuie neaprat s fie pentru
intalniri; multi utilizatori folosesc pur i simplu pentru pstrarea n legtura cu prietenii, i
colegii.
Cu toate acestea, o diferen important ntre reelele sociale i serviciile de dating
online este faptul c site-urile de dating online necesita, de obicei, o tax, n cazul n care
reelele sociale sunt libere. Aceast diferen este unul dintre motivele pentru industria online,
matrimoniale este de a vedea o scdere masiv n datorit muli utilizatori care opteaz pentru
a utiliza serviciile de reele sociale n loc de venituri. Multe populare servicii de dating online,
cum ar fi Match.com , Personale Yahoo , si eHarmony.com vd o scdere a utilizatorilor, n
cazul n care reelele sociale precum MySpace si Facebook se confrunta cu o crestere a
utilizatorilor.
Numrul de utilizatori de Internet din SUA care viziteaz site-uri de dating online, a sczut de
la un vrf de 21% n 2003 la 10% n 2006. Fie c este vorba costul serviciilor, varietate de
utilizatori, cu intenii diferite, sau orice alt motiv, este de necontestat faptul c site-urile de
social networking sunt rapid devenind noua modalitate de a gsi date on-line.
Utilizarea serviciilor de reele sociale ntr-un context de ntreprindere prezint
potenialul de a avea un impact major asupra lumii de afaceri i de munc ( Fraser & Dutta
2008 ).
Reelele sociale pot conecta oameni la un cost sczut; acest lucru poate fi benefic
pentru antreprenori i ntreprinderi mici care doresc s extind bazele lor de contact. Aceste
reele acioneaz deseori ca un instrument de management a rela iilor cu clien ii pentru
companii care vnd produse i servicii. Companiile pot utiliza, de asemenea, reelele de
socializare pentru publicitate sub form de bannere i anunuri text. Deoarece ntreprinderile
i desfoar activitatea la nivel global, reelele sociale pot face mai u or pentru a pstra
legtura cu contactele din ntreaga lume.
Dou exemple de social networking pentru a fi utilizate n scopuri de afaceri
sunt LinkedIn com i. Youngblackprofessionals.org . LinkedIn are drept scop de a
interconecta profesionitii. LinkedIn are peste 100 de milioane de utilizatori n peste 200 de

ri. Youngblackprofessionals.org sau YBP i propune s fac acelai lucru, ns este

direcionat ctre minoriti profesionale. .
O alta este utilizarea de spaii fizice disponibile pentru membrii unei reele sociale,
cum ar fi Cultura Hub , o invitaie-doar reea social pentru antreprenori, i alte Influentials de
afaceri, cu pavilioane din marile orae, cum ar fi Londra, Marea Britanie. Avnd o prezen
fizic la reeaua permite membrilor din lumea real, precum i valoarea virtual, adaugand
afaceri suplimentar.
Cererile pentru site-urile de retele sociale s-au extins spre ntreprinderi i crearea de
branduri,sunt propriile site-uri, de mare de funcionare, un sector cunoscut sub numele
de reea de brand .Este ideea c un brand poate construi relaia sa de consum prin conectarea
consumatorilor lor de a imaginii de marc pe o platform care le ofer con inut relativ,
elemente de participare, precum i un sistem de clasificare sau de scor. Crearea de reele de
brand este un nou mod de a valorifica tendinele sociale, ca un instrument de marketing.
Puterea de reele sociale pe care le ncep s ptrund n cultura intern a
ntreprinderilor n cazul n care acestea sunt gsirea de utilizri pentru colaborare , partajarea
de fiiere i transferul de cunotine . Termenul Enterprise Software Social devine din ce n ce
mai populare pentru aceste tipuri de aplicaii.
Site-uri de social networking au artat recent o valoare n micrile sociale i
politice. n revoluia egiptean, Facebook i Twitter, a jucat un rol esenial n meninerea de
persoane conectate la revolt. Activitii egipteni au creditat site-uri de social networking, cu
asigurarea unei platforme pentru planificarea protest i tiri de partajare de la Pia a Tahrir, n
timp real. Prin prezentarea unei platforme pentru mii de oameni pentru a permite accesul
instantaneu videoclipuri principal evenimente oferind brutalitate, reele sociale se dovedete a
fi un instrument vital n revoluii.

Raportul de utilizatori ai retelelor sociale

Facebook.com
Twitter.com

16%

4%
16%
6%

Linkedln.com
49%

10%

Google+
MySpace
Altii