ROMANIA

Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului

Universitatea Tehnica de Construcii Bucureti PROIECTUL PROGRAMULUI DE CERCETARE TIINIFIC propus de doctorandul Scolii Doctorale a UTCB

1. Date personale ale doctorandului

1.1. Nume: 1.2. Prenume: 1.3. Data natere (ZZ/LL/AN): 1.4. Anul absolvirii universitii si al altor specializri, dup caz: CUCOREAN SERGHEI 11 05 1985 2009: UASM - Facultatea Cadastru i Drept ciclul I specialitatea ,,Cadastru i Organizarea teritoriului 2011: UASM - Facultatea Cadastru i Drept ciclul II specialitatea ,,Evaluarea i managementul imobilului str. Mirceti 21/2, ap. 810, or. Chiinu, Republica Moldova +37379508879 cucoreanserghei@gmail.com

1.5. Adresa: 1.6. Telefon: 1.7. Fax: 1.8. E-mail:

2. Date referitoare la programul de studii universitare de doctorat

2.1. Forma de nvmnt: 2.2. Anul nmatriculrii la doctorat: 2.3. Numrul de credite obinut in programul de pregtire universitara avansata 2.4. Data prevzut pentru susinerea tezei de doctorat (luna / anul): 2.5. Conductorul tiinific de doctorat: 2.5.1. Nume: 2.5.2. Prenume: 2.5.3. Adresa: 2.5.4. Telefon: DRAGOMIR Petre Iuliu Profesor UTCB 0744650594 doctorat cu frecven i tax 2012 9 2015

Proiectul programului de cercetare tiinific al doctorandului Cucorean Serghei........Page 1

2.5.5. Fax: 2.5.6. E-mail: 2.6. Denumirea Instituiei Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat in cotutela (daca este cazul): 2.7. Conductorul tiinific de doctorat in cotutela (daca este cazul): 2.7.1. Nume: 2.7.2. Prenume: 2.7.3. Adresa: 2.7.4. Telefon: 2.7.5. Fax: 2.7.6. E-mail: 2.8. Denumirea instituiei unde este angajat doctorandul (daca este cazul):

petreiuliu.dragomir@gmail.com -

Universitatea Agrar de Stat din Moldova, Republica Moldova, or. Chiinu

3. Titlul proiectului de cercetare (ar trebuie sa fie identic cu cel al tezei de doctorat) (Max. 200 caractere) Cercetri privind elaborarea sistemului informaional teritorial n cadrul unei uniti administrativ teritoriale din Republica Moldova 4. Cuvinte cheie (Intre 3 si 5 cuvinte cheie, cate un singur cuvnt pe cmp, care sa reflecte coninutul
proiectului de cercetare)

1 2 3 4 5

SIG INFORMAIE APL LEGISLAIE EFICIEN

5. Durata proiectului (Max. 32 de luni): 6. Rezumatul proiectului (Max. o pagina,

specific si rezultatele ateptate ale cercetrii)

32
scond in evidenta obiectivele generale, obiectivul

Structura administrativ a Republicii Moldova este format din 1681 localiti 5 din ele au statut de municipii, 60 localiti au statut de orae n componena crora sunt incluse 39 sate, 914 localiti au statut de sat-comun i 660 sunt sate subordonate acestor comune. Unul dintre principiile de baz care au stat la formarea const n numrul minimal de locuitori 1500 i dispune de mijloace financiare suficiente pentru ntreinerea aparatului primriei i instituiilor sferei sociale. Unitile administrativ-teritoriale enumerate sunt conduse de ctre consiliile municipale, raionale, comunelor i satelor, iar pentru soluionarea problemelor este responsabil autoritatea executiv, primria cu specialitii care activeaz n cadrul ei. Spaiul rural din Republica Moldova este una dintre resursele principale, n care i desfoar activitatea locuitorii, precum i asigurar cu materie prim industria de prelucrare. Cu regret ns se confrunt cu o mulime de probleme referitoare la mediu, de planificare i de evaluare a modului de utilizare a resurselor existente. Identificarea soluiilor i examinarea lor Proiectul programului de cercetare tiinific al doctorandului Cucorean Serghei........Page 2

poate fi obinut prin utilizarea GIS-ului, ns pentru aceasta sunt necesare studii referitoare la formularea concret a problemelor, gradul de detaliere a lor, precum i a rezultatelor care se ateapt a fi primite. Gestionarea localitilor trebuie s fie fcut n concordan cu cerinele actuale ale dezvoltrii durabile, care la rndul lor necesit existena unui instrument de analiz i adoptare a deciziilor referitor la exploatarea resurselor naturale precum i a bunurilor imobile create. n calitate de astfel de instrument poate fi aplicat Sistemul Informaional Geografic. Implementarea GIS-ului a fost efectuat cu succes n mai multe ri, Republica Moldova fiind la un nceput de cale. Printre problemele care necesit a fi studiate pot fi enumerate: proiectarea structurii i formarea bazei de date, examinarea preciziei i modului de colectare a datelor, examinarea particularitilor de implementare a GIS-ului n corespundere cu cerinele naintate de Administraia Public Local, stabilirea domeniului de activitate. Una din problemele de baz este proiectarea bazelor de date precum i formularea problemelor care trebuie soluionate utiliznd acest instrument. Cerinele enumerate pot fi identificate numai prin consultarea n comun a specialitilor care activeaz n cadrul primriilor precum i a specialitilor care se ocup de elaborarea i exploatarea sistemului informaional. Scopul de baz const n identificarea potenialului spaiului rural i determinarea cilor de valorificare a lui n corespundere cu conceptul dezvoltrii durabile. Prin aceasta se urmrete mbuntirea condiiilor de activitate a comunitii.

Proiectul programului de cercetare tiinific al doctorandului Cucorean Serghei........Page 3

7. Proiectul programului de cercetare tiinific

7.1. Prezentarea proiectului programului de cercetare tiinific/lucrarea de doctorat:
[Va rugam sa completai max. 10 pag in ANEXA 1]

7.2. Prezentarea proiectelor rapoartelor de cercetare tiinific:

[Va rugam sa completai max. 10 pag in ANEXA 2]

8. Structura bugetului:
Nr. crt.
1. 2. 3.

DENUMIRE CAPITOL BUGET Cheltuieli de personal Cheltuieli pentru achiziii de echipamente Cheltuieli de diseminare (diseminarea rezultatelor obinute si informare documentare) Cheltuieli de mobiliti (vizite de studii, participri la manifestri tiinifice interne si internaionale, cheltuieli de transport, cazare, diurna, taxa de participare) Cheltuieli de logistica (consumabile de laborator, echipamente, taxe de acces la infrastructura de cercetare a terilor etc.)
TOTAL

VALOARE 2013 (lei) 1500 3500

VALOARE VALOARE TOTAL 2014 2015 VALOARE (lei) (lei) (lei) 5500 4500 3500 13500 3500

4.

5800

16000

16000

5.

500 4000 21500 8000

500 33500

Proiectul programului de cercetare tiinific al doctorandului Cucorean Serghei........Page 4

9. Activitatea tiinific a doctorandului

[Va rugm sa completai ANEXA 3]

10. Recomandarea conductorului tiinific de doctorat:

[Rugam conductorul de doctorat sa completeze ANEXA 4]

PRIN ACEASTA SE CERTIFICA LEGALITATEA I CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE N PREZENTUL DOCUMENT

DATA: 04.02.2013

CONDUCTOR TIINIFIC DE DOCTORAT Prenume i nume: PETRE IULIU DRAGOMIR Semntura: DOCTORAND, Prenume i nume: SERGHEI CUCOREAN Semntura:

Proiectul programului de cercetare tiinific al doctorandului Cucorean Serghei........Page 5

ANEXA 1

7.1. Prezentarea proiectului programului de cercetare tiinific/lucrarea de doctorat

(max. 10 pagini) 7.1.1. Introducere n domeniul de specialitate i tematica lucrrii de doctorat

Fiecare an ne surprinde cu noi invenii utilitatea crora este recunoscut dup o perioad de timp n care sunt implementate i verificate de ctre utilizatori. Mrimea perioadei de timp depinde de muli factori printre care poate fi menionat i nivelul economic de dezvoltare precum i gradul de pregtire a ntreprinderilor ce doresc s valorifice potenialul inveniilor. Printre invenii pot fi menionate tehnologiile informaionale, tehnicile GIS i tehnologia msurtorilor terestre. Influena pe care o are informaia asupra dezvoltrii la etapa actual a rezultat n numirea societii contemporane - societatea informaional. Atribuirea numelui este argumentat prin rolul pe care l are informaia ca mijloc de producere. Aspecte cantitative i calitative dau valoare informaiei i pe baza lor pot fi realizate comparaii asupra performanelor organizaionale sau decizionale luate. Ultimele decenii sunt remarcate prin recunoaterea faptului c GIS -ul este un instrument preios n luarea diferitor decizii, atrgnd prin aceasta atenia multor utilizatori, printre care n primul rnd sunt persoanele ocupate cu planificarea i analiza situaiei curente. Aplicarea GIS-ului este stimulat i de necesitatea monitorizrii proceselor ce au loc n mediul ambiant, precum i la elaborarea strategiei de dezvoltare economico social a localitilor, avnd ca scop valorificarea teritoriului i a altor oportuniti. GIS-ul prezint un potenial economic care poate s fie valorificat n Republica Moldova. Autoritile publice locale sunt printre beneficiarii cu cele mai multe avantaje iar influena GISului se va rsfrnge asupra tuturor cetenilor din localitile date. Cu regret recunoatem faptul c nu exist nici un GIS implementat n cadrul unei localiti, situaia fiind explicabil. Cu certitudine se poate spune c printre factorii care dezavantajeaz implementarea unui GIS poate fi numit i mitul GIS-ul este foarte scump i inutil care are ca suport situaia creat cu informaia cadastral, care a fost elaborat de ctre firmele private, aprobate de autoritile publice locale, iar n prezent sunt proprietatea Agenii Relaii Funciare i Cadastru. Aceste materiale sunt gestionate de ctre Oficiile Cadastrale Teritoriale, ncasnd venituri din eliberarea extraselor i actualizarea informaiei, cheltuielile fiind suportate de ctre proprietarii bunurilor imobile, sau autoritile publice locale. Dei este cunoscut faptul c informaia poate contribui la creterea productivitii, dar necesit adoptarea soluiilor tehnologice moderne de lucru, beneficiarul fiind pus n situaia s fac alegerea dup unele criterii. n timpul examinrii condiiilor i modului de implementare a tehnicilor GIS n cteva primrii s-a observat c Administraia Public Local pentru a fi de acord s implementeze un Sistem Informaional Teritorial n afar de cunoaterea beneficiilor vor s fie prezentate detaliat cheltuielile pentru fiecare etap inclusiv i n timpul exploatrii i modul de eviden contabil. La etapa actual beneficiarii din Republica Moldova fac alegerea reieind din costul produsului care prin urmare poate fi egalat cu o investiie. Investiia n Tehnologiile Geoinformaionale este specific datorit rezultatului final, care nu va duce nemijlocit la recuperarea lor, precum i perioada n care aceast investiie va fi activ. De asemenea astfel de investiii n timp pot s duc la creterea sau reducerea valorii, ns datorit caracterului informaiei care poate fi actualizat i completat se presupune un termen nelimitat de aciune. Teza de doctorat intitulat: ,,Cercetri privind elaborarea sistemului informaional teritorial n cadrul unei uniti administrativ teritoriale din Republica Moldova va cuprinde mai multe etape pentru implementare, n schema 1 este prezentat succesiunea etapelor de realizare a GIS -ului ntro localitate din Republica Moldova: Elaborarea planului de implementare a SIG-ului n UAT, identificarea surselor financiare, stabilirea drepturilor obligaiunilor i responsabilitilor

Proiectul programului de cercetare tiinific al doctorandului Cucorean Serghei........Page 6

Alegerea softului i echipamentului necesar exploatrii GIS-ului

Proiectarea structurii bazelor de date, identificarea problemelor ce urmeaz a fi soluionate aplicnd GIS-ul, forma rapoartelor i modul de prezentare a lor

Inventarierea materialelor cartografice i atributive existente. Analiza coninutului i precizia informaiei i adoptarea deciziei referitoare la folosirea lor pentru elaborare

Executarea lucrrilor pentru colectarea informaiei care lipsete i actualizarea materialelor nvechite

Georeferenierea i vectorizarea materialelor cartografice existente elaborate pe suport de hrtie

Prelucrarea materialelor ridicrilor aeriene i scanrii laser

Completarea bazelor de date i a straturilor informaionale

Darea n exploatare a sistemului, instructarea personalului din primrie, iniializarea dreptului i modului de acces la informaie i organizarea interogrilor

Exploatarea sistemului i actualizarea periodic a coninutului bazelor de date i straturilor informaionale

Determinarea valorii economice i mrimea cheltuielilor pentru ntreinere

Evaluarea serviciilor care pot fi prestate n urma exploatrii sistemului

7.1.2. Stadiul actual al cunoaterii in domeniul lucrrii de doctorat, pe plan naional si internaional, raportat la cele mai recente referine din literatura de specialitate

Proiectul programului de cercetare tiinific al doctorandului Cucorean Serghei........Page 7

Sisteme de climatizare cu pompe de caldura in bucla de apa In ultima perioada, proiecte de mari dimensiuni realizate in Romania au urmat tendinta resimtita in multe tari europene, de dezvoltare a solutiilor de climatizare cu pompe de caldura functionand in bucla de apa. Aceasta solutie vine sa inlocuiasca solutia clasica cu grupuri de racire a apei si echipamente terminale de tip ventilo-convector si este destinata climatizarii si incalzirii spatiilor comerciale, a birourilor, in general a ansamblurilor care pot avea simultan nevoie de incalzire si de racire. Din punct de vedere al cercetarii in domeniu, pompele de caldura in bucla de apa reprezinta un subiect de maxim interes, fiind astfel publicate numeroase articole in literatura de specialitate. In cadrul acestui proiect de cercetare vom prezenta un rezumat pentru cateva dintre acestea, urmand ca aceste lucrari sa fie ulterior analizate. Simularea dinamica a cladirilor: Analiza sistemelor cu pompa de caldura in bucla de apa pentru climatul European[Applied Energy, Martie 2012; Annamaria Buonomano, Francesco Calise, Adolfo Palombo]. n aceast lucrare, este prezentat un cod conceput special pentru a analiza performanta sistemelor cu pompa de caldura in bucla de apa. De asemenea, sunt tratate consumurile de energie orare, zilnice si sezoniere ale sistemului, costurile de exploatare si evaluari de impact asupra mediului inconjurator. Pentru a se realiza comparatia, sunt anlizate performantele a doua sisteme HVAC de referinta. Pentru calculul necesarului de nclzire si de racire al cldirii, este n curs de dezvoltare un model de simulare dinamica a performantei sistemelor cu pompa de caldura in bucla de apa. Toti algoritmi relevanti sunt implementati in MATLAB. Este prezentat un studiu de caz al unei cldiri de birouri n curs de simulare n diferite zone climatice europene, luand n considerare diferite caracteristici termice ale cladirii. Pentru a maximiza performanta sistemului se efectueaza o procedura aditionala de optimizare a dispozitivelor de control a temperaturii. Rezultatele arat c economiile de energie primar i emisiile de CO2 evitate ale sistemului cu pompa de caldura in bucla de apa variaz n raport cu sistemele de referin comparate si pot fi obtinute doar in anumite zone climatice Europene. Fezabilitatea sistemului cu pompa de caldura in bucla de apa depinde foarte mult de costurile la nivel national ale energiei electrice si a gazelor naturale. Optimizarea consumului de energie a unui sistem cu pompa de caldura in bucla de apa cu turatie variabila[Applied Thermal Engineering, Aprilie 2011; Shui Yuan, Michel Grabon]. Principalul avantaj al pompei de caldura in bucla de apa este capacitatea acesteia de a asigura cerintele simultane de nclzire i rcire ntr-o cldire i de a recupera cldura generat n zonele de rcire. Uzual, generatorul de frig este turnul de racire iar sursa de caldura este cazanul. Pompele de caldura in bucla de apa aduse in discutie in aceasta lucrare sunt echipate cu compresoare cu turaie variabil, turnul de racire vine cu un ventilator cu turatie variabila iar cazanul are o capacitate reglabila continuu. Aceasta lucrare analizeaza modul in care eficiena energetic a componentelor individuale raspunde la variatiile de temperatura din bucla de apa . S-a dovedit faptul ca exista o valoare unica a temperaturii din bucla de apa care conduce la reducerea la minimum a consumului total de energie. Este adoptata o strategie de cautare minima pentru a gasi temperatura optima din bucla de apa, si simularile arata ca strategia surclaseaza practica convenionala n situatia de rcire.

Proiectul programului de cercetare tiinific al doctorandului Cucorean Serghei........Page 8

Sisteme de climatizare cu grinzi de racire Exista doua tipuri de baza de grinzi de racire: grinzi de racire pasive si grinzi de racire active (unitati cu inductie de aer). Sisteme de racire pasive - grinzi de racire pasive Sistemele de rcire pasive constituie o soluie bun pentru spaii interioare cu sarcini termice importante i, astfel, sunt importante pentru condiiile de confort. Calitatea aerului este asigurat de un sistem de ventilaie mecanic centralizat sau necentralizat. Grinzile de rcire pasive sau plafoanele rcite pot fi utilizate alturi de sistemele de ventilaie pentru disiparea sarcinilor termice, utiliznd doar ap ca mediu de transport. Dimensionarea ambelor sisteme permite obinerea unei eficiene energetice ridicate. Grinzile de rcire pasive disip sarcini termice importante i sunt indicate pentru un spectru larg de aplicaii i cerine. n combinaie cu sisteme de ventilaie i de cli matizare, acestea disip cea mai mare parte a sarcinilor termice. Acestea pot fi utilizate, de asemenea, pentru a furniza n mod eficient o putere de rcire suplimentar pentru toate sistemele de aer sau ap-aer. Grinzile de rcire pasive nu necesit plafoane false i pot fi instalate ulterior sau n operaii de renovare. Grinzile de rcire pasive multifuncionale sunt prevzute, alturi de tehnologia de climatizare, cu elemente funcionale suplimentare i constituie astfel soluii complete pentru serviciile tehnice ale cldirilor. Unitati cu inductie de aer - grinzi de racire active Sistemele de ventilaie cu introducere centralizat de aer proaspt combinate cu uniti cu inducie de aer care genereaz un flux de aer turbionar orizontal ofer o climatizare confortabil, chiar i n cazul sarcinilor termice ridicate. Debitul de aer proaspt i capacitatea termic sunt selectate independent, n funcie de cerinele individuale. Astfel, aceste sisteme au o eficien energetic ridicat. Datorit numeroaselor opiuni de design, unitile cu inducie sunt indicate att pentru cldirile noi, ct i pentru renovarea cldirilor existente. Unitile cu inducie nu necesit ventilatoare. Principiul induciei genereaz un flux de aer secundar prin schimbtorul de cldur. Legile aerodinamicii pentru jeturi libere de aer constituie bazele principiului induciei. Aerul introdus ntr-un spaiu vast se comport ca un jet liber. Aria seciunii transversale n punctul de intrare a aerului determin debitul de aer, precum i viteza i direcia jetului. Interaciunea dintre jetul liber i aerul din ncpere are ca rezultat accelerarea aerului adiacent.Acesta este indus (absorbit) n jet, ceea ce duce la creterea debitului volumic de aer deplasat. Deoarece aerul indus trebuie s fie accelerat, viteza volumului de aer total deplasat scade. Acest proces continu pn cnd viteza volumului de aer total deplasat scade la zero. Fluxul de aer de la orice tip de dispozitiv terminal cauzeaz inducie aerului din ncpere. Aerul introdus orizontal printr-un dispozitiv terminal se deplaseaz paralel cu plafonul. n acest caz, procesul de inducie are loc numai n partea inferioar, expus, a jetului i se extinde n ntreaga ncpere. Grinzile de rcire active sunt adecvate pentru o gam larg de aplicaii i performane. Putnd fi montate ncastrate n plafon sau suspendate, acestea sunt capabile s ventileze ncperi cu sarcini termice ridicate, fr a crea cureni de aer. Aplicaiile acestora sunt zonele de pe perimetrul i din interiorul tuturor tipurilor de cldiri cu etaje necompartimentate i cu spaii celulare. Pentru instalri la nlimi ridicate, cum ar fi n cazul slilor de expoziie sau spaii similare de mare capacitate, grinzile de rcire active pot fi proiectate pentru a fi instalate la nlimi de pn la 25 de metri. Grinzile de rcire active multifuncionale ofer o soluie complet pentru serviciile tehnice Proiectul programului de cercetare tiinific al doctorandului Cucorean Serghei........Page 9

ale cldirilor i constituie o platform pentru incorporarea altor sisteme, alturi de cele de climatizare. Din punct de vedere al cercetarii in domeniu, grinzile de racire reprezinta un subiect de maxim interes, fiind astfel publicate numeroase articole in literatura de specialitate. In cadrul acestui proiect de cercetare vom prezenta un rezumat pentru cateva dintre acestea, urmand ca aceste lucrari sa fie ulterior analizate. Efectul plafonului fals aupra capacitatii de rcire a grinzilor de racire pasive [Building and Environment, Iulie 2009; Jan Fredriksson, Mats Sandberg]. Grinzile de racire pasive sunt adesea utilizate pentru a realiza rcirea sau rcirea suplimentara atunci cnd sistemul de ventilaie nu poate face fa ntreagii sarcini de rcire. Unul din avantajele acestei solutii de rcire pasiv este acela c aceasta solutie de rcire este una silenioasa. Adesea, grinzile de rcire sunt instalate deasupra unui tavan fals i, prin urmare camera este mprit n dou compartimente. Aerul cald trebuie sa ajunga n compartimentul de sus pentru a substitui fluxul de aer rece generat de grinda de racire. Prin urmare, sunt practicate deschideri n tavanul fals n acest scop. Micile deschideri practicate in tavanul fals opun rezistenta in miscarea aerului iar locul de amplasare al acestor deschideri afecteaz modelul curgerii aerului. Performantele generale au fost studiate pe o macheta a unui birou real prin schimbarea atat a dimensiunilor acestor deschideri in tavanul fals cat si a pozitionarii acestora. Distributia aerului utilizand grinzi de racire in birouri cu o amplasare asimetrica a punctelor de lucru[Building and Environment, Septembrie 2010; Hannu Koskela, Henna Hggblom, Risto Kosonen, Mika Ruponen]. Modelul de curgere si vitezele medii ale aerului au fost studiate in conditii de laborator, reprezentand un birou la scara reala. Au fost testate trei condiii de baz: vara, primavara /toamna si iarna. Grinzile de rcire au fost folosite pentru rcirea aerului din incaperi, pentru asigurarea debitului de aer proaspat i pentru distribuia aerului n ncaperi. Sursele de cldur au avut o influen notabil asupra modelului de curgere a aerului n incapere provocand modificari ale circulaiei aerului i modificand direcia jeturilor de aer introdus. Viteza maxima a aerului in zona ocupata a fost mai mare decat cea recomandata. Viteza medie a aerului a fost de asemenea mare in zona pardoselii dar scazuta in zona capului. Viteza aerului a fost cea mai mare in cazul de vara pentru sarcini de racire mari. Rezultatele indica faptul ca mai ales atunci cand sarcina termica este mare, este dificil s-i ndeplineasc obiectivele stabilite de standardele existente n practic. Bibliografie: 1. A. Buonomano, F. Calise, A. Palombo, Simularea dinamica a cladirilor: Analiza sistemelor cu pompa de caldura in bucla de apa pentru climatul European , Applied Energy: Martie 2012; 2. S. Yuan, M. Grabon, Optimizarea consumului de energie a unui sistem cu pompa de caldura in bucla de apa cu turatie variabila, Applied Thermal Engineering: Aprilie 2011; 3. J. Fredriksson, M. Sandberg, Efectul plafonului fals aupra capacitatii de rcire a grinzilor de racire pasive, Building and Environment: Iulie 2009; 4. H. Koskela, H. Hggblom, R. Kosonen, M. Ruponen, Distributia aerului utilizand grinzi de racire in birouri cu o amplasare asimetrica a punctelor de lucru, Building and Environment: Septembrie 2010; 5. Alexander, Darren, P.E. & ORourke, Mike, Design Considerations for Active Chilled Beams, ASHRAE Journal Septembrie 2008;

Proiectul programului de cercetare tiinific al doctorandului Cucorean Serghei........Page 10

7.1.3. Prezentarea stiintifica si tehnica a propunerii de lucrare de doctorat

Sisteme de climatizare cu pompe de caldura in bucla de apa Acest sistem de climatizare cu pompe de caldura in bucla de apa se bazeaza in principiu pe transferul de energie intre aerul interior si un circuit inchis de apa (bucla de apa din interiorul cladirii). Pompele preiau din, sau cedeaza spre bucla de apa energia necesara obtinerii temperaturii ambientale dorite. Interesul major pentru acest sistem il reprezinta recuperarea si transferul energiei termice care se realizeaza astfel: pompa de caldura care functioneaza in racire va ceda caldura din condensator spre bucla de apa; invers, pompa de caldura care functioneaza in incalzire va recupera energia termica din bucla de apa; In acest fel, temperatura din circuitul de apa poate prezenta variatii importante. Aceste variatii trebuie insa mentinute intre anumite limite pentru a fi compatibile cu regimul de functionare a pompelor de caldura. Aici intervine rolul generatoarelor de frig (turn de racire, chiller, etc.) sau a generatoarelor de energie termica (cazane, pompe de caldura apa-apa, etc.). Sisteme de climatizare cu grinzi de racire Grinzile de rcire pasive absorb cldura din ncpere i o transfer mediului de transport, apa. Mai mult de 90% din cldur este transferat prin convecie. Aerul se rcete, cnd trece peste suprafeele schimbtorului de cldur, ceea ce face ca densitatea acestuia s creasc, i aerul s coboare. De asemenea, fluxul descendent este amplificat de carcas (efect de emineu), ceea ce crete capacitatea de rcire. Pentru a asigura un flux de aer adecvat prin grinzile de rcire pasive, acestea sunt, de obicei, suspendate liber de plafon. Cu toate acestea, este posibil i instalarea ncastrat n plafon, cu condiia s existe deschideri sub form de fant n plafon, care s permit un flux de aer adecvat n grind. Unitati cu inductie de aer - grinzi de racire active n cazul unitilor cu inducie, procesul de inducie are loc n interiorul dispozitivului. Acestea sunt concepute astfel nct aerul secundar indus (secundar) trece printr-un schimbtor de cldur. mpreun cu aerul proaspt, aerul secundar, care a fost nclzit/rcit, este apoi introdus din nou n ncpere. Pentru un acelai debit de aer proaspt, procesul de inducie ofer o putere termic mai ridicat dect un sistem cu anemostate de aer, care introduce n ncpere aerul condiionat de o instalaie central. Pentru a obine o bun calitate a aerului n interior, n ncpere este introdus aer proaspt condiionat central. Puterea termic a unitilor cu inducie de aer este suma dintre puterea termic datorat aerului exterior condiionat i puterea termic furnizat de schimbtorul de cldur. Debitul i temperatura aerului exterior condiionat constituie variabile specifice pe baza crora este calculat puterea termic. Puterea termic a schimbtorului de cldur este determinat att de temperatura apei n conducta de tur, ct i de debitul de ap i de aer. Pe msur ce inducia crete, debitul total de aer crete, ceea ce duce la creterea puterii termice. Pentru o unitate i un schimbtor de cldur cu dimensiuni date, puterea termic depinde de duzele de suflare. Un nivel de inducie mai ridicat se obine cu duze cu diferen de presiune mai ridicat, deci i cu un nivel de zgomot mai ridicat. n multe cazuri, procesul de rcire cu uniti cu inducie, are loc prin rcire uscat (sensibil). Pe de o parte, umiditatea rmne sub control, datorit climatizrii ncperii i, pe de alt parte, temperatura apei de rcire este meninut deasupra punctului de condensare a aerului. Astfel se asigur funcionarea uscat a unitilor. Puteri de rcire ridicate pot fi obinute prin rcire umed (latent). Temperatura apei de rcire se poate afla sub punctul de condensare, ceea ce face ca n schimbtorul de cldur s se formeze condens. Instalarea unui compartiment pentru condens sub schimbtorul de cldur este esenial n acest caz. De asemenea, n regiunile cu umiditate ridicat, n procesul de proiectare trebuie s fie luate n Proiectul programului de cercetare tiinific al doctorandului Cucorean Serghei........Page 11

considerare numai uniti cu compartiment pentru condens. Grinzile de rcire active furnizeaz n spaiu aer proaspt (primar) de la instalaia central de climatizare, pentru a menine calitatea aerului n spaiile interioare i asigur, n acelai timp, funciile de rcire i/sau nclzire, cu ajutorul schimbtoarelor de cldur. Aerul proaspt este introdus n camera de mixare prin duze. Aerul secundar trece prin inducie printr-o gril de intrare i apoi intr n camera de mixare prin schimbtoarele de cldur. Aici este amestecat cu aer proaspt, amestecul de aer fiind apoi introdus orizontal n spaiu prin anemostatele cu fant.

Fluxul de aer orizontal produce n ncpere o distribuie de fluxuri mixte de aer. Viteza aerului la anemostat este aleas astfel nct aerul s ajung n zona ocupat, pentru a menine calitatea aerului n ncpere fr a crea cureni de aer. Datorit turbulenelor i induciei, aerul din ncpere i aerul introdus se amestec, ceea ce permite reducerea rapid a diferenei ntre temperatura aerului suflat i a aerului ambiant i a vitezei fluxului de aer. Rolul acestei teze este acela de a realiza o analiza tehnico-functionala si energetica la cel mai nalt nivel tiinific, a unor solutii de climatizare moderne cu pompe de caldura in bucla de apa si grinzi de racire.Aceasta analiza va urmari sa stabileasca limitele acestor solutii in diferite conditii climatice si pentru diferite tipuri de destinatii si in ce masura se pot largi aceste limite in conditii de eficienta energetica prin automatizare. Pentru fiecare sistem vom analiza studiile facute pentru domeniile de aplicare recomadate de producatori si vom studia care sunt posibilitatile de extindere a acestor domenii. Pentru o analiza cat mai edificatoare aceste sisteme vor fi comparate cu sisteme clasice adaptate la utilizarile respective (ex: mall-uri sisteme numai aer, cladiri de birouri sisteme aer-apa). Din descrierea tehnica oferita de producatori rezulta ca aceste sisteme de climatizare sunt eficiente dar nu se precizeaza de unde rezulta aceasta eficienta, astfel incat aceste solutii sa fie aplicate si la alte sisteme. Pentru studiu se vor adopta metode experimentale in situ si modele numerice de comportare dinamica a sistemelor de instalatii.Aceste metode vor permite studii de caz pe tipuri de cladiri in diferite conditii climatice, considerand conditii normale de functionare, utilizand sarcinile tip considerate pentru cladirile respective. De asemenea, pe baza studiilor pe care le vom efectua, ne propunem realizarea unui model de benchmark utilizabil pentru evaluarea energetica profesionala, in sopul determinarii zonelor de maxima eficienta si stabilirea unor scenarii de automatizare care sa permita extinderea acestor zone de maxima eficienta. Vom analiza doua tipuri de eficienta: extensiva si intensiva. Eficienta extensiva reprezinta cresterea duratelor de folosire cu randament optim. Eficienta intensiva se traduce prin consumuri de energie primara mai mici pentru asigurarea aceleiasi puteri frigorifice sau termice. Pentru realizarea activitatii de cercetare experimentala a sistemelor de climatizare cu pompe de caldura in bucla de apa si grinzi de racire si pentru realizarea modelului informatic care se va aplica pe diverse studii de caz vom utiliza urmatoarele instrumente, echipamente si programe software: Proiectul programului de cercetare tiinific al doctorandului Cucorean Serghei........Page 12

- instrumente pentru masurarea si inregistrarea datelor climatice; aparatura pentru masurarea: debitelor de aer, temperaturilor si rezistentelor termice ale elementelor de anvelopa ale cladirilor; - senzori de masurare a temperaturii de suprafata; - sistem pentru tararea termocuplelor ; - software TRNSYS pentru simulare sistemelor in regim dinamic; - software pentru prelucrarea si interpretarea datelor de laborator (LabVIEW); Pe parcursul activitatii de cercetare vom intampina dificultati in realizarea masuratorilor necesare acestei analize energetice a sistemelor de climatizare cu pompe de caldura in bucla de apa si grinzi de racire. De asemenea pentru realizarea modelului informatic este necesara upgradarea programului TRNSYS existent cu versiunea TRNSYS 17, deoarece actualul program nu contine subrutine precum grinda de racire si pompa de caldura in bucla de apa.
7.1.4. Posibilitati de valorificare a rezultatelor i contributii potentiale ale doctorandului

Rezultatele intermediare i cele finale ale activitatii de cercetare din cadrul acestei teze de doctorat vor fi valorificate prin rapoarte de activitate intermediare i finale ce vor fi publicate n reviste de specialitate spre dezbatere, pe site-uri cu legtur direct cu identificarea posibilitilor de valorificare a spaiului rural, precum i oferirea autoritilor publice locale un instrument pentru analiz i primirea deciziilor.
7.1.5. Bibliografie generala si alte surse potentiale de informare

Bibliografie: 1. Peter A. Burrough and Rachael A. McDonnel ,,Principles of Geographical Information Systems
2. 3. 4. 5. Michael Zeiler ,,Modeling our World Peter F. Dale ,,Data for Land Administration the foundation on which all infrastructure is built Neagu Victor, Stanciu Gheorghe ,, Romnia charta european a spaiului rural C. M. Mitran,V. Nicoara, Eficienta utilizarii tehnologiei GIS in elaborarea strategiilor de dezvoltare regionala. Studiu de caz: Regiunea de dezvoltare Centru, Geographia technica, nr . 1 , 2006 Murean F., (2010), Managementul imobiliar din sistemul sanitar public al judeului Bihor cu metode clasice sau prin Sistemul Informatic Geografic, Studia Universitatis Vasile Goldi Arad, Seria tiine Economice, Partea a-II-a Vasile Goldi University Press: pp.149-154. Petrescu, F. - Sisteme informatice geografice n urbanism i amenajarea teritoriului, ed. Matrix Rom, 2007 Livia Nistor Teza de doctorat : Contribuii la integrarea cadastrului general i a registrului bunurilor imobile din Republica Moldova ntr-un system informatic , Bucureti 2007 Dragomir, PI / Bazele msurtorile inginereti.- Bucureti: Conspress , 2009 Biblio. ISBN 978-973100-082-4 TURDEANU, L., 1997, Fotogrametrie analitic, Editura Academiei Romne, Bucureti Zvoianu Florea ,,StereofotogrammetrieUTCB, 1997

6.

7. 8.

9. 10. 11.

Proiectul programului de cercetare tiinific al doctorandului Cucorean Serghei........Page 13

7.1.6. Obiectivele si activitatile de cercetare din cadrul programului (Obiectivele trebuie sa fie
cuantificabile si sa se poata evidentia in publicatii sau alte forme de diseminare)

An*

Obiective (denumirea obiectivului) 1. Analiza sistemelor cu grinzi de racire ( rezultate publicate in domeniu).

Activitati asociate** 1. Analiza tehnico-functionala a sistemelor cu grinzi de racire (rezultate publicate in domeniu). 2. Analiza cercetarilor realizate asupra confortului si eficientei energetice a sistemelor cu grinzi de racire (rezultate publicate in domeniu). 3. Redactarea concluziilor referitoare la stadiul cercetarii in domeniu. 1. Analiza tehnico-functionala a sistemelor cu pompe de caldura in bucla de apa (rezultate publicate in domeniu). 2. Analiza cercetarilor realizate asupra confortului si eficientei energetice a sistemelor cu pompe de caldura in bucla de apa (rezultate publicate in domeniu). 3. Redactarea concluziilor referitoare la stadiul cercetarii in domeniu. 1. Studiul proiectelor existente si stabilirea marimilor ce trebuie masurate si a tehnicilor de masurare. 2. Masurarea propriu-zisa a marimilor de interes, achizitia de date si prelucrarea datelor experimentale. 1. Studiul proiectelor existente si stabilirea marimilor ce trebuie masurate si a tehnicilor de masurare. 2. Masurarea propriu zisa a marimilor de interes, achizitia de date si prelucrarea datelor experimentale. 3. Intocmirea raportului de cercetare cu titlul Analiza sistemelor cu grinzi de racire si pompe de caldura in bucla de apa ( rezultate publicate in domeniu, analiza unor solutii implementate). 1.Definirea studiilor de caz. 2. Realizarea modelului informatic pentru sistemele cu grinzi de racire ce va fi utilizat pentru studiile de caz. 3. Realizarea modelului informatic pentru sistemele cu pompe de caldura in bucla de apa ce va fi utilizat pentru studiile de caz. 1. Redactare manuscris-varianta 1. 2.Sustinerea tezei in cadrul departamentului de Sisteme termo hidraulice si de protectia atmosferei.Implementarea observatiilor in manuscris-varianta 2. 3.Sustinerea publica a tezei de doctorat.

2012

2. Analiza sistemelor cu pompe de caldura in bucla de apa ( rezultate publicate in domeniu).

1. Cercetarea experimentala a sistemelor cu grinzi de racire.

2013

2. Cercetarea experimentala a sistemelor cu pompe de caldura in bucla de apa.

1. Simularea sistemelor cu grinzi de racire si pompe de caldura in bucla de apa studii de caz.

2014 2. Redactarea tezei de doctorat cu titlul Analiza energetica pentru solutii de climatizare moderne. Aplicatii la grinzi de racire si pompe de caldura in bucla de apa.

* Se completeaza pentru toti anii financiari pentru care s-a solicitat finantarea; ** Activitatile de cercetare, corespunzatoare obiectivelor stiintifice, delimiteaza fazele/etapele atingerii obiectivului. Fiecarui obiectiv ii corespund mai multe activitati.

Proiectul programului de cercetare tiinific al doctorandului Cucorean Serghei........Page 14

ANEXA 2

7.2. Prezentarea proiectelor rapoartelor de cercetare stiintifica

(max. 10 pagini) 7.2.1. Denumirea rapoartelor de cercetare 1. Analiza sistemelor cu grinzi de racire si pompe de caldura in bucla de apa ( rezultate publicate in domeniu, analiza unor solutii implementate). 2. Cercetarea experimentala a sistemelor cu cu grinzi de racire si pompe de caldura in bucla de apa. 3. Simularea sistemelor cu grinzi de racire si pompe de caldura in bucla de apa studii de caz.

7.2.2. Programarea rapoartelor de cercetare

1. 15 20 septembrie 2012 2. 15 20 octombrie 2013 3. 15 20 februarie 2014

7.2.3. Descrierea rapoartelor de cercetare

1. Primul raport de cercetare va cuprinde o analiz tehnico-functionala si energetica a sistemelor de climatizare moderne cu grinzi de racire si pompe de caldura in bucla de apa. Aceasta analiza va urmari sa stabileasca limitele acestor solutii in diferite conditii climatice si pentru diferite tipuri de destinatii si in ce masura se pot largi aceste limite in conditii de eficienta energetica prin automatizare. Pentru fiecare sistem vom analiza studiile facute pentru domeniile de aplicare recomadate de producatori si vom studia care sunt posibilitatile de extindere a acestor domenii. Raportul de cercetare se va finaliza printr-o redactare a concluziilor referitoare la stadiul cercetarii in domeniu pe plan national si international. 2. Cel de-al doilea raport de cercetare va cuprinde metode experimentale in situ si modele numerice de comportare dinamica a sistemelor de instalatii. Pe baza studiilor pe care le vom efectua, ne propunem realizarea unui model de benchmark utilizabil pentru evaluarea energetica profesionala. 3. n cel de-al treilea raport de cercetare, pe baza acestor metode experimentale in situ si modele numerice de comportare dinamica a sistemelor de instalatii, se va trece la simularea acestor sisteme cu grinzi de racire si pompe de caldura in bucla de apa, pentru diferite studii de caz, in sopul determinarii zonelor de maxima eficienta si stabilirea unor scenarii de automatizare care sa permita extinderea acestor zone de maxima eficienta.

Proiectul programului de cercetare tiinific al doctorandului Cucorean Serghei........Page 15

ANEXA 3

9. Activitatea stiintifica a doctorandului

9.1. Premii obtinute la manifestari stiintifice

9.2. Participarea cu lucrari la sesiuni de comunicari stiintifice

9.3. Publicatii
[Se va atasa o copie a articolului considerat cel mai semnificativ in forma electronica (scanat)]

9.4. Participarea in programe de cercetare-dezvoltare nationale si internationale (nume

proiect / program /institutia care a finantat/legaturile cu programul prezent)

ANEXA 4

10. Recomandarea conducatorului stiintific de doctorat

Proiectul programului de cercetare tiinific al doctorandului Cucorean Serghei........Page 16