Master /Anul i! Mediu I MPACTULLUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI —_—_Suport de curs Tematica de examen * 1 Factorii limitativi ai productivitatii terenurilor agricole 2. Activititi economice susceptibile de a afecta ecosistemele 3_Principiile reglementarilor cu privire la protectia mediului 4 a Directive europene privind protectia solului si a apelor Rolul sistemelor informatice geografice (GIS) Prima lege a geografiei si interpolarea topo-probabilistiv’ (cost 7 Exemple de studii de rise si de impact asupra componen 8__Instrumente de planificare utilizate in dezvottare durabili 9 Directii legislative in UE ‘10_Monitorizarea ecosistemelor: Termene de raportare L1_Apa resursa fundamentata a planetei 12__Influenta constructiilor hidrotehnice asupra mediului cd) a caracteristicilor ecosistemelor elor ecosistemelor 14 Masurile de emeliorare a impactului constructiilor hidrotehnice asupra mediului 15_Principiile de abordare a problemelor de impact Distributia si utilizarea barajelor pe plan mondial 17 Impactului barajelor — argument pro si contra ‘18_Impactul barajelor asupra ecosistemelor (Portile de fier. Assuan) 19” Principalele impacturi economico-sociale si de mediu ale barajclor asupra zonelor situate in aval (modificat dupa Adams, 2000). (Tabetul 1) 20. Conditiile si actiunile necesare pentru rezolvarea rationala a problemelor de impact Impactul functional al constructiilor hidrotehnice e fizice si implicite (conexe) asupra regimului apclor si al poductiei de energie droclectrica cologice; Sistemele ecologice asociate constructilor hidrotehnice ale analizei efectelor ecologice: Notiuni de limnologic 26 Efeete ceologice in zona lacului de acumulare 27_Efecte in bazinul hidrografic din amonte si din aval de lac 29 Amplasarea amengjarilor hidrotehnice in cadrul unui bazin hidrografie; Alegerea volumului si geometriei lacurilor 30_Masuri constructive si functionale, Conceptia si dispunerea prizelor de apa din lac 31 Masur in etapa de exploatare; Masuri privind regimul de exploatare 32_Modificarea morfologici albiilor si lacurilor 33. Calitatea apei 38 Studiile de impact Stabilirea prioritatilor 39. Studille de impact — date minim necesare 40. Realizarea studiului de impact; Ffectele studiului de impact 41 Procedura de autorizare; Bilanful de mediu si programul pentru conformare *- Figa de examinare - punetul A” ~ punetul ,.B te, care va fi tratat ,in extenso” — max 3 puncte + test grild cu 10 intrebari x 0,7 puncte pentru fiecare rispuns corect si completMaster /Anul Il Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULU! Suport de curs, IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR. Activitifi economice susceplibile de a afecta ecosistemele. Impactul antropic asupra ccosistemelor este multiplu si semnificativ gi rezulti din dezvoltarea ffrd precedent 4 societatii umane. Constientizarea responsabilitatii pentru protectia mediului ambiant a determinat o serie de actiuni la diferite nivele (mondial, continental, regional/zonal, nafional, local). La nivelul Uniunii Europene concertarea politicilor de mediu a inceput de mai bine de 30 de ani. La reuniunea desfiisurati la Paris in octombrie 1972, sefii de stat si de guvern au invitat institutiile comunitare si elaboreze un program de acjiune in materie de mediu, Programul prezemtat de etre Comisic a fost adoptat de catre Consiliu in noiembrie 1973, apoi innoit si completat in 1977 si in 1983. El pune accentul pe caracterul preventiv al politicti de mediu, carc wrebuie si urmareasca evitarea poluiirii si subliniazi ci aceasta trebuic si se desfaisoare in paralel si concomitent cu dezvoltarca economicd si social. De asemenea, se pune problema aplicirii principiului “poluatorul plateste". potrivit caruia poluatorului 7 cheltuielile ocavionate de prevenire si reparare a daunelor ecologice, Al treilea program (din 1983) evidengiaz8 si mai accentuat implicatille protectiei mediului pentru industrie, agriculturs, producerca de energie si transporturi Ca $i in alte domenii, Actul Unie European a dat un now impuls politicii comunitare adaugand tratatului un titlu consacrat mediului, devenit tithul XIX odati cu tratatul de la Amsterdam. Articolul 130R (art. [74 nou) prevede cA politica Comunitatii este fondatd pe principiul precaugici, al actiunii preventive, al corectirii cu prioritate ta sursit a prejudiciilor aduse mediulut si ,poluatorul plateste”. iar art. 6 provede c& “exigeniele de protectia mediului trebuie sit fie integrate in definirea $i punerea in aplicare a politicilor si actiunilor Comunitiit in vederea promovirii unei dezvoltiri durabite". Articolul 130S (art. 175 nou) acordi Consiliului puterea de a hotari asupra masurilor necesare, iar art. 130T (art. 176 now) precizeaz c& acestea "au sunt un obstacol in mentinerca gi stabilirea de cdtre flecare stat membru a mdsurilor susfinute de protectic", cu condifia ca acestea si fic compatibile cu tratatul si notificate de citre Comisie. Al 5- lea program adoptat in decembrie 1992 este axat pe implementarea unei “dezvoltiri durabile” si propune aldturi de adoptarca instrumentelor legislative, recurgerea la instrumente fondate pe legile piefei (stimulente economice 51 fiseale). Comisia a propus in ianuarie 2001 al 6 - lea program pentru 2010, avand ca domeniu de interventie prioritard schimbarea climatica, sinatatea si mediul, natura si diversitatea biologica, gestiunea resurselor naturale, Cu ocazia punerii in aplicare a reformei Fondurilor structurale, Comisia a vegheat ca 0 clauza privind proteclia mediului si fie inscrata in cadrul granturilor comunitare, plaile putind fi suspendate dat Proicctele selectate nu respect regulile comunitare privind mediul. Un regulament al Consiliului emis in 1990, a creat o Agentic Europeans pentru Mediu, cu sediul la Copenhaga, si 0 refca europeana de informare si observare a mediului, in timp ce un regulament din 1992 instituie un sistem financiar pentru mediu (LIFE) (prevazut prin regulamentul din 17 julie 2000 eu un total de 640 milioane de euro pentru perioada 2000-2004). Alte acte comunitare vin si asigure libertatea de acces ta informatiite referitoare la media, wn sistem de atribuire a unci etichete ecologice comunitare pentru a imbunatati informarea consumatorilor in ceea ce priveste impactul produselor asupra mediului, si promovarea produselor ecologice. Un sistem comunitar de management de mediu si audit (EMAS) este disponibil, la care pot participa in mod voluntar intreprinderile industriale, i alte organizati in domeniul mediului, Comisia a decis pentru prima data si ceari Curtii s& aplice constrangeri statelor membre care nu au executat hotardrile ei. Curtea a condamnat pentru prima dati un stat membru in 2000 - Grecia - pentru nerespectarea unei hotdrari cu privire la violarea dircctivelor comunitare in materie de deseuri toxiee gi periculoase. Comisia a decis in decembrie 2000 s& ses’ seze Curtea in vederea fixarii de constréngeri pentru Germania 3i Marea Britanie, pentru nerespectarea hot” ” L9S8"5i (994, acceagi jFecdurd Hind anajat’ in mai 2001 pentru Spania pentru neexecutarea unei hotarai din 1998 Comisia a adoptat la 9 februarie 2000 o Carte alba, referitoare la responsabilitatea asupra mediului, pentru a asigura punerea in aplicare a principiului "poluatorul pliteyte”, Dou niveluri de responsabilitate sunt late in considerare: responsabi persoanelor si bunutilor sau biodiversivititii prin activitaqi periculoase, si respon: esurselor naturale (fauna gi flora), ea rezultat la activitifilor nepericuloase. revin tea pentru pagubele cauzate ea pentru greseala pricinuit 1 Factorii timitativi productivitatii terenuril Fr agricole In Romania daunele economice aduse ca urmare a efectelor limitative ale poludrii rezultate din diferitcle activitafi umane sunt considerate a fi de citca 20% din productia agricols potentiala, Datele statistice arati ca la nivelul anului 2004 impactul antropic (uncori amplificat de fenomenele naturale) este prezent pe importante suprafeteMaster /AnulllMediu I MPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs Eroziunea hidrica afecteazi 63 milioane ha, din care 2,3 milicane amenajate cu uerari antierozionale, prezent degradate puternic in cea mai mare parte; aceasta eroziune hidi ipreund cu alunecarile de teren (circa 0,7 milioane ha) provoaca pierderi de sol de pana la 41,5 vha/an Eroziunea eoliani se manifest pe aproape 0,4 milioane ha, cu pericol de extindere datorité faptului ci in ultimii ani, s-au defrisat unele pduri si perdele de protectie din zone susceptibile acestui proces de degradare. Continutul excesiv de schelet in partea superioara a solului afecteaz circa 0,3 milicane ha. draturarea solului se resimte pe circa 0,6 milioane ha, eu unele tendinfe de agravare in perimetrele irigate sau drenate si irafional exploatate, sau in alte areale cu potential de siraturare secundard, care insumeaza inca 0,6 milioane ha. Deteriorarea structurit si compactarea solului ("alps plugului") se manifest pe citca 6,5 milioane ha: compactarea primara este prezenti pe circa 2 milioane ha terenuri arabile, iar tendinfa de formare a cru suprafata solului, pe circa 2,3 milioane ha. Poluarea chimica a solului afecteaza circa 0,9 milioane ha, din care poluarea excesiva circa 0.2 milioane ha; efecte agresive deosebit de puternice asupra solului produce poluarea cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn, Cd) $1 bioxid de sulf, identifi cial in zonele Baia Mare, Zlaina, Copsa Mica. Poluarea cu petrol si apa sirati de la exploatarile petroliere si transport este prevent pe circa 50 mii ha. Distrugerea solutui prin diverse lucrari de excavare afecteaza circa 15 mii ha, aceasta constituind forma cea mai grav de deteriorare a solului, intdlnita in cazul exploatarilor miniere la zi, ca de exemplu, in bazinul minier al Olteniei. Pretabilitatea terenurilor afectate de acest tip de poluare a scizut cu 1-3 clase, astfl c& unele din aceste suprafefe au devenit practic neproductive. Acoperirea solului cu deseuri si reziduuri solide a determinat scoaterea din circuitul agricol a circa 18 mii enuri agricole gi lunci Degradarea solului roprecinti afectarea lui grava, cu pierderea capacititii de producere vegotala. Contaminarea solului este determinati de poluarea cu clemente si/sau compusi toxici. In functie de gradul de contaminare cresterea si dezvoltarea plantelor este mai mult sau mai putin afectata ei la ha te 2 Activititi economice susceptibile de a afecta ccosistemele Jn cadrul ecosistemelor resursa practic noregenerabild si care este drastic afectaté este solul. Degradarea solului_rezulta din agriculturd, silvicultura, minerit, exploatarea lemnului, industria alimentara (mari complexe industriale de industrie alimentard) depozitarea doscurilor. Activitatile menjionate mai sus nu sunt in general percepute Ia nivelul opiniei publice ca nefiind generatoare de probleme de mediu/ sol. De menfionat ca nu este necesaré objinerea unui aviz de mediu pentru deschiderea unei ferme agricole! Afectarea solului revultata din folosirea necorespunzitoare a terenurilor in ageicultura (sau datorita defrisérilor din silvicultura) este foarte grava, din cauza pierderilor (prin eroziune) a principalilor constituent ai solului (si in primul rand a materiei organice) Exemplificarea degradiri solului in urma unor astfel de activitati este prezentata in fig. (eroziune in urna defrigiritor) Contaminarea solului (si/sau degradarea lui partiala, pe zone mai mult sau mau putin rest urmatoarele activitati economice: 1, Industrii energetice 1.1. Instalatii de ardere cu o putere termica nominaki mai mare de 50M’ 1.2. Instalafii pentru rafinarea tifeiului si prelucrarea gazelor; 1.3. Cuptoare de cos; L.4-instalalii Ce zazeificare gi lichefiere a carbunelui. 2. Productia si prelucrarea metalelor Instalatii de prajire sau sinterizare a minereului metalic (inclusiv a minereului Instalajii pentru producerea fontei sau a ofelului (topire primara ori s tumarea continua, cu o capacitate maxima de productie ce depaseste 2.5 tone/ora, 2.3. Instalatii pentru prelucrarea metalelor feroase: a) laminoare cu 0 capacitate ce depaseste 20 tone ofel bruvord: b) forje cu ciocane a caror energie de lovire depageste 50 kIiciocan gi care utilizeavai o putere pentru aplicarea de straturi protectoare de metal topit, cu o capacitate de tratare ce depageste tone ofel brutiora, 2.4, Topitorii pentru metale feroase, eu o eapacitate de productie m 2.5, Instalatii pentru 4) producerea de metale neferoase brute din minereuri, concentrate, materii prime secundare, prin procese metalurgice, chimice sau electrolitice; (materie prima secundari reprezinté: deseuri metalice curate, depresate si lipsite de alte categorii’ de impuritati deeat cele metalice, nimolu w continut de sult); tundard), inclusiv instalayii peutrw 1 wre de 20 tone/zisMaster /Anul II Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULU! Suport de curs, b) topirea metalelor neferoase, inclusiv a aliajelor gi a produselor recuperate, (rafinare, turnare ete.) cu 0 capacitate mai mare de 4 tone/2zi pentru plumb sau cadmiu, ori 20 tone/zi pentru toate celelalte metale. 2.6. Instala{ii pentru tratarea suprafetelor metalice si din materiale plastice prin folosirea procedeclor electrolitice sau chimice, la care volumul total al cuvelor de tratare depaseste 30 m3. 3. Industria mineralelor 3.1. Instalatii pentru producerea clincherului de ciment in cuptoare rotative cu 0 capacitate de productie mai ‘mare de $00 tone/zi, instalajii pentru producerea varului in cuptoare rotative cu o capacitate de productie mai mare de 50 tone/2i si instalatii pentru producerea clincherul © capacitate de productie mai mare de 50 tone/zi: 3.2. Instalatii pentru producerea azbestului si fabricarca produsclor pe baza de azbest; 3.3. Instalatii pentru fabricarea sticlei, inclusiv a fibretor de sticla, cu o capacitate de topire mai mare de 20 tone/zi: 3.4, Instalatii pentru topirea substanfelor minerale, inclusiv pentru producerea fibrelor minerale, cu o capacitate de topire mai mare de 20 tone/zi, 3.5. Instalajii pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere, in special a figlelor, a clrimizilor refractare, a dalelor, a plicilor de gresie sau de faianta: a) cu 0 capacitate de productie mai mare de 75 tone/7i; si/sau b) cto capacitate a cuptorului mai mare de 4 m3 si cu o densitate stabilitt pentru fiecare cuptor mai mare de 300 kg/m3. 4. Industria chit {in cadrul prezentei categorii termenit utilizati au urmatoarea semnificatic: a)proces chimic reprezint& orice proces care presupune react substantei: b)scard industrialé reprezinta producerea de bunuri in scopul comereializarii prin folosirea materilor prime gi materialelor in cantitati ce pot determina efecte negative asupra mediului. 4.1, Instalatii chimice pentru producerea de substanfe chimice organice de bazi a) hidrocarburi simple (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice sau aromatice): b) hidrocarburi ce congin oxigen, precum: alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetafi, eteri peroxizi, rigini epoxidice; ©) hidrocarburi eu continut de sulf; 4) hidrocarburi ce congin azot, precum: amine, amide, compusi azotosi, azotati sau azotiti, nitrili, cianati, izocianati; ¢) hidrocarburi cu confinut de fosfor; 1) hidrocarburi halogenate; ) compusi organometalici; hh) materiale plastice de ba7A (fibre sintetice potimerice gi fibre pe baz de celuloza); i) cauciucuri sintetice: 3) vopseluri gi pigmentis ) ayenti activi de suprafata si agenti tensioactivi, 4.2. Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice anorganice de baz, cum ar fi ) gaze, precum: amoniae, clor sau acid clorhidric ga7os, fluor sau acid fluorhidric, oxizi de carbon, compusi ai sulfului, oxizi de azot, hidrogen, dioxid de sulf, clorura de carboni b) acizi, precum: acid cromic, acid fluorhidric, a .¢ fosfor sulfuric, oleum, acizi sulfurosi; “~ ©) baze, ea de cxemplu: hidroxid de amoniu, hidroxid de potasiu, hidroxid de sodiu: 4) saruri, in principal: clorura de amoniu, clovat de potasiu, carbonat de potasiu, carbonat de sodiu, perborat, azotat de argint; €) nemetale, oxi carbura de siiciu 4.3, Instalatii chimice pentru producerea ingrayémintelor chimice (simple sau complexe) pe baz de fosfor, azot sau potasiu; 1.4. Instalatii chimice pentru fabricarea produselor de baza de wz fitosanitar si a biocidetor, 4.5. Instalatii utilizand procedee chimi 4.6. Instalatii chimice destinate fabri 5. Gestiunea degeurilor 5.1. Instalatii pentru eliminarea sau valorificares deyeurilor periculoase, de! prevederilor legislatiei in vigoare, avand o capacitate mai mare de 10 tone/7i; 5.2. Instalatii pentru incinerarea deseurilor municipale, definite potrivit prevederilor legislatiei in vigoare, avand capacitate mai mare de 3 tone descurifor# i de ciment sau a varului in alte tipuri de cuptoare, nerotative, cu imizilor, a chimice ce determin’ schim in molecula acid azotic, acid clorhidric, acid metali ri alti compusi anorganici, in principal: carbura de calcu, sificiu, sau biologice pentru fabricarea produselor farmaceutice de bazd exploribililor. ite potrivitMaster /Anulll Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI ——_Suport de curs 5.3. Instalafii pentru eliminarea degeurilor nepericuloase, definite potrivit prevederilor legislatiei in vigoare, cu 6 capacitate mai mare de 50 tone deseuri/i: 5.4. Depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o capacitate total mai mare de 25 000 tone deseuri, cu excepfia depozitelor de deseuri inerte. 6, Alte activititi 6.1. Instalajii industriale pentru producerea de: a) celuloza din lemn sau din alte materiale fibroase; b) hartie si carton, avind o capacitate de productie mai mare de 20 tone/zi. 6.2. Instalayii pentru pretratare (operatiuni precum: spiilare, albire, mercerizare) sau vopsire a fibrelor ori textilelor, avand o capacitate de tratare ce depaseste 10 tone/zis, 6.3. Instalatii pentru t€bacirea bldnurilor si a pieilor, cu o capacitate de tratare ce depasgeste 12 tone produse finiterzi: 6.4.Instalatii de industrie alimentara ) Abatoare cu 0 capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mare de 50 tone/zi; b) tratare gi procesare in scopul fabricarii produselor alimentare din: (1) materii prime de origine animala (altele decat laptele), aviind 0 capacitate de productie mai mare de 75 tone produse finite/zi: 2ymaterii prime de origine vegetalA, avand o capacitate de productic mai mare de 300 tone produse finite/2i de exploatare (valoarea medic trimestriala) ©) tratarea si procesarea laptelui, atunci cénd cantitatea de lapte supusa tratarii sau procesarii depaseste 200 tonc/zi de exploatare (valoarea medie anualé), (Se considera zi de exploatare intervalul orar corespunzitor function a 24 de ore) 6.5. Instalatii pentru eliminarea sau valorificarea carcaselor de animale si a deseurilor de animale, avind capacitate de tratare ce depaigeste 10 tone/zi: 6.6. Instalatii pentru cresterea intensiva a pi de: a) 40,000 de locuri pentru pasari; ') 2.000 de locuti pentru porci de productie (cu o greutate ce depaseste 30 de ke); sau ¢) 750 de locuri pentru seroafe. 6.7. Instalajii pentru tratarea suprafetei materialelor, obiectelor sau produselor, utitizand solvengi organi special pentru gresare, imprimarc, aplicare de straturi protectoare, degresare, impermeabilizare, apretare, glazurare, vopsire, curitare sau impregnare, cu o capacitate de consum de solvent mai mare de 150 kg/ord sau 200 tone/an; i instalatici, in decursul lor sau a porcilor, avand o capacitate mai mare 6.8. Instalatii pentru producerea de cdrbune (cirbune sdrac in gaze) sau de electrografit prin incinerare sau grafitizare In Uniunea European’ aceste tipuri de activititi economice necesita (conform celor peste 300 documente legislative referitoare la mediu) (1) un management adecvat al riscului de mediu, respectiv al probabilitatii de aparitie a unor daune asupra mediului/ solului in urma respectivelor activita}i economice. Aparuta pe agenda de lucru europeand la inceputul anilor 1970, preocuparea pentru mediu dobindeste un caracter distinct odata cu semnalarea, (2) de edtre Clubul de fa Roma, a diminuarii resurselor naturale si a deteriorarii rapide a calitatii apei, aerului $i solului, (3) Au trecut doi ani pina la crearea politicii comunitare de mediu, in 1972 yi de aici In dezvoltarea ia ca una dintre cele mai importante politiei eomunitare. Importan{a sa nu este datorata anvergurii fondurilor alocate (care nu depigese fondurile de care dispu ioral sau pl jcold) ci faptului ci positiea de mediu a devenit politica orizontal? - Ux Europene, aspevtele de protecjie a mediului fiind considerente obligatorii ale celorlalte politici comunitare. Prin adoplarea strategiei dezvoltirii durabile ca element principal al cAmpului siu de actiune — adica prin preocuparca pentru naturs ca mostenire si resursé a generatiilor viitoare politica de mediu este permanent conectati la tendingel> globale de protectie a mediului, asa cum apar ele in urma evenimentelor internajionale precum summicurile de la Rio (1992) si Johanesburg (2002), a protocolului de Ia Kyoto, etc. in plus, aceasti concctare si impli internationale de mediu transforma Uniunea Europeana in promotor global al dezvoltirii durabile. re in progrescle In momentul aetual cele mai relevante documente pentru protectia ecosistemelor sunt Ordonanta de urgenji nr. 152 din 10 noiembrie 2005 privind prevenirea si controlul integrat al poludrii (care transpune Directiva UE nr. 96/61/CE privind prevenirea yi controlul integrat al poluirii, modifieata prin directivele nr, 2003/35/CE si nr. 2003/87/C) si Ordonanga de urgenta nr. 195 din 22 decembrie 2005 priv ind protectia mediului Principiile si elementele strategice care stau la baza acestor reglementari sunt:Master /Anulll Mediu MPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI ——_Suport de curs Principiul .,Poluatorul pldteste”: are in vedere suportarea, de citre poluator, a cheltuielilor legate de masurile de combatere a poluarii stabilite de autoritjile publice - altfel spus, costul acestor masuti va fi reflectat de costul de productie al bunurilor gi serviciilor ce eauzeaza poluarea; Principiul actiunii preventive: se bazeaz3 pe regula generala ca .,¢ mai bine si previ decat si combati”; (4) Principiul precautiei: prevede luarea de masuri de precaujie atunci edind o activitate ameninfé si afecteze mediul sau sindtatea umana, chiar dacd 0 relajie cauzi-efect nu este deplin dovedita stiinifi Principiul protectiei ridicate a mediului: prevede ca politica de mediu a Roménici, corespunzitor celei din UE, sa urmarcascai atingerea unui nivel inalt de protectie; (5) Principiul imegrérii: prevede ca cerinjele de protectic a mediului sa fie prezente in definirea gi implementarea altor politici comunitare; (6) Principiul proximitait: are drept scop incurajarea comunitafilor locale in asumarea responsabilitatii pentru deseurile gi poluarea produsa . (7) Principiul refinerii poluantilor la sursdi (este 0 alta forma de exprimare a principiului precautici); Principiul conservéirii biodiversitatii si a ccosistemelor specifice cadrului biogcografic natural: Principiul utilizdrti durabile a resurselor naturale, respectiv folosirca resursclor regenerabile int © rat care sa nu conducd la dei aspiratiile prezente gi viitoare. Principiud transparentei totale, resp accesul la justitie in probleme de mediu; (8) Modalitijile de implementare a principiilor si a obiectivelor strategice sunt: ) prevenirea si controlul integrat al poluarii prin utifizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitagile cu impact semnificativ asupra mediului: b) adoptarea programelor de dezvoltare, cu respectarea ceringelor politicii de mediu; ©) corelarea planificdirii de amenajare a teritoriului si urbanism cu cea de mediu; 4) efectuarea evaluarii de mediu inaintea aprobiirii planurilor si programelor care pot avea efect semnificativ asupra mediului; ) evaluarea impactului asupra mediului in faza initiala a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului: 1) introducerea gi utilizarca parghiilor si instrumentelor economice stimulative sau cocreitive; g) rezolvarea, pe niveluri de competenta, a problemclor de mediu, in funcjie de amploarea acestora; h) promovarea de acte normative armonizate cu reglementarile europene gi internationale in domeniu; i) stabilirea si urmarirea realizarii programelor pentru conformare; 4) crearea sistemului national de monitorizare integrati a calitifii mediului; k) recunoasterea produselor cu impact redus asupra mediului, prin acordarea etichetei evologice. 1) mentinerea si ameliorarea calitatii mediului; 1m) reabilitarea zonelor afectate de poluare; 1) incurajarea implementari sistemelor de management si audit de mediu; ©) promovarea cercetirii fundamentale gi aplicative in domeniul proteciei mediului: p) educarea si constientizarea publicului, precum si participarea acestuia in procesul de claborare si aplicare a deciziilor privind mediul. un mod gi pe termen lung al acestora, mentinand potenfialul lor in acord cu necesitatile §1 tiv informarea $i participarca publicului la luarea deciziilor, precum si 4 Directive europene privind protectia solului si a apelor In ceva ce priveste protectia solului este de me: ,iondt faptul ca nu existd (ca pentru alte componente ale medinlui) o directiva specifica pentru sol (9) ele cadria pentri apa, aer, deseuri, produse de protecfia plantelor etc,). Primul pas in aceasta dircotie a fost facut in aprilie 2002, prin publicarea, de catre Comisia European, a unei comun ire © slraiegie tematic pentru protectia solului”; in cadrul acesteia, problema protcctici solului este pentru prima dat& trataté independent si sunt prezentate problemele existente, precum si funcyile si trasaturile distinctive ale unei politici de mediu in accastd direcfic. Directiva pentru sol este elocventi pentru ciclul de viaji al politicilor de mediu, care implica etape de recunoasterea problemei, formularea politicii, implementarea politicii si evaluarea ezultatelor. Aceasti directiva a pornit de la urmatoarele considerente: Solul este o resursé naturali practic neregenerabili Solul joaea un rol crucial pentru activitatile umane gi supraviejuirea ecosistemelor Solurile se degradeaza din ce in ce mai mult sau se pierd ireversibil pe teritoriul UE => acquis-ul comunitar este evident insufieient Costurile degradirii solului sunt foarte ridicate si generate, in principal, de citre societate, nu de citre cei care folosese terenul Nu exista legistatie specified pentru protect nevoin unei abordari protective si cuprinzatoare solului la nivelul UE, de accca se simteMaster /Anul il Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI ‘Suport de curs Angajamentul celui de-al VI-tea Plan de Actiune pentru Mediu de a adopta o strategie tematicd pentru Protecjia mediului Directiva Cadru privind Apa (2000/60/EC) reprezint& o abordare ambitioasé si inovativa a Uniuant Europene in domeniul managementului apclor, elementele Icgislative cheie ale directivei referindu-se la ~ protcjarea tuturor apelor, indiferent de tipul acestora ~ rduri, lacuri, ape maritime costiere sau ape subterane, ~ idontificarea si realizarea de obiective care sA contribuie ta indeplinirea calificativului de ape bune” pentru toate apele, pani in 201 ~ cerinfele pentru cooperarea transfrontalicra intre {ari si intre toate partile implicate, - asigurarea participirii active in desfigurarea managementului resurselor de apii a tuturor factorilor responsabili, inclusiv a organizatiilor neguvernamentale si a comunitajilor locale, ~ crearea de politici de valorificare financiara a apelor, si asigurarea aplicdrii efective a py »poluatorul plateste”. Astfel, tare trebuie s8-si realize7e Planuri Comune de Management la nivel de Bazin Hidrografic, cu masuri ate sf asigure ci obiectivele Directivei Cadru vor fi indeplinite in termenele impuse. Planurile vor fi elaborate $1 implementate la nivel de bazin hidrografic, care, in interpretarea prezentei directive, este reprezentat de wnitates gcologica si hidrologica ce aduce la un loc interesele celor din amonte si ale celor din aval, atit la nivelul autoritatilor locale, regionale si nationale, precum yi a sectorului de afaceri, a comunitiilor locale sia organizatilor neguvernamentale. In esenfa, Directiva Cadru privind Apa urmdreste s creeze o solidaritate in ceea ce priveste ‘managementul apelor ta nivel de bazin hidrogratic. (10) Aceasti cooperare intre auloritaji, administrayii publice, comunitati locale si organizatii neguvemnamentale ele, dea lungul tuturor fazelor implementarii directivei este cruciala, pentru a se asigura c& inteegul proces se desfasoara in mod eficient si transparent Aceasta implicare trebuie si continue astfel incit si existe © balanta inconjurator gi cei ce depind de acesta. Aplicarea acestei directive pentru apa Ia nivel de bazin hidrografic impune de exempli un anumit tip de gestiune solurilor din respectivul bazin hidrografic, diretiva cadru pentru apd fiind numai o piesdt al unui ansamble complex de masuri destinate protectiei mediului lanivel european, Aplicarea coneretd a politicilor de mediu necesita adaptarea la situatiile concrete ale fiecarei zone a celor mai bune tehnice/ tehnologii disponibile. Pe linga faptul c& este necesar un timp pentru elaborarea acester Chidvat tehnice / Coduri de bund practica, aplicarca efectivi a unor astfel de ghiduri la realitatea fieedee! parcele implied uutilizarea sistemelor informatice gcogratice ca instrument esential pentru managementul mediului Rolul sistemelor informatice geografice (GIS) GIS ca sistem suport al deciziei este deosebit de util in stabilirea politicii de mediu si in gestionarca localA a riscurilor de mediu. GIS (Sistemele informatice geografice) sunt sisteme aleatuite din: hardware; software: date (eeografice/georcfenfate); personal calificat, care sunt destinate achizitiei, stocdrii (Inregistrarii), actualicari, prelucraii, analizei, afisirii informatilor geografice in conformitate cu specificatile unui domeniu, GIS sunt o forma de comunicare vizuala (limbaj) care combina contextul si conjinutul = imaginile / datele geogratice si datele clasies Principalcle caracteristici ale Sistemelor Informatice Geografice (GIS) sunt ~ tralarea informayei jindnd cont de locatizarea ci spafiald, gcograticd, in teritoriu prin coordonate; ~ Presupun tratarea unitark intr-o baza de date unicd si neredundanta a componentelor grafice, cartografice, topoiogice gi tabelare. «eg melud"o elect d> operatari spatiale actioned asupra unei baze de date spatiale pentest@Fereri™ seografic informatii reale. Un model de date GIS este complex pentru ca trebuie sd reprezinte si sit interconectene ~ att date grafice (harti) edt si date tabclare (atribute), ~ sunt utilizate pentru a simula situafii si evenimente reale. Datele geografice reprezinté ansamblul format din: (11) ~ date spatiale (coordonate geografice — latitudine, longitudine, coordonate carteziene x, y, ete) ~ date descriptive (date non-geografice - atribute) asociate obiectelor/fenomenelor geogratice (strazi, clidiri, parcele, cfimine, accidente etc.) icipiului fi Bava de date yeografice este 0 colectie de date geost interogarea, actualizarea, afigarea, informatiilor in mod eficient Pentru a modela lumea inconjuratoare, GIS utilizeazd obiecte si relaii spatiale organizate in straturi tematice, (12) | Obiectele GIS sunt obiecte sau fenomene geografice localizate pe/sau in apropierea suprafetei PAmantulsi Acestea pot fi naturale (rduri, relief, veyetatie), construite (drumuri, rejele cdilitare, cladivi, poduri, ete) sau conventionale (frontiere, unitayi administrative, limite de parcele, etc.). Un obieet GIS se enracterizeard printro pozitie si o forma in spatiul geogralic i printro serie de atribute descriptive. (13) Relasiile spatiale dintre obiecte (veeinalate, interconexiune, continuitate, incidenfa, ete.) ajuta la infeleserea situatiilo yi luarea decivitlor > otganizata astfel inet sé faciliteze stocareMaster /Anul Il Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs 0) (Clidiri, parcele, zone func si forma spatiala a obiectelor geografice, iar imboluri grafice si texte descriu aceste obiecte. Sistemele informatice geografice sunt utile atat pentru fundamentarea politicilor de mediu cat si pentru gestionarca locala a riscurilor de medi Aceasta flexibilitate este datorata scdrii peografice (fig. 6), care permite atat abor unor politici de mediu coerente, destinate si asigure dezvoltarea durabilA. Datele GIS sunt caracterizate de precizie, notiunea de scard disparénd in cazul acestor concepte. Pe 0 h traditionala informatiile geografice sunt inregistrate yi reprezentate grafic la o anumité sears cu precizie cartograficd standard de 0,1-0,2 mm. intr-o baz de date GIS inregistrarea si reprezentarea graficd sunt dowd nojiuni distincte Particularitatea acestor sisteme consti in faptul c datele sunt inregistrate in coordonate reale (14) si pot fi reprezentate la orice scara cu aceeasi precivie, Aceasta caracteristica a bazelor de date GIS (hartilor digitale GIS) permite utilizarea flexibild a acestui sistem in protectia ecosistemelor, male, ete.) in por locale cat gi elaborarea 6 Prima lege a geografie ecosistemelor Prima leve @ geogratiei a fost elaborati in contemporaneitate. Formularea exactii este in limba englezi “All things are related, but nearby things are more related than distant things” iar traducerea in limba romana este” toate lucrurile sunt corelate, dar iucrurile invecinate sunt mai corelate decat lucrurile indepartate” Aceasti lege a geografici, combinaté cu puterea de calcul a GIS, permite o mai bund injelegere a realitayi prin interpolari spatiale yi generaliziri (geostatistic’), Neologismul “Géostatistique” a aparut in 1962 si prin prefixul “geo” atrigea atentia asupra luarii in considerare a repartitie’ spatiale a valorilor prelucrate. Pana la acel moment, titlurile articolelor care prezentau metodele ce se constituiau in arsenalul geastatistici primei varste fceau referiri directe la metode statistice care in forma lor clasicé erau insuficiente pentru studiul unor atribute spatiale diseminate. Dupé 1970, cand metodele geostatistice se dezvolta in directia lor proprie si se diferentiaza din ce in ec mai mult de statistica clasiea, termenul de geostatisticd genereazi confuzii. in mod curent, in Rominia, geostatistica este perceputa de cei neavizapi intr-o opticd strict statistical. Traducerea termenului in alte limbi (Geostatistics in limba englez8, Geostatisticd in limba romana) a amplificat gi mai mult confuziile. in 1978 s-a propus inlocuirea termenului de geostatisticd cu expresia modele topoprobabiliste, care are dublul avantaj de a distanja metoda de domeniul geologic / geografic, prin climinarea prefixului “geo” si de a sublinia caracterual mai mult probabilist decat statistic al metodei, Elementul central in geostatisticd (aga cum s-a ardtat si mai sus in discutarea etimologiei termenului) este interpolarea, (15) respectiv procedura de a estima valoarea unui atribut inte-un punct neprelevat dintr-o regiune in re S-au prelevat probe. Motivele pentru care nu se pot preleva probe in punetele in care se face prelevarea sunt multiple si tin de timp, resurse, obstacole (legale, fizice), de perioadele analizate (reconstruirea valorilor unor atribute din trecut pentru puncte ne-esantionate) sau de modificarea abordarilor. Interpolarea reprezinta procesul prin care valoarea unor caracteristici in anumite puncte necunoseute, se caleuleaz pe baza valoritor in punctele cunoscute, (16) Din punct de vedere matematic interpolarea cons objinerea unei functii (x) care aproximeaza o alta funciie pentru care se cunose doar ar considerate corecte; functia de interpolare va trece prin punctele neesantionate. Poligoanele Theissen reprezinta cea mai simpl§ fé.ma ce interpolare spatial’. Aceasta forma de interpolare alocé pentru valoarea interpolata o valoare egala : --s'carca gaistt (17) la coa mai aproprata focafie esantionaté gi analizata. Conceptual este metoda cea mai simpla, care uiiiizeazi valoarea atributului dintr-un singur punet (cel mai apropiat). Denumitd i metoda “probei cele mai apropiat i cele mai apropiate” metoda poligoanclor Theissen are o serie de avantaje (este ugor de utilizat, este corespunzatoare pentru valori discrete), dar prezinta $i desavantaje (acuratefea depinde prea mult de densitalea de eyantionare; zonele de granita prezinti diferente vizibile; variabilele continue nu sunt corect reprezentate IDW (Ponderea inversd cu distanta) se bazeaz’ pe ipoteza ci influenta valorii unui anumit punet asupra valorii unui alt punct scade invers proportional cu distanga dintre ele. (18) Spline este 0 metoda de interpolare determinista, local stohastica care poate fi considerata ca echivalentul matematic al “potrivirii® unei suprafete bidimensionale flexibile pe mai multe puncte cu o distributie neregulata. _ Trend wtlizeaza o functic de regresic polinomiala pentru a “suprapune” o suprafata la punctele de intrare. C19) fn functie de tipul aplicatici exista optiune pentru utilizator de a alege gradul functict polinomiale de interpolare. Acest tip de interpolare genereaza suprafete netede care respect destul de rar distributia initiala a punctelor. Kriging este 0 procedurd geostatistic& avansatd, care genereaza si estimeaz’ suprafete din puncte dispersate, care au valori pentru dimensiunea z. Spre deosebire de cele! interpolarea topo-probabi (geostatistica) a caracteristicilor snite valori dintr-un interval Ite metode de interpolare aceasta _presupune oMaster /Anul il Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs investigare interactiva a comportamentului spatial al variabilelor fenomemului (reprezentat de valorile lui y ~ analiza variabilitatii), inainte de a selecta cea mai bund metoda de estimare a suprafefei rezultate, Analiza variabilitatii caracteristicilor geografice analizate este cca mai laborioasé etapa de prelucrare si are ca objective identificarea legilor globale de repartijie a acestora, normalizarea lor si yisirea legilor de variatie spayiald, Alegetea leaii de variaie spatialé a caracteristcii studiate nu este o operafiune simpla gi pe ling prelucrasi cantitative presupune un sim special care se formeazii pe parcursul prelucrarii datelor. Metoda de interpolate Kriging se bazeazA pe teoria variabilelor regionalizate, care presupune cA variatia spatialé a fenomenului este omogena din punct de vedere statistic pe toatd suprafata, Accasta este si cauza principal Pentru care scturile de date cu anomalii mari (abateri mari ale catorva valori fajd de celelalte) nu pot fi interpolate cu aceasti metoda de interpolate. Existd doud tipuri de metode pentru interpolarea Kriging: Ordinary (sferie, circular, exponential, gaussian si liniar) ~ in cadrul careia fiecare valoare este tratata individual (nu face parte dintr-o structurd) si Universal ~ in care se presupune ci variatia spatiala a lui z este dependenta de trei componente: o structura/set de date, un component aleator, dar corelat $i o eroare reviduale. Interpolarea topo-probabilistica se reulizeazi cu ajutorul unor module specializate incluse in diferitele programe GIS (ESRI (ArcView 9.2)). (20) Acum aceste metode de interpolare sunt prezentate pentru un aspect particular all solului, respectiv conductibilitatea electric. Conductibilitatea electrica in sol este un indicator al activititii apei in sol (al potentialului matric al solului) si este corelata cu favorabilitatea unui sol pentru un anumit tip de organisine. Conductibilitatea electricd in sol se produce in stratul de apa care umple spajiul dintre particulele de sol (21) i este influentata de urmatoarele proprietifi ale solului: * Porozitatea mai mare duce la o conductibilitate clectricd mai mare. Solurile argiloase au 9 orovitate mai mare decat solurile nisipoase. + Conyinutul in apa ~ Solurile uscate au conductibilitate elcetrica mai mica decat solurite umede. Nivelul de salinitate influenieaza foarte mult conductibilitatea electricd. Cresterea concentrafiel in electeolii reste mult conductibilitate electri + Capacitatea de schimb cationic (CEC) Prezenta ionilor pozitivi (Ca, Mg, Na, NUI4, sau H) marese conductibilitate electric a solului, Acesti io uti in special in solurile cu nivel ridicat de humus si minerale din argila (montmorilonit, iit, sau vermiculi) + Temperatura ~ Odata cu sciderca temperaturii pina la punctul de inghe} conductibilitate electric’ a solului seade rapid, Masurarea acestei caracteristici se face discret, intr-un numar de puncte cate sunt apoi interpolate la suprafeje cu ajutorul diferitelor metode de interpolare yeostatistic. 7 Exemple de stud de rise $i de impact asupra componentelor ecosistemelor Pentru activ le menfionate mai sus (care ar putea si afecteze mediul), se emit avize de mediu (pentru proiecte care implic& dezvoltarca unor astfel de activitéti economice) si autorizatii integrate de met Avizele de mediu se emit pe baza unei evaluarii de mediu, a unui studiu de impact/evaluari de impact asupra ‘mediului, a unui bilan{ de mediu, a unui raport de amplasament si a unui raport de securitate. (22) Toate aceste studii sunt realizate de persoane fizice sau juridice independente de titularul planului, programului, proiectului sau al activititi si atestate de autoritatea competenta pentru protecfia mediului, potrivit leg Procedura de atestare a persoanelor fiziee i juridice se stabileste prin ordin al conducatorului autoritayi lize centrale pentyu protecyia mediului in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonane de na. Cheltuielile pentru claborarea evaluirii de mediu, evaludrii impactului asupra mediului, bilantului de medw, raportului de amplasament si raportului de securitate sunt suportate de titularul planului, programului, proieetulu sau al activitat Raspunderea pentru corectitudines informatiilor puse la dispozitia autoritatilor competente pentru protectia mediului si a publicului revine titularului planului, programului, proiectului say al activitati, iar rispunderea pentru corectitudinea lucravilor referitoare la impactul asupra mediului (descrise mai sus) revine aulorului acestora. Evaluarea sirategica de mediu (ESA) se realizeaza conform Directivei 2001/42/CE. privind evaluarea efectclor anumitor planuri si programe asupra mediului, transpusi prin H.G. nr. 1076/2004 privind stabilicea Procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuci si programe. Obiectivele ESA sunt: (i) asigurarea unui nivel inalt de protectic a mediului: (ii) integrarea considerajilor cu privire la mediu in prewitirea si adoptarea anumjtor planuri si programe. in scopul promovarii unei dezvoltari durabil Se supun prevederilor FSA planurile si programele (inclusiv cele cofinanjate de UE), precum si modifieari ale acestora, care satisfac urmatoarele condi se elaboreaza si/sau se adopta de cétre © auloritate la nivel national, regional sau local ori care sunt pregatite de 0 autoritate pentru adoptarea, printt-o procedura legislativa, de eatre Parlament sau Guvern, si FMaster /Anul il Mediu I MPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULU! Suport de curs sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative. De asemenea se supun evaluat strategice de mediu (ESA): planurile si programele care pot avea efecte semnificative asupra mediului din urmatoarele domenii agriculturd, silviculturd, pescuit, energie, industrie, inclusiv activitatea de extracjie a resurselor minerale, transport, gestionarea deseurilor, gospodirirca apclor, turism, dezvoltare regional, amenajarea teritoriului si urbanism et. si care stabilesc cadrul pentru emiterea acordurilor unice pentru proiectele care sunt prevazute in Anexele 1 si 2 la H.G. nr. 91872002: planurile si programele care datorita posibilelor efecte afectcaza ariile de protectie special avifaunistic& sau ariile speciale de conservare reglementate conform O.U.G. nr. 236/2000, aprobata cu modifiedri si completiri prin Legea nr. 462/201; Se supun evaluarii de mediu - planuri / programe care determina utilizarea unor suprafeje mici la nivel local si modifieari minore ale planurilor si programelor (numai dac& pot avea efecte semnificative asupra mediului) Evaluarca impactului de mediu (EIA) este 0 procedurd prin care se evalueazA impactul asupra mediului si prin care potentialele efecte negative asupra mediului sunt diminuate sau eliminate, daca este posibil. EIA reprezinta un proces ‘organizat de culegere a informatiilor utilizate pentru a identifica si injelege efectele proiectelor propuse asupra mediului inconjurator (aer, apa, sol, feuni, vegetatie etc.) cat si asupra mediului social si economic al populatiei potential afectate. Pentru a se atinge obiectivul de dezvoltare durabild, autoritajile competente pentru protectia mediului (ACPM) utilizeazd instrumente de planificare cum ar fi ELA. Luarea in considerare a efectelor asupra mediului ale unui proiecv/investitie inca din primele tape ale planificdrit acestuia, conduce Ia identificarea si cvaluarea din timp a posibilelor efecte negative asupra mediului. Astfel, se pot stabili masuri de minimizare a acestor efecte inainte de a doveni ireversibile. Prin realizarca EIA sc identifica, descrie yi evalueazi, in mod corect si real pentru ficeare caz, efectele direct si indirecte ale unui proiect public sau privat asupra urmatorilor factori * fine umane, fauna gi flora; + sol, apa, aer, clima si peisajs + bunuri materiale gi patrimoniu cultural, + interactiunea dintre factorii menjionagi anterior. Prin realizarea ELA se stabilesc misurile necesare pentru prevenirca, redu posibil, a impactului negativ al proiectului respectiv asupra factorilor amintii Un alt objectiv important al EIA constd in implicarea publicului informarea, consultarea si participarea activa a acestuia, Procedura EIA se aplied in vederea emiterii acordului de mediu sau acordului integeat de mediu, pentru proiecte publice sau private care pot avea efecte semniticative asupra mediului prin: + natura + dimensiune; + localizare: EIA se efectueaza in faza de pregatire a documentatiei care fundamenteaza fezabilitatea proiectului. (23) in conscein{d, conform fegislatiei nationale, acordul/acordul integrat de mediu se emite in faza de studiu de feeabilitate, in paralel cu celelalte avize si acorduri. zs Legislatia interationalé de mediu preveds ca evaiwarea” inipictulti asupfa~ metus neeesari pentru cliberarea acordului/acordului integrat de medix trebuie realizaté cat mai devreme posibil, astfel ineat, pe de o parte 8 existe toate premizcle cd nu se vor irosi resurse materiale si de timp pentru proicetar sd nu intruneascd conditiile de autorizare din punct de vedere a: protectiei mediul despre proiect pe care titularul acestuia le poate furniza autor cevaluarii impactului asupra mediului Numai proiectefe cu impact semnificativ asupra mediului se supun BIA. Principalii pasi in rcalizarea unei evaluari de medin sunt: 1. Pregtirca primei versiuni a planului/programului 2. Notificarea autoritiqii competente de mediu si informarea publicului 3. Btapa de incadrare 4. Stabilirea domeniului sia nivelului de detaliere a informatiilor ce trebuie incluse in Raportul de mediw 5, Realizarea proiectului de plan/program si a Raportul 6. Consultarea autoritiqilor competente si a publicului 7. Analiza raportului de mediu ca gi eliminarea, este stabilirea impactului asupra mediului prin activitati care ulterior iar pe de alti parte, informatiile lor competente sa fie suficiente pentru realizarea de mediuMaster /Anul ll Mediu IMPACTULLUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI ——_Suport de curs 8. Emiterea avizului de mediu In cadrul SEA se identificd ofecte la mare distanyd, secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative, care nu pot fi identificate la nivelul EIA Exista diferente in modul de abordare a alternativelor. Evaluarile de tip SEA raspund la ntrebarile daca gi unde trebuie implementat un program, evaluarile de tip EIA raspund Ia intrebarea cum trebuie implementat un program pentru reducere al minim a riscurilor de mediu Direct Legislagia UE privind mediul este complexi, fiind compusa din 300 de documente ce trebuie transpuse in lege si implementate in noile state membre UE estimeaza ci implementarea legislatici privind mediul in noile state membre va necesita investifii de 80-100 miliarde € sau peste 1.000 € pentru fiecare nou cetajean al UE. Cifra reprezintd aproximativ o sesime din PIB-ul medi anual per cap de locuitor al acestor ari. Din aceasta suma, 40% va fi directionat spre reducerea poluarii aerului, 40% pentru gestionarea apei sia apei reziduale, iar 20% pentru gestionarea reziduurilor solide si periculoase. Vor mai fi necesare investitii pentru. infiintarea structurilor administrative si de aplicare a reglementrilor. Pentru companiile de productic si matcrii prime, cele mai costisitoare directive privind mediul sunt cele care ‘ratea7i prevenirea poluitii directe provocate de modul de control al emisiilor, de impachetare a deseurilor gi de contaminarea mediului. in acest caz, legistatia de bazi pentru companiile din UE (din Comunitajile Economice Europene CEP) este Directiva privind prevenivea $i controlul integrat al poludrii (eng. - IPPC), deja menjionata , care este piatra de temelie a legislajie UE pentru mediu. ‘Scopul directivei este de a preveni sau reduce poluarea solului, a aerului sia apei, provocati de emisiile (24) unitatilor industriale. Pana in octombrie 2007, majoritatea uzinelor industriale existente yi toate cele noi controlate prin Directiva in cele 25 de state UE vor fi nevoite sa objini autorizari IPPC. Patru state membre noi (Polonia, Slovenia, Slovacia si Letonia) beneficiaza de perioade de tranzitie mai mari pentru unitiji specifice. Autorizarile IPPC vor fi eliberate de autoritatile nationale, regionale sau locale. Pentru objinerea unei autorizayi, societijile trebuie sA asigure toate performantele de mediu cerute: emisiile in aer. apa si sol, deseurile produse, utilizarea materiilor prime, eficienta energetica, prevenirea zgomotului, managementul aecidentelor gi al riscului, Autorizirile se acorda pe baza alinierii operatiunilor eu ccle mai bune tehnici (eng, - BAT). Acestea impli faptul cd procesele utilizate fac parte din cele mai eficiente gi noi tehnici disponibile in sector - inclusiv cea mai bund tchnologie disponibila. ‘Alte domenii ale legislafici UE pentru mediu, care vor avea un impact asupra companiifor din CEE cuprind: - Managementul deseuritor. Modul de ambalare a deseurilor este un aspect al legislatiei pentru mediu, care va necesita investiii considerabile in noile state membre. in cele 15 state UE, obiectivele pentru recuperare (50-60%) si reciclare (25-45%) au fost atinse, dar rimén probleme de interpretare a legii in diferite state membre. Exist suspiciuni ci unele fari se folosese de cerinfele pentru manayementul doseurilor ea instrument ascuns de autoprotectie Pe pita Réspunderea pentru media in aprilie 2004 UE a aprobat o noua directiva majora privind rispunderea pentru mediu. Noua directiva introduce principiul "agentul poluant pliteste" si face companiile raspunzatoare de orice paguba pe care © produc mediului, Directiva este relevanta si nu cuprinde doar aspectul contaminailor, ci si al vatamailor provocate speciilor protejate si habitatclor naturale. Statcle membre vor avea la disporitie trei ani, pana in 30 aprilie 2G07, pentru transpunerea directivei in legislatia national: = Contam, iret solu’. Nowa directiva de raspundere implica decontaminarea solului pana la lipsa vs wirui najor asupra sinataii oamenilor sau de vitimare a habitaturilor sau speciilor protejate. Lucrarile de remedicre pot ajunge la costuri mari. Directiva se va aplica doar "noilor" conditii de contaminare. In privina situatiilor de poluare grav / contaminare preexistente, Agentia Europeana pentru Mediu estimeaz ci ar putea exista peste un anilion de locajii contaminate Ia nivelul celor 15 state UE, iar costurile totale de curdjire s-ar putea ridica la 106 miliarde €, cu costari de mai multe milioune per companic. Chiar daca este posibil ea noua directiva de rispundere si nu se aplice retroactiv, investigapile IPPC pot descoperi astlel de contaminiri, companiile fiind obligate si rezolve aceastdi "mostenire” dacai se constata sau suspecteaza existenfa unui impact major, ~ Substante periculoase. Companiile care luereaza cu substante periculoase vor fi obligate sa aplice Directiva Seveso, care descrie masurile de protectie impotriva accidentelor asociate cu aceste substanfe. Pentru accasta este nevoie de instituirea de sisteme de manayementul securitaqii, de planuri de urgenta, de planificarea spajiului, de inspeetii si de informare publica. in prezent, directiva este relevanti doar pentr companiite din sectorul chimic, dar se planifica extinderea sa gi la alte sectoare industriale, riseMaster /Anul li Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE TMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUL ——_Suport de curs 10___ Monitorizarea ecosistemelor; Termene de raportare Companiile mai trebuie s4 cunoascd noua Directiva privind inregistrarea, evaluarea, autorizarca si limitarca substanfelor chimice (eng. - REACH) eliberata la Bruxelles pentru consultare. Noua directiva poate introduce controale mai stricte in privinfa modului de utilizarea substanjelor periculoa Tab. | Raportari Ja unitatea regionala/locala pentru protectia mediului si periodicitatea acestora Nr.ert, Raport Termen de raportare Aer 1 Cantitatea de emisii lunare pentru fiecare poluant 10 ale lunii urmatoare 2 Cantitatca anuala a emisiifor conform chestionarelor solicitate de ARPM 15 ianuarie an urmator raportarii 3 Poluantii care intra sub incidenta OM MAPM 1144/2002 privind infiinfarea ,.Registrului poluangilor emis 30 ianuarie 2006 pentru anul 2005: incepand cu 2008 raportarea se face anual Apa. (25) incepand cu 2008 raportarca se face anual 1 Poluantii care intra sub incidents OM MAPM 1144/2002 privind inflinfarea ,Registrului poluantilor emisi” 30 ianuarie 2006 pentru anut 2005; incepand cu 2008 raportarca se face anual Sol 1 Valoarea concentratici anuale @ poluantilor 15 ale lunii urmatoare anului incheiat monitorizafi ‘Apa subterana 1 Calitatea apei din pinza freatica analize din puturile de monitorizare Raportare trimestriala (26) Degeuri 1 Situatia lunata a gestiunii deseurilor 7 ale lunii urmatoare 2 Situatia gestiunii deseurilor, conform chestionarelor statistice anuale Data inscrisa in chestionar 3 Situatia cantitatii ambalajelor gestionate anual 15 martie anul urmator 4 Situatia privind compozitia chimica si Alte raportari | Copie dupa Ordinul de plata prin care s-a virat la Fondul de mediu suma bancasca aferenta activitatii cu precizarea pe OP a activitatii desfasurat Raportare 1a25 ale fiecarei luni 2 Poluari accidentale odata cu producerea lor In maxim o ora de la producerea acestora 3 Raport anual de mediu privind starea factorilor de mediu pe amplasament Martie anul urinator raportirii 4 Situatia investitiilor realizate Lunar, la serviciul Monitoring — A.P.M. 5 Plan de gestionare a solventilor organici cu conjinut de compusi organiei volatili elaborat anual 30 ianuarie anut urmator ica a uleiurilor uzate 31 luna urmatoare anului incheiat 6 Declaratia anuala a substangelor si preparatelor chimice Pana la data de 15 aprilie ~ la Agentia Nationala pentru Substante Periculoase, conform Ordinuluil001/2005 Evaluarea impactului de mediu. Pirmele de productie si prelucrare care dorese si lanseze noi proiecte vor trebui sf efeclueze evaluarea UE a impactului de mediu (eng. - ELA) sau evaluarea strategica de mediu (eng. - SEA} inainte de acordarea autorizatiei. Evalvarile implica si consultari cu membrit comunitatii, aga cum a fost deja prezemtat. 7 In esenja obligatiile de gestionare a riscurilor re,wivate din repieiientirile existente sunt Si ia toate mfsurile de prevenire adecvate impotriva poluirii intrebuingnd “Cele mai bune tehnici” (eng.: Best Available Techniques - BAT), - Sd nu creeze o poluare major a apei, aerului, solului; - Si se evite producerea de deseuri conform Directivei privind deseurile; - SA se utilizeze energia in mod eficient: - Sa se ia miisuri pentru prevenirea accidentelor gi limitarea conse - Sa se ia masuri dupa incetarea activitatilor pentru evitarea riscurilor de poluare si readucerea locului de operare la o stare satisficaitoare dupa terminarea operatiunilor, - SA se monitorizeze limitele de emisie conform Directivei privind emisiileMaster /Anul i Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE TMB, FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI suport de curs IMPACTUL CONSTRUCTHLOR HIDROTEHNICE ASUPRA MEDIULUL 11_Apa resursa fundamentala a planetei In formele cunoscute pe Terra, viata este un proces care s-a dezvoltat pe seama proprictatilor chimice si fizice ale solutilor proteice coloidale, al caror suport este apa lichida la o temperatura convenabi Aceasta calitate se datoreaza unui complex de proprietati favorabile procesulor citale , precum » Buna capacitate de dizolvare pentru saruri, pentru unele combinatii ale earbonului, pentru act si oxigen; * Este un element constitutiv al particolelor coloidale; » Asigura structura moleculelor si structurilor molecular: * Uda numeroase materiale, permitind formarca invelisurilor lichide ale particolelor coluidale si determinand fenomenul de eapilaritate; In interactiunea cu coloizii se modifica proprietatile fizice ale ambelor substante: Constanta sa dielectrica favorizeaza disocicrea electrolitica a substantelor dizolvate; Capacitatea calorica mare si conductibilitatea termica ridicata ii permit sa joace un rol important in termoreglare: * Absoarbe radiatiile de mare energic Apa este deci un lichid biologic, constituind cea mai mare parte in compozitia celulelor si a lichidelor imterstiale si circulante ale organismelor pluricelulare, Stocul anual mediu de apa din riuri la nivel mondial este de 47.000 km'.In Romania , stocul annual al riurilor interioare este de 40 km’, iar cel al Dunarii de 170 km’ la intrare si 200 km’ la iesirca din tara.Stocul utilizabil specific flind de 1700 m'an om (27) . Apele subterane au un volum de circa 9 km’ din care numai 5-6 km tehnic utilizabil Ameliorarea satisfacerii nevoilor de apa dulce ale oamenilor si ale naturii viii se poate face pe urmatoarele cai eae » Captarea, stocarea si transportul apei din riuri , lacuri sau freatic in vederea distribuirii in locul si la momentul potrivit , conform necesitatilor, * Reutilizarea apei dupa o epurare corespunzatoare, intraun lant de folosinte compatibil cu cerintele de calitate impuse; * Reducerea consumurilor specifice, a pierderilor din instalatii si risipei in toate domeniite de utilizare ( agricultura, industrie, gospodarire urbana, ete), in special prin introducerea unor tehnologii adecvate in procescle beneficiare, realizarea de constructii si instalatii hidrotehnice de inalta calitate si exploatare responsabila a acestora; * Desalinizarca apelor marilor si oceanelor: » Topirea ghetarilor polari transportati prin plutire 12___Influenta constructiilor hidrotchnice asupra mediuh Constructiile hidrotehnice au in general o influenta caracteristica asupra mediului inconjurator. Principalele argumente in favoarea acestei prezumptii au in vedere urmatoarele aspecte” % Sunt, de regula , nepoluante in exploatare, contribuind in unele eazuri fa diminuarea poluarii apelor (statile de epurare a apelor); > Actioneaza direct si deter sso x se intreveden 0 soiu'ie alternativa, % Sunt implicate toate activitatile umane de orice natura (agricultura, industrie, cresterea animalelor, servicii urbane, ete.) % Constituie un mijloc eficient de diminuare a efectelor catastrofice pe care unele fenomene meteorologice periculoase ( furtuni, debite mari pe rauri,inundatii, eroziuni,etc.) le pot avea asupra mediuli natural sau/si antropic & Pot avea dmensiuni fiziee foarte mari, de ordinul de marime al elementelor mediului geografie natural, influentind zone intinse ale planetei si introducind modificari de importanta global %> Au, de regula, un impact sigur, imediat si foarte vizibil asupra mediului (28) (la care se adauga si forme insidioase ori latente de impact), fie ca acesta este sau nu benefic , el se afla cu siguranta in atentia opinici publice Caracterul nepoluant al celor mai multe constructii hidrotehnice trebuie subliniat in contrast cu caraet ‘majoritati a creatiilor productive si activitatilor umane, Trebuie sa constatam ca, in general, constructiile hidrotchnice, desi pot afecta in sens negativ mediul, mu actioneaza asupra acestuia prin poluare. maj mult decit atat , uncle construetii hidrotehnice sunt destinate depoluarii nant la gestionarea uneia din resursele fundamentale ale planetelMaster /Anul il Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB, FUNCIARE ASUPRA MEDIULU! Suport de curs. apei, altele maresc capacitatea de autoepurare naturala, iar unele servesc in mod direct la depozitarea, diluarea ori anihilarea unor substante si materii poluante Ca mijloc de eliminarca sau diminuare a efectelor distructive ale unor fenomene naturaleasupra mediului, constructiile hidrotehnice intervin in numeroase forme de situatii, direct sau indirect Cele mai cunoscute si mai evidente actiuni protectoare ale constructiilor hidrotehnice asupra mediului sunt & diminuarea seu eliminarea viiturilor extraordinare pe rauri, prin atenuarea sau retinerea telor naturale in lacurile de acumulare create de baraje;, & Mentinerea unor debite minimale acceptabile pe rauri si a unei umiditati ridicate pe terenurile riverane sau in acvifere; % ‘Apararea impotriva eroziunii sau degradarii prin aluvionare a terenurilor riverane, prin Iucrari de regularizare si aparare a albiilor minore sau/si majore ale raurilor; % Protectia impotriva inundarii si zonelor joase ale unor golfuri sau estuare in timpul mareelor inalte sau ca urmare a valuritor de hula; & Protectia plajelor si coastelor marine impotriva inundarii si erodarii in timpul furtunilor si uraganelor; % Eliminarea apei in exces si evitarca inundarii unor terenuri sau zone urbane datorita pre abundente, prin lucrari de desccare si respectiv canalizare a apelor pluviale. Concepute si realizate din timpuri vechi in scopul unei utilizari convenabile a apei ca resursa si ca suport al unor activitati umane, constructiile hidrotehnice au numeroase si profunde efecte asupra mediului in toata complexitatea sa. O identificare si enumerare exhaustiva a acestora este cu siguranta foarte dificila deoarece: & Variatatea tipurilor de constructii hidrotehnice este foarte mare si in continua evolutie; % Variatatea conditiilor naturale in care sunt amplasate acestea este practic infinita si schimbatoare in timy % Impactul este foarte complex, cu multe forme insidioase sau latente si cu numeroase efecte de ordin superior (intr-un lant de cauzalitati suecesive si evolutive) % Exista cu siguranta inea numeroase efecte necunoscute, mai cu seama dintre cele latente ori de un ordin superior. 13___Clasificarea efectelor constructiilor hidrotehnice © clasificare a efectelor din citeva puncte de vedere principale este cu siguranta necesara si utila pentru a avea de la inceput 0 imagine mai corecta, dar si suficient de cuprinzatoare, a relatiilor posibile dintre constructiile hidrotehnice si mediul inconjurator, ilustrata la nivel foarte gencral in figura care urmeaza. Datorita diversitatii tipurilor de constructii hidrotehnice si de conditii de mediu, etectele clasificate reprezinta o multime de efecte identificate, posibile: in fiecare caz concret in parte vor aparea numai o parte din acestea, asa cum, pot sa apara si efecte noi, inca neidentificate si deci necunosctute. Levat de probabilitatea de aparitie si manifestare a unor efecte putem deosebi urmatoarele categori % fecte certe, a caror aparitic si manifestare, mai devreme sau mai tirziu, este sigura, in orice conditii, % Efecte probabile, a caror sansa de aparitie este mare, in functie de starea si evolutia conditiilor locale si specifice mediului, adesca instabile si greu de evaluat cu anticipatie; % Efecte improbabile, dar posibile in anumite conditii si combinatii ale elementelor mediului, a caror sansa de realizare este redusa; cs Efecte necunoscute, fie ca sunt inwginabiie'adt RU fot fi tehnic si stiintiiic argumeritate din lipsa de cunostinte, informatii si/sau experienta, ceea ce inseamna ca nu ar putea sa apara Ia un moment dat , eventualitate pentru care trebuie sa fim pregatiti, eel putin din punct de vedere psihologic. Din punct de vedere al duratei de manifestare se deosehes % Ffecte permanente, a caror actiune se manifesta continu nedefinit in timp: % — Efecte temporare, cu actiune limitata in timp, fie intr-o singura perioada, fie in mai multe perivade , ce pot aparea cielic sau intimplator, conditionat de suprapuneri favorizante de cauze.Master /Anul Il Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs FERODDS ECONO R berere SN : Gace et : SEM HRMS BPECTE GEOLIZICE In functie de termenul de manifestare a efectului raportat eu momentul aparitiei cauzei primare, respectiv eu cel al realizarii constructiei hidrotehnice se pot identifica % Efecte imediate, care se manifesta simultan sau dupa o perioada foarte scurta in raport cu instalarea cauzelor, & Efecte cu termen de aparitie mediu, care apar dupa citeva luni pina la citiva ani de ta instalarea cauzei primare % Efecte cu termen lung de aparitic, care apar sau devin observabile dupa citiva ani de la realizarea constructiilor hidrotehnice. Importanta cantitativa si/sau calitativa a % Efecte importante , situatia preexistenta, conducind la dlisparitia unor elemente sau fenomene ale mediului natural ori antropic sau dimpottiva, determinand aparitia uunor elemente sau fenomene noi, a caror prezenta este substantiala si caracterizeaza medial studiat, > Efecte de importanta mediu: % Efecte de importanta minora, care afecteaza in mica masura mediul sau produc schimbari ale tunor clemente secundare ale acestuia, astfel incit . in ansamblu, situatia generala este foart isemanatoare cu Dis punct de yedere el legntue'i dintre cauze e: ss Efecte directe sau de ordinul 1, care sunt o consccinta directa si imediata a apartiei constructiei hidrotehnice; % Efecte de ordinul I, care sunt consecinte ale unuia sau mai multor efecte directe: % Efecte de ordin superior (IIIIV s.a.m4.) , consecinte ale unuia sau mai multor efecte de ordin inferior; % Pseudoefecte, care nu au leyaturi cauzale cu constructiile hidrotelmice, dar sunt in mod eronat atribuite acestora. Impactul definit ca avtiune si influenta asupra mediului este comun si inevitabil activitatile umane. Prin urmare , nici in realizarea constructilor hidrotehnice nu poate fi pusa problema eliminarii si nici macer a diminuarii sensibile a impactului asupra mediului.Singura problema care poate fi pusa in mod realist si care poate fi rezolvata satisfacator este cea de a ameliora din punct de vedere calitatiy si cantitat mediului, cu alte cuvinte, de a obti compensand efectele daunatoare pentru toate creatiile si tiv impactul acestor lucrari asupra un impact convenabil, potentind cfectele benefice si diminuand sau inand scama de prioritatile rationale in protejarea diferitclor elemente ale mediului Atimgerea acestui obiectiv este posibila daca in procesul de pregatire, proicctare, executic si exploatare a constructilor hidrotehnice, persoanele si insttuiile implicate sunt avizate si constiente cu privire ln impaetul asupraMaster /Anul |i Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs sunt de buna credinta si decid sau actioneaza tinand intotdeauna seama de criterii specifice ccorespunzatoare. Un asemene comportament constituie esenta a ceea ce numit si intelegem prin ingineria ecologica a constructiilor hidrotehnice. Practicarea sa implica competenta tehnica si stiintifiea , pluridisciplinaritate si o reala constiimta civica si social Dificultatea aplicarii sale provine legatura dintre masurile de ameliorare a impactului asupra mediului si conceptiie si solutiile de proiectare, executia sau exploatare a amenajarilor domenii ingineresti in care protectia medi 4 Masurile de ameliorare a impactului construc lor hidrotehnice asupra mediului La fel ca efectele, masurile de ameliorare a impactului sunt o varietate ce exclude orice incercare de inventariere si antiza exhaustiva. In cele ce urmeaza este prezentaté 0 clasificare generala a acestui impact. ) Din punct de vedere al domeniului de impact asupra caruia actioneaza masu (asemenea efectelor) in: functionale, ecologice, geofizice, economice si sociale. b) Dp.d.v. al relatiei cu efectele induse de constructiile hidrotehnice asupra mediului, putem deosebi: Masuri de potentare a efectelor benefice; 1 Masuri de diminuare a efectelor daunatoare; Masuri complementare, care vizeaza domenii diferite de cel al constructiilor hidrotehnice, dar care aplicate in zona de amplasare si in legatura cu acestea conduc la ameliorarea impactului ( cateva exemple:impaduriti si lucrari antierozionale in bazinul amonte al acumularilor, eliminarea surselor de poluare a apelor din bazinul hidrografic, alegerea unor extinderi si trasee convenabile pentru drumuri si lini electrice, etc.), sunt : © — Masuri compensatorii,care acceptind producerea unor efecte daunatoare, realizeaza compensarea (macar partiala) a acestora prin constructii, amenajari sau activitati independente de lucrarea principala, cum ar fi de exemplu: construetia de pastravarii, amenajari piscicole in viviere in lacurile de acumulare , popularea periodica cu peste din specii valoroase in lacuri sau sectoare de rau afectate sau nu de amenajarea hidrotehnica, plantarea de paduri in compensarea celor taiate, etc.; || Masuri psiho-sociale, care trebuie sa asigure informarea corecta a comunitatii, a grupurilor sociale direct interesate, a mijloacelor de informare in masa si a organizatiilor politice si administrative asupra constructiilor hidrotehnice si a efectelor acestora asupra mediului, punind in evidenta efectele benefice si daunatoare | nivel local, regional si national sau internationale, dupa caz; aceasta categorie de masuri , inclusiv abilitatea si profesionalismul in derularea lor, poate avea o importanta fundamentala in promovarea si realizarea normala constructiilor hidrotehnice. ©) D.p.d.v. al etapelor in care se iau mas urmatoarele categorii o Masuri de justificare si verificare a necesitatii si oportunitatii realizarii investitiei, mai cu seama in raport cu alte posibilitati si metode capabile de a satisface aceleasi nevoi si utilitati; se cunose situatii in care, de exemplu, luarea unor masuri de micsorare a consumurilor de apa menajera, industriala s-a dovedit mai ieftina si mai convenabila in relatia cu mediul decat realizarea unor constructii hidrotehnice care sa suplimenteze disponibilul de apa; + Masur referitoare la concept Iwerarilor, care trebuie sa analizeze amplasare, marimea si parametri functionali ai amenajarilor, precum si solu detaliu ale obiectivelor componente, astfel incit s constructiilor hidrotehnice si impactul lor asupra mediului, + Masuri referitoare la executia lucrarilor, care sa limiteze efectele daunatoare asupra mediului (poluare, defrisari, halde de steril, braconaj,etc.) si sa asigure o refacere cat mai rapida si completa a mediului natural dupa inchiderea lucrarilor; + Masuri referitoare la exploatarea lucrarilor, care sa asigure corelarea regimului de exploatare cu necesitatile ameliorarii impactului asupra mediului inconjurator si sa contribuie la instaurarea cat mai rapida a unui echilibru ecologic stabil si convenabil; + Masuri de corectie pentru ameliorarea efectelor neprevazute sau subestimate, care se iau in perioada de exploatare a lucrarilor hidrotehnice, pe baza observatiilor sistematice , a studiilor de specialitate si analizelor de impact si care pot conduce la reproiectarea si modificarea constructiilor sau a regimului de exploatare (uneori sunt necesare noi investitii pentru lucrari corective); + Masuri referitoare la dezafectarea si/sau abandonarea lucrarilor, strict necesare in astfel de situatii, fara de care constructiile hidrotehnice abandonate pot deveni sursa unor grave evolutii in starea mediului sau a unor accidente urmate de inundati cu tot setul de consecinte posible. + acestea se clasifica in raport cu realizarea constructiilor hidrotehnice, pot fi deosebiteMaster /Anul!! Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DETMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI suport de curs Principiile de abordarc a problemelor de impact asupra mediului sunt * Principiile de abordare a problemelor de impact nu pot fi stabilite a priori, ci sunt rezultatul unei sinteze generalizate a eperientei existente in domeniu, in care procedeele, metodele si regulile care au condus in majoritatea cazurilor la decizii si actiuni a caror corectitudine in raport cu asteptarile a fost validata de practica, au fost ridicate la rangul de prineipii * Rezolvarea corecta a problemelor de impact asupra mediului, in special in domeniul deosebit dle complex al constructiilor hidrotehnice, implica existenta unor studii complexe, profunde, interdisciplinare si pe perioade suficient de indelungate, fara de care anticipatia si progmoza, orieum aproximative, devin prea putin credibile. * Fiecare caz si situatie constituie un unicat, reutilizarea unor solutii ori procedee numai dupa o analiza adecvata;generalizarea lor poate fi chiar peticuloasa. # — Deoarece nici o solutie nu poate satisface in mod ideal si/sau toate egal dezideratele si criteriile, compromisul fiind obligatoriu, este necesara ierarhizarea importantei efectelor si actiunilor in fiecare situatig Particulara, astfel incit sa se insiste asupra celor mai importante si sa fie sacrificate aspectele secundare: principiul pare banal, dar practica arata ca adesea interese partizane detumeaza sensul corect al analizelor de impact si minimizeaza sau cludeaza problemele esentiale, cu consecinte majore; + Este foarte important si de dorit ca Iuarea deciziilor si alegerea solutiilor sa se faca prin consensul partilor interesate , tinand seama in analize de toate parerile, interesele si criteriile exprimate :Juarea unor decizii arbitrare poate avea mai tirziu, in special pentru proprietaral lucrarii, neplacute si grava avind consecinte materiale si morale; + In conditiile unor prognoze in mod obiectiv nesigure si a aparitiei a unor evenimente neprevazute, ameliorarea impactului constructiilor hidrotehnice asupra mediului implica urmarirca efectelor si corectarea masurilor pe toata durata de existenta a constructiei; * Deoarece cea mai mare parte a masurilor necesare (dar mai cu scama cele privitoare la conceptia lucrarilor) sunt indisolubil legate de detalierea modului de alcatuire a constructiilor hidrotehnice , imaginarea, alegerea si implementarea solutiilor si masurilor de ameliorare a impactului asupra mediul ind permisa IMPACTUL LACURILOR DE ACUMULARE ASUPRA MEDIULUL 16 ___Distributia si utilizarea barajelor pe plan mons Resursele de apa dulce ale planetei sunt limitate, decarece 97,3% din totalul apei este sub forma de apa sarata, humai 2,7% (29) reprezentand apa dulce si in plus aceste ultime resurse sunt distribuite neuniform la nivelul planetei. Tarile industrializate ce cuprind numai 1/3 din populatia lumii detin cea mai mare parte din resurscle disponibile de apa dulce. In muite zone lipsa resurselor de apa dulce reprezinta o problema, uneori critica asa cum se intampla in tarile in care aceste rezerve sunt mai miei de 1000m' pe locuitor. Bacinele acvatice ereate prin constructia barajelor creeaza posibilitatea acumularii unor rezerve suplimentare de apa in tarile eu deficit, dar au si alte scopuri, cum sunt obtinerea de energie electrica, regularizarea hidrologica a uunor eursuri de apa ete. La nivel planctar exista aproximativ 45 000 de baraje de mari dimensiuni (sunt considerate baraje mari cele cu 2noltin ii-rere d2 15m). (36) s° pesre 820 000 de taraje de mic! dimensiuni cu o eapacitate de stocare de 7 000 kn’. Existenta barajolor determina o crestere ext 70% a disponibilitati pentru diverse folosinte a apei dulci Principalele ratiuni pentru constructia barajelor sunt urmatoarele * facilitarea utilizarii apci disponibile: ‘ reducerca variabilitatii nivelului de apa ale diferitelor ape curgatoare; * stocarea apei pentru cazurile de etiza datorate unor perioade de seceta prelun * regularizarca debitelor pentru diferite folosinte; * cresterea sigurantei in cazuri de inundatii catastrofale; * generarea de energie electrica Pe plan mondial cele mai multe baraje, cu o pondere de aproximativ 48% sunt construite cu un scop unie si anume obtinerea de resurse de apa pentru irigatii si cresterea produtici agricole si un procent important (15%) dintre acestea sunt si surse de apa pentru folosinte domestice si industriale. In intreaga lume 20% dintre baraje sunt construite pentru a genera electricitate. Acest procent este diferit de la un continent la altul, spre exemplu, in Europa 40% din baraje au ca utilizare principala obtinerea energici electrice. Alte utilizari ale barajelor sunt legate mai ales de prevenirea, combaterea si controlul inundatiilor (8%), in scopuri recreative (4%) si un procent mult mai redus pentru navigatic si zevaeultura,Master /Anul Il Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs Importanta socio-economica a barajelor si a altor constructii hidrotehnice este pusa in evidenta de principalele avantaje pe care le ofera atat in ceea ce priveste reducerea riscului inundatiilor catastrofale care reprezinta aproape 0 treime din catastrofele naturale la nivel global cat si din punct de vedere al securitati alimentare. Din cele 1 500 milioane ha cultivate pe plan mondial, citea 200 milioane ha (17%) sunt irigate (31) si aproximativ 150 milioane ha sunt prevazute cu sisteme de drenare, (32) Se considera ca actualmente 60% din productia agricola mondiala se bazeaza exclusiv pe precipitatile naturale, in timp ce 40% este obtinuta pe terenuri irigate, (339 fapt ce determina ca 800 milioane oameni sa depinda, din acest punct de vedere, de cxistenta barajelor ca sursa de apa (Adams, 1999), Toate amengjarile care privese asigurarea resurselor de apa, inclusiv barajele, determina un impact cu implicatii ecologice si mediale, numite generic impact de mediu. Impactul social si de mediu al constructici si functionarii barajelor pot fi incadrate in trei categorii: fizice, biologi siumane, imarea impactului barajelor de mari dimensiuni asupra mediului a inceput sa se realizeze la inceputul anilor 1970 (Rich, 1994) datorita presiunii internationale a unor agentii financiare cum sunt Banea Mondiala si alte banci regionale de dezvoltare find limitate la aspecte referitoare la consecintele direote ale constructiei de baraje si la estimarea impactului barajelor existente deja (Acreman, 1999). In ceea ce priveste impactul asupra mediului trebuie Iuate in consideratie elemente de baza cum sunt suprafata acumularii de apa si gradul de modificare a cursului de apa, ambele incluzand modificarea habitatelor si a altor clemente ale ecosistemelor specifice zonei, precum si modul in care sunt afectate ecosistemele din aval. Din acest Punet de vedere exista opinii pro si contra care pun in balanta efectele socio-economice benefice ale barajelor cu impactul negativ al acestora asupra mediului natural. Prineipalele argumente pentru constructia barajelor, in aceasta disputa, sunt urmatoarele: suprafata totala a barajelor pe plan mondial reprezinta mai putin de 1% din suprafata utilizata de om pentru diverse alte activitati: (34) intensitatea impactului de medi datorat barajelor prin modificarca biotopilor naturali este scuta in cazul in care debitul mediu al cursului de apa barat se situeaza in intervalul 100-1 000 mvs, dar majoritatea raurilor pe care s-au construit baraje (90%) au un debit mediu de aproximativ Im, mai 1 peste 80% din marile baraje ale lumii sunt construite pe cursuri de apa nepermanente; + barajele pot evita fluctuatiile foarte mari de nivel care nu sunt neaparat favorabile mediului ‘+ _utilizarea energiei clectrice produsa prin constructia barajelor poate reduce emisia de gaze cu fect de sera cu aproximativ 3% datorita seaderii cantitatilor de combustibil fosili utilizati in centralele termoclectrie: Specialistii care iau in consideratie mai ales elementele negative referitoare la impactul barajelor asupra yediului sunt de parere ca: ‘+ modificarile aduse mediului prin constructia si exploatarea barajelor de mari dimensiuni determina 0 degradare ireversibila a ecosistemelor naturale; + proiectarea celor mai multe baraje nu tine cont de impactul pe termen mediu si lung asupra unor specti de animale sau plante; ‘+ marile acumulari de apa pot constitui surse de poluare cu gaze ce (vapori de apa, dioxid de carbon, metan) rezultate ca urmare a exesterii evaporatie’ . conditii speciale a materiei organice acumulate, fapt ve facilitnetRameicravestorgaz: ‘+ barajete au un impact profund asupra biodiversitati naturale a zonelor ufectate; ‘+ variabilitatea nivelului apei in avalul barajelor afecteaza profund biocenozele aferente; lipsa pasajelor special proicetate pentru migratia pestilor determina scaderea stocurilor de modificarea structuri ihtiofaunes, majoritatea barajelor sunt mai vuinerabile la procesul de eutrofizare decat cursurile naturale roduc efectul de sera a descompuneri in peste de apa, 18_Impactul barajelor asupra ecosistemclor (Portile de fier, Assuan) Impactul barajelor asupra ecosistemelor situate in aval este complex si are atat o componenta sociala cat si aspecte care legate de problematica protectiei mediului. In cazul in care populatia umana din zonele alectate de construetia unui baraj trebuie evacuata, impactul social este simplu, desi foarte drastic (Adams, 1985). In zona din aval impactul este mai degraba reprezentat de un set de impacturi legate de volumul si perioadcle de timp ale ‘modificarii nivelului apelor din albia raului si de conexiunile dintre regimul hidrologic si zonele inundabile. Daca populatiile umane depind sub aspect economic de debitul cursului de apa, aspectul social al impactului este 0 reflectare destul de fidela a impactului ecologic,Master /Anul lt Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE TMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs Pentnt ca explicarea acestor legaturi complexe dintre diferitele categorii de impacturi create de constructia barajclor este dificila datorita complexitatii deoscbite si pentru a evita 0 prezentare exhaustiva a acestei problematici, in tabelul 1. sunt prezentate succint legaturile dintre impacturile economice si de mediu atat asupra albiei apei curgatoare, cat si asupra zonelor inundabile si deltei Un exemplu edificator de impact al barajelor asupra mediului il constituie si constructia si exploatarea barajelor hidroenergetice de la Portile de Fier pe fluviul Dunarea. Aceste baraje, precum si lucrarile de regularizare si desecare a celei mai mari parti din zona inundabila au produs efecte ce s-aui manifestat intr-o forma sau alte asupra tuturor ecosistemelor situate in aval: lunca inundabila, balti, lacuri si Delta Dunarii. (35) Unele dintre cele mai resimtite efecte s-au manifestat la nivelul ihtiofaunei specifice acestor zone, fiind afectate mai multe populatii de pesti, inclusiv speciile migratoare valoroase cum sunt sturionii marini care intra in Dunare pentru reproducere. Chiar daca suprapescuitul poate fi una din cauzele care au contribuit la reducerea stocurilor de pesti, cu siguranta modificarea habitatelor, a regimului hidrologic si a morfologiei zonelor de ecoton datorate constructiei barajelor, au determinat scaderea dramatica a populatiilor piscicole (Bacalbasa, 1995), In figura 70 se prezinta 0 dinamica valorilor anuale ale capturilor de sturioni anadromi in sectorul romanese al Dunarii care evidentiaza scaderea accentuata a cantitatilor pescuite dupa anul 1975 cand barajul a inceput sa functioneze. Daca in anii 50 si 60 valoarea medie anuala totala a cantitatilor de sturioni pescuite se situa in intervalul 200-250 tone, incepand cu mijlocul anilor 70 aceste cantitati au scazut relativ rapid si au continuat 0 tendinta de diminuare pana la nurvai 50-80 Van. Principala explicatie a acestei tendinte este bararea caii de migratie a sturionilor catre locurile preferate (optime) de reproducere si modificarea calitativa a celor situate in aval (Ciolac, Zonele umede in general si zonele umede tropicalc in mod special sunt printre cele mai productive din punct de vedere ecologic comparativ cu alte ecosisteme ale planetei, iar in zonele secctoase tropicale acestea au si o deosebita importanta socio-ecanomica (Adams, 1999), 300 250 200 150 100 50 0 Tone 1953 1956 1959 1962 1985 1968 Descresterea capturii anuate de sturioni in sectorul romanese al Dunarii in perioada 1953-2002. Zonele umede sunt utilizate naturale ‘frvst hidretogice _p-2aerfotogios si coolazice naturale, care influenteaza profund activitatea ecosistemelor locale. Modificarile majore produse ia aceste one prin constructia barajelor pot avea un impact dificil de estimat asupra zonelor adiacente (Barbier et al, 1998). Problematica impactului barajelor asupra zonelor din aval nu a fost multa vreme in centrul dezbaterilor stiimifice, cconomice sau sociale fie datorita nerecunoasterii acestor probleme fie datorita intelegerit gresite sau subestimarii acestui tip de impact. O explicatie a acestui fapt ar putea fica de multe ori efectele asupra mediului apar in zone situate mult mai departe de locul constructiei barajelor si de multe ori acestea sunt dificil de pus in lepatura cu adevaratele cauze (Adams, 1992). Impactul barajelor asupra zonelor situate in aval implica in mod evident modificari substantiale in dinamica uunor parametri si caractcristici specifice mediului. Un aspect critic este insa legat de problema incertitudini estimarii cu precizie a efectelor constructiei unui baraj la momentul proicctarii acestuia (Adams, 2000). Exista un nivel inalt de incertitudine in ceca ce priveste prognoza modului si tipul timp a efectelor negative Un exemplu devenit “clasic” al impactului barajetor asupra mediului il constituie barajul de la Assuan, Lacul Nasser este un lac de acumulare intre Egipt si Sudan, Aparitia lacului Nasser in spatele barajului de ta Assuan a insemnat inundarea a peste un milion de hectare de teren agrivol cu scopul objinetii a 10 miliarde kWhvan. nu agricultura, pescuit si vanatoare, zootehnie si recoltarea diverselor produse smn, plants medicinale etc.). Toate aceste activitati sunt strans legate de ciclicitatea fenomenelor impactului pentru diferite zone, precum si evolutia inMaster /Anul!l Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI ——Suport de curs Reversul medaliei se reflecta intr-o umplere rapidé a lacului cu aluviuni, in pierderea a peste 9 milioane de m’ de apa pe an prin cresterea evaporatiei, diminuarea productiei agricole prin reducerea drastic& 1 aluvionatilor ce fertilizau solul, limitarea cresterii deltei inmliistinirea terenurilor adiacente, proliferarea fantarilor si cresterea incidenjei malariei, strimutarea 2 60,000 oameni, acoperirea unor vestigiiistorice ete. Tabelul 1 19 Principalele impacturi economico-sociale si de mediu ale barajelor asupra zonclor situate in aval (moditicat dupa Adams, 2000). Tipul zonei Impact | Impact economic afectate asupra mediului si social Albia Modificarea turbiditatii__apei, ‘Modificarea activitatii economice a | majora a cursului | eroziunea malurilor, modificarea albiei, zonelor din apropierea cursului de apa si de apa (rau, colmatarea unor zone, modificarea | restrietionarea accesului la resursele acvatice. | fluviu) rologica’ a canalelor, baltilor si lacurilor adiacente, _ - Modificarea — chimismuluiapei Impact negativ in asigurarea hranei din | (hidrogen sulfurat, mercur etc.) si sub | pescuit, reducerea stocurilor de pesti, aspectul biologieiacvatice. ——_—__—_| modificarea structuriiihtiofaunei | Schimbarea regimului inundatilor Impact negativ datorat productivita naturale, impact —asupra_pestilor | reduse a pescariilor din aval si a sigurantei migratori si a altor specii din punct de | comunitatilor locale; saracie, incertitudine, vedere al reproducerii, recrutarii_ si | reducerea surselor de hrana. ccologiei acestora; riscul_unor_viituri imprevizibile datorita golirii barajului. | Zone Debitul si regimul hidrologic se Impact “negaliv asupra agriculturii inundabile, insule, | modifica sub aspectul duratei si | legate de inundatiile periodice sezoniere, delta sau alte zone | intensitatii si’al dinamicii inundatiilor; | irigati, rezerve de apa potabila, umede. impact negativ datorat produetivitati | reduse a pescariilor din aval sia sigurantei comunitatilor locale. - Reducerea depozitclor de aluviuni Impact negativ asupra productivitati fertile sia. productivitatii ecotogice, | agricole, cresterea salinitatii , a continutului sezoane secetoase mai intense, de apa in sol; reducerea veniturilor pentru proprietarii de pamant din zona inundabila Modificarea — morfologica si Impact negativ asupraactivitatilor functionala ecosistemelor caracteristice | legate de exploatarea lemnului, pescuit, | zonelor umede( de ex., a padurilor | acvacultura | ripariene). _ : | Controful inundatiilor Impact povitiv prin reducerea riscului _ : asupra infrastructurii rurale siurbane. Bali, | Modifiearea dinamicii sezoniere a Impact negativ datoratreducerit lacuri, delta, salinitatii apei, a dinamicii populatiilor | prodvetivitatii—peseariilor; _afectarea | literal marin _naturale (crustacee, moluste, pesti ete.). | locuitorilo= a¢~2 Afectarea ecosistemelor complexe Impact negaliv asupea activitatiy de mangroviere, peseuit. Modificarea habitatelor sia Impact negativ asupra speciilor ew zonelor de reproducere a populatiilor | valoare economica; seaderea resurselor de acvatice specifice. hrana in zonele deltaice si costiere. 20 le necesare pentru rezolvarea rationala a problemelor de pact sun numar de foarte mare de conditii favorizante pentru o rezolvare coreeta si rationala a problemelor pe a impactul constructiilor hidrotehnice asupra mediului, si anume: 1 Asigurarea unei minime competente si calificari pentru personalul din toate domeniile de activitate care Tucreaza si decide in probleme de impact ( promovarea, proiectarea, executia si avizarca investitillor), in conditiile de complexitate si interdisciplinaritate cunoscute; 1 Familiarizarea cu problematica specifica a cat mai multor_ hidrotehnicieni, toarele de activitate, dar mai cu seama a cclor cu functii de conducere si decizie , pentry Putin atitudinea de adversitate si respingere a dialogului privind problemele de mediu: care le din toate climina celMaster /Anul Il Mediu IMPACTUL LUCRARILOR DE IMB. FUNCIARE ASUPRA MEDIULUI Suport de curs Introducerea in practica obisnuita a metodologiilor bazale pe analiza decizionala multicriteriala, ; 1 Intocmirea unor studi generale cu caracter ecologic la scara regionala si nationala, care sa permita 0 amplasare rationala a amenajarilor hidrotehnice tinand seama , comparativ, de potentialul economic si respectiv biologic al diferitelor zone , bazine hidrografice si sectoare de rau; 1 Intocmirea sistematica de analize si studii de impact in vederea obtine acordurilor de mediu; 1 Deplasarea preocuparilor proiectelor constructiilor hidrotehnice si a analizclor de impact ale acestora asupra mediului de la constatarea , comentarea si justificarea admisibilitatii efectelor spre cautarea si aplicarea de masuri si solutii care sa amelioreze impactul; Urmare a aplicarii tuturor acestor masuri , este de asteptat sa apara o schimbare fericita de mentaliatte , atat a inginerilor , cat si a ecologilor , care sa permita nu numai un dialog rational si argumentat , ci si o reala si benefica colaborare; Realizarea in ti si costisitoare. avizelor si P 4 unor asemenea conditii implica ample actiuni, bine pregatit + dar in acelasi timp urgente Impactal functional al constructiilor hidrotehnice este impactul asupra mediului, care rezulta ca urmare a realizar funetiilor proiectate ale acestora sau ca rezultat implicit si inevitabil al realizarii functiilor lor, Functiile proicctate ale constructiilor hidrotehnice sunt diverse: . Producerea de energie electrica; Regularizarea raurilor; Asigurarea surselor de alimentare cu apa pentru toate tipurile de folosinte; Apararea impotriva inundatiilor; Protectia malurilor (inclusiv a terenurilor riverane); ‘Transportul apeis Imbunatatirea calitatii apelor; Facilitarea transportului naval; Depozitatea deseurilor lichide sau solide: Prin natura lor, cele mai multe constructii hidrotehnice, proiectate pentru o anumita functie, reatizeaza implicit si alte functii, uneori mai importante pentru mediu decit functia principala: Asfel o amenajare hidrotchnica cu lac de acumulare realizeaza in afara productici de energie electrica si o regularizare a stocurilor de apa, cu efecte notabile pentru atenuarea undelor de viitura, cresterea debitelor minime, posibilitati de captare usoara a unei ape de calitate pentru alimentari cu apa, facilitati evidente pentru piscicultura sau pentru dezvoltarea de activitati de turism si agrement, ete.; (36) Domenitle mediului asupra carora se exervita impactul functional pot fi cele mai diverse: economic, social, ecologic, geofizic Dp. calitativ , foarte adesea efectele sunt benefice pe ansamblu, chiar si in domeniul ecologic (ex: stiind ca 0 viitura exceptionala constituie pentru ecosistemele acvatice o catastrofa naturala de mari proprotii, care necesita o perioada de reechilibrare a acestora de 4-5 ani, este evident cao atenuare a debitclor maxime in lace’ constitnie 0 protectie benefacatoare majora pentru sectorul aval); iAfotehnioe matin fond destinate in mod direct protectiei mediului natura: 7 Ratelele de canalizare si statile de epurare ape uzate; . Bazincle de retentia a apelor poluate si de decantare a slamurilor provenite din industriei; . Unele lucrari de regularizare si protectie a malurilor. De aceea, in apreciere globala a impactului, realizarea unei constructii hidrotehnice trebuie intotdeauna comparata cu varianta zero. Ffectele functionale excmplificate mai sus sunt efecte directe Realizarea unei constructii hidrotehnice poate avea insa si o serie de efe mediu. indireete implicite majore pentru Ex:0 amenajare hidrotehnica permite producerea de energie electrica din surse regenerabile, cu tehnologii nepoluante , ceea ce in comparatie cu termocentralele aduce mari avantaje ecologice , prin evitarea poluarii aerului, apei si solului.O situatie ascmanatoare este cea a maririi productiei auricole prin irigatii facilitate de constructiile hidrotehnice , ecea ecologica in comparatie cu cea a utilizarii fertilizantilor, care polueaza apele subterane si contribuie la eutrofizarea lacurilor. constituie 0 solu