Dependența tinerilor de comunicarea virtuală

Dascalu Maria Cristina

Matei Ion Dragos
Universitatea „Valahia” din Târgoviște
Facultatea de Științe Economice

Rezumat: Comunicarea digitală s-a dezvoltat rapid și permite oamenilor să impărtăsească și să comunice
cu oameni din diferite domenii, fără granițe, fără să existe limite geografice. Internetul a devenit un prieten pentru
unii, un dușman pentru alții. Un lucru este cert, pe unii accesibilitatea la rețelele de socializare îi ajută să-și creeze
noi relații, pe alții însă îi sustrage de la lucruri poate mai importante și anume viață reală. Astăzi, datorită
internetului, un tânăr poate avea peste 2000-3000 de prieteni virtuali, pe care eventual nu-i cunoaște personal, dar
cu care poate avea o comunicare virtuală fructuoasă. În același timp prietenii lui din viață reală se împuținează.
Comunicarea online deschide totodată noi orizonturi de învățare deoarece avem acces la o multitudine de
informații. Cu toate acestea, dacă știi cum să îți organizezi timpul, să ai un program adecvat poți evită această
dependența on-line.

Cuvinte-cheie: comunicare online, comunicarea clasică, dependență, internet

Introducere
Comunicarea, componentă de bază a vieţii sociale, constituie ansamblul proceselor
psihice şi fizice prin care se efectuează operaţia de punere în relaţie a unei persoane sau mai
multora, cu alta sau cu mai multe, în vederea atingerii unor obiective1. Astăzi, comunicarea a
devenit din ce în ce mai importantă şi mai nuanţată. În viaţa profesională, angajaţii se confruntă
cu un exces de informaţii, dar şi cu insuficienţa şi chiar absenţa comunicării. Informarea şi
comunicarea sunt două noţiuni diferite, însă interdependente. Informarea pune persoanele în
relaţii cu anumite informaţii, iar comunicarea pune persoanele în relaţii cu alte persoane.
Capacitatea de a comunica reprezintă o premisă a procesului de construire a relaţiilor
interpersonale şi de integrare socială2.
Mulţi oameni consideră procesul comunicării ca fiind un proces simplu, deoarece la
majoritatea persoanelor el decurge uşor. Dacă ne gândim totuşi ce anume reprezintă
comunicarea, vom fi surprinşi de cât de complex este acest proces în realitate.
Vorbirea foloseşte buzele, limba, palatul moale, laringele şi plămânii. Scrisul şi cititul
presupun coordonare vizuo-manuală. Limbajul semnelor/gesturilor utilizează mâna, palma,
precum şi întregul corp. Limbajul desenelor implică controlul vizual şi manual. Dar aceste
instrumente, în parte, nu sunt suficiente pentru comunicare; cele mai importante instrumente de
care avem nevoie sunt înţelegerea şi capacitatea de a învăţa.

Capitolul 1. Comunicarea componentă de bază a vieții sociale

Dacă teoria diferențierii individuale a fost puternic sprijinită de psihologie, teoria
diferențierii sociale este sprijinită de sociologie. Într-o oarecare măsură această teorie vine și
contrazice ideile înaintașilor Comte, Spencer, Tonnies, Durkheim, care au pus în evidență
relațiile impersonale existente la nivelul societății datorită diviziuni muncii. Realitatea secolului
XX a pus în evidență aspecte sociale, pe care puțini cercetători le-au bănuit. Schimbarea socială
precum și a relațiilor la nivelul societății au fost determinate de anumite fenomene cum ar fi3:

1
obiective vizând receptarea, înțelegerea, acceptarea mesajului
2
raporturile oamenilor în societate
3
teorii ale comunicării
 1. urbanizarea care a apărut ca urmare a industrializării, fapt care a forțat și o modernizare la
nivel de micro și macro-climat;
2. migrarea e un alt fenomen apărut datorită industrializării;
3. stratificarea e un fenomen care s-a datorat tot industrializării și care venea în contradicție
cu modele tradiționale (un conte european în raport cu un mare industriaș american)
4. mobilitatea ascensiunii acest fenomen reprezintă faptul că fiecare individ începea în
societatea modernă să aibă șanse egale cu orice alt individ, de a ajunge în vârful propriei
piramide a expectanțelor.
Altfel spus relațiile sociale din cadrul unui grup sunt extrem de importante în procesul de
receptare a unui mesaj, precum și în reacțiile pe care acesta le poate declanșa la nivelul
individual sau la nivel de grup. Puterea de influențare a unui lider asupra grupului este de
asemenea foarte importantă, atât în ceea ce privește acceptarea unei idei de către grup, precum și
în declanșarea unei reacții din partea grupului în urma receptării unei anumite idei.
1. Principiul atenției selective: Idiferențele individuale în structura cognitivă au drept rezultat
pattern-uri distincte de atenție față de mesajele mass-media;
2. Principiul percepției selective: Datorită diferenței dintre factori cognitivi, cum ar fi
interese, convingeri, cunoștințe anterioare, atitudini, necesități și valori, indivizii vor percepe –
adică vor atribui înțeles – orice stimul complex în mod diferențiat față de oamenii cu structuri
cognitive diferite;
3. Principiul reamintirii selective: Anumite tipuri de conținut informațional vor fi reținute
mult timp de către anumite tipuri de oameni.
4. Principiul acțiunii selective: În cele din urmă, nu toată lumea va reacționa la fel ca rezultat
al receptării unui anumit mesaj mass-media.

1.1. Comunicarea clasică4

1. Comunicarea verbală. Cele două mari categorii ale procesului de comunicare sunt cea
verbală şi cea nonverbală. Este foarte greu de spus care dintre cele două forme a apărut prima în
evoluţia fiinţei umane, cert este însă faptul că ambele au un rol fundamental în organizarea şi
structurarea societăţii actuale. Comunicarea verbală foloseşte drept unitate de bază cuvântul, care
poate fi rostit sau poate fi scris şi ulterior verbalizat. Pentru a se realiza înţelegere între două
entităţi acestea trebuia să comunice în aceeaşi limbă şi să folosească şi un limbaj asemănător.
2. Comunicare nonverbală. Specialiştii comunicării denumesc comunicarea nonverbală şi
limbajul trupului. Cele două forme de comunicare verbală şi nonverbală au stârnit polemici
aprinse în ceea ce priveşte conţinuturile mesajelor transmise. Majoritatea cercetătorilor consideră
că forma nonverbală are o pondere mai mare în conţinutul unui mesaj decât cea verbală, datorită
faptului că se sprijină pe mai mulţi analizatori cum ar fi: cel vizual, cel olfactiv, cel tactilo-
chinestezic etc. mai puţin cel auditiv.
3. Comunicarea paralingvistică. Această formă de comunicare se referă la tonalităţile
vocii, timbrul vocal, pauzele dintre cuvinte sau dintre cuvinte şi gesturi, frecvenţa cuvintelor pe o
unitate de timp, tremurul vocii etc. Sunt cazuri în care starea interioară a unui individ este trădată
de comunicarea paralingvistică, chiar dacă celelalte forme ale manifestărilor sale externe sunt
ţinute foarte bine sub control.
4. Comunicarea interpersonală. Această formă de comunicare poate fi considerată ca
fiind un produs rezultat din combinarea formelor verbale, nonverbale şi paralingvistice ale limbii
şi limbajelor. Cea mai utilizată formă de comunicare interpersonală este dialogul.
5. Comunicarea intrapersonală. Comunicarea intrapersonală este, din punctul nostru de
vedere, o formă de transfer informaţional cu feed-back. Din punctul nostru de vedere, cele două
elemente, emiţător şi receptorul, au roluri diferite în sisteme diferite şi anume: la emisia

4
emițător-mesaj-receptor
verbalizată sau gândită de mesaje, organismul ajunge în anumite stări receptându-le, şi prin
sistemul nervos vegetativ dă naştere la anumite reacţii cu valoare de feed-back de genul: emoţii
puternice, transpiraţia palmelor etc.
6. Comunicarea de grup. Psihosociologii consideră comunicarea de grup ca fiind o
extensie a comunicării diadice. Comunicarea de grup se poate realiza în trei moduri diferite:
individ-grup, grup-grup, grup-individ.
7. Comunicarea mediatizată. Comunicarea mediatizată are nevoie de un mediu de
transmisie pentru a se putea derula. Prin comunicare mediatizată înţelegem: vorbitul la telefon,
internetul, ascultatul muzicii prin intermediul diferitelor aparate şi comunicarea prin massmedia.
8. Comunicarea esopică. Comunicarea esopică e o formă indirectă de transmitere a
informaţiilor. Mesajele sunt transmise receptorilor prin intermediul fabulelor, aluziilor,
cugetărilor.. În ceea ce priveşte limbajul de lemn, considerăm că acesta se află sub umbrela
comunicării esopice, dar e opus acesteia, deoarece, prin intermediul său, se doreşte mascarea
anumitor aspecte şi direcţionarea auditoriului spre amănunte mai puţin importante.

1.2. Comunicarea online

Internetul reprezintă, în primul rând, un mediu de comunicare, dar şi un instrument de
marketing. Relaţia dintre comunicare şi marketing pe Internet se înscrie în câmpul acţiunii
următoarelor concepte: comunicare pe Internet, marketing pe Internet, comunicare de marketing
pe Internet, comunicare marketing în mediul on-line.
În cadrul Internetului instrumentele specifice comunicării în ciberspaţiu sunt poşta
electronică, Web-ul, forumurile de discuţie, chat-urile, comunităţile virtuale, „serviciile de
mediu” precum directoarele şi motoarele de căutare, conferinţele web, blogurile. Blog-ul
reprezentând o pagină web cu o serie constantă, regulată şi cronologică de însemnări (posts)
despre un subiect sau o multitudine de subiecte, care conţine adesea link-uri către alte site-uri
Internet. Blog Agency (www.blogagency.ro) fiind prima agenţie românească de marketing şi
comunicare online prin intermediul blogurilor, care îşi desfăşoară activitate din acest an. Recent
a lansat versiunea de test a BlogBrowsing.ro, un serviciu inovator, care permite cititorilor de
bloguri să răsfoiască blogurile româneşti, indiferent de platforma pe care sunt găzduite. În cadrul
comunicării on-line se pune accentul pe comunicarea vizuală, iar conţinutul comunicării verbale
se dezvoltă luându-se în calcul specificul.
Comunicarea comercială electronică este cea mai uzitată formă de comunicare on-line şi
se referă la comenzi, oferte, bannere etc.. Dar prin intermediul reţelelor de Intranet organizate în
cadrul firmelor se poate comunica intern cu salariaţii. Toate acestea fiind modalităţi de atragere a
foarte mulţi clienţi cu nişte costuri foarte reduse. Marketing prin Internet înseamnă optimizare
pentru google şi alte motoare de căutare a site-ului, mentenanţa site-ului, păstrarea unui aspect
dinamic şi profesional al site-ului.
Specialiştii sunt de acord că site-ul reprezintă un important instrument de marketing
(vânzare, promovare, cercetare, relaţiile publice, marketing direct). Astfel, dacă site-ul oferă
posibilitatea comercializării produselor, atunci este evident rolul siteului de instrument de
vânzare. Un agent economic ce dezvoltă o afacere pe Internet, ce vinde produse unor clienţi pe
baza comenzilor primite va putea realiza statistici cu cele mai căutate produse, perioadele în care
sunt solicitate, tendinţele cumpărătorilor, valoarea tranzacţiilor efectuate de către fiecare client în
parte.
Site-ul reprezintă un important instrument strategic de comunicare marketing în mediul
on-line deoarece prin individualizare şi interactivitate permite dezvoltarea afacerii şi atingerea de
performanţe înalte, datorită: atragerii clienţilor, fidelizării clienţilor, creşterii cererii de postare de
bannere publicitare etc.. Firmele trebuie să conştientizeze că site-ul este un instrument strategic
de (comunicare) marketing şi că se impune fundamentare, elaborarea şi implementarea unei
strategii generale pe termen lung. Reuşita unui site este dată de trafic, de feedback-ul vizitatorilor
şi angajaţilor care folosesc aplicaţiile dezvoltate de respectivul site. Astfel că, în spatele fiecarei
campanii publicitare pe Internet trebuie să existe şi o campanie de marketing, care să dezvolte
campania publicitară şi să fructifice rezultatele acesteia.

Capitolul 2. Depedenta tinerilor de a comunica online

Dependenta de internet are la bază o dependență emotională a persoanei. Desi internetul
reprezinta o sursa eficienta si bogata de informare, folosit in mod excesiv acesta poate avea un
impact emotional negativ asupra dezvoltarii normale a copiilor, adolescentilor si tinerilor,
exprimat in performante scolare scazute, comunicare si relationare deficitare, relatii de familie
dizarmonice si stari emotionale negative.
Dependenta de internet reprezinta pierderea controlului impulsurilor legate de utilizarea
internetului (retele sociale, jocuri online, navigare pe internet) care implica dependenta
psihologica si simtome de dependenta similara cu alte simtome din comportamentele de adictie
(de ex jocuri de noroc).
Studiile efectuate in domeniu, arata faptul ca exista o corelatie intre dependenta
emotionala a adolescentilor si tinerilor de utilizarea in exces a internetului si performantele
scazute la scoala sau in activitati, precum si neglijarea responsabilitatilor. Numarul dependentilor
de internet in randul copiilor si adolescentilor este in crestere la nivel mondial. Un studiu recent
arata faptul ca 63,5 % dintre copiii cu varste de pana la 14 ani acceseaza zilnic calculatorul, iar
53% dintre ei utilizeaza internetul.
Dependenta de internet cuprinde o varietate de comportamente si probleme de control
al impulsurilor care includ :
Dependenta de relationare virtuala: – in care persoana considera prietenii si relatiile
virtuale mai importante decat relatiile reale cu familia si cu prietenii, care ajung sa se deterioreze
si sa nu mai aduca satisfactie si implinire subiectului. Aceasta dependenta devine periculoasa
deoarece realitatea virtuala inlocuieste treptat realitatea subiectului, acesta nedorindu-si sa mai
comunice si sa relationeze cu ceilalti. Internetul poate fi un loc minunat in care se pot face noi
cunostinte si lega prietenii, cu conditia sa existe un echilibru in utilizarea acestuia.
Comportamentele compulsive pe internet : jocuri de noroc patologice, utilizarea unor
site-uri de cumparaturi si licitatii online, care pot conduce la probleme financiare.
Supraincarcarea informationala care semnifica o cautare compulsiva de date sau
navigare pe internet (web surfing, browsing) care are ca efecte un randament scazut al
activitatilor si o interactiune sociala precara.
Dependenta de jocuri pe calculator – sau a programelor pe calculator.
2.1. Care sunt semnele dependentei de internet ?
Printre semnele dependentei de internet, mentionam :
 dorinta puternica de a folosi internetul si un sentiment de euforie cand subiectul
este on-line ;
 stari fizice generale deteriorate ca urmare a reducerii timpului petrecut pe
internet ;
 izolare fata de prieteni si familie, insingurare ;
 probleme de concentrare si atentie ;
 comportamente agresive fata de apropiati, iritabilitate;
 prelungirea permanenta a timpului petrecut pe internet, acesta neparand suficient,
astfel incat subiectul ajunge sa petreaca din ce in ce mai mult timp on-line.
 neputinta de a pune limite in ciuda cunoasterii efectelor nocive ale dependentei de
internet asupra persoanei ;
 probleme de adaptare, subiectul isi neglijeaza responsabilitatile zilnice scolare si
de serviciu :
  subiectul isi neglijeaza orele de masa sau de somn in favoarea petrecerii timpului
pe internet :
 subiectul incepe sa simte un disconfort fizic – dureri de spate, de gat, tulburari de
vedere sau de somn si altele.

2.2. Care sunt cauzele dependentei de internet?

Printre cauzele cele mai des intalnite, amintim:
 o persoana care sufera de stari depresive, de anxietate sau de stres, poate sa
utilizeze internetul ca pe o fuga de aceste stari, pentru a putea uita de ele sau a le ignora.
 o persoana timida poate fi atrasa de comunicarea si relationarea virtuala deoarece
nu trebuie sa faca fata unui interlocutor in mod direct.
 descarcarea sentimentelor de stres si nervozitate poate fi facuta utilizand
internetul pentru deconectare de problemele reale ale vietii.

2.3. Avantajele și dezavanajele utilizării exesive ale internetului asupra dezvoltării

tinerilor

Internetul oferă omului modern o mulţime de avantaje, care îi uşurează sau îi

îmbunătăţesc viaţa, fie îl ajută să economisească timp, bani, fie îi oferă modalităţi de a-şi petrece
timpul simţindu-se mai bine (cel puţin pe moment) etc. Din păcate, însă, utilizarea internetului
prezintă şi anumite probleme, pericole, pe care este foarte bine ca oricine care accesează
internetul să le cunoască, să le conştientizeze, şi să se ferească de
ele.
1. Acces foarte rapid şi facil (de regulă) la toate avantajele internetului. Internetul oferă
informaţii din toate domeniile (politică, administraţie, sport, agricultură, vreme, informaţii
juridice – legi, hotărâri etc.) prezentate sub tot felul de forme: ştiri, articole, imagini, videoclipuri
etc.
2. Comunicare cu instituţiile publice şi companii private (găsirea numerelor de telefon şi
fax, posibilitate de comunicare prin mail – poştă electronică etc); socializare prin: mail, siteuri
de socializare, messenger, skype etc; există posibilitatea de a vorbi ca la
telefon, gratuit; comunicare cu rude şi prieteni, comunicare cu colegi de
şcoală/facultate/serviciu, comunicare cu profesori etc.
3. Instruire. Acces la cursuri online (unele gratuite), şi alte informaţii/documente utile în
pregătirea profesională şi carieră (valabil în perioada şcolii, liceului, facultăţii, serviciului şi tot
restul vieţii). Posibilitatea de a învăţa limbi străine gratuit
4. Comerţ electronic. Posibilitatea de a găsi şi cumpăra produse de care ai nevoie, la cel
mai mic preţ de pe piaţă. Posibilitatea de a vinde chiar tu diferite produse, ca persoană juridică,
sau chiar fizică.
5. Publicitate.Posibilitatea de a da, gratuit, anunţuri referitoare la orice: cumpărări-
vânzări, matrimoniale, evenimente, proteste etc.
6. Posibilitatea de a-ţi face publică o părere (de a te face auzit) – prin comentarii la
diferite ştiri, articole, pe forumuri, pe diferite siteuri etc, prin administrarea unui propriu site de
internet / blog, unde poţi posta (poţi publica) ce informaţii doreşti.
7. Poţi învăţa gratuit să faci tot felul de chestii utile vieţii cotidiene (prin videoclipuri,
tutoriale, prezentări, puse la dispoziţie oricui pe internet).
8. Economie de timp. Internetul îţi poate asigura o foarte mare economie de timp. În loc
să pierzi timpul (în diferite moduri), pentru a obţine ceva/a rezolva ceva, prin intermediul
internetului foarte multe probleme se rezolvă mult mai rapid.
Cu toate ca benefieciem de mulţime de avantaje si privilegieri din partea interentului,
avem de asemenea, multe dezavantaje sau puncte slabe:
 1. Accesul la internet este permis oricui, indiferent de vârstă, indiferent de pricepere şi
experienţă în domeniul informatic. Astfel, oricine poate intra pe internet, însă şi oricine poate
dăuna internetului, în diferite moduri. Internetul este de cele mai multe ori ”poluat” de
următoarele categorii de persoane: copii/tineri incompetenţi care publică informaţii false;
persoane de rea-credinţă care încearcă să manipuleze, prin publicarea de informaţii false.
2. Calitatea şi veridicitatea informaţiilor de pe internet este nesigură. Pentru că oricine
are acces la internet, oricine poate posta informaţii pe internet, oricine poate spune neadevăruri,
poate dezinforma, sau poate minţi.
3. Informaţiile personale nu sunt în siguranţă când folosim internetul. Această
securitate a datelor personale pe care o promovează site-urile ce oferă, de exemplu, căsuţă de
mail, este falsă. Adică, tot ce este în calculator este expus în momentul în care este conectat la
internet.
4. Infracţiunile / ilegalităţile / fraudele / ţepele care pot avea loc, şi care pot afecta,
legate de: tranzacţii bancare online, ţepe economice, ţepe în comerţul electronic, ţepe în diferite
oferte de afaceri, de muncă, ţepe în diferite colaborări online etc. Pe internet nu există siguranţă
100% legat de contul bancar sau de orice alte conturi online deţinute! Lipsa unei identităţi reale a
colaboratorilor/partenerilor pe internet, creşte riscul de a fi minţit.
5. Pierderea de timp este o altă problemă pe internet. Oricât de multe avantaje şi
informaţii utile ar avea internetul, foarte mulţi oameni ajung să piardă foarte mult timp pe
internet, fără să câştige ceva real, concret, inteligent, util din asta (este cazul pierderii a prea mult
timp pe siteuri de socializare, privind filme, jucându-ne etc).
6. Dăunează sănătăţii. În cazul filmelor, distanţa faţă de monitor este mai mare, deci e
mai puţin dăunător ochilor. Chiar şi în cazul jocurilor, distanţa se poate mări (mai ales cu
tastatură şi mouse fără fir). Însă navigarea pe internet, dăunează cel mai mult ochilor, pentru că
presupune o distanţă mică faţă de monitor. Ochii se vor obişnui să facă focus la distanţă mică, şi
îşi vor pierde încet încet abilitatea de a vedea clar la distanţă.

2.4. Care sunt alternativele utilizarii excesive a internetului?

 încurajarea persoanei de a concepe un program de utilizare a Internetului si de a-si
stabili obiective clare pentru care apeleaza la acesta ;
 ținerea unei evidente a timpului petrecut pe Internet ;
 încurajarea persoanei de a-si forma un grup de prieteni cu care sa aiba interactiuni
sociale de calitate;
 încurajarea invatarii unui stil de viata sanatos in care sa predomine miscarea;
 înlocuirea activitatilor online cu alte activitati : gasirea de hobby-uri, pasiuni,
petrecerea timpului in aer liber, recreere in natura, cititul etc;
 discutarea cu persoanele dependente de internet despre avantajele si dezavantajele
utilizarii internetului si limitele care pot fi stabilite si respectate ;
 cererea ajutorului unui specialist : psiholog, profesor, doctor, pentru a afla care
sunt efectele dependentei de internet pe termen mediu si lung ;
 recompensarea progreselor facute pentru utilizarea controlata si redusa a
internetului ;
 consilierea psihologica de specialitate.

Concluzii și recomandări
Ascensiunea la nivel planetar a internetului și a mass-mediei electronice în ultimele
decenii, a determinat accentuarea fenomenului de dependentă în cazul diverselor categorii de
public utilizator. Rețeaua internet are un grad ridicat de complexitate, iar această nu
inseamnă doar existența site-urilor și portal-urilor sau a programelor informatice ci și a altor
forme de interacțiune proprii mediei electronice, de pildă rețelele de socializare și blogurile.
 În ultimii ani s-au dezvoltat comunităti virtuale, online, ce cuprind utilizatori de diverse
vârste și condiții, precum rețele de socializare că: Facebook, Twitter, Ebay, etc.
În aceeași ordine de idei, în spațiul virtual al internetului s-a dezvoltat o nouă industrie
și anume cea a jocurilor de calculator. Atât rețelele de socializare cât și jocurile de calculator
fac parte din sistemul noilor media sau a mass mediei electronice și reprezintă un mijloc de
divertisment și socializare frecvent accesat de utilizatori de diverse vârste, profesiuni sau
apartinători ai unor spații culturale sau geografice diferite.
Mai jos vom enumara câteva metode prin care se poate ține sub control utilizarea
excesiva a Internetului.
 creeaza un program personalizat pe care sa-l urmezi: Pentru a scăpa de această
dependenţă, ai putea încerca să foloseşti calculatorul ca o recompensă pentru activităţile
constructive. De exemplu, după o oră de lucru, stai zece minute la computer pentru a
schimba două vorbe cu cineva sau, după o zi de muncă, acordă o oră distracţiei tale, dar
nu mai mult de atât. În acest mod, programul tău va fi mult mai ordonat, dar vei avea
nevoie de ceva voinţă pentru a-l pune în practică. O altă metodă ar fi să calculezi numărul
de ore petrecute săptămânal la calculator şi apoi să-ţi propui să-l reduci drastic, în
următorul mod: dacă, de exemplu, stai 20 de ore săptămânal la computer, propune-ţi să te
limitezi la opt şi „consumă-le" pe toate într-o saptamana.
 consolidează rețeaua ta de sprijin. Cu cât o persoană are mai multe relații în viață reală,
cu atât va avea mai puțin nevoie de internet pentru interacțiunea socială. Dacă o persoană
este timidă, această poate fi încurajată să caute grupuri cu interese comune, cum ar fi
echipe sportive, grupuri de lectură, cursuri de pictură etc. Acest lucru îi va permite
interacțiunea cu ceilalți și dezvoltarea naturală a relațiilor.
 stabilește obiective clare pentru utilizarea Internetului. Stabilește înainte să te așezi la
calculator ce vrei să faci și cât timp vrei să-l folosești în acest scop. Poți folosi chiar o
alarmă care să te anunțe că timpul tău s-a scurs. Poți totodată să-ți propui să închizi
calculatorul la aceeași oră în fiecare seară.
 înlocuiește activitățile online cu altele. Atunci când ești singur și te plictisești dorință
de a intră online este mare, dar o poți evită prin desfășurarea altor activități, cum ar fi
treburi prin casă, vizionarea filmelor, citirea unei cărți.
 restricții cu ajutorul aplicațiilor. Dacă ți-ai propus să reduci timpul petrecut la
calculator, câteva aplicații ți-ar putea fi de ajutor. Există, de exemplu, un cronometru
care-ți permite să aloci un anumit timp pentru o activitate și care-ți atrage atenția când s-a
epuizat acest interval. O altă aplicație utilă în restricționarea duratei de utilizare a
calculatorului recomandă pauze la un anumit interval de timp și chiar exerciții de
întindere și de relaxare.
 excursii cu prietenii. Fii spontan! Organizează din propria inițiative excursii, drumeții,
împreună cu prietenii tăi! O data la câteva săptămâni, du-te 2 zile la munte împreună cu
ei. Încercați să va distanțați de aparatură electronică și să profitați de aerul curăț, și
priveliștea oferită de minunățiile naturii!
 participă la tabere pentru studenți. Pe lângă faptul că îți vei face prieteni noi, te vei și
distra de minune, alături de persoane deschise. Alege locul tău preferat, fie că e la mare
sau la munte.
 gândește-te câte lucruri ratezi din viață reală. Activitătile pe care le desfăsurăm la
calculator, indiferent că este vorba de jocuri, de chat sau de navigare pe Internet, ne oferă,
aparent, o mulțime de recompense. Insă realizările pe care le-am putea avea în lumea
reală în acest timp sunt mult mai numeroase și mai frumoase decât cele pe care ni le oferă
computerul. Pentru a te ajută să conștientizezi ceea ce pierzi, întocmește o listă cu câteva
activităti reale care te-ar bucură, cum ar fi o întâlnire cu prietenii, cumpărăturile sau, pur
 și simplu, o baie relaxantă. Pune această listă pe tastatură sau lipește-o pe monitor, pentru
că, atunci când te apropii de computer, să-ți amintești de acele lucruri.

Bibliografie

1. Antonescu Oana „Aşa tratezi dependenţa de calculator!”, 2010

2. Duțu Ruxandra “Ce este dependenta de Internet?”, 2016
3. Oncu Marius „Obiceiurile de consum ale utilizatorilor de internet fix din România”,
2015
4. Onisiforghibublog “Avantajele şi dezavantajele internetului”, 2014
5. Popescu Manuela „Revista de Marketing Online” Vol.2, Nr.1
6. Rus Catalin „Forme si teorii ale comunicarii”, 2015
7. Rusu Oana „Tinerii sunt tot mai dependenţi de comunicarea virtuală”, 2010
8. Sighet Online “Dialogul tinerilor: Comunicarea reala versus comunicarea virtuala”,
2014