Conceptul dezvoltarii durabile in

domeniul apelor

Dezvoltarea durabila –
concept dezvoltat la aparitia
problemelor de mediu si a
crizei resurselor naturale
(energie)
Istoricul conceptului
 1972 – Conferinta privind mediul de la Stockolm
- activitatile umane contribuie la deteriorarea mediului inconjurator
– Planeta in pericol.
 1983 – Incepe activitatea la nivel mondial pentru mediu si dezvoltare
durabila-Adunarea Generala ONU
 1985 – Conferinta Viena – Reducrea consumului de substante care
dauneaza stratului protector de ozon-gaura de ozon (deasupra
Antarcticii)
 1992 – Conferinta ONU privind mediul si dezvoltarea la Rio de Janeiro
cunoscuta ca Summitul Pamantului
 -elaborarea unor conventii referitoare la schimbarile de clima
(reducerea emisiilor de metan si dioxid de carbon, diversitatea
biologica(conservarea speciilor), stoparea defrisarilor)
 -se elaboreaza – AGENDA 21 – planul de mentinere a dezvoltarii
durabile
Def: Dezvoltarea durabila

 Dezvoltarea durabila reprezinta necesitatea

dezvoltarii economice, sociale si
imbunatatirea protectiei starii mediului,
pentru bunastarea generatiilor prezente cat
si pentru cele viitoare.
Problema apei

 -apare la inceputul mileniului 3

 -lipsa apei
 -degradarea calitatii apei
 -apa factor esential pentru existenta vietii si
dezvoltarea societatii umane
Managementul integrat al resurselor de apa- Principii recomandate guvernelor
de catre comunitatea internationala:

 1 Principiul bazinal
 – resursele de apă se formează şi se gospodăresc în bazine hidrografice. Apa dulce este o resursă vulnerabilă şi limitată,
indispensabilă vieţii, mediului şi dezvoltării societăţii. Gospodărirea raţională a resurselor de apă, cere o abordare globală care
să îmbine probleme sociale şi dezvoltarea economică, cu protecţia ecosistemelor naturale. O gospodărire durabilă a resurselor
de apă va integra utilizatorii de apă dintr-un bazin hidrografic;
 2 Principiul gospodăririi unitare cantitate-calitate
 – cele două laturi ale gospodăririi apelor fiind în strânsă legătură, apare ca necesară o abordare unitară care să conducă la
soluţii tehnico-economice optime pentru ambele aspecte;
 3 Principiul solidarităţii
 – planificarea şi dezvoltarea resurselor de apă presupune colaborarea tuturor factorilor implicaţi în sectorul apelor: statul,
comnunităţile locale, utilizatorii, gospodarii de ape şi ONG-uri;
 4 Principul “poluatorul plăteşte”
 – toate cheltuielile legate de o poluare produsă diverşilor utilzatori de apă şi mediu este suportată de cel care a produs poluarea;
 5 Principiul economic
 – beneficiarul plăteşte
 – apa are o valoare economică în toate formele ei de utilzare şi trebuie să fie recunoscută ca un bun economic. Eşecurile din
trecut pentru recunoaşterea valorii economice a apei, au condus la
 poluarea şi la exploatarea neraţională a resurselor de apă.
 Gospodărirea apei ca un bun economic, reprezintă o cale importantă în realizarea unei exploatări eficiente şi echitabile şi în
conservarea şi protecţia resurselor de apă;
 6 Principiul accesului la apă
 – în virtutea acestui principiu, este vital să recunoaştem că dreptul fundamental al fiinţei umane, este de a avea acces la apă
curată şi suficientă, la un preţ adecvat.
 Principiile 1-6 – conceptul de management integrat al resurselor de apa care imbina problemele de utilizare a apei cu cele de
protectie a ecosistemelor naturale.
Conceptul de management integrat al
resurselor de apa

 Managementul integrat al resurselor de apa

promoveaza dezvoltarea si coordonarea apei, a
terenului si a resurselor acestora in vedera
optimizarii, dezvoltarii sociale si economice
echilibrate fara compromiterea durabilitatii;
 Managementul integrat al resurselor de apa-
abordare integrata atat la nivel fizic si tehnic cat si la
nivel de planificare si management. Nivelul de
integrare este bazinul hidrografic, unitatea naturala
de formare a resurselor de apa.
Aspecte ale dezvoltarii sistemului
resureslor de apa:

 durabilitatea aspectelor fizice ceea ce insemna mentinerea

circuitului natural al apei si nutrientilor
 durabilitataea mediului– „toleranţa zero” pentru poluarea care
depăşeşte capacitateade autoepurare a mediului. Nu există
efecte pe termen lung sau efecte ireversibile asupra mediului;
 durabilitatea socială– menţinerea cerinţelor de apă precum şi a
necesitatii plătii serviciile de asigurare a resurselor de apă;
 durabilitatea economică– susţinerea economică a măsurilor
care asigură un standard ridicat de viaţă din punct de vedere al
apelor pentru toţi cetăţenii;
 durabilitatea instituţională– menţinerea capacitătii de a
planifica, gestiona şi opera sistemul resurselor de apă.
 Gospodărirea durabilă a resurselor de apă
are la bază managementul integrat al
acestora care asigură ca serviciile realizate
de sistemul resurselor de apă să satisfacă
obiectivele prezente ale societăţii fără a
compromite abilitatea sistemului de a
satisface obiectivele generaţiilor viitoare, în
condiţiile păstrării unui mediu curat.
 Gestiunea resurselor de apa in mediul
durabil – concept in politica europeana si
nationala

 standarde atinse in tarile Uniunii- apa potabila

de buna calitate si in cantitate suficienta.
Dificultati in Romania in domeniul
serviciilor de apa

 lipsa resurselor de apa de calitate –urbane si rurale

 stare precara a infrastructurii sistemelor centralizate de
alimentare cu apa si canalizare
 calitatea necorespunzatoare a apelor curgatoare pentru
anumite sectoare, a unor lacuri, a apelor subterane datorita
poluarii cu ape menajere si ape uzate inds.
 dotare insuficienta cu instalatii hidroedilitare in localitatile rurale
 mari suprafete agricole si numeroase localitati expuse riscului
inundatiilor
 dificultati in atenuarea secetelor datorita imposibilitatii utilizarii
intregii suprafete pentru irigatii
 intensificarea fenomenelor de eroziune si degradare a
terenurilor
Apa

 surse limitate si deosebit de vulnerabile –

gestionare a calitatii resursei de apa
 Gospodarirea apelor conditioneaza si este
conditionata de strategiile de dezvoltare sociala
si economica la nivel national si local
Gospodarirea apelor in Romania
1) Etapa I, pana in 1974 – Gospodarirea cantitativa a apelor –
Controlul cantitativ al apelor – Legea apelor 1924
2) Etapa II ,1974-2000 – Gospodarirea cantitativa si calitativa a
apelor – controlul cantitativ si calitativ al apelor
- Legea apelor nr.8/1974
- Legea nr.5/1989
- HG 1001/1990
- Legea apelor 107/1996
3) Etapa III, 2000 – Gospodarire durabila a apelor – Controlul
cantitativ si calitativ al apelor si ecosistemelor sanatoase
- Directiva Cadru 2000/60/EC in domeniul apei
- Legea Apelor 310/2004
Managementul resurselor de apa in
Romania:

 -1879 -Primul Serviciu regulat de masurare a inaltimilo apelor Dunarii

 -1924 -Prima lege a apelor-care tine prevederi referitoare la masurarea, evidente si amenajarea apelor
 -1956 -Comitetul de Stat al Apelor - unitati bazinale pentru managementul apelor
 -1956-2005 –s-a pastrat principiul managementului pe bazin a resuselor de apa – nivel de organizare (
Consiliul de Stat al Apelor, Consiliul National al Apelor)
 -2002 –Administratia Nationala “Apele Romane” – Agentie executiva pentru implementarea Directivei
Cadru si a celoralte Directive europene
Evolutia politicii europene in domeniul
apelor

 - protectia resurselor de apa – set de masuri

de protectie diversificat de masuri de
protectie .
Directiva Cadru

 -stabileste cerintele generale pentru protectia

mediului bazat pe protectia ecosistemelor si
a sanatatii umane.
Politicile europene in domeniul apei:

 -standardizarea produselor (calitatea apei potabile)

 -standardizarea calitatii mediului;
- calitatea apei piscicole
- regimul substantelor periculoase
- calitatea apelor de imbaiat
-standardizarea emisiilor
- substante periculoase
- ape uzate menajere
 Etapa 1 – 1970-1980-obiectiv: protectiei folosintelor de apa- stabilirea unor standade de calitate a
mediului care definesc limite specifice pentru resursele de apa utilizate pentru producerea de apa
potabila si pentru folosintele de apa

Nr. Crt Denumire directiva Transpunere in legilatia romaneasca Perioada de tranzitie

1 Directiva 75/440/EEC privind calitatea apelor de suprafata destinate prelevarii de apa potabila HG 0
2 Directiva 79/869/EEC privind metodele de prelevare si analiza a apelor de suprafata destinate producerii apei potabile HG 1001/2002; NTPA 013; NTPA 014 0
3 Directiva 76/160/EEC privind calitatea apei de imbaiere HG 459/2002 0
4 Directiva 78/659/EEC aupra calitatii apelor dulci ce necesita protectie sau imbunatatire pentru a sustine viata pestilor HG 202/2002 0
5 Directiva 79/923/EEC asupra calitatii apelor pentru moluste HG 201/2002 0
6 Directiva 80/923/EEC, amendata de Directiva 98/83/EC, privind calitatea apei destinate consumului uman L 458/2002 0

 Etapa 2 -1981-2000-obiectiv: reducerea poluarii la sursa, stabilirea unor valori limita admisibile pentru evacuarea poluantilor in mediul acvatic

Nr. Crt Denumire directiva Transpunere in legilatia romaneasca Perioada de tranzitie Data
(ani) limita implementarii
1 Directiva 76/464/EEC privind descarcarea substantelor periculoase si 7 directive fiice HG 118/2202 3 01.01.2010
2 Directiva 80/68/EEC asupra protectiei apei subterane impotriva poluarii cauzate de anumite substante periculoase HG 118/2002 0 01.01.2007
3 Directiva 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cu nistrati proveniti din surse agricole HG 964/2000 0 01.01.2007
4 Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane si Decizia 93/481/EEC HG 188/2002 12 01.01.2018
5 Directiva 98/83/EC, privind calitatea apei destinate consului uman care amendeaza Directiva 80/923/EEC Legea 458/2002 9 01.01.2016

 Etapa 3 – 2000 – obiectiv:gospodarirea durabila a apelor-atingerea unei stari bune a tuturor corpurilor
de apa din Europa, ceea ce impune asigurarea unor conditii de viata sanatoasa din punct de vedere
al mediului acvatic pentru toti cetatenii Europei.
 -Directiva Cadru privind Apa 200/60/EC
- gospodarirea apelor la nivel bazinal
- caracterizarea starii apelor in 5 categorii de calitate
- definirea starii de referinta pentru apele de suprafata
-definireastarii bune a apelor
- definirea categoriei de ape puternic modificate antropic pentru care obiectivul este reprezentat de
stabilirea potentialului ecologic bun
-clarificarea conceptului de reabilitare a raurilor.
Principiile de baza ale noilor strategii de gospodarire a apelor in
Romania in domeniul protectiei calitatii apei

 Apa este o resursa limitata si vulnerabila

 Gospodarirea apelor pe subbazine
hidrografice
 Gospodarirea integrala - cantitativa-calitativa
 Solidaritate subbazinala poluatorul plateste
 Apa genereaza o valoare economica
Directiva Cadru Apa 2000 stabileste in
politica apei:

 Managementul integrat al resurselor de apa

 Definirea starii bune a apelor
 Managementul integrat al apelor
 Definirea unei noi categorii de ape cu regim foarte mult modificat
antropic pentru care obiectivul ce trebuie atins este obtinerea unui
potential ecologic bun
 Clarificarea conceptului de reabiltare a raurilor prin definirea atat a
obiectivelor de mediu a starii de referinta a apelor de suprafata cat si
a apelor cu regimul foarte mult modificat antropic
 Analiza economica a utilizarii apei la nivel de bazin hidrografic prin
luarea in considerare a principiului recuperarii costurilor cu resursele
de apa pentru tratarea si epurarea apelor si a costurilor asociate
mediului
 Principiul poluatorul plateste si principiul beneficiarul plateste
 Participaraea publicului la activitatile de gospodarire a apelor
 Dezvoltarea colaborarii internationale in vederea utilizarii planului de
management al Districului Hidrografic al Fluviului Dunarii.